Sunteți pe pagina 1din 1

Evaluarea relației stres-sănătate-boală

Pacientul: Ionuț S., 32 de ani, sex: M, nivel de educație: 6 clase

1. Evenimentele stresante din viața pacientului sunt apariția “bolii de mișcări” (după cum a
numit-o el), anume sindromul hipoton hiperkinetic (mișcări involuntare); de asemenea și-a
pierdut locul de muncă din cauza stării de sănătate pe care o are.
2. Nivelul de stres generat de aceste evenimente apărute în viața pacientului este, după scala
H&R de 53 unități convenționale în urma apariției bolii și 47 u. c. în urma pierderii locului
de muncă.
3. Alți factori stresanți la care a fost expus pacientul sunt: după cum descrie pacientul: nu poate
să își facă prieteni din cauza stării lui de sănătate, de asemenea nu poate să facă rost de un loc
de muncă, deși a încercat de mai multe ori, atât din cauza stării lui de sănătate, cât și din
cauză că a terminat doar 6 clase, oamenii îl privesc ca pe un neputincios și nu vor să aibă de a
face cu el.
4. Factorii stresanți descriși de pacient sunt de natură externă deoarece relațiile cu oamenii și cu
societatea îl expun la stres; de asemenea, factorii sunt psihologici și sociali (relațiile cu cei
din jur).
5. Toți acești factori sunt implicați în producerea unei stări constante de stres pentru pacient ce
a dus la apariția, de asemenea, a tulburării afectice bipolare. Poate cel mai important factor
producător de stres dintre aceștia este faptul că nu își poate face prieteni fiindcă, după cum a
spus pacientul, “nimeni nu vrea un prieten cu asemenea boli”.
6. Pentru a nu mai avea de-a face cu asemenea stări de stres și pentru a nu mai fi impactat de
acești factori, pacientul a avut mai multe tentaive de suicid (reprezentând episoade depresive
majore/majore severe-manifestare a tulburării afective bipolare) crezând că punându-și capăt
vieții va rezolva toate probleme pe care le are. Rezultatul a fost că o dată frânghia s-a rupt, iar
la următoarea tentativă de suicid s-a gândit la durerea mare pe care ar fi provocat-o părințiilor
lui și astfel nu și-a dus tentativa până la capăt. În urma acestor tentative și gânduri ulterioare
de suicid, a încercat să rezolve problema prin internarea lui la Clinica de Psihiatrie (3).
7. Pentru refacerea stării de sănătate psihică, în primul rând, pacientul se internează la clinică
pentru ajutor împotriva gândurilor de suicid; de asemenea, pentru a rezolva problema
singurătății și a lipsei de prieteni, petrece timp cu părinții lui și își găsește sprijin emoțional în
sora lui (36 ani), singura care îl înțelege. Uneori consumă alcool de plăcere, din dorința de a
socializa.
8. Pentru ca pacientul să facă față mai eficient stresului, consider că ar fi fost de folos
includerea lui într-un cerc de oameni dispuși să îl ajute (suport social), să îl sprijine
emoțional pentru ca astfel să facă față presiuniilor sociale și să învețe să comunice, să nu mai
țină cont de judecățiile emise de oameni și să își accepte starea în care este, căutând un
tratament pentru celelalte boli și învățând să-și biruiască gândurile de suicid.

Timbuc Beatrice, Gr. 29, S. 4, Psihologie Medicală