Sunteți pe pagina 1din 8

INSTRUCŢIUNE PROPRIE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCA

pentru prevenirea afecţiunilor dorso-lombare


datorate manipulării manuale a maselor
IPSM NR 22 /20.04.2016

Întocmit, Aprobat,

Adrian Paraicu Șeitan Marian


Consultant SSM Administrator

Elaborat de: Cod: SSM-D3-4


SC EURAMIS CONSULTING SRL Pag 1
1.0. OBIECTIV
Scopul prezentei instrucţiuni este de a diminua factorii de risc existenţi în sistemul de muncă specifici
activităţii de manipulare manuală a maselor.
Instrucţiunea raspunde şi nevoilor de instruire a lucrătorilor în virtutea prevederilor art. 20 din Legea
319/2006.

2.0. DOMENIU DE APLICARE


Prevederile instrucţiunii se aplică tuturor salariaţilor unităţii care desfăşoară activităţi având ca obiect
manipularea manuală a maselor.

3.0. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ


HG 971/2006 – privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de
muncă
HG1048/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a
echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
HG 1051/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor
care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare
HG 1091/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
HG 1146/2006 – cerinţe minime de securitate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor
de muncă – Anexa 2

4.0. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI


EIP = echipament individual de protecţie
EIL = echipament individual de lucru
M.M.M. = manipularea manuală a maselor = orice operaţie ce implică ridicarea, susţinerea, aşezarea,
împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei greutăţi de către unul sau mai mulţi muncitori.

5.0. RESPONSABILITĂŢI
5.1. Angajatorul are următoarele obligaţii:
a) analiza posturilor de muncă (evaluarea riscurilor, luarea măsurilor necesare pentru eliminarea sau
combaterea riscurilor )
b) conceperea şi organizarea adecvată a activităţii de transport manual al maselor;
c) informarea şi formarea lucrătorilor;
5.2. Angajaţii au obligaţiile specifice conform fişei postului.
6.0. DESCRIEREA INSTRUCŢIUNII
6.1. Executant
Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor pentru activităţi ce necesită manipularea manuală a maselor se face
pe baza avizului medical, acordându-se o atenţie deosebită capacităţii persoanelor de a efectua efort fizic
intens.
Este interzisă M.M.M. pentru persoanele cu vârste mai mici de 18 ani, gravide, lăuze, sau cu dizabilităţi
fizice (chiar minore).
La repartizarea femeilor în posturi de muncă se va ţine seama de caracteristicile morfo-funcţionale şi de
stările fiziologice specifice (ciclu lunar, graviditate, lăuzie, alăptare, menopauză), evitându-se expunerea
acestora la riscuri, cum ar fi cele specifice operaţiilor de ridicat, purtat , împins, tras greutăţi, poziţii ortostatice
prelungite.
6.2. Organizarea locului de muncă
Conducătorul locului de muncă este obligat înaintea începerii lucrului :
 să controleze starea tehnica a utilajelor de ridicat şi transportat marfă ce sunt manevrate manual
(cărucioare , lise, tărgi, roabe, etc.);
 să controleze starea fizică a traseelor de deplasare;
 să controleze pe cât este posibil starea fizică a ambalajelor (cutiilor), precum şi a mânerelor de ridicare
a acestora;
Eventualele defecţiuni depistate vor fi aduse la cunoştinţa atât a lucrătorilor, cât şi a conducătorului locului
de munca.
Este interzisă desfăşurarea activităţii fără echipament de protecţie şi de lucru, corespunzător (după caz:
mânuşi de protecţie, halate, salopete, încălţăminte, etc.).
Este interzis transportul maselor care au dispozitivele de prindere şi ridicare sau ambalajul deteriorat sau
care pot ceda pe timpul transportului.

Elaborat de: Cod: SSM-D3-4


SC EURAMIS CONSULTING SRL Pag 2
6.3. Manipularea manuală a maselor – M. M. M.
6.3.1. Generalităţi
La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică, munca se va organiza astfel încât să permită
aşezarea muncitorilor chiar numai pentru perioade scurte de timp, în care scop se vor asigura mijloacele
necesare (scaune, bănci, etc.).
Stabilirea timpului de muncă, al regimului pauzelor, precum şi intensitatea acesteia se va face cu sprijinul
serviciilor medicale de întreprindere cu respectarea prevederilor din Codul muncii (Titlul III).

Câteva statistici
Problemele aparatului locomotor ocupă un rol important în afecţiunile de ordin ocupaţional. M.M.M. prezintă
numeroase riscuri, în special pentru zona lombară. Numeroase studii au estimat că între 60% şi 90% din
oameni vor suferi de o afecţiune a zonei lombare într-un moment sau altul al vieţii lor. Rezultatele celui de
al treilea studiu european asupra condiţiilor de muncă, desfăşurat în anul 2000, au relevat faptul că 33%
din angajaţi (din 15 state membre) suferă de dureri de spate. Angajaţii din sectorul transporturilor sunt în
mod particular predispuşi la această afecţiune, studiul arătând că 36,8% din angajaţii acestui sector acuză
probleme dorsale.
Obligaţia legală
Directiva Europeană 90/269/CEE (29 mai 1990, Jurnalul oficial din 21 iunie 1990), pranspusă prin HG
1051/2006, stabileşte recomandările de sănătate şi siguranţă privind M.M.M.. Prin respectarea prevederilor
acesteia se pot evita numeroase probleme de ordin ocupaţional ale aparatului locomotor, în special pentru
zona dorsalo-lombară.

6.3.2. Factori de risc


Exemple de activităţi care pot afecta aparatul locomotor, în special pentru zona dorsalo-lombară, sunt:
ridicarea, împingerea, tragerea sau transportarea unei greutăţi.
M.M.M. poate duce la suprasolicitarea nu numai a coloanei, ci şi a membrelor inferioare şi superioare.
M.M.M. poate determina:
✓ afecţiuni cumulative, cauzate de deteriorarea progresivă şi repetată a sistemului musculo-
scheletic prin activităţi continue de ridicare sau manipulare manuală, (ex. afecţiunile
dorsolombare);
✓ traumatisme acute produse prin accidentare ca urmare a operaţiilor de M.M.M. (ex. tăieturi sau
fracturi).
Există 4 factori principali de de risc prin care M.M.M. poate duce la afecţiuni dorsolombare:
1. Caracteristicile masei:
 prea grea – o sarcină de 20-25 de kg este destul de grea pentru majoritatea lucrătorilor;
 prea mare ca volum – este greu de apucat şi muşchii vor obosi mai repede;
 dificil de apucat cu mâna – poate aluneca din mână şi poate duce la strivirea labei piciorului sau, dacă
marginile sunt tăioase, la răni deschise ale membrelor;
 situată prea departe de bustul persoanei – suprasolicitare a muşchilor şi solicitare, mărită, la încovoiere
a coloanei;
 persoana îşi răsuceşte bustul (poziţii forţate) pentru a prinde în mâini sarcina – solicită răsucirea coloanei
vertebrale şi efort inegal al muşchilor membrelor;
 sarcina are greutate excentrică faţă de axa proprie – solicită răsucirea coloanei şi efort inegal al muşchilor
membrelor;
 efortul necesar este excesiv (poziţii extreme, mişcări ample) pentru coborârea, ridicarea, împingerea sau
tragerea sarcinii;
 necesită multiple răsuciri a bustului pe timpul transpotului – solicită răsucirea coloanei;
 sarcina se poate dezechilibra pe timpul operaţiunii de ridicare, transport şi aşezare
 necesită ca persoana să adopte o poziţie instabilă pentru apucarea greutăţii.
2. Mediul de lucru este inadecvat:
 tipul de podea este neadecvat – cu denivelări, instabil sau alunecos;
 spaţiul este insuficient pentru derularea corectă a operaţiilor de M.M.M, lucrătorul fiind constrâns să
adopte o poziţie incomodă sau să deplaseze masele într-o manieră periculoasă
 mediu climatic este nefavorabil – temperatură prea ridicată şi umedă ce are ca efect transpirarea palmelor
lucrătorului – sau temperatură prea joasă ce are ca efect amorţirea degetelor lucrătorului, amândouă
având ca risc alunecarea sarcinii;
 iluminatul insuficient creşte pericolul de accidentare a lucrătorilor la M.M.M.
3. Operaţia impune alte cerinţe, cum ar fi:

Elaborat de: Cod: SSM-D3-4


SC EURAMIS CONSULTING SRL Pag 3
 activitate prelungită cu odihnă insuficientă – nu se asigură refacerea forţei de muncă;
 distanţe excesiv de lungi de MMM – obosire excesivă a muşchilor;
 repetabilitate excesivă a M.M.M.
 probleme organizatorice – lipsă de cooperare; presiune temporară (ex. lucrul la bandă)
4. Factori individuali de risc:
 lipsa de experienţă, informare;
 vârsta şi sexul;
 caracteristicile fizice – înălţime, greutate, forţă musculară;
 afecţiuni preexistente – ex. afecţiuni anterioare dorso-lombare;
Persoanele care suferă de afecţiuni ale zonei dorso-lombare devin vulnerabile (se simt ameninţate de
pierderea contractului de muncă şi riscă, desfăşurând activităţi care le pot afecta starea de sănătate), fapt
ce poate avea consecinţe asupra vieţii lor profesionale şi/sau personale. Unii dintre ei pot deveni chiar
handicapaţi pentru tot restul vieţii.
Angajatorii trebuie să se confrunte cu prezenţa angajaţilor bolnavi care sunt uneori dificil de înlocuit. Situaţia
aceasta generează, de regulă, conflicte şi stres la locul de muncă. Mai mult, afecţiunile lombare duc la
apariţia unor costuri semnificative pentru victimă, pentru angajatorul acesteia şi pentru societate ca întreg.

6.3.3. Măsuri de prevenire a riscurilor


Acidentele de muncă şi bolile profesionale pot fi prevenite prin eliminarea sau cel puţin reducerea riscurilor
asociate manipulării manuale a maselor. Se recomandă respectarea următoarelor măsuri de prevenire, în
urmatoarea ordine de priorităţi:
 Eliminarea M.M.M. - se ia în considerare posibilitatea evitării manipulării manuale a maselor, de
exemplu utilizând echipamente de manipulare electrice sau mecanice, asemenea transportoarelor sau
stivuitoarelor.
 Măsuri tehnice - dacă manipularea manuală nu poate fi evitată, trebuie luată în considerare utilizarea
unor dispozitive de ajutor asemenea elevatoarelor, cărucioarelor, dispozitivelor de ridicat sub vid, etc..
 Măsuri organizatorice, cum ar fi alternarea activităţilor şi introducerea de pauze suficient de lungi,
trebuie luate în considerare doar dacă eliminarea sau reducerea riscurilor asociate manipulării
manuale a maselor nu este posibilă.
 Furnizarea de informaţii privind riscurile şi efectele negative pe care le are
manipularea manuală a maselor asupra sănătăţii şi instruirea în vederea utilizării
echipamentelor şi tehnicilor corecte de manipulare.
La M.M.M., cu siguranţă, cea mai bună cale de a vă proteja spatele este să vă asiguraţi
că puteţi ridica sarcina (să nu fie excesivă) sau că puteţi prinde sarcina sau diferitele
părţi ale acesteia fără să fiţi nevoit să adoptaţi o poziţie forţată sau incomodă.

Distanţa dintre sarcină şi corpul persoanei determină greutatea admisă. Tabelul


cuprinde un rezumat al greutăţilor maxime ce pot fi manipulate în funcţie de înălţimea
sarcinii şi distanţa dintre sarcină şi individ.

6.3.4. Poziţii incorecte pe timpul M. M. M.


Repetarea sau prelungirea anumitor poziţii şi acţiuni
Poziţia verticală (în picioare) reprezintă poziţia de referinţă.
În această poziţie discurile şi ligamentele suferă presiunea
şi tensiunea cea mai scăzută şi mai uniform distribuită.

Mişcările şi poziţiile enumerate mai jos pot fi periculoase


pentru spate – în special pentru discurile cele mai de jos
ale coloanei, din zona lombară – dacă sunt repetate
frecvent sau menţinute pe durate
îndelungate:

a. Aplecarea înainte (cu spatele rotunjit)


Repetarea excesivă a acestor mişcări poate duce la leziuni ale ligamentelor şi ale discurilor
din următoarele cauze:
• arcuirea nenaturală a spatelui (spatele rotunjit);
• apăsarea părţii din faţă a discului;
• întinderea ligamentelor posterioare şi a părţii posterioare a discului;
Elaborat de: Cod: SSM-D3-4
SC EURAMIS CONSULTING SRL Pag 4
• sporirea presiunii asupra discului (efectul de pârghie).

b. Întoarcerea laterală în timpul aplecării în faţă


Această poziţie este, de departe, cea mai solicitantă pentru spate. Ea produce, de
asemenea, următoarele efecte asupra coloanei vertebrale şi în special asupra discurilor:
• arcuirea nenaturală a spatelui (spatele rotunjit);
• comprimarea părţii frontale şi laterale a discului;
• întinderea ligamentelor posterioare şi laterale ale discului;
• întinderea părţii posterioare şi laterale ale discului (aceste părţi fiind cele mai
vulnerabile);
• ruperea fibrelor inelului;
• sporirea presiunii asupra discului (efectul de pârghie).

c. Prinderea greutăţii în timpul aplecării în spate


Această poziţie are următoarele efecte:
• curbarea excesivă a spatelui;
• comprimarea părţii posterioare a discului şi a articulaţiilor posterioare;
• sporire presiunii asupra discului (efectul de pârghie).

d. Statul îndelungat pe scaun


Statul îndelungat pe scaun îngreunează hrănirea discurilor
intervertebrale.

e. Îngenuncherea sau ghemuirea îndelungată


Această poziţie este nu doar periculoasă pentru încheieturi, ci şi
obositoare pentru muşchi şi pentru inimă. Chiar şi atunci când
trebuie să flexaţi genunchii pentru a apuca o greutate de jos, nu
ar trebui să-i îndoiţi dincolo de 900.

6.3.5. TEHNICI CORECTE DE MANIPULARE MANUALA A MASELOR


Ridicare şi transport
− verificaţi traseul sau punctul de destinaţie al sarcinii pentru a vă asigura că este liber
− eliberaţi traseul înainte de a ridica sarcina
− una dintre cele mai frecvente cauze ale leziunilor spatelui este căderea în timpul transportării unei
sarcini
Testarea greutăţii sarcinii
− înainte de ridicarea sau mutarea unui obiect, testaţi greutatea sarcinii, pentru a vă asigura că poate
fi mutată în condiţii de siguranţă
− testaţi greutatea prin ridicarea unui colţal obiectului. Dacă este prea greu sau dacă are o formă greu
de mânuit, OPRIŢI-VĂ!
Cereţi ajutor
− dacă un obiect este prea greu sau prea dificilde mânuit, cereţi asistenţă de la un coleg
Sarcini greu de mânuit
− este mai bine să lăsaţi să cadă o sarcină prea grea sau prea dificilde mânuit, decât să riscaţi o
accidentare prin mişcare bruscă sau mutare incorectă
Împingeţi - nu trageţi
− împingeţi în loc să trageţi obiectele grele, de fiecare dată când este posibil (acest lucru solicită mai
puţin spatele)
Ridicare
− îndoiţi genunchii sau şoldurile, nu mijlocul.
− poziţionaţi-vă degetele de la picioare în exterior
− ţineţi capul şi umerii sus în timp ce începeţi să ridicaţi (aceasta ajută la menţinerea arcului zonei
dorsolombare)
− încordaţi muşchii abdomenului când începeţi să ridicaţi
− ţineţi greutatea centrată deasupra picioarelor
− ridicaţi cu ajutorul picioarelor şi ridicaţi-vă uşor, cu o mişcare lină şi dreaptă.
Elaborat de: Cod: SSM-D3-4
SC EURAMIS CONSULTING SRL Pag 5
− folosiţi forţa picioarelor pentru a îndrepta genunchii şi şoldurile când finalizaţi ridicarea (aceasta
scade presiunea asupra zonei dorsolombare)

Corect!
Coborârea sarcinii
− Plasaţi sarcina pe marginea suprafeţei şi lăsaţi-o să alunece
− Puneţi sarcina jos cu la fel de multă grijă ca la ridicare aşezaţi-vă pe vine folosind numai muşchii
picioarelor
− Coborâţi sarcina uşor, îndoind genunchii
− Asiguraţi-vă că nu vă prindeţi degetele sub greutate
Utilizaţi un dispozitiv ajutător de fiecare dată când este posibil
− Folosiţi ambele mâini pentru a controla căruciorul de mână.
− Utilizaţi curele, dacă este necesar, pentru a asigura sarcina.
Reproiectaţi modelele de lucru
− Schimbaţi durata şi frecvenţa unei activităţi de manipulare manuală; Ritmul de lucru;
− Alternaţi activităţile utilizând acţiuni şi poziţii diferite
− Luaţi pauze;
− Luaţi în considerare solicitările maxime şi adaptaţi timpul de lucru în consecinţă.
Cântăriţi bine înainte de a ridica!
− Manipularea manuală a maselor reprezintă cauza multor probleme musculo-scheletice, în special
ale spatelui
− Utilizarea mijloacelor mecanizate reprezintă o soluţie
− Angajaţii ce desfăşoară operaţiuni de manipulare manuală trebuie să fie într-o bună condiţie fizică

Elaborat de: Cod: SSM-D3-4


SC EURAMIS CONSULTING SRL Pag 6
Elaborat de: Cod: SSM-D3-4
SC EURAMIS CONSULTING SRL Pag 7
Elaborat de: Cod: SSM-D3-4
SC EURAMIS CONSULTING SRL Pag 8