Sunteți pe pagina 1din 20
Strategii didactice Lect.univ.dr. Mihaela Voinea
Strategii didactice
Lect.univ.dr. Mihaela Voinea
Strategia didactică
Strategia didactică

I. Cerghit defineşte strategia de

instruire/didactică ” un mod de abordare a

predării şi învăţării, de combinare şi

organizare optimă a metodelor şi

mijloacelor avute la dispoziţie, precum şi a

formelor de grupare a elevilor, în vederea atingerii obiectivelor urmărite.”

avute la dispoziţie, precum şi a formelor de grupare a elevilor, în vederea atingerii obiectivelor urmărite.”
avute la dispoziţie, precum şi a formelor de grupare a elevilor, în vederea atingerii obiectivelor urmărite.”
avute la dispoziţie, precum şi a formelor de grupare a elevilor, în vederea atingerii obiectivelor urmărite.”

Accepţiunile termenului ”strategie didactică”

Accepţiunile termenului ”strategie didactică” • Strategia – un mod de gândire şi acţiune • Strategia -

Strategia – un mod de gândire şi acţiune

Strategia - structură procedurală

Strategia - tactică (reacţie la reacţiile elevilor, ca nişte soluţionări practice,

metodice, promte şi punctuale ivite pe

parcurs)

Strategia - înlănţuire de decizii

Strategia - rezultat al contopirii strategiei de predare şi strategiei de învăţare

- înlănţuire de decizii • Strategia - rezultat al contopirii strategiei de predare şi strategiei de
- înlănţuire de decizii • Strategia - rezultat al contopirii strategiei de predare şi strategiei de
- înlănţuire de decizii • Strategia - rezultat al contopirii strategiei de predare şi strategiei de
Construirea strategiei didactice
Construirea strategiei didactice

L.Vlăsceanu propune şase parametrii de

construcţie a strategiei:

organizarea elevilor

– organizarea conţinutului

modul de prezentare-asimilare a

cunoştinţelor

– frecvenţa,continuitatea intervenţiilor profesorului

– modul de programare a exerciţiilor aplicative

–
intervenţiilor profesorului – modul de programare a exerciţiilor aplicative – natura probelor de evaluare
intervenţiilor profesorului – modul de programare a exerciţiilor aplicative – natura probelor de evaluare
intervenţiilor profesorului – modul de programare a exerciţiilor aplicative – natura probelor de evaluare
intervenţiilor profesorului – modul de programare a exerciţiilor aplicative – natura probelor de evaluare
intervenţiilor profesorului – modul de programare a exerciţiilor aplicative – natura probelor de evaluare
intervenţiilor profesorului – modul de programare a exerciţiilor aplicative – natura probelor de evaluare
intervenţiilor profesorului – modul de programare a exerciţiilor aplicative – natura probelor de evaluare

natura probelor de evaluare

intervenţiilor profesorului – modul de programare a exerciţiilor aplicative – natura probelor de evaluare
intervenţiilor profesorului – modul de programare a exerciţiilor aplicative – natura probelor de evaluare
Tipuri de strategii didactice
Tipuri de strategii didactice

După gradul de dirijare/nondirijare al învăţării:

strategii algoritmice (imitative, explicativ-

reproductive, explicativ-intuitive, algoritmice,

progranate)

strategii nealgoritmice (explicativ-investigative, conversativ-euristice, descoperirea

independentă, problematizante, observarea

investigativă, inductiv-experimentale, creative)

strategii mixte

independentă, problematizante, observarea investigativă, inductiv -experimentale, creative) • strategii mixte
independentă, problematizante, observarea investigativă, inductiv -experimentale, creative) • strategii mixte
independentă, problematizante, observarea investigativă, inductiv -experimentale, creative) • strategii mixte
Strategia predării centrate pe elev
Strategia predării centrate pe elev

Reprezintă o manieră modernă de abordare a

învăţării elevului (predarea este interpretată ca o

acţiune de individualizare a învăţării)

Presupune:

Selecţia conţinuturilor se realizează în funcţie de

posibilităţile, interesele şi nevoile celor care

învaţă.

Încurajarea iniţiativelor elevilor .

Progresul elevilor în ritm propiru.

şi nevoile celor care învaţă. • Încurajarea iniţiativelor elevilor . • Progresul elevilor în ritm propiru.
şi nevoile celor care învaţă. • Încurajarea iniţiativelor elevilor . • Progresul elevilor în ritm propiru.
şi nevoile celor care învaţă. • Încurajarea iniţiativelor elevilor . • Progresul elevilor în ritm propiru.
Strategia predării centrate pe elev
Strategia predării centrate pe elev

Se oferă ocazii pentru construirea cunoaşterii elevului.

Cadrul didactic este persoană-resursă (facilitează

accesul la informaţii, diagnostichează dificultăţile

elevului, orientează elevii)

Spaţiul, mobilierul, echipamentele sunt utilizate flexibil.

Se preferă eterogenitatea.

Se stimulează autoreflecţia, autoevaluarea,.autoreglarea comportamentului de învăţare.

preferă eterogenitatea. • Se stimulează autoreflecţia, autoevaluarea,.autoreglarea comportamentului de învăţare.
preferă eterogenitatea. • Se stimulează autoreflecţia, autoevaluarea,.autoreglarea comportamentului de învăţare.
preferă eterogenitatea. • Se stimulează autoreflecţia, autoevaluarea,.autoreglarea comportamentului de învăţare.
Metode didactice -clasificare
Metode didactice -clasificare

Criteriul istoric: metode vechi / clasice / tradiționale și metode noi

Criteriul generalității: metode generale

(exercițiul) și metode speciale

Crietriul organizării activității: metode individuale și de grup

Criteriul funcției îndeplinite: metode de trasmitere a cunoștințelor, de consolidare, de

aplicare, de verificare etc.

Criteriul funcției îndeplinite: metode de trasmitere a cunoștințelor, de consolidare, de aplicare, de verificare etc.
Criteriul funcției îndeplinite: metode de trasmitere a cunoștințelor, de consolidare, de aplicare, de verificare etc.
Criteriul funcției îndeplinite: metode de trasmitere a cunoștințelor, de consolidare, de aplicare, de verificare etc.
SINELG (sistem interactiv de notare şi eficientizare a lecturii şi gândirii)
SINELG (sistem interactiv de notare şi
eficientizare a lecturii şi gândirii)

Este o metodă de menţinere a implicării active a

gândirii elevilor în citirea unui text, de

monitorizare a gradului de înţelegere a unui

conţinut de idei, de învăţare eficientă.

Înainte de a începe lectura textului, elevilor li se

cere să noteze tot ceea ce ştiu sau cred că ştiu

despre tema/problema ce va fi prezentată în

text. Ei sunt atenţionaţi că nu are importanţă

dacă ceea ce vor scrie este corect sau nu;

important este să scrie tot ce le vine în minte

referitor la acea temă, solicitându-şi astfel,

gândirea şi imaginaţia.

este să scrie tot ce le vine în minte referitor la acea temă, solicitându - şi
este să scrie tot ce le vine în minte referitor la acea temă, solicitându - şi
este să scrie tot ce le vine în minte referitor la acea temă, solicitându - şi
SINELG (sistem interactiv de notare şi eficientizare a lecturii şi gândirii)
SINELG (sistem interactiv de notare şi
eficientizare a lecturii şi gândirii)

Pentru a monitoriza ideile textului şi gradul de înţelegere a acestora este utilă

realizarea unui tabel cu patru coloane

corespunzătoare celor patru categorii de

semne utilizate. + = informație nouă

!= atenție/ important = știu

?= neclar

celor patru categorii de semne utilizate. + = informație nouă != atenție/ important  = știu
celor patru categorii de semne utilizate. + = informație nouă != atenție/ important  = știu
celor patru categorii de semne utilizate. + = informație nouă != atenție/ important  = știu
Turul galeriei
Turul galeriei

Este o metodă de învăţare prin colaborare prin care elevii sunt

încurajaţi să-şi exprime opiniile referitoare la soluţiile date unei

probleme de către colegii lor. Constă în arcurgerea următorilor paşi:

elevii, în grupuri de trei sau patru, rezolvă o problemă (o sarcină de

învăţare) susceptibilă de a avea mai multe soluţii.

produsele muncii grupului se materializează într-o schemă, diagramă, inventar de idei, notate pe hârtie, un poster.

Posterele se expun pe pereţii clasei, transformaţi astfel într-o

veritabilă ”galerie expoziţională”.

La semnalul profesorului, grupurile trec pe rând pe la fiecre poster pentru a examina soluţiile propuse de colegi.Comentariile şi observaţiile „vizitatorilor” sunt scrise pe posterul analizat.

După ce se încheie „turul galeriei,” grupurile revin la poziţi iniţială şi

fiecre echipă îşi reexamineză produsul în comparaţie cu produsele

colegilor.
colegilor.
revin la poziţi iniţială şi fiecre echipă îşi reexamineză produsul în comparaţie cu produsele colegilor.
revin la poziţi iniţială şi fiecre echipă îşi reexamineză produsul în comparaţie cu produsele colegilor.

Metoda interacțiunii

observate(fishbowl) metoda acvariului
observate(fishbowl)
metoda acvariului

Prin această metodă elevii se află în dublă ipostază:

a. Participanți activi la o dezbatere

b. Observatori ai interacțiunilor care se

produc Scaunele din clasă sunt așezate în două cercuri concentrice.

b. Observatori ai interacțiunilor care se produc Scaunele din clasă sunt așezate în două cercuri concentrice.
b. Observatori ai interacțiunilor care se produc Scaunele din clasă sunt așezate în două cercuri concentrice.
b. Observatori ai interacțiunilor care se produc Scaunele din clasă sunt așezate în două cercuri concentrice.

Metoda interacțiunii

observate(fishbowl) metoda acvariului
observate(fishbowl)
metoda acvariului

Elevii din cercul interior discută timp de 8- 10 minute o problemă controversată.

Elevii din cercul exterior notează ce

observă la colegii care discută (cum anume se prezintă argumentele, cum se

stabilesc regulile comunicării, cum se

rezolvă conflictele etc.)

Apoi se schimbă rolurile, pronindu-se o altă discuție controversată.

cum se rezolvă conflictele etc.) • Apoi se schimbă rolurile, pronindu -se o altă discuție controversată.
cum se rezolvă conflictele etc.) • Apoi se schimbă rolurile, pronindu -se o altă discuție controversată.
cum se rezolvă conflictele etc.) • Apoi se schimbă rolurile, pronindu -se o altă discuție controversată.
Metoda Mozaic
Metoda Mozaic

Este o metodă prin care se promovează învăţarea prin colaborare şi cooperare între elevi.

Presupune parcurgerea următorilor paşi:

1.Construirea grupurilor de lucru iniţiale. Clasa de elevi se împarte în grupuri de 4-5 elevi . Fiecare

elev în grup va avea un număr 1,2,3,

2.Profesorul împarte materialul de studiu în 4-5 părţi, corespunzătore grupurilor de elevi

constituite.

1,2,3, 2.Profesorul împarte materialul de studiu în 4 -5 părţi, corespunzătore grupurilor de elevi constituite.
1,2,3, 2.Profesorul împarte materialul de studiu în 4 -5 părţi, corespunzătore grupurilor de elevi constituite.
1,2,3, 2.Profesorul împarte materialul de studiu în 4 -5 părţi, corespunzătore grupurilor de elevi constituite.
Metoda Mozaic
Metoda Mozaic

3.Construirea grupurilor de experţi şi rezolvarea sarcinii de lucru. Elevii cu nr.1 vor studia prima paret a textului, grupul elevilor cu nr.2 vor studia a doua parte ş.a.m.d.

Fiecare grup de „experţi ” are sarcina de studia o numită

parte/ bucată din text, repartizată de profesor. elevii din fiecare grup trebuie să discute conţinutulde idei al textului ce le revine, s-o înţelegă cât mai bine şi mai

adecvat pentru a fi capabili ca ulterior , s-o predea

celorlalţi colegi.

4.Revenirea elevilor în grupurile iniţiale şi predarea

conţinutului pregătit celorlalţi colegi. Prin predarea

reciprocă se realizează cea mai bună învăţare a

reciprocă se realizează cea mai bună învăţare a conţinutului informţional.l sfârşitul lecţiei fiecare

conţinutului informţional.l sfârşitul lecţiei fiecare elev

trebuie să stâpânească conţinutul întregului text şi nu

fiecare elev trebuie să stâpânească conţinutul întregului text şi nu numai a bucăţii în care afost
fiecare elev trebuie să stâpânească conţinutul întregului text şi nu numai a bucăţii în care afost
fiecare elev trebuie să stâpânească conţinutul întregului text şi nu numai a bucăţii în care afost
fiecare elev trebuie să stâpânească conţinutul întregului text şi nu numai a bucăţii în care afost
fiecare elev trebuie să stâpânească conţinutul întregului text şi nu numai a bucăţii în care afost

numai a bucăţii în care afost „expert”

fiecare elev trebuie să stâpânească conţinutul întregului text şi nu numai a bucăţii în care afost
fiecare elev trebuie să stâpânească conţinutul întregului text şi nu numai a bucăţii în care afost
fiecare elev trebuie să stâpânească conţinutul întregului text şi nu numai a bucăţii în care afost
fiecare elev trebuie să stâpânească conţinutul întregului text şi nu numai a bucăţii în care afost
Brainstormingul
Brainstormingul

Este o metodă de stimulare a creativității, de descoperire a unor soluții inovatoare pentru

problemele puse în discuție.

Presupune amânarea evaluării ideilor emise

pentru o etapă ulterioară (de aceea se mai numește metodă evaluării amânate)

Regulile după care funcționează grupul care

participă la brainstorming (10-15 participanți) sunt următoarele:

• Regulile după care funcționează grupul care participă la brainstorming (10 - 15 participanți) sunt următoarele:
• Regulile după care funcționează grupul care participă la brainstorming (10 - 15 participanți) sunt următoarele:
• Regulile după care funcționează grupul care participă la brainstorming (10 - 15 participanți) sunt următoarele:
Brainstormingul
Brainstormingul

- Toate ideile au caracter de cunoștințe.

- Exprimarea ideilor mai neobișnuite de către

participanți va fi încurajată de moderatorul

discuției.

- Nu se va critica nicio idee.

- Membrii grupului sunt încurajați să emită idei/ sugestii pornind de la ideile altor participanți

- Se solicită toți membrii grupului

- Calitatea este mai puțin importantă decât

cantitatea

altor participanți - Se solicită toți membrii grupului - Calitatea este mai puțin importantă decât cantitatea
altor participanți - Se solicită toți membrii grupului - Calitatea este mai puțin importantă decât cantitatea
altor participanți - Se solicită toți membrii grupului - Calitatea este mai puțin importantă decât cantitatea
Metoda jocului de rol
Metoda jocului de rol

Această metodă, deosebit de utilă pentru dezvoltarea competențelor sociale, de

relaționare presupune:

- Descrierea situației

- Repartizarea rolurilor (pe baza unei fișe)

- Jocul de rol propriu-zis

- Analiza activității, concluziile.

- Repartizarea rolurilor (pe baza unei fișe) - Jocul de rol propriu-zis - Analiza activității, concluziile.
- Repartizarea rolurilor (pe baza unei fișe) - Jocul de rol propriu-zis - Analiza activității, concluziile.
- Repartizarea rolurilor (pe baza unei fișe) - Jocul de rol propriu-zis - Analiza activității, concluziile.
Interacțiunea obiective - conținuturi-strategii
Interacțiunea obiective -
conținuturi-strategii

Obiectivele- ce trebuie să știe și să știe să facă elevul

Conținuturile – ”instrumente”/ pretexte de formare a competențelor

Strategia - modul prin care folosind

conținuturi, metode, mijloace, forme de

organizare atingem obiectivele.

• Strategia - modul prin care folosind conținuturi, metode, mijloace, forme de organizare atingem obiectivele.
• Strategia - modul prin care folosind conținuturi, metode, mijloace, forme de organizare atingem obiectivele.
• Strategia - modul prin care folosind conținuturi, metode, mijloace, forme de organizare atingem obiectivele.

Succes!

• Succes!
• Succes!
• Succes!