Strategii didactice

Lect.univ.dr. Mihaela Voinea

 Strategia didactică
• I. Cerghit defineşte strategia de
instruire/didactică ” un mod de abordare a
predării şi învăţării, de combinare şi
organizare optimă a metodelor şi
mijloacelor avute la dispoziţie, precum şi a
formelor de grupare a elevilor, în vederea
atingerii obiectivelor urmărite.”
 Accepţiunile termenului
”strategie didactică”
• Strategia – un mod de gândire şi acţiune
• Strategia - structură procedurală
• Strategia - tactică (reacţie la reacţiile
elevilor, ca nişte soluţionări practice,
metodice, promte şi punctuale ivite pe
parcurs)
• Strategia - înlănţuire de decizii
• Strategia - rezultat al contopirii strategiei
de predare şi strategiei de învăţare
 Construirea strategiei didactice
• L.Vlăsceanu propune şase parametrii de
construcţie a strategiei:
– organizarea elevilor
– organizarea conţinutului
– modul de prezentare-asimilare a
cunoştinţelor
– frecvenţa,continuitatea intervenţiilor
profesorului
– modul de programare a exerciţiilor
aplicative
– natura probelor de evaluare
 Tipuri de strategii didactice
După gradul de dirijare/nondirijare al învăţării:
• strategii algoritmice (imitative, explicativ-
reproductive, explicativ-intuitive, algoritmice,
progranate)
• strategii nealgoritmice (explicativ-investigative,
conversativ-euristice, descoperirea
independentă, problematizante, observarea
investigativă, inductiv-experimentale, creative)
• strategii mixte
 Strategia predării centrate pe elev
Reprezintă o manieră modernă de abordare a
învăţării elevului (predarea este interpretată ca o
acţiune de individualizare a învăţării)
Presupune:
• Selecţia conţinuturilor se realizează în funcţie de
posibilităţile, interesele şi nevoile celor care
învaţă.
• Încurajarea iniţiativelor elevilor .
• Progresul elevilor în ritm propiru.
 Strategia predării centrate pe elev
• Se oferă ocazii pentru construirea cunoaşterii elevului.
• Cadrul didactic este persoană-resursă (facilitează
accesul la informaţii, diagnostichează dificultăţile
elevului, orientează elevii)
• Spaţiul, mobilierul, echipamentele sunt utilizate flexibil.
• Se preferă eterogenitatea.
• Se stimulează autoreflecţia, autoevaluarea,.autoreglarea
comportamentului de învăţare.
 Metode didactice -clasificare
• Criteriul istoric: metode vechi / clasice /
tradiționale și metode noi
• Criteriul generalității: metode generale
(exercițiul) și metode speciale
• Crietriul organizării activității: metode individuale
și de grup
• Criteriul funcției îndeplinite: metode de
trasmitere a cunoștințelor, de consolidare, de
aplicare, de verificare etc.
 SINELG (sistem interactiv de notare şi
eficientizare a lecturii şi gândirii)

Este o metodă de menţinere a implicării active a

gândirii elevilor în citirea unui text, de
monitorizare a gradului de înţelegere a unui
conţinut de idei, de învăţare eficientă.
• Înainte de a începe lectura textului, elevilor li se
cere să noteze tot ceea ce ştiu sau cred că ştiu
despre tema/problema ce va fi prezentată în
text. Ei sunt atenţionaţi că nu are importanţă
dacă ceea ce vor scrie este corect sau nu;
important este să scrie tot ce le vine în minte
referitor la acea temă, solicitându-şi astfel,
gândirea şi imaginaţia.
 SINELG (sistem interactiv de notare şi
eficientizare a lecturii şi gândirii)

• Pentru a monitoriza ideile textului şi gradul

de înţelegere a acestora este utilă
realizarea unui tabel cu patru coloane
corespunzătoare celor patru categorii de
semne utilizate.
+ = informație nouă
!= atenție/ important
= știu
?= neclar
 Turul galeriei
Este o metodă de învăţare prin colaborare prin care elevii sunt
încurajaţi să-şi exprime opiniile referitoare la soluţiile date unei
probleme de către colegii lor.
Constă în arcurgerea următorilor paşi:
• elevii, în grupuri de trei sau patru, rezolvă o problemă (o sarcină de
învăţare) susceptibilă de a avea mai multe soluţii.
• produsele muncii grupului se materializează într-o schemă,
diagramă, inventar de idei, notate pe hârtie, un poster.
• Posterele se expun pe pereţii clasei, transformaţi astfel într-o
veritabilă ”galerie expoziţională”.
• La semnalul profesorului, grupurile trec pe rând pe la fiecre poster
pentru a examina soluţiile propuse de colegi.Comentariile şi
observaţiile „vizitatorilor” sunt scrise pe posterul analizat.
• După ce se încheie „turul galeriei,” grupurile revin la poziţi iniţială şi
fiecre echipă îşi reexamineză produsul în comparaţie cu produsele
colegilor.
 Metoda interacțiunii
observate(fishbowl)
metoda acvariului
• Prin această metodă elevii se află în
dublă ipostază:
a. Participanți activi la o dezbatere
b. Observatori ai interacțiunilor care se
produc
Scaunele din clasă sunt așezate în două
cercuri concentrice.
 Metoda interacțiunii
observate(fishbowl)
metoda acvariului
• Elevii din cercul interior discută timp de 8-
10 minute o problemă controversată.
• Elevii din cercul exterior notează ce
observă la colegii care discută (cum
anume se prezintă argumentele, cum se
stabilesc regulile comunicării, cum se
rezolvă conflictele etc.)
• Apoi se schimbă rolurile, pronindu-se o
altă discuție controversată.
 Metoda Mozaic

Este o metodă prin care se promovează învăţarea

prin colaborare şi cooperare între elevi.
Presupune parcurgerea următorilor paşi:
1.Construirea grupurilor de lucru iniţiale. Clasa de
elevi se împarte în grupuri de 4-5 elevi . Fiecare
elev în grup va avea un număr 1,2,3,...
2.Profesorul împarte materialul de studiu în 4-5
părţi, corespunzătore grupurilor de elevi
constituite.
 Metoda Mozaic
3.Construirea grupurilor de experţi şi rezolvarea sarcinii de
lucru. Elevii cu nr.1 vor studia prima paret a textului,
grupul elevilor cu nr.2 vor studia a doua parte ş.a.m.d.
Fiecare grup de „experţi ” are sarcina de studia o numită
parte/ bucată din text, repartizată de profesor. elevii
din fiecare grup trebuie să discute conţinutulde idei al
textului ce le revine, s-o înţelegă cât mai bine şi mai
adecvat pentru a fi capabili ca ulterior , s-o predea
celorlalţi colegi.
4.Revenirea elevilor în grupurile iniţiale şi predarea
conţinutului pregătit celorlalţi colegi. Prin predarea
reciprocă se realizează cea mai bună învăţare a
conţinutului informţional.l sfârşitul lecţiei fiecare elev
trebuie să stâpânească conţinutul întregului text şi nu
numai a bucăţii în care afost „expert”
 Brainstormingul
• Este o metodă de stimulare a creativității, de
descoperire a unor soluții inovatoare pentru
problemele puse în discuție.
• Presupune amânarea evaluării ideilor emise
pentru o etapă ulterioară (de aceea se mai
numește metodă evaluării amânate)
• Regulile după care funcționează grupul care
participă la brainstorming (10-15 participanți)
sunt următoarele:
 Brainstormingul
- Toate ideile au caracter de cunoștințe.
- Exprimarea ideilor mai neobișnuite de către
participanți va fi încurajată de moderatorul
discuției.
- Nu se va critica nicio idee.
- Membrii grupului sunt încurajați să emită idei/
sugestii pornind de la ideile altor participanți
- Se solicită toți membrii grupului
- Calitatea este mai puțin importantă decât
cantitatea
 Metoda jocului de rol
Această metodă, deosebit de utilă pentru
dezvoltarea competențelor sociale, de
relaționare presupune:
- Descrierea situației
- Repartizarea rolurilor (pe baza unei fișe)
- Jocul de rol propriu-zis
- Analiza activității, concluziile.
 Interacțiunea obiective -
conținuturi-strategii
• Obiectivele- ce trebuie să știe și să știe să
facă elevul
• Conținuturile – ”instrumente”/ pretexte de
formare a competențelor
• Strategia - modul prin care folosind
conținuturi, metode, mijloace, forme de
organizare atingem obiectivele.
• Succes!