Catrinel Iliescu

Clinica NŢurologiŢ PŢdiatric

Sp Pr Dr Al Obregia
BucurŢşti
DE CE O DISCU IE DESPRE CEFALEE?

 Cefaleea reprezintă un motiv frecvent de consultaţie

neurologică şi pediatrică în general

 Când se repetă ea poate afecta QoL (calitatea vieţii) –

dependent şi de etiologie
 CE DOARE ?
 Structuri sensibile la durere intracraniene

 Arterele cerebrale şi durale

 Sinusurile venoase intracerebrale şi vv tributare
 Nervii cranieni (II, III, V, IX, X)
 Dura mater de la baza craniului

 Structuri sensibile la durere extracraniene

 Arterele extracraniene
 Rădăcinile cervicale
 Structurile delicate ale ochilor, urechilor, cavităţilor nazale,
sinusurilor
 Pielea, ţesutul subcutanat, muşchii, periostul cranian
 DE CE DOARE ?
 Vasodilata ia

 Inflama ia

 Trac iunŢa

 Contrac ia muscular prŢlungit

Structurile supratentoriale durere resimţită în cele 2/3

anterioare ale craniului (NC V)

Structurile infratentoriale durere resimţită la nivel

cervical şi occipital (rr cervicale superioare)
 CE NU DOARE ?

 Parechimul cerebral

 Ependimul şi plexurile coroide

 Cea mai mare parte a leptomeningelui de la nivelul

convexităţii cerebrale
 CLASIFICARE

 Criteriul etiologic

 Criteriul temporal
CRITERIUL ETIOLOGIC

 CEFALEE PRIMAR  CEFALEE SECUNDAR

Migrena Infecţiile SNC

Cefalee paroxistică unilaterală Hemoragiile intracraniene

Cefaleea în ciorchine HIC – variate etiologii

Cefaleea de tip tensional

CRITERIUL TEMPORAL

 CEFALEE ACUT

 CEFALEE ACUT RECURENT

 CEFALEE CRONIC NEPROGRESIV

 CEFALEE CRONIC PROGRESIV

 CEFALEE MIXT
ABORDAREA COPILULUI CU CEFALEE

 ISTORICUL

 EXAMINAREA CLINIC

 EVALU RILE COMPLEMENTARE

DIAGNOSTIC

TRATAMENT
ABORDAREA COPILULUI CU CEFALEE –
ISTORICUL
 Cheia unui diagnostic corect

 Întrebări pentru copil + părinte

 Debutul (abrupt, lent sau mai rapid progresiv..)

 Localizarea
 Tipul
 Intensitatea
 Durata
 Frecvenţa
 Factorii care ameliorează
 Factorii precipitanţi / agravanţi
 Semne asociate (vegetative, neurologice, altele ...)
 ISTORICUL FAMILIAL
ABORDAREA COPILULUI CU CEFALEE –
EXAMENUL CLINIC
 Foarte important

 Starea generală, febră da/nu, semne meningeale !

 TA!

 Palparea sinusurilor feţei

 Neurologic
 Starea de conştienţă, funcţiile cerebrale cpxe
 NC – edemul papilar
 Mersul, mişcările fine / Coordonarea
 Reflexele (ROT, r patologice)
 Testarea senzitivă
ABORDAREA COPILULUI CU CEFALEE –
EVALU RILE COMPLEMENTARE
Întotdeauna ghidate de istoric şi ex clinic!

 Imagistica

 EEG

 PL – inclusiv cu testarea presiunii LCR

 HLG, biochimie

 Alte evaluări – oftalmologie, ORL, psihiatrie...

 SEMNE DE ALARM
 “Thunder-clap headache” (cefalee extrem de severă, debut brusc)
 Cefalee cu următoarele particularităţi:
 cu examen neurologic anormal (inclusiv FO)
 cu febră şi semne meningeale!
 fără febră, cu semne meningeale
 cu crize nou debutate

 Istoric scurt de cefalee

 Cefalee lateralizată persistentă

 Evoluţie progresivă a cefaleei

 Cefalee occipitală la un copil <10a

 Cefalee care trezeşte copilul noaptea din somn

 Creştere anormală a perimetrului cranian

 Vârstă mică
 Scăderea performanţelor şcolare, modificări ale comportamentului
CLASIFICARE - CRITERIUL TEMPORAL

 CEFALEE ACUT

 CEFALEE ACUT RECURENT

 CEFALEE CRONIC NEPROGRESIV

 CEFALEE CRONIC PROGRESIV

 CEFALEE MIXT
 CEFALEE ACUT = debut recent al
cefaleei, ţ r istoric antŢrior durŢrŢ
POSIBILIT I ETIOLOGICE

 Boală febrilă

 Infecţii ale SNC

 Traumatism cranian

 Hemoragie intracraniană

 Cefalee post-puncţională

 Cefalee de efort

 Cefalee după o primă criză epileptică

 Primul atac de migrenă

 Localizată
CLASIFICARE - CRITERIUL TEMPORAL

 CEFALEE ACUT

 CEFALEE ACUT RECURENT

 CEFALEE CRONIC NEPROGRESIV

 CEFALEE CRONIC PROGRESIV

 CEFALEE MIXT
CEFALEE ACUT RECURENT = atacuri repetate de
cefalee, ţ r sŢmnŢ/simptome între atacuri
 Migrena – cea mai frecventă cauză de cefalee acută recurentă

 Condiţie ereditară

 Cefalee recurentă

 Frecvent unilaterală şi pulsatilă

 Asociată cu semne vegetative

 Uneori cu semne neurologice

 La copil în mod tipic ameliorată de somn

 CLASIFICAREA MIGRENEI

 MigrŢna ţ r aur (migrŢna comun )

 MigrŢna cu aur (migrŢna clasic )

 VariantŢlŢ dŢ migrŢn
 EPIDEMIOLOGIA MIGRENEI

 Migrena este una dintre condiţiile neurologice cele mai

frecvente

 Aproximativ 7% dintre copiii 5-15 ani au migrenă

 Cei mai mulţi adulţi cu migrenă vor avea primul atac

migrenos < v de 20 ani (20% înainte de 5 ani!)

 Istoricul familial este + in aproximativ 60-80% din cazuri

 PATOGENIA MIGRENEI

 Mecanisme propuse:

 Neurovascular

 Vascular

 Neuronal

 Neurotransmiţători

 Canalopatie

 Disfuncţie mitocondrială
 MIGRENA F R AUR LA COPIL
(60-85% din cazuri)
 5 sau mai multe atacuri de cefalee

 Durată de 1-48 h
 Cefaleea (cel puţin 2 din caracteristicile următoare):
 Localizare bilateral ă (frontal sau temporal)/ unilaterală

 Caracter pulsatil

 Intensitate moderată sau severă

 Agravată de activitatea fizică de rutină

 Fenomene vegetative asociate (cel puţin 1 din următoarele):

 Greaţă sau vărsături

 Hiperestezie (fotofobie, fonofobie)

 MIGRENA CU AUR
(15% din cazuri)
 Cel puţin 2 atacuri care îndeplinesc următoarele criterii:

 Aura - cel puţin 3 din caracteristicile următoare:

 Unul sau mai multe simptome neurologice complet reversibile (=

aură), legate de o disfuncţie focală corticală sau a trunchiului

cerebral

 Cel puţin o aură se dezvoltă progresiv, > 4 min sau >=2 simptome apar

în succesiune

 Nici o aură nu durează > 60 min

 Cefaleea urmează la cel mult 60 minute după aură

 CŢţalŢŢa şi ţŢnomŢnŢlŢ vŢgŢtativŢ vor avea

caracteristicile descrise anterior
 VARIANTELE DE MIGREN -
- copii mici, evenimente episodice,
ţ r cŢţalŢŢ

 Vertijul paroxistic benign

 Migrena abdominală

 Vărsăturile ciclice
CLASIFICARE - CRITERIUL TEMPORAL

 CEFALEE ACUT

 CEFALEE ACUT RECURENT

 CEFALEE CRONIC NEPROGRESIV

 CEFALEE CRONIC PROGRESIV

 CEFALEE MIXT
CEFALEEA CRONIC NEPROGRESIV =
cefalee de tip tensional
 Cefalee persistentă, fără simptome vegetative asociate,
fără semne neurologice

 Intensitate redusă, difuză, nu interacţionează cu

activităţile de rutină

 Cel mai frecvent legată de factori psihologici (“tensiune”)

 Cu excepţia evaluărilor psihologice,

restul investigaţiilor

nu sunt necesare

(există unele excepţii)

CLASIFICARE - CRITERIUL TEMPORAL

 CEFALEE ACUT

 CEFALEE ACUT RECURENT

 CEFALEE CRONIC NEPROGRESIV

 CEFALEE CRONIC PROGRESIV

 CEFALEE MIXT
 CEFALEEA CRONIC PROGRESIV
ATEN IE! – de obicei simptomatic

 Cefalee iniţial episodică, în scurt timp devine

persistentă şi progresivă

 Poate trezi copilul din somn (spre dimineaţă) / este severă

imediat după trezire

 Asociază frecvent vărsături, care pot ameliora cefaleea

 Agravată de tuse, strănut, întindere ( PIC)

 Mecanime: tracţiune, infiltrare

 Ex clinic: de obicei (?) anormal dacă este riguros efectuat

(inclusiv FO pentru edem papilar); laterocolis; PC
CLASIFICARE - CRITERIUL TEMPORAL

 CEFALEE ACUT

 CEFALEE ACUT RECURENT

 CEFALEE CRONIC NEPROGRESIV

 CEFALEE CRONIC PROGRESIV

 CEFALEE MIXT
 CEFALEEA MIXT

 Cel mai frecvent un model de cefalee episodică

transformată într-o cefalee cronică nepogresivă

 Factorii psihologici pot contribui

 Abuzul de analgezice

 Migrena transformată (migrenă cronică)

 TRATAMENT
 Simptomatic – analgezice (Ibuprofen, acetaminofen)

 Etiopatogenic:
 ATB dc este meningită bacteriană, abces cerebral (NCh)

 Antivirale dacă este encefalită virală (herpetică)

 Lichide, sare, cofeină dacă este postpuncţională

 Nch dacă este hematom extradural / subdural acut (TCC)

 Nch dacă este PEIC / hidrocefalie

 Tratamente specifice antimigrenoase

 Antidepresive uneori – în cefaleea de tip tensional

 TRATAMENTUL MIGRENEI

 Tratamentul acut:
 Analgezice doze suficiente

 Antiemetice

 Triptani

 Derivaţii de ergot

 Tratamentul cronic – atacuri frecvente sau complicate

 Propranolol

 Acid valproic, topiramat termen lung (luni)

 Amitriptilină, ciproheptadină
 TRATAMENTUL MIGRENEI

 M suri gŢnŢralŢ:

 Evitarea abuzului de analgezice

 Somn ordonat (nici prea mult, nici prea puţin)

 Mese regulate, micul dejun fiind foarte important pentru copii

 În cursul episodului cefalalgic

 Evitarea stimulilor excesivi

 Încurajarea somnului – cel mai bun tratament al migrenei copilului

 CONCLUZII
 CŢţalŢŢa ŢstŢ un simptom ţrŢcvŢnt în copil riŢ

 CŢţalŢŢa Ţpisodic ŢstŢ ţrŢcvŢnt migrŢn

 CŢţalŢŢa simptomatic a copilului arŢ caractŢristici alŢ

istoricului care trebuie recunoscute, şi dŢ obicŢi un ŢxamŢn
neurologic anormal (Ţxist îns ŢxcŢp ii!)

 TratamŢntul şi prognosticul dŢpind dŢ ŢtiologiŢ şi dŢ mŢcanismul

de producere (dgn precis) – istoricul şi ŢxamŢnul nŢurologic
fiind cele mai importante etape necesare unui diagnostic corect