Sunteți pe pagina 1din 71
Teorii ale comunicarii de masa An I, sem Il, CRP CUPRINS INTRODUCERE. Definitie; obiect de cercetare; controverse CAPITOLUE T Functiile com CAPITOLUL IL. Exigente ale acceptirii/refuzului mesajului mediatic CAPITOLUL IIL Teorii ale influentei comunicarii de masa asupra audientelor CAPITOLUL IV. Cultura media — imagine sau vehicul al _ideologiei? jodrii de mash INTRODUCERE Definitii; obiect de studiu; controverse Preocupare acaparanté pentru specialistii din stiinfele sociale (de la lingvisti si psihologi pand la sociologi sau semiologi), comunicarea s-ar putea defini intr-o forma ultracondensata drept ..procesul de stabilire a semnificatiilor”, imlnit in situatiile sociale. Modelul care sta la baza cercetarilor asupra comunicarii se sprijind pe céteva intrebari (cine comunica? ce? cui? prin ce cana? cu ce efecte?), care conduc la delimitarea a cinci componente obligatorii unei comnnicari standard: emifiitarii, mesajele, receptorii, mijlacul, efectele (altfel spus. cine ce produce. prin ce mijloace, care sunt codurile vehiculate si cum se manifesta auditoriul intr-o situatie comunicafionala). De sorginte matematica si propus dupa cel de al doilea razboi mondial (cdnd se poate vorbi cu adevarat de studiul comunicarii propriu-zise, ca domeniu autonom de studiu), acest model a suportat corecti 1p. ca urmare a introducerii feed-back-ului $i constatirii intersubiectivitatii comunicarii, Regandite ca repetitive, circulare (deci non-lineare), procesele comunicafionale se dovedese a fi tranzactionale, semnificariile depinzand in mod intrinsee de ,baza de date” a emitentului, de predispozitiile culturale ale inti publicului receptor, dar si de ,atmosfera” in care se petrece comunicarea (vizutd ca transmitere & emofiilor, informatiilor, ideilor, atitudinii cuiva cAtre un partener comunicafional_ pi intermediul simboluritor). fn felul acesta, influenfa exercitaté din ambele sensuri (de la emitent la receptor si invers) capita aspectul unei negocieri, de anticipat in privinga efectelor. Tipuri de comunicare Din rajiuni justificate in mediul cercetitorilor campului comun |, sinleraciunea sociala prin intermediul mesajelor” (G. Gerbner)! a fost structurata in: " in 1956, George Gerber dk {ntr-o ordine logic’ 1. Cineva’ 2. percepe un eveniment/ 3, $i reactioneaza/ 4, intro situatie/ 5.cu anumite mijloace/ 6. pentru a pune la dispozitie/ 7.inr-o anumita forma/ 8, si int-un anumit context 9. un anumit conjinut/ 10, a carui Iransmitere are anumite consecinye. (Acest_ model este invocat de Denis Mc Quail si Sven Windahl in Modele ale comunicirit pentru studiul comunicarii de masa, 1982, tad. rom., Editura comunicare.ro, Bucuresti, 2001, p. 27. Traducdtorit atayeaza celor zece etape enumerate de cercetitorul american tot atitea cimpuri distinete ale comunicari I. cercetarea audien(ei si a emitatorului/ 2. cercetarea si teoriile cu priv la perceplie! 3. studiul efectelor, al ‘mpactului/ 4, studiul contextului fizic si social in care are loc receptarea’ 5. studiul canaletor, al mijloacelor de comunicare/ 6, studiul problemelor manageriale, al mijloacelor de difwzare, al posibitiitilor de acces la informatia medial 7. studiul stilurilor jumalistice, al tipurilor de emisiuni, al modalititilor de organizare a continutului/ 8. studiul contextului comunicarii, creat de totalitatea programelor si a mijloacelor de itiveazai modelul functional al comunicarii, comportand clemente caracteristice, a) comunicare intrapersonald (interioara, cu propriul sine); b) comunicare interpersonalé (referitoare la cea ce E. Goffman numea interactiune ,,fati-n fafa”); ©) comunicare de grup (ceea ce a determinat studiul dinamicii grupului); 4) comunicare extrapersonala (relatia oamenilor cu alte tipuri de comunicatori ~ neinsufletiti — calculatorul, tehnologii de varf ete.); e) comunicare de masa (presupune mesaje trimise de la sursele de masa, pe canale de masa, adesea in scopul objinerii banilor sau a altor avantaje)°. in ,Studiile” sale asupra comunicarii de masa, M. Janowitz propune urmatoarea definities institutiile gi tehnic radio, filme etc.) pentru a transmite un continut simbolic catre audiente numeroase. eterogene si puternic dispersate”. Rolul de intermediar (mediator) intre sursele autorizate ale societatii si prim-plan ificil de ile prin care grupnri specializate folosese: mijloace tehnice (pres publicul larg, rol pe care institugiile media si -au asumat fara rezerv: raportarea comunicatorului de masé la interescle, sperantele gi asteptarile unui public , aduce cuantificat, Lipsa aparent a scopului comunicatorului deplaseazé accentul pe importanfa interpretirii conferite textelor culturii media de c&tre un auditoriu imprevizibil. Dominata de logica atragerii unei audienje cat mai numeroase, comunicarea de masa poate ingloba elemente aparfinind unui ritual”, aspecte care tin de investigare reciprocd ware ta actul comunicational general Considerata, in perioada inceputurilor cercetarii importanfei sociale a mass-media, A” cu dou’ caracteristici proces cu sens unic, intreaga comunicare de masa a fost investi socialogice majore: a) foarte pufini comunicatori pot relafiona cu un numér mare de oameni; b) publicul consumator de texte media nu define mijloacele necesare unui raypuns adecvat deca manipula actorilor sociali de caire media (care se degaja de aici) a devenit, in acest fel, subiect la moda, simplu capriciu pentru autorii care i-au imputernicit excesiv pe consumatorii culturii de masa, indiferent de fora persuasivé sau seductivd a mesajului mediatic. Influenga (directa si puternici) a media (vezi teoria ,acului hipodermic”) nu mai constituie un secret pentru nimeni si este consecinfa fireasci a evolutiei comunicarii de mas (in intervalul 1860-1930), inclusiv datorita introducerii fotografiei, cinematogratiei, telegrafiei prin cablu, radioului (1920) si televiziunii (1945)*. Reprezentati de organizagii care folosese atdt media. Dictionar de sociologie, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2003, p. 117 > Din 1920, la Dettit, se emite un buletn informatv zine. In aelas an, la itshurgh este inaugurat primol radio comercial cu acoperire national. Conform datelor statisice, in 1925, 10% dintre gospodariile americane aveau care/ 9. analiza de conjinut, cercetarea semmnificalci textelor media/ 10. studiul efectului de ansamblu al