Sunteți pe pagina 1din 13

TEMA 10

Conjunctia,interjectia.
Petrecerea timpului liber

I.CONJUNCŢIA (La congiunzione)


Conjuncţiile sunt părţi de vorbire neflexibile care servesc drept instrumente gramaticale, stabilind
raportul intre părţi de vorbire de acelaşi fel. După formă conjuncţiile sunt simple: che (că), se (dacă)
sau compuse: finché (pană cand). Există şi conjuncţii corelative: o... o (sau... sau). De asemenea, au
funcţie de conjuncţie, locuţiunile conjuncţionale: a patto che (cu condiţia ca). După funcţie,
conjuncţiile sunt:

1. coordonatoare
2. subordonatoare

Din considerente de metodă dăm mai jos conjuncţiile clasificate după criterii semantice.

Conjuncţiile coordonatoare sunt:

a. copulative: e (sau ed inaintea unui cuvint care incepe cu vocală) (şi), ne (nici), ne... ne (nici... nici);
non solo... ma anche (nu numai... dar şi);
b. disjunctive: o, oppure, ossia, ovvero (sau), o... o (sau... sau), sia... sia (fie... fie);
c. adversative: ma (dar), per. (insă), bens. (ci; după o negaţie), tuttavia (totuşi, cu toate acestea),
sennonché (dar, totuşi), nondimeno (totuşi), anzi (dimpotrivă), pure (totuşi), eppure (şi totuşi),
piuttosto (mai degrabă), menire (in schimb; in timp ce);
d. explicative sau concluzive: cioè (adică), dunque, quindi (deci), perci. (deci, de aceea).

Conjuncţiile subordonatoare sunt:

a. temporale: allorché, allorquando (atunci cand), tostoché, subito che (de indată ce), appena che
(indată ce), dopo che (după ce), mentre (in timp ce), dacché, dal tempo che (de cand), fino a che, sino
a che, finché (pană cand), avanti che, prima che (inainte ca), ogni volta che (ori de cate ori);
b. cauzale: perchè (pentru că), siccome (intrucat), giacchè, poichè, dacchè, perocchè, che (pentru că),
essendo che, visto che, stante che (dat fiind că);
c. modale: (sic)come (aşa cum), come se (ca şi cum), quasi che (aproape ca şi cum), secondo che
(după cum), senza che (fără ca), come quando (ca şi cand), di modo che (astfel incat), nel senso che
(in sensul că);
d. finale: perchè, affinchè, acciocchè, onde, a che (ca să, pentru ca să);
e. concesive: benchè, sebbene, seppure, quantunque, allor(a)chè (deşi), malgrado che, nonostante
che (deşi, in ciuda faptului că), per... che (oricat de), anche se (chiar dacă);
f. consecutive: che (incat, că), cos. (...) che, talmente (...) che (aşa incat), di modo che (astfel incat), al
punto che, a segno che (aşa incat), tanto che (atat incat);

Page 1 of 13
g. condiţionale: se (dacă), a condizione che, a patto che (cu condiţia ca), qualora (dacă, in caz că),
nel caso che (in caz că), posto che, premesso che, supponendo (sau supposto) che (presupunand că,
admiţand că), sempre che (numai să, dacă), a meno che (afară doar, numai dacă).

Funcţie de conjuncţii subordonatoare au şi pronumele şi adverbele Relative.

Dintre conjuncţiile enumerate mai sus majoritatea sunt monosemantice. Dăm mai jos cazurile de
folosire ale conjuncţiei che, foarte frecventă şi cu funcţii foarte diferite; ea poate introduce:

1. propoziţii subiective:

E' meglio che lui non sia venuto (E mai bine că el nu a venit);

2. propoziţii completive directe:

Sapevo che non sarebbe venuto (Ştiam că nu va veni);

3. propoziţii cauzale:

Ti ringrazio che ti sei ricordato di me (iţi mulţumesc că ţi-ai amintit de mine);

4. propoziţii consecutive:

Faceva tanto caldo, che dovemmo restare in casa (Era atat de cald, incat a trebuit să rămanem in
casă);

5. propoziţii temporale:

Arrivammo, h'Vera troppo tardi (Am sosit cand era prea tarziu);

6. propoziţii comparative:

È più vecchio che non sembri (Este mai bătran decat pare).

Page 2 of 13
In unele cazuri conjuncţia che se poate confunda cu pronumele relativ che: Ho chiamato un amico
che mi aiutasse (Am chemat un prieten ca să mă ajute, sau Am chemat un prieten care să mă ajute).
In E' un mese che non ti vedo (Este o lună de cand nu te văd), che este pronume relativ. De asemenea
in L'ho trovato che lavorava (L-am găsit lucrand) este vorba de pronumele relativ.

II.INTERJECŢIA (L'interiezione)

Interjecţia nu este o categorie gramaticală. Ea exprimă prin diferite sunete, sentimente ale
vorbitorului sau imită sunete din natură (onomatopeele). Semnificaţia unor interjecţii rezultă numai
din context: ah!, eh!, oh!, uh! ehi!; altele sunt folosite in general cu o singură semnificaţie: deh!
(dorinţă, rugăminte), mah! (nesiguranţă), uff! sau uffa! (plictiseală, nerăbdare), ehm! (reticenţă,
ameninţare), ahi! sau ohi! (durere), ohib.! (dispreţ, neincredere), ohè! sau olà! (chemare), èia! sau
urra! (entuziasm), alt! (pentru oprire) etc. Ahi! Şi ohi! se folosesc frecvent unite cu pronumele
personal me: ahimè! Sau ohimè! (vai de mine!). Guai se foloseşte de asemenea cu un pronume
introdus cu prepoziţia a: guai a me! (vai mie!), guai a voi! (vai vouă, vai de voi!).

Cateva onomatopee: chicchirichi! (cucurigu!), cucù (cucu!), gnau! sau miao! (miau!), bau!, bau!
(ham! ham!), din-don! (sunetul clopotelor), ecci (zgomotul strănutului).

Tot interjecţii sunt sunetele cu care se chiamă sau se alungă animalele: sci.! (pentru a alunga
muştele!), jé! (pentru a opri animalele), arri! (pentru a impinge catarii) etc.

Funcţie de interjecţie au şi unele părţi de vorbire (substantive, adverbe, adjective, verbe) folosite cu
sens exclamativ: accidenti! (drace!), ecco! (iată, tocmai, exact!), via! (pleacă, afară!), bravo!
(bravo!), zitto! (linişte!), viva! sau evviva! (trăiască!) etc.

III. Petrecerea timpului liber

1. PASIUNI PASSATEMPI

In aceasta lectie invatati:

 să vorbiţi despre pasiunile dv.


 să spuneţi ce mâncaţi st ce nu mâncaţi cu plăcere.

DIALOGURI DiALOGHI

Enrico Verdi (EV), Enrico Verdi (EV),


Silvia Molinari |SM) Silvia Molinari (SM)

SM: lată micul meu apartament. SM:Ecco il mio appartamerrtino.


EV: E drăguţ. EV: E’delizioso.

Page 3 of 13
SM: E foarte mic. SM:E’molto piccolo.
EV: Nu face nimic. Ai o vedere frumoasă. EV: Ma non fa niente. Hai una beila vista.
SM:Nu e rea. SM: Non c’e male.
EV: Te interesează cinematograful? EV: Ti interesi di cinema?
SM:Da, am o adevărată pasiune pentru filme. SM:Si, ho una vera passione per i film.
EV: Ai fotografii ale unor faimoşi actori şi actriţe? EV: Hai delte foto di attori e attrici famosi?
SM: Da. SM:Si.
EV: Acesta cine e? EV: Questo chi e?
SM: Acesta e Marcello Mastroiani. SM: Questo e Marcello Mastroiani.
EV: Şi cea de acolo? EV: E quella li?
SM:Omella Muti. SM:Omella Muti.
EV: Şi acela? EV: E quello?
SM: Nanni Moretti.Dar tu nu cunoşti nici un actor? SM: Nanni Moretti. Ma tu non ti intendi affatto di
attori?
EV: Nu. Nu mă pasionează cinematograful. EV: No. Non mi interesso di cinema.
SM: Păcat! SM:Peccato!

Nanni Moretti

I MI INTERESSO Dl ATTORIITAUANI = sunt Interesat de actorii italieni.


INTERESSARSI di... = a fi interesat de...
Ml INTENDO Dl ATTORiITALIANI = sunt Informat despre/în legătură cu actorii italieni.
ÎNTENDERSI Dl QUALCOSA = a fi informat In legătură cu ceva

Dialog 2 Dialogo 2

Silvia Molinari (SM), Silvia Motinari (SM),


Enrico Verdi (EV) Enrico Verdi (EV)
SM:Ce faci în timpul tău liber? SM: Cosa fai nel tuo tempo libero?
EV: Mă preocup de limbi. EV: Mi interesso di lingue.
SM: înveţi o limbă? SM:Stai imparando una lingua?
EV: Da, învăţ germana. EV: Si, sto imparando il tedesco.
SM: De ce germana? EV: Si, sto imparando il tedesco.
EV: O, îmi place berea germană şi am o maşină germană. EV: Oh. Mi piace la birra tedesca. E ho una
macchina tedesca.

Page 4 of 13
SM: De care? SM: Quale?
EV: Un Polo. EV: Ho una Polo.

Dialog 3 Dialogo 3

Anna Banfi (AB), un oaspete (O) Anna Banfi (AB), un ospite (O)

AB: Mă duc sa fac cumpărături. Ce vă place să mâncaţi? AB: Vado a fare la spesa.Cosa Le piace magiare?
O: Mănânc orice cu plăcere. O: Mi piace tutto.
AB: Bine. Voi cumpăra anghinare. AB: Bene. Compreró dei carciofi.
O: A! Nu prea îmi place anghinarea. O: Ah! non mi piacciono molto i carciofi.
AB: Bine. Nu anghinare. Atunci spanac? AB: Bene. niente carciofi. E allora degli spinaci?
O: Nu-mi place spanacul. O: Non mi piacciono gli spinaci.
AB: A. Nu spanac. Atunci raţă cu portocale? E bună. AB: Ah, niente spinaci. Dunque anatra all'arancia.
E’buona.
O: A. Nu-mi place carnea de pasăre. O: Ah. Non mi piace il pollame.
AB: Bine. Pasăre nu. Atunci puţină pâine şi apă!! AB: Bene, niente pollame. E'ailora, un po'di pane e
acqua.

CUM SE SPUNE • COME Si DICE

1. Come fare domande sugli Interesai di qualcuno.


Cum întrebaţi pe cineva de ce este interesat.

Lei ha dei passatempi?


Che cosa fa Lei quando ha del tempo libero?
Cosa fa nel Suo tempo libero?

Lei s`interessa: di musica?


di cinema?
di film?
di sport?

Raspunsuri: Riposte:

Page 5 of 13
Lego Panorama.
La Republica.
Lui/lei legge il Corriere della Sera.
Il Radiocorriere.
Lei legge Grazia.
Eva Express.

Io joga
Faccio dello sport
Lui/Iei fa vdei footing
del giardinaggio

Prendo lezioni di danza.


lezioni di equitazione.

a tennis.
Gioco al calcio (fotbal).
{Joc) al lotto.
alle carte.

Suono il pianoforte.
(Cânt) la chittara.

cinema
teatro.
Mi intteressa di música.
fotografia.
pittura.
arte classica/ moderna/ impressionista.

lingue.
Lui/lei s’intéressa di macchine.
film.

2. Come chiedere quello che place a qualcuno.


Cum să întrebaţi pe cineva ce mănâncă şi bea cu plăcere.

Che cosa Le piace mangiare?


bere?

Page 6 of 13
Adoro
Amo molto il pesce
Mi piace il pollo
Non mi piace il ciocolato
Non mi piace molto
Non mi piace affatto

Adoro
Amo molto
Mi piacciono gli spinaci
Non mi piacciono le tagliatelle verdi.
Non mi piacciono molto
Non mi piacciono affatto

2.JOCURI Şl SPORT GIOCHI E SPORT

In această lecţie învăţaţi:


• să faceţi propuneri (să propuneţi ceva)
• să sugeraţi cuiva să faceţi un lucru împreună
• să întrebaţi dacă cineva ştie un anumit lucru
• să întrebaţi si să discutati cât de des trebuie făcut un anumit iucru

Dialog 1 Dialogo 1

Enrico Verdi (EV), Enrico Verdi (EV),


Sifvia Molinari (SM), Silvia Molinari (SM),
o prietenă a Silviei: Arina Pia (AP) un'amica di Silvia: Anna Pia (AP)
SM: Vremea e frumoasă. SM: II tempo è bello.
EV: Ce facem? EV: Cosa facciamo?
SM: Să mergem la piscină? SM: Andiamo alLa piscina?
EV: Bună idee. EV: Buona idea.
SM: Anna Pia ştie să înoate? SM: Anna Pia sa nuotare?
EV: Nu ştiu. Anna Pia, e vreme frumoasă. Mergem ia piscină? EV: Non so. Anna Pia, fa bel tempo.
Andiamo alia piscina?

Page 7 of 13
SM:Ştii să înoţi? SM: Sai nuotare?
AP: Bineînţeles. Ador înotul. AP: Ma, si. Adoro nuotare.
EV: Eu nu înot prea bine. EV: Io, invece, non nuoto molto bene.
AP: Nu face nimic, să mergem. AP: Non fa niente. Ci andiamo.
EV: De acord. EV: D’accordo.

BELLO
Adjectivul se acordă cu substantivul pe care-l determină. Dacă este pus dupa substantiv,are
urmatoarele forme:

masculin feminin
II tempo j La casa
11 bambino è bello La bambina é bella
II cane La gatta

m.pl. f.pl.
I musei Le piscine
I bambjni sono belli Le gatte sono belle
I fiori Le rose

Dacă este aşezat înaintea substantivului are următoarele forme:

II bel tempo La bella casa


II bel bambino La bella gatta

I bei tempi Le belle piscine


I bei fiori Le belle rose

Page 8 of 13
Dialog 2 Dialogo 2

Anna Banfi (AB), Anna Banfi (AB),


vecina ei Mariana Ghini (MG) la sua vicina Mariana Ghini (MG)
MG: Unde e azi Federico? MG:Dov'é Federico oggi?
AB: Cred că e pe malul râului. AB: Sul lungofiume, suppongo.
MG: Şi ce face? MG:E cosa ci fa?
AB: A plecat la pescuit. AB: E’andato a pescare.
MG:Se duce des la pescuit? MG:Va spesso a pescare?
AB: Da! Aproximativ de patru sau de cinci ori pe săptămână. Sunt mereu singură.
AB: Ma sí! Quattro o cinque volte al¬ia settimana piü o meno. Sono sempre sola.

MG:De ce nu mergeţi cu el? MG: Perché non va con lui?


AB: Nu ştiu să pescuiesc. Şi soţul dumitale unde e? AB: Non so pescare. E suo marito dov'é?
MG:E duminică. Joacă fotbal. MG:E domenica. Gioca a calcio.
AB: Joacă des? AB: Gioca spesso?
MG:Joacă în fiecare duminică şi în fiecare marţi. Şi joi se antrenează. Sunt singură totdeauna.
MG:Gioca tutte le domeniche, tutti i martedi. E giovedi si aliena. Sono sempre sola.
AB: De ce nu mergeţi cu el? AB: Perché non va con lui?
MG:Nu mă interesează fotbalul. MG:II calcio non mi interessa.

1. Come proporre di fare qualcosa.

Cum să propuneţi să faceţi ceva.

Andiamo a pescare?
alla piscina?
a cavallo?
a calcio?
Giochiamo a tennis?
a carte?
Facciamo una passeggiata?
una gita?
Balliamo?
Usciamo in macchina?
Leggiamo?

2. Come chiedere se qualcuno sa fare qualcosa?


Cum să întrebaţi dacă cineva ştie să facă ceva.

nuotare?
cantare?
(Lei) sa pescare?

Page 9 of 13
Sai giocare a calcio?
Lui/Iei sa giocare a bridge?
Lui/Iei non sa suonare il pianoforte?
guidare?
bailare?

3. Come dire che si fa qualcosa spesso.


Cum spuneţi cât de des se face ceva.

Lei va a pescare?
Lei gioca spesso a ruggby?
Lei fa deMe gite?

a pescare
a sciare tutti i giomi.
Vado Lei/Lui va in piscina tutti i sabati.
Gioco a bridge tre volte alla
Giochiamo a tennis settimana.
da mangiare ogni tanto.
Faccio delle gite quando ho tempo
ie spese
Mi alieno

Vado spesso al mercato.


Giochiamo raramente alle bocce.

3.GRĂDINĂRIT GIARDINAGGIO

In această lecţie învăţaţi:

• cum puteţi exprima o acţiune a cărei îndeplinire este probabilă.

Page 10 of 13
Dialog 1
Luigi (L), Caterina (C)
L: Auzi dragă, acum ne dedicăm grădinăritului!
C: Ai dreptate. Dacă nu suntem atenţi, vor creşte multe buruieni.
L: Bine. Atunci dacă tu tai iarba eu mă ocup de straturi.
C: De acord, şi după aceea plantăm bulbi de lalele şi gladiole.
L: Da, dar mai întâi, dacă nu săpăm pământul şi nu-l îngrăşăm nu putem planta nimic.
C: Eu mă duc să iau mănuşile de lucru, iar tu te duci să cumperi îngrăşământ şi bulbi.
L: Trebuie să cumpăr şi altceva?
C: Da. Dacă vrem să fim siguri că totul va merge bine, trebuie să luăm şi un ierbicid.
L: Nu sunt de acord. Aceste substanţe infestează mediul ambiant. E mai bine să încercăm. să
combatem paraziţii cu substanţe naturale.
Ç: Dacă mă gândesc, e mai bine să facem cum zici tu. Am o prietenă licenţiată in ştiinţe
naturale. Dacă îi cer un sfat, mă ajută cu siguranţă. Ea e foarte interesată de ecologie!

Dialogo 1
Lulgi (L), Caterina (C)
L: Senti cara, ora ci dedichiamo al giardino!
C: Hai ragione. Se non facciamo attenzione, cresceranno molte erbacee.
L: Bene. Allora se tu tagli l'erba, io mi occupo delle siepi.
C: D’accordo, e dopo piantiamo i bulbi dei tulipani e dei gladioli.
L: Si, ma se prima non zappiamo la térra e non ia concimiamo, non possiamo plantare nulla.
C; lo vado a prendere i guanti da lavoro e tu vai a comprare il concime e i bulbi.
L: Devo comprare qualcos’altro?
C: Eh, si Se vogliamo essere şicuri che tutto vada bene, dobbiamo prendere anche un
antiparassi- tarío.
L: Non sono d’accordo. Queste sostanze inguinano I'ambiente. E meglio cercare di combattere i
parassiti con

C: Adesso che ci penso, è megtio fare como dici tu.Io ho una arnica laureata in scienze
naturali. Se le chiedo un con- siglio, mi aiuta di sicuro; lei si intéressa mofto di ecologia!

4.O REŢETA UNA RECETTA

In această lecţie învăţaţi:


• pregătirea unei specialităţi autentic italiene.
• utilizarea adverbelor pronominale.

Dialog 1

Franca (F). mama (M)


F:Mamă. azi ai promis să găteşti ceva bun.
M: N u-ţi fa griji, mi-am amintit.
F: Şi ce ai de gând (ce intenţionezi} să faci?
M: Trebuie sa fie o surpriză, dar dacă chiar vrei să ştii, aş vrea sâ fac un tiramisu.
F:Hmmi. abia aştept sa-l gust.
M: Atunci sa vedem dacâ am cumpărat tot ce trebuie (toate ingredientele). Mai întâi o jumătate
de kg. de mascarpone!
F: Nu e cam mult?

Page 11 of 13
M: Pentru 6 persoane? Glumeşti? Apoi 200 gr. de frişca. 3 ouă. zahăr, vanilie, biscuiţi, cafea,
praf de ciocolată (cacao). Da, există totul.
F:Pot să te ajut, marnă?
M: Desigur. în timp ce tu inmoi biscuiţii în calea, eu frec gălbenuşurile cu zahăr.
F: îmi va trebui un secol!
M: Am un mixer; tata a cumpărat ieri unul nou, pentru că celălalt nu mai putea fi reparat. Astfel
fac mascarponele treptat, lată. Acum bat albuşurile şi frişca şi le incorporez în crema de mas-
carpone şi de gălbenuşuri, aşa ea devine mai spumoasă şi mai uşoară. Perfect. Tu ai terminat cu
biscuiţii?
F: Da, sunt gata. Acum trebuie dispuşi în straturi intercalate cu cremă într-un vas suficient de
adânc, nu?
M: Exact. Şi la urmă se pudreaza cu ciocolată pe toată suprafaţa. Va fi delicios Să-l punem în
frigider, aşa va fi gata pentru diseară.

Dialogo 1

Franca (F). mamma (M)


F:Mamma, oggi hai promesso di prepararci qualcosa di buono.
M: Non ti preoccupare me sono ricordata.
F: E cosa hai intenzione di farci?
M: Doveva essere una sorpresa, ma se proprio Io vuoi sapere,vorrei prepararvi un tiramisu.
F: Ehmm... non vedo lora d’assaggiarlo!
M: Allora... vediamo se ho comprato tutti gli ingredienti. Prima di tutto mezzo chilo di
mascarpone.
F: Non é un po'troppo?
M: Per 6 persone? Scherzi? Poi 200 grammi di panna da montare, 3 uova. zucchero, vaniglia.
savoiardi, caffé, cioccolato in polvere. Si,c`e tutto.
F: Posso aiutarti, mamma?
M: Certo, mentre tu intingi i savoiardi nel caffé,io sbatto i tuorli con lo zucchero.
Page 12 of 13
F: Ci metterai un secolo!
M:Ho il frullatore, papá ne ha comprato uno nuovo ieri perché l'altro non si poteva piú riparare.
Fatto, adesso aggiungo il mascarpone gradualmente... ecco. Adesso sbatto gli albumi e la panna e
li incorporo nella crema di mascarpone e uova. cosí diventa più schiumosa e leggera. Perfetto. Tu
hai finito con i savoiardi?
F:Sí. sono pronti. Adesso bisogna disporli a strati con la crema in un recipiente abbastanza
profondo, no?
M:Esatto. E alla fine si spruzza del cioccolato sulla superficie del tiramisú. Sara delizioso Met-
tiamolo in frigo cosi per stasera sará pronto.

Tiramisu — un tort special.


Mascarpone = sort de brânză pufoasă din Lombardia.
NE şi CI
NE

1. Se întregeşte cu Dl (aver bisogno di)


Quando hai bisogno dell'auto? Ne ho bisogno domani. (ne = dell'auto)
Hai voglia di venire a teatro? No, non ne ho voglia.
(ne = di venire a teatro)
2. Exprimă o parte dintr-o cantitate.
Quanti zucchini vuole. Signora? Ne vorrei mezzo chilo. (ne = di zucchini)

CI
1. Se întregeşte cu A (andaré a)
Vai tu a comprare il pane? Si, ci vadi io!
(ci = a comprare)
Pensi tu a sbattere le uova? Si, ci penso io!
(cia sbattere le uova)
2. Exprimă sensul de acolo
Fino a quando stai a Torino?Ci,sto fino al 15 marzo.
(ci=a Torino)

Page 13 of 13