Sunteți pe pagina 1din 1

TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRII

CAPITOLUL I
DIDACTICA – TEORIA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

1.1. PRECIZĂRI CONCEPTUALE


Activitatea instructiv-educativă în unităţile şcolare se desfăşoară în cadrul procesului de
învăţământ. Acesta reprezintă forma cu cel mai înalt nivel de organizare a activităţii de formare a
fiinţei umane, fiind mijlocul principal prin care societatea educă şi instruieşte noile generaţii.
 Procesul de învăţământ reprezintă ansamblul activităţilor organizate, dirijate şi
evaluate în cadrul unor instituţii specializate, sub îndrumarea cadrelor didactice, care sunt special
pregătite în acest scop, în vederea realizării unor obiective instructiv-educative. Cu studiul
ştiinţific al acestui proces se ocupă o ramură distinctă a pedagogiei denumită didactica sau
teoria instruirii.
 Didactica este una din ramurile principale ale ştiinţelor educaţiei. Termenul de
didactică provine din grecescul didaskein, care înseamnă a învăţa pe alţii. Introducerea lui în
teoria şi practica şcolii o datorăm în primul rând marelui pedagog ceh J.A. Comenius (1592-
1670) prin lucrarea "Didactica Magna" (1657) *). În concepţia lui Comenius, didactica urma să
fie "arta universală de a învăţa pe toţi toate". Conţinutul termenului de didactică includea tot ceea
ce se referea la educaţie şi învăţământ, la formarea personalităţii în general. Din această cauză -
arată Nicola I. - nu se putea opera o distincţie logică între pedagogie şi didactică, cele două
discipline substituindu-se reciproc, situaţie întreţinută şi de faptul că deosebirea între educaţie, ca
acţiune practică şi teoria asupra ei era destul de ambiguă" (11, p.333). Treptat, organizarea şi
conducerea procesului de învăţământ a devenit tot mai mult o problemă de observaţie
sistematică, de explicaţie ştiinţifică, didactica primind înţelesul de: ştiinţă sau teorie a
procesului de învăţământ, teorie a predării şi învăţării la toate formele şi pe toate treptele
învăţământului, teoria conducerii procesului de predare-învăţare sau teoria instruirii (4).

*)
Marea didactică sau arta de a învăţa pe toţi toate.