ROMANIA SI EUROPA IN SECOLUL XX

STUDIU DE CAZ

Studierea trecutului istoric al poporului roman pune in lumina

existentaunui paralelism intre istoria noatra si istoria Europei . Acest
paralelism este rezultatul unor itnrepatrunderi pe plan istoric si cultural care
s-au manifestat intre spatiul european si teritoriul locuit de romani.

IDEALUL NATIONAL SUB SEMNUL DEMOCRATIEI

Personalitati –CONSTANTIN BRANCUSI

Brâncuşi, Constantin (19.02.1876, Hobiţa, Gorj, România –

16.03.1957, Paris, Franţa). Pionier al sculpturii moderne abstracte.
Lucrările lui în bronz şi marmură sunt caracterizate printr-o formă pură
elegantă şi reţinută şi printr-o finisare rafinată. Pasionat sculptor în
lemn, a realizat numeroase sculpturi în lemn, adesea de inspiraţie
folclorică, şi a sculptat adesea prototipuri în lemn pentru lucrări
executate mai târziu în alte materiale. El este cel mai bine cunoscut
pentru sculpturile sale abstracte de capete ovoidale şi păsări în zbor. La
nouă ani, Brâncuşi a mers la Târgu Jiu, în regiunea Oltenia, pentru a căuta de
lucru.Performanţele lui au atras atenţia unui industriaş care, în 1894, l-a adus la
Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova. Pentru a rămâne la această şcoală,
Brâncuşi a trebuit să înveţe singur să scrie şi să citească.
În 1896, la 20 de ani, Brâncuşi a început să călătorească: a mers la Viena pe
Dunăre şi s-a angajat cioplitor în lemn pentru a câştiga banii necesari şederii
acolo. Pentru că ambiţia lui era să devină sculptor, în 1898 s-a înscris la
concursul de admitere la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti şi a fost admis.
Chiar dacă a fost mult mai atras de lucrările „independenţilor” decât de cele ale
academiştilor de la şcoala sa, el a studiat totuşi serios modelajul şi anatomia.

Brâncuşi a fost admis la École des Beaux-Arts, unde a intrat din nou în atelierul
unui sculptor academist, Antonin Mercié, care se inspira în lucrările sale din
sculptura florentină renascentistă.În 1906 a avut prima expoziţie la Paris, în
Salonul sponsorizat de stat, apoi la Salon d’Automne. Cu un spirit destul de
clasic, dar care exprima o mare energie, primele sale lucrări au fost influenţate
de viguroasa operă a lui Rodin. Pentru a se distanţa de această influenţă,
Brâncuşi a refuzat să intre în atelierul lui Rodin, deoarece, a spus el: „La umbra
marilor copaci nu creşte nimic”.

În 1907, angajat să sculpteze monumentul funerar al unui bogat moşier în

cimitirul Buzău din România, Brâncuşi a sculptat o statuie reprezentând o tânără
care îngenunchează, intitulată Rugăciune, care reprezintă prima etapă a
evoluţiei sale către formele simplificate.

OPERE - Muză adormită, , Sărutul, în care figurile verticale a doi

adolescenţi îmbrăţişaţi formează un volum strâns, cu linii simetrice. ,
În 1924 a creat o formă ovoidală de marmură pură, lipsită de orice detaliu şi
intitulată Începutul lumii; aşa cum sugerează şi titlul, această masă ovoidală a
reprezentat pentru Brâncuşi esenţa însăşi a formei sau un fel de primă
manifestare a formei, pe care artistul nu a dorit să o altereze prin tehnici de
sculptură tradiţionale de modelare.

Brâncuşi şi-a extins experimentele cu formele simplificate până la modelarea

exploratorie a păsării din 1912, Măiastra, o sculptură denumită după o pasăre
fantastică din legendele populare româneşti.. După 1919, păsările sale au
evoluat într-o serie de sculpturi de bronz şlefuite, toate intitulate Pasăre în
văzduh. Liniile eliptice, suple ale acestor figuri dau esenţei însăşi a zborului rapid
o formă concretă.
În aceşti ani de experimentare radicală, opera lui Brâncuşi a început să aibă un
public internaţional din ce în ce mai mare. În 1913, când continua să expună la
Salon des Indépendants din Paris, a participat la Armory Show (Expoziţia
Internaţională de Artă Modernă) din New York, Chicago şi Boston, expunând
cinci lucrări, între care Domnişoara Pogany, un bust stilizat care a avut diverse
variante. Cunoscut deja în Statele Unite, Brâncuşi şi-a găsit acolo colecţionari
credincioşi în următoarele decenii. între timp, critici din întreaga lume atacau
natura radicală a lucrărilor sale.

Mai presus de toate, Brâncuşi a iubit sculptura însăşi, care necesită, spunea el,
„o confruntare nemiloasă între artist şi materialele sale”. A sculptat adesea în
lemn de stejar sau de castan obiecte pe care avea să le realizeze ulterior în
bronz sau marmură.. Prima sa sculptură în lemn, Fiul risipitor, în 1914, era
aproape abstractă, o bucată de lemn de stejar sculptată grosolan, cu trăsături
umane abia schiţate. În 1918 a sculptat în lemn prima versiune a Coloanei
Infinitului (sau fără sfârşit). Creată dintr-o serie de elemente simetrice
suprapuse, această coloană inspirată de stâlpii caselor ţărăneşti din România
întruchipa nevoia de ascensiune spirituală pe care Brâncuşi a exprimat-o adesea
în lucrările sale.
Contribuţia lui Brâncuşi la Salonul din 1920, Prinţesa X, un portret al unei
persoane imaginare care ia o curioasă formă falică, a declanşat un scandal. A
intervenit poliţia şi l-a obligat să scoată lucrarea, deoarece dădea naştere la
interpretări nedorite.

În 1922 a sculptat primele versiuni ale Peştelui, în marmură, şi Bust de femeie

tânără, în lemn. S-a reîntors în România pentru prima dată în 1924.

În 1926 a vizitat Statele Unite, pentru o importantă expoziţie cu lucrările sale la

Galeria Brummer din New York. Transportul operelor sale din Franţa a declanşat
un proces de doi ani cu vameşii americani, deoarece o lucrare în cupru, Pasăre
în văzduh, a fost atât de abstractă, încât aceştia au refuzat să creadă că era o
sculptură:

Maturitatea şi ultimele lucrări

Maharajahul din Indore a mers să îl vadă pe Brâncuşi la Paris în 1933 şi i-a

solicitat să creeze un templu care să îi adăpostească sculpturile. Brâncuşi a
lucrat mai mulţi ani la proiectul acestui templu şi, în 1937, a mers în India la
invitaţia maharajahului. Moartea acestuia din urmă a împiedicat însă
finalizarea proiectului. Între timp, Brâncuşi se întorsese la New York pentru
o nouă expoziţie la Galeria Brummer în 1933 şi, în 1934 a participat la
expoziţia „Pictura şi sculptura sec. XX” la Chicago Renaissance Society. S-a
întors din nou în România în 1937 şi în 1938 pentru inaugurarea a trei lucrări
monumentale dintr-o grădină publică din Târgu Jiu: noi versiuni uriaşe în
oţel la Coloana Infinitului, Poarta sărutului şi Masa tăcerii.
 Ultima lucrare importantă a fost Ţestoasa zburătoare, în 1943. Din acel
moment, numeroase expoziţii din Statele Unite şi din Europa aveau să îi
asigure faima. Cea mai mare expoziţie a fost la Muzeul Solomon R.
Guggenheim din New York, în 1955.

Printr-un decret de naturalizare din 13 iunie 1952, a dobândit cetăţenie

franceză. Brâncuşi a oferit prin testament Muzeului Naţional de Artă
Modernă din Paris tot ce avea în atelierul său (peste 80 de sculpturi), cu
condiţia ca atelierul să fie conservat.

2. CULTURA ROMANA –CULTURA EUROPEANA

RENASTEREA IDEII EUROPENE IN CULTURA ROMANA

Pe plan cultural, alinierea României la Europa este o evidenţă.

De-a lungul istoriei au existat patru momente ale sincronizării culturii româneşti cu
cea europeană :
1) în secolul al XVI-lea, când s-au tipărit primele cărţi bisericeşti în limba română,
un rol important avându-l marele tipograf, diaconul Coresi, care a contribuit la crearea
şi răspândirea limbii române literare.
2) în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, iniţial în Moldova, pe filieră poloneză
pătrund ideile şi elementele de civilizaţie Occidentală vizibile în operele cronicarilor
Grigore Ureche, Nicolae şi Miron Costin, mitropolitului cărturar Dosoftei sau în
scrierile savantului Dimitrie Cantemir, personalitate eurupeană, cosmopolită, cu o vastă
cultură. Iluminismul european a fost prezent şî în spaţiul românesc, mai ales prin
intermediul reprezentanţilor Şcolii Ardelene, care au promovat ideologia naţională.
3) la mijlocul secolului al XIX-lea se constată o reluare a legăturilor dintre Ţările
Române şi Europa meritul fiind al generaţiei paşoptiste. Pleiada fruntaşilor revoluţiei
române de la 1848, reprezentată de personalităţi ca Nicolae Bălcescu, Mihail
Kogălniceanu, fraţii Brătianu, fraţii Golescu a creat o mişcare politică şi culturală de
anvergură europeană. Plecaţi la studii în străinătate, în special la Paris, dar şi la Viena
şi Berlin, tinerii români (bonjuriştii) au adus din Occident învăţătură şi soluţii pentru
construirea unui stat naţional modern.
4) În primă jumătate a secolului al XX-lea s-a impus o nouă sincronizare a culturii şi
civilizaţiei româneşti cu valorile culturale apusene.
 Personalităţi ca Dimitrie Gusti, P.P. Negulescu, Simion Mehedinţi, Dan Barbilian,
Lucian Blaga, Alexandru Rosetti sunt doar câţiva dintr-o pleiadă strălucită de savanţi
români integraţi în spiritul european. În mod firec, procesul este bivalent.
La începutul secolului al XX-lea, Occidentul beneficiază de contribuţia unor mari
personalităţi de origine română : Martha Bibescu, Emil Racoviţă, Aurel Vlaicu, Henri
Coandă, Traian Vuia.

Train Vuia
În epoca interbelică, cultură română a cunoscut un moment de excepţională
dezvoltare, îmbogăţind-o pe cea europeană cu operele lui Constantin Brâncuşi
(creatorul sculpturii moderne), George Enescu (cel mai mare compozitor român), Emil
Cioran (un mare eseist revendicat şi de cultura franceză), Eugen Ionescu (creatorul
teatrului absurdului), Nicolae Iorga (istoric de anvergură europeană) etc.

Nicolae Iorga
Sincronizarea României cu Europa a fost întreruptă în anii de după al doilea război
mondial, o dată cu instalarea comunismului. Cu toate acestea s-au consemnat unele
progrese, care au îmbogăţit patrimoniul ştiinţific universal, rezultate remarcabile fiind
înregistrare în: medicină (Ana Aslan), tehnică (Elie Carafoli),
istorie (Constantin C. Giurescu), literatură (Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Marin
Preda, Nichita Stănescu).
În anii comunismului, multor intelectuali li s-a impus tăcerea, prin lipsa de acces
la publicare, alţii au fost suprimaţi fizic, unii dintre ei au refuzat să colaboreze, în timp
ce alţii au pactizat cu comunismul.
3. IMAGINEA ROMANIEI IN PRESA INTERNATIONALA DUPA 1989

Imaginea unei tari se formeaza oricu , cu sau fara voia guvernantilor ori a locuitorilor
ei. Nu putem sa ii acuzam pe francezi, spanioli sau germani ca au o perceptie negativa
despre romani, atata vreme cat cele mai multe informatii despre romani si tara lor le
primesc prin canalele de televiziune ori prin articolele din ziar , care de cele mai multe
ori , comunica evenimente negative cum sunt coruptie, imigratia ilegala, poluarea, atc.