Sunteți pe pagina 1din 79

IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE

MANAGEMENT AL CALITATII INTR-O


UNITATE DE PROCESARE A LAPTELUI

Îndrumător ştiinţific:profesor Liviu Moldovan


Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Absolvent:
Negrusa (Puscas ) Loredana Valeria

CUPRINS

INTRODUCERE................................................................................................................. 3

CAPITOLUL I
NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR
AGROALIMENTARE ........................6
1.1.Calitatea produselor agroalimentare 6
1.2. Calitatea laptelui de consum 9
1.3. Obiective şi politici actuale privind calitatea produselor
agroalimentare 15

CAPITOLUL II
PREZENTARE GENERALĂ A S.C.I.L. MURES S.A. MEMBRU AL GRUPULUI
FRIESLAND ROMÂNIA 21
2.1. Scurt istoric şi domeniul de activitate 21
2.2. Modul de organizare a societăţii 28
2.3. Mediul de marketing al societăţii 31

CAPITOLUL III 36
FACTORI DETERMINANŢI AI CALITĂŢII LAPTELUI DE CONSUM ÎN CADRUL
S.C. INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI MUREŞ S.A. TÎRGU-MUREŞ 36
3.1. Cercetare şi proiectare
3.2. Materia primă 37
3.3. Procesul de producţie, Instalaţii, utilaje, echipamente, proces tehnologic 49
3.4. Resursele umane 54
3.5. Controlul de calităţii şi sisteme de asigurarea calităţii 62
3.6. Ambalare, transport şi depozitare 69

CONCLUZIE 73

2
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

BIBLIOGRAFIE 76

3
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

ÎNTRODUCERE

În perioada actuală, sfera economică este confruntată cu o serie de fenomene, cum ar


fi: complexitatea, globalizarea pieţelor, evoluţia socio-culturală, criza energetică etc. În aceste
condiţii, apare şi se manifestă nevoia de calitate. Astfel, se consideră că a dori calitate,
înseamnă a răspunde: unei exigenţe economice, unei exigenţe de competitivitate, etc.
Calitatea evoluează în permanenţă, putând fi caracterizată printr-un dinamism evident.
Principalii factori care îi imprimă acest caracter sunt: progresul tehnico-ştiinţific, concurenţa
şi exigenţele crescânde ale consumatorilor contemporani.
Într-o economie de piată caracterizată printr-o concurenţă acerba, întreprinderile vor
supravieţui numai daca reuşesc să fidelizeze clienţii şi sa atragă în permanentă noi clienţi.
Acest lucru este posibil numai prin îndeplinirea urmatoarelor cerinte de bază:
• îmbunătăţirea continuă a nivelului calitativ al produselor;
• reducerea preturilor;
• respectarea termenelor de livrare.
Lupta pentru existenţă înseamnă în secolul XXI luptă pentru calitate. Stăpânirea
calităţii prin informare, educaţie şi management poate preveni criza –indiferent din ce
domeniu- provocată de noncalitate.
Iată de ce merceologia - ştiinţa despre calitatea, utilitatea şi diversitatea mărfurilor are
astăzi o importanţă şi o răspundere din ce în ce mai mare. Comerţ fără marfă nu va fi posibil.
Cunoştinţele despre mărfuri şi mai ales despre calitatea lor vor fi necesare, afacerile nu vor
reuşi decât prin managementul calităţii totale. Economistul, managerul trebuie să aibă
competenţele necesare în managementul calităţii şi merceologie, pentru conducerea firmei,
pentru compararea şi alegerea furnizorilor, pentru contractarea fondului de marfă şi stipularea
corectă şi completă a condiţiilor de calitate, pentru recepţia calităţii, pentru promovarea
produselor.
Cheia în conducerea calităţii este aplicarea în toate domeniile a ciclului Deming
„Planifică – Execută – Verifică – Acţionează (Îmbunătăţeşte)”. Acesta este şi „secretul ”
succesului business-ului.
Dacă până nu demult, atunci când se făcea referire la calitate, ne duceam cu gândul la
clasicul departament uzinal „CTC – Control Tehnic de Calitate”, acum domeniul de acoperire
este mult mai vast, el extinzându-se practic la întreaga filiera a produsului. Acest lucru
înseamnă că pe lângă fluxul specific de realizare, respectiv procesele aferente obţinerii fizice
a produsului prin activităţile din amonte şi din aval, intervin şi elemente mai nuanţate ale
calităţii care se referă la managementul calităţii relaţiilor interprofesionale, la managementul
integral al calităţii, la o politică specifică în domeniul calităţii.
În condiţiile evoluţiei societăţii în care trăim, bazată pe economia de piaţă, şi a unei
acerbe concurenţe care este mult mai manifestă în domeniul produselor lactate, când apar tot
mai variate produse ofertate, cu siguranţă calitatea este aceea care poate face diferenţa. Dar
calitatea produselor lactate nu-şi poate găsi eficienţa, exprimată printr-un număr cât mai mare
de unităţi vândute, decât dacă se asociază cu un preţ cât mai competitiv.
Ajungând, aşadar, la raportul preţ/calitate, înţelegem de ce este nevoie de o cât mai
aprofundată abordare a studiului calităţii, studiu cu interferenţe interdisciplinare, menit a crea
abilităţile manageriale care să conducă la o funcţie de optim în decizia de realizare şi de
valorificare a produselor lactate. Acest deziderat şi-a cunoscut propria evoluţie de-a lungul
timpului, impunându-se mai accelerat din a doua jumătate a secolului trecut şi devenind o
condiţie vitală într-o economie de piaţă modernă.

4
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Prin asimilarea cunoştinţelor adunate în aceasta lucrare, îmi exprim convingerea că


noua abordare a noţiunii de calitate în contextul managementului total al calităţii va contribui
semnificativ la conturarea profesională a viitorilor economişti, prin evaluarea filierelor
agroalimentare dintr-o altă perspectivă, care să contribuie la luarea celor mai juste decizii în
domeniu.

Orice produs prezintă caracteristici de calitate măsurabile prin metoda de examinare


organoleptică sau prin determinări fizico-chimice de laborator. Cunoaşterea acestor
caracteristici, precum şi a metodelor ce permit evaluarea lor, este esenţială pentru aprecierea
calităţii mărfurilor. Ca urmare, această apreciere a calităţii mărfurilor impune viitorului
specialist în domeniul comerţului, pe lângă cunoaşterea temeinică a caracteristicilor
produselor pe care le comercializează, şi utilizarea celor mai indicate şi eficiente metode de
determinare a acestora.
Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, calitatea produselor lactate –în
general, a laptelui de consum –în special, la standardele europene implică eforturi în ceea ce
priveşte colectarea laptelui, a prelucrării laptelui, a transportului, ambalării, depozitării etc.
Preocuparea principală a grupului Friesland România, cel mai mare producător de
lapte din ţara noastră de pe piaţa laptelui proaspăt, din care face parte şi S.C. Industrializarea
Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş, este calitatea laptelui, pentru a oferi consumatorilor un
lapte cu adevărat bun şi natural, încă de la sursă.
Un produs este considerat de calitate doar atunci când acesta este capabil să satisfacă
anumite cerinţe şi aşteptări. Din punct de vedere nutriţional, laptele poate contribui
considerabil la sănătatea umană.
În acest sens, prezenta lucrare îşi propune să evidenţieze factorii care determină
calitatea laptelui de consum, studiind toate aceste aspecte în cadrul S.C. Industrializarea
Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş.
Lucrarea este structurată pe trei capitole:
În Capitolul I sunt prezentate noţiuni introductive privind calitatea produselor agro-
alimentare, precum şi politici/obiective ale calităţii produselor agroalimentare în Uniunea
Europeană, România şi, bineînţeles, la nivel de firmă.
Capitolul II prezintă date legate de S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-
Mureş, adică istoricul, domeniul de activitate a firmei, modul de organizare a societăţii,
precum şi mediul de marketing.
În Capitolul III, în cadrul trecerii în revistă a factorilor care determină calitatea
laptelui de consum în cadrul firmei S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş,
sunt prezentate:
Factori principali care acţionează în procesul de producţie:
Cercetare şi proiectare
Materia primă (laptele crud)
Procesul tehnologic, cu componentele sale -instalaţii, utilaje, echipamente
Calificarea profesională a resursei umane
Asigurarea şi controlul calităţii

Factori secundari care acţionează în domeniul circulaţiei mărfurilor:


Ambalare
Transport
Depozitare

Însă cel mai important factor este managementul care planifică, organizează,
coordonează şi controlează, intervine în toate procesele enumerate mai sus, şi în toate fazele
lanţului alimentar. Strategia stabilită de manageri a influenţat hotărâtor calitatea produselor,
5
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

mai mult, managementul a creat condiţiile şi cadrul necesar dezvoltării unui sistem eficient de
asigurare a calităţii.
Politica în domeniul siguranţei produsului alimentar este dată de conducerea firmei
care defineşte şi identifică şi ţine sub control riscurile aferente siguranţei produsului alimentar.

CAPITOLUL I
NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR
AGROALIMENTARE
La nivel macroeconomic, calitatea produselor şi serviciilor este evaluată tot mai mult
în strânsă legătură cu calitatea vieţii. Se acordă o importanţă deosebită caracteristicilor
sanogenetice ale produselor şi diminuării impactului ambiental negativ al acestora, fiind
introduse tot mai multe constrângeri prin reglementări, standarde sau directive referitoare la
protecţia vieţii, sănătăţii persoanelor şi mediului înconjurător.

1.1.Calitatea produselor agroalimentare


Calitatea a devenit un cuvânt magic în anii 80, după ce companiile japoneze au cucerit
pieţele internaţionale, investind în calitate. Azi, calitatea eate pe primul plan: pretutindeni, în
mediile industriale, administrative şi în cele academice, în domeniul producţiei şi în servicii,
există un larg interes pentru calitate, manifestat prin discuţii despre calitate, reclame,
conferinţe, angajamente şi mai ales, acţiuni de promovare a calităţii. Mari sume de bani sunt
alocate la nivelul firmelor sau organizaţiilor pentru îmbunătăţirea produselor şi proceselor, a
întregii activiţăţi. Omenirea întreagă s-a angajat în cursa pentru calitate.

Recunoscându-se necesitatea unor mutaţii în modul de abordare a aspectelor


referitoare la asigurarea calităţii, în ţara noastră asistăm, în ultimii ani, la intensificarea
preocupărilor în acest domeniu, la nivelul agenţilor economici, dar şi al unor organisme
guvernamentale şi neguvernamentale, asociaţii, firme de consultanţă.

Multe întreprinderi manifestă un interes deosebit pentru modelele de asigurare a


calităţii propuse de standardele internaţionale din familia ISO 9000, aflându-se în diferite faze
de implementare a unui asemenea model. Peste 200 de firme şi organizaţii au un sistem al
calităţii certificat pe baza acestor standarde. Ele consideră că certificarea sistemului calităţii
are un impact favorabil asupra performanţelor în afaceri, recunoscând, în acelaşi timp,
importanţa îmbunătăţirii continue a acestui sistem şi implementarea, în perspectivă, a
principiilor managementului total al calităţii, pentru asigurarea succesului în competiţie.

Acest proces va fi facilitat de progresele înregistrate în definirea cadrului legal şi


instituţional privind evaluarea conformităţii şi acreditarea organismelor de certificare şi de
inspecţie, precum şi a laboratoarelor, în acord cu regulile acreditării europene şi
internaţionale.

Pe de altă parte, în contextul economic actual, marcat de globalizarea fenomenelor, de


recunoaşterea tot mai largă a interdependenţei dintre mediu şi dezvoltare, asistăm la creşterea
exigenţelor societăţii privind calitatea produselor şi totodată protecţiei mediului, exigenţe
concretizate în reglementări din ce în ce mai severe.

6
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Se consideră că preocupările vizând calitatea produselor au cunoscut o dezvoltare


accentuată în secolul al XX-lea. Astfel, abordarea şi analiza calităţii au evoluat de la controlul
calităţii (anii ‘60), la asigurarea calităţii (anii ‘70), ajungând la noţiunea de calitate totală în
deceniile opt şi nouă.
Etimologic, cuvântul calitate provine din latinescul „qualitas”, care înseamnă „fel de
a fi”. La originea noţiunii există mai multe puncte de vedere exprimate de organisme
naţionale şi internaţionale.
Definirea calităţii are o importanţă deosebită. Calitatea influenţează productivitatea
muncii, nivelul preţurilor şi, în general, performanţele economice ale firmelor.
Organizatia Internationala de Standardizare defineşte calitatea ca reprezentând
„ansamblul caracteristicilor unei entităţi, care îi conferă aptitudinea de a satisface nevoile
exprimate sau implicite”. Din această definiţie pot fi desprinse o serie de elemente extrem de
importante referitoare la modalitatea concretă de analiză a calităţii, şi anume:
-calitatea nu este exprimată prin intermediul unei singure caracteristici, ci printr-un
ansamblu de caracteristici;
-calitatea nu este un concept singular; ea se defineşte numai în relaţie cu nevoile
clienţilor;
-calitatea este o variabilă de tip continuu;
-calitatea satisface nu doar nevoile exprimate, ci şi pe cele implicite ale utilizatorilor.
Standardul ISO 9000:2001 aduce o nouă viziune asupra conceptelor specifice
calităţii. Calitatea este definită aici ca: măsura în care un ansamblu de caracteristici
implicite satisface cerinţele.
Prin cerinţă se înţelege nevoia sau aşteptarea care este declarată, implicită sau
obligatorie, iar caracteristica este o trăsătură distinctivă de natură: fizică, senzorială,
comportamentală, temporală sau funcţională.
Calitatea a devenit un element strategic al managementului global al organizaţiilor,
pentru că determină în gradul cel mai înalt competitivitatea produselor/serviciilor pe plan
intern şi internaţional.
Calitatea este un factor principal de reglare a pieţei prin intermediul clientului care are
dreptul de a alege ceea ce corespunde cel mai bine nevoilor şi aşteptărilor sale.
În prezent, se dau înţelesuri diferite acestui concept. Astfel, calitatea este definită1 ca
reprezentând „satisfacerea cerinţelor clientului”, „disponibilitatea produsului”, „un demers
sistematic către excelenţă”, „conformitate cu specificaţiile”, „corespunzător pentru
utilizare”.
Abordarea calităţii a înglobat, rând pe rând, metodele inginereşti (inspecţie,
metrologie), ştiinţifice (statistice, matematice, teoria sistemelor), juridice, economice
(manageriale), psihologice (comunicare, participare, motivare) sau politice.
Calitatea influenţează activitatea economică în două direcţii principale:
 asupra costurilor - implică evaluarea diferitelor categorii de costuri atât pentru
obţinerea calităţii, cât şi pentru calitatea necorespunzătoare,
 asupra veniturilor din vânzări – se referă la caracteristicile calităţii produsului,
dacă există sau nu, precum şi la competitivitatea lor pe piaţă. Succesul este
asigurat de „proiectarea calităţii” şi nu numai „de calitate” în sensul de
conformitate cu standardele.
În general, calitatea se caracterizează prin intermediul celor trei funcţii ale sale, şi
anume: funcţia tehnică, funcţia economică şi funcţia socială:
 funcţia tehnică este exprimată cu ajutorul caracteristicilor tehnico-funcţionale
ale produsului;
1
Paraschivescu Andrei Octavian – Ghidul calităţii: modele, analize şi studii de caz, Iaşi, Editura Tehnopress,
2005, p.13

7
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

 în exprimarea funcţiei economice se face apel la o serie de indicatori cum ar fi:


venitul, preţul etc., indicatori ce vizează aspectele de ordin economic ale procesului de
realizare a produselor şi asigurarea eficienţei economice;
 funcţia socială reliefează modul în care calitatea produselor se răsfrânge asupra
calităţii vieţii oamenilor şi a calităţii mediului înconjurător.

Pentru consumatori, calitatea este imposibil de definit, dar uşor de recunoscut.


Consumatorii doresc să cumpere produse alimentare care să se încadreze într-un anumit nivel
de calitate aşteptat.
O marfă poate fi descrisă, din prisma consumatorului, şi prin aşa-numita „consistenţă”
a calităţii2, dată de un complex de caracteristici, şi anume:
 caracteristici de utilizare: specificitatea utilizării, siguranţa în utilizare, durata
consumului, volumul consumului,
 atribute: nume de marcă, cerinţe, servicii;
 conţinut simbolic (consumatorii cumpără odată cu mărfurile anumite
simboluri): putere, confort, performanţă etc.
 caracteristici de calitate: componenţi/compoziţie, caracteristici tehnico-
funcţionale, caracteristici de siguranţă (Figura nr. 1.1.)

MARFA
(ALIMENTARĂ)

Componenţi / compoziţie Caracteristici de calitate Caracteristici de siguranţă

-caracteristici estetice -termen de valabilitate


-materii prime -caracteristici senzoriale -caracteristici ecologice
-materiale auxiliare -caracteristici chimice -potenţial nepoluant
-ingrediente principale şi -caracteristici biologice şi - caracter autodegradabil
facultative microbiologice -inocuitate
-aditivi alimentari etc. -caracteristici ergonomice -siguranţă în consum
-dimensiuni, toleranţe etc.

Sursa: Paraschivescu Andrei Octavian – Managementul calităţii mărfurilor alimentare, Iaşi,


Editura Tehnopress, 2004, p. 26
Figura 1.1. Caracteristicile calităţii mărfurilor (alimentare)
Managementul calităţii produselor/mărfurilor alimentare are ca scop fundamental
cunoaşterea, determinarea, asigurarea, stăpânirea şi valorificarea calităţii materiilor prime
agroalimentare şi a produselor alimentare finite.
 Cunoaşterea mărfurilor este necesară pentru rezolvarea problemelor comerciale
privind: structura sortimentală, clasele de calitate, prestaţiile şi serviciile oferite post-vânzare,
gradul de satisfacere a necesităţii de consum, monitorizarea ciclului de viaţă al mărfurilor,
informarea şi educarea consumatorilor.
 Determinarea calităţii mărfurilor are loc la recepţia lor, în cazul certificării sau
al experizei mărfurilor în caz de litigiu.
 Asigurarea calităţii loturilor de produse alimentare se bazează pe corelarea
dintre asigurarea calităţii prescrise, asigurarea inocuităţii şi instrumentele de garantare a
calităţii.
 Stăpânirea calităţii se referă la stabilirea corectă a logisticii tehnice şi
comerciale în vederea asigurării circulaţiei tehnico-economice a mărfurilor, stabilitatea
calităţii, prevenirea fenomenului de fraudă, protecţia consumatorului şi mediului.
2
Dima D. – Merceologia şi expertiza mărfurilor alimentare de export-import, Bucureşti, Editura ASE, 2004, p.
33

8
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

 Valorificarea calităţii se referă la satisfacerea trebuinţelor consumatorilor în


condiţii eficiente de calitate şi preţ.

1.2. Calitatea laptelui de consum

Prin lapte de consum se înţelege laptele normalizat produs în industria laptelui şi care
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
să provină de la animale sănătoase, supuse periodic examenului clinic şi
testelor revelatoare pentru unele boli ce se transmit la om;
să fie obţinut, păstrat, transportat sau prelucrat în condiţii care să nu
înfluenţeze calitatea şi salubritatea produsului;
să prezinte proprietăţi organoleptice, fizico-chimice şi bacteriologice
caracteristice speciei de provenienţă, conform normelor oficiale;
să nu fie denaturat prin adaos de apă, sare, grăsimi străine, substanţe
conservante sau alte substanţe adăugate în mod fraudulos ( amidon, făină, neutralizante,
antiseptice);
să nu conţină antibiotice, substanţe estrogene, pesticide sau metale grele peste
limitele admise.
Laptele este unul dintre alimentele naturale valoroase cu compoziţia cea mai
echilibrată în substanţe nutritive, situându-se împreună cu derivatele sale în topul primelor
100 de alimente.
Cantităţile mari de lapte ce se obţin la noi în ţară de la rase selecţionate de vaci, oi,
bivoliţe şi capre au permis diversificarea sortimentului de produse lactate şi au determinat
industria să găsească soluţii pentru îmbunătăţirea formei de prezentare a produselor în
capacităţi mici şi în ambalaje estetice care să atragă consumatorii, să stimuleze desfacerea.
Valoarea nutritivă a laptelui este determinată de bogăţia substanţelor proteice, de
complexul fosfocaloric ce favorizează creşterea, dezvoltarea şi funcţionarea organismului.
Laptele pentru consum direct este laptele de vacă pasteurizat şi normalizat.
Din punct de vedere fizico-chimic, laptele este o emulsie de grăsimi într-o soluţie
apoasă în care se găsesc dizolvate, sau sub formă coloidală numeroase alte substanţe.
Compoziţia chimică a laptelui variază sensibil în funcţie de specie, rasă, sezon, alimentaţie.
Alături de proteinele din carne şi ouă, proteinele din lapte sunt absolut necesare pentru o
alimentaţie raţională. Valoarea calorică destul de scăzută a laptelui (68 kcal/100 g) fac ca în
condiţiile reducerii efortului fizic şi de creştere a activităţii nervoase laptele să fie un aliment
de neînlocuit. Ca dezavantaje, laptele are un slab conţinut de Fe, Cu, Mn şi vitamina C.
Prin noţiunea de “lapte”, fără precizarea speciei de la care este obţinut, se înţelege în
general laptele de vacă. În cazul laptelui de la alte specii trebuie să i se precizeze provenienţa
acestuia: lapte de oaie, de bivoliţă, de capră. Din punct de vedere tehnologic, igienic şi
alimentar, laptele “crud” integral reprezintă produsul obţinut prin mulgerea animalelor în
lactaţie, în condiţii igienice şi nemodificat sub aspectul caracteristicilor calitative obţinute la
mulgere.
Clasificarea tipurilor de lapte3 se face după diferite criterii, prezentate în continuare:
după compoziţie poate fi: lapte integral, normalizat sau parţial smântânit şi
lapte smântânit;
după caracteristicile calitative: lapte normal şi anormal fiziologic, lapte
denaturat;
după provenienţă: laptele capătă denumirea speciei de la care provine;

3
Boloş V. – Merceologie. Note de curs – extrase şi prelucrări bibliografice, Tîrgu-Mureş, Universitatea “Petru
Maior”, 2002, p.118

9
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

după procedeul de tratare: lapte crud, lapte pasteurizat, sterilizat, concentrat şi


lapte-praf.
Caracteristicile fizice4 importante ale laptelui sunt:
 densitatea (cuprinsă între 1,028-1,034 g/cm3, la 20oC; este invers proporţională
cu conţinutul de grăsime)
 punctul de fierbere (100,2 oC)
 punctul de congelare (-0,55oC)
 caracterul slab acid (pH=6,4-6,7, cu o medie de 6,5)
 căldura specifică
 conductibilitatea electrică
 indicele de refracţie (38-40o Zeiss)
 vâscozitatea.
Caracteristici organoleptice: aspect, consistenţă, culoare, miros, gust, gradul
impuritate).
Laptele primit pentru prelucrare se recepţionează în următoarele condiţii: min. 3,2%
grăsime, densitate 1,029, aciditate maximă de 19 oT (un grad Thorner reprezintă aciditatea
laptelui care necesită la titrare 1 ml NaOH la 100 ml de lapte), la temperatura de 14 oC.
Laptele destinat consumului public, se obţine din laptele integral. Fluxul tehnologic
pentru obţinerea laptelui de consum cuprinde următoarele etape: recepţionarea laptelui,
curăţirea lui mecanică, răcirea şi depozitarea, normalizarea, pasteurizarea, răcirea, ambalarea.
Normalizarea constă în aducerea conţinutului de grăsime la o valoare prescrisă
(3,6,3,0 sau 2%). Aceasta înseamnă reducerea grăsimii iniţiale cu ajutorul separatoarelor
centrifugale. De obicei normalizarea se face prin adăugarea de lapte smântânit în tancuri de
depozitare. Cantitatea se calculează cu ajutorul unor nomograme.
Pasteurizarea se face prin încălzirea laptelui în următoarele condiţii:
 pasteurizarea joasă la 63-65 oC timp de 30 minute;
 pasteurizare înaltă la 72-75 oC timp de 15-20 secunde;
 pasteurizare instantanee la 85-95 oC timp de câteva secunde;
 pasteurizare foarte înaltă la 90 oC timp de 20 secunde.
Se preferă pasteurizarea înaltă şi foarte înaltă deoarece nu modifică însuşirile
organoleptice ale laptelui. Pasteurizarea se bazează pe efectul bactericid al temperaturii în
special asupra microorganismelor sub formă vegetativă. Eficienţa pasteurizării se stabileşte
prin proba fosfatazei, enzimă cu o termorezistenţă mai ridicată decât bacilul tuberculozei.
Absenţa acestei enzime dovedeşte că laptele a fost igienizat.
Laptele pasteurizat îşi menţine calităţile timp de 12-24 ore în funcţie de temperatura la
care este depozitat. Omogenizarea laptelui urmăreşte stabilirea emulsiei de grăsime pentru a
se evita separarea acesteia la suprafaţa produsului în timpul depozitării. Acest lucru se
realizează prin reducerea dimensiunilor globulelor de grăsime în instalaţii prevăzute cu orificii
fine prin care laptele trece sub presiune. Acest lucru se poate face şi cu ajutorul ultrasunetelor.
Răcirea laptelui pasteurizat se face la temperatura de maxim 6 oC şi depozitat în
tancuri trecând apoi la îmbuteliere.
Valoarea nutritivă a laptelui este determinată de bogăţia substanţelor proteice, de
complexul fosfocaloric ce favorizează creşterea, dezvoltarea şi funcţionarea organismului.
Laptele pentru consum direct este laptele de vacă pasteurizat şi normalizat.
Din punct de vedere fizico-chimic, laptele este o emulsie de grăsimi într-o soluţie
apoasă în care se găsesc dizolvate, sau sub formă coloidală numeroase alte substanţe.
Compoziţia chimică a laptelui variază sensibil în funcţie de specie, rasă, sezon, alimentaţie

4
Forgaciu F. – Expertiza mărfurilor, Tîrgu-Mureş, Editura “Dimitrie Cantemir”, 2005, p. 169

10
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

etc.; în Tabelul 1.1. prezentăm variaţia principalilor componenţi ai laptelui pentru diferite
specii de animale:

Compoziţia chimică a laptelui (Valori medii ajustate)


Tabelul 1.1.
Din care:
Specia de animal Apă Substanţă Substanţe
% uscată Lipide Protide Lactoză minerale
% % % % %
Vacă 87,5 12,5 3,0 3,5 4,8 0,7
Bivoliţă 81,0 19,0 8,0 5,0 5,2 0,8
Capră 88,0 12,0 3,5 3,2 4,5 0,8
Oaie 81,0 19,0 7,5 6,0 4,6 0,9
Sursa: Paraschivescu Andrei Octavian – Managementul calităţii mărfurilor alimentare, Iaşi,
Editura Tehnopress, 2004, pag. 384
Raportul apă/substanţă uscată din lapte este bine definit. Substanţa uscată reprezintă
reziduu uscat, respectiv totalitatea substanţelor din compoziţie ce rămân după eliminarea
completă a apei din 100 g lapte. Valoarea substanţei uscate din lapte variază între 12-19%.
Proteinele existente lapte în proporţie de circa 3,5% sunt formate dintr-un amestec de
cazeină, lactoalbumină, lactoglobulină şi substanţe azotate neproteice. Sunt prezente sub
forma unor coloizi, iar cantitatea lor depinde de specie, alimentaţie, starea fiziologică a
animalului. Cazeina conţine, într-un raport echilibrat, toţi aminoacizii esenţiali, conferindu-i
laptelui valoarea biologică deosebită.
Substanţele minerale din lapte (0,8-0,9%) acoperă în cea mai mare măsură trebuinţele
nutritive ale organismului. Laptele şi brânzeturile reprezintă cea mai importantă sursă de
calciu (125 mg/l lapte şi 200-900 mg/l în brânzeturi) care, împreună cu fosforul (90 mg)
realizează un complex uşor absorbant şi fixat de organism.
Laptele şi brânzeturile conţin toate vitaminele necesare vieţii însă în proporţii diferite
(mai puţin vitamina B2 şi C).
Grăsimile din lapte (3,6%) conţin fosfolipide, cantităţi relativ mari de colesteroli, dar
sunt sărace în acizi graşi superiori. Lactoza este uşor asimilată de organism. Prezintă
importanţă şi prin faptul că sub acţiunea microorganismelor fermentează, rezultând acid
lactic, care determină coagularea cazeinei, proces de bază în obţinerea produselor lactate
acide şi a brânzeturilor.
Laptele, ca aliment de bază datorită componentelor nutritive, nu are o valoare calorică
mare (67 Kcal7100 ml lapte), contribuind astfel într-o mică măsură la acoperirea trebuinţelor
energetice ale organismului adult.
Din lapte se poate obţine o gamă largă de produse:
 produse din lapte integral – lapte condensat, lapte praf;
 produse lactate acide;
 lapte smântânit: lapte condensat, lapte praf, brânzeturi, cazeină;
 smântână, unt, îngheţată.
Gama sortimentală
Având în vedere rolul hotărâtor al calităţii materiei prime în obţinerea unui produs de
calitate, o deosebită atenţie se acordă recoltării, verificării, transportului şi păstrării laptelui.
După tehnologia de prelucrare, laptele de consum se clasifică în lapte crud şi lapte
pasteurizat.

11
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

În vederea definitivării ca lapte de consum acesta se filtrează, se normalizează şi se


igienizează prin diverse procese fizice, chimice, mixte.
Tipurile de lapte se diferenţiază după conţinutul de grăsime:
 lapte normalizat cu grăsime de 3,6%; 3,0%; 2,0%; 1,8%;
 lapte smântânit cu grăsime de 0,1%.
În scopul îmbunătăţirii valorii nutritive a laptelui industria produce şi lapte cu
compoziţia modificată5:
 lapte hiperproteic cu 5,4% proteină, 8% lactoză, 0,3% grăsimi, săruri minerale
(calciu, fosfor);
 lapte vitaminizat îmbunătăţit cu vitamina D2 (prin iradierea cu radiaţii
ultraviolete) sau cu vitamina C (prin adaos de acid ascorbic);
 lapte fluorizat îmbunătăţit cu fluor;
 băuturi din lapte, lapte smântânit cu adaos de zahăr şi arome de vanilie, cacao
etc.
Recepţia calitativă a laptelui se face prin examen organoleptic, fizico-chimic şi
microbiologic.
Principalele condiţii de admisibilitate standardizate sunt prezentate în Tabelul 1.2.:
Caracteristici organoleptice şi fizico-chimice ale laptelui de consum
Tabel 1.2.
Tipuri de lapte:
Caracteristici Normalizat Smântânit
a) Caracteristici organoleptice
Aspect Lichid omogen, lipsit de impurităţi vizibile şi sedimente.
Culoarea Albă cu nuanţa uşor gălbui, uniformă în toată masa.
Plăcut, dulceag, caracteristic laptelui proaspăt, la laptele
Mirosul şi gustul pasteurizat se admite un uşor gust de fiert, fără miros şi gust
străin.
b) Caracteristici fizico-chimice
Temperatura de livrare 12 oC 12 oC
(max.)
Grăsimi (min.) 3,6%; 3,0%; 2,0% 0,1%
Aciditate 15-20 oT 15-20 oT
Densitate relativă (min.) 1,028-1,034 1,030
Proteine (min.) 3,2% 3,3%
Substanţă uscată fără grăsime 8,5% 8,5%
(min.)
Reacţia de control a negativă
pasteurizării
c) Cerinţe legale
-Ordinul MAAP, MSF, ANPC 230/ 457/ -Specificaţia tehnică AVIZAT, APROBAT:
76/2002; nr. 158 -Aviz sanitar nr. 568 din
-Ordinul MS 975/1998; 16 iulie 1999
-Ordinul 389/2002; -Licenţa de fabricaţie:
-Ordinul MAAP 356/2001; seria A Nr. 14866 din
-Ordinul MAAP 106/2004; 2002
-Ordinul MSF, MAAP, CNCAN 856/
112/ 91/2001-2002;
-H.G. 530/2001
5
Paraschivescu Andrei Octavian – Managementul calităţii mărfurilor alimentare, Iaşi, Editura Tehnopress,
2004, pag. 385

12
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Sursa: Standard de produs, Documente interne S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A.
Tîrgu-Mureş
1.3. Obiective şi politici actuale privind calitatea produselor agroalimentare

1.3.1. Politica privind calitatea produselor agroalimentare în Uniunea Europeană

Cerinţele de siguranţă şi de calitate ale consumatorilor reprezintă o responsabilitate


importantă pentru Uniunea Europeană. În ultimii 40 de ani, Uniunea Europeană a elaborat o
serie de reglementări, standarde şi metode de monitorizare pentru a garanta siguranţa
alimentelor. Uniunea este implicată în măsurarea calităţii produselor de-a lungul întregii
filiere – de la fermă, la industria prelucrătoare şi până la consumator.
Necesitatea elaborării unei politici comune în domeniul calităţii produselor
agroalimentare este determinată atât de crizele şi pericolele privind sănătatea alimentelor, cât
şi de faptul că Uniunea Europeană a creat o singură piaţă pentru aceste produse, barierele
interne fiind ridicate. Având o singură frontieră la importul şi exportul acestor produse,
Uniunea Europeană este responsabilă pentru siguranţa produselor exportate şi importate din şi
în spaţiul unit european.
Politica europeană de promovare a calităţii este complementară deciziilor şi politicilor
naţionale de promovare a calităţii şi nu urmăreşte decât consolidarea acestora şi nu înlocuirea
lor. Se spune despre politica europeană privind calitatea că este o politică transcendentă,
deoarece se armonizează cu politicile naţionale ale statelor membre pentru a le spori în mod
substanţial efectul.
Politica europeană de promovare a calităţii produselor agroalimentare reprezintă o
componentă a politicii agricole comunitare (PAC). Ea se adresează simultan întreprinderilor,
autorităţilor publice şi consumatorilor şi vizează stabilirea unui cadru de referinţă necesar
pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agroalimentare, a competitivităţii întreprinderilor
europene şi a vieţii cetăţenilor.
 Pentru întreprinderile agricole şi alimentare europene, această politică
înseamnă orientarea lor spre calitate şi presupune implementarea Managementului Calităţii
Totale (TQM).
 Pentru autorităţile publice naţionale şi europene, această politică înseamnă a
orienta diferitele iniţiative şi reglementări într-o singură direcţie – calitate superioară.
 Pentru consumatorii europeni, această politică înseamnă acţiuni şi mijloace
adecvate pentru o mai bună informare şi educare a tuturor cetăţenilor.6
Prin Politica Agricolă Comunitară (PAC), Uniunea Europeană:
 încurajează fermierii să obţină produse agricole de calitate superioară, în
ultimele decenii, PAC a suferit modificări în sensul trecerii de la aspectul cantitativ al
producţiei agricole, la aspectul calitativ al acesteia.
 acordă ajutor fermierilor care utilizează metode de producţie agricolă mai puţin
intensive; şi acest aspect este legat de calitate, deoarece tendinţele pieţei evoluează către
produse agricole şi alimentare biologice, obţinute prin metode tradiţionale de cultură.
 prin politica de dezvoltare rurală, bugetul comunitar oferă fonduri de ajutorare
a fermierilor pentru îmbunătăţirea calităţii produselor obţinute şi pentru eforturile de
marketing, astfel încât aceştia să-şi poată asigura un preţ mai bun pentru produsele vândute pe
piaţă,
 de asemenea, fondurile sunt valabile pentru dezvoltarea unor nişe de piaţă, în
special a acelor produse cu caracteristici regionale, foarte apreciate de consumatori,

6
Drăgulănescu N. - Politica europeană de promovare a calităţii, www.ccir.ro/strategia-nationala

13
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

 Uniunea Europeană acordă sprijin adiţional pentru programele privind


etichetarea produselor astfel încât consumatorul să cunoască provenienţa şi modalitatea de
producere a alimentelor.

1.3.2. Politica privind calitatea produselor agroalimentare în România

În ultimul deceniu, populaţia României este din ce în ce mai preocupată de calitatea şi


securitatea alimentelor. Consumatorii doresc să fie siguri că alimentele pe care le cumpără din
magazine sau le consumă în restaurante şi fast-fooduri sunt corespunzătoare din punct de
vedere igienic, calitativ şi nutritiv şi sunt produse la un anumit standard.
Politica privind calitatea produselor agricole şi alimentare este elaborată de către
Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, sub forma unor reglementări –hotărâri şi
ordonanţe, norme metodologice şi standarde pe produs.
Interesul naţional primordial al României trebuie să fie dezvoltarea unei economii
competitive prin calitate, capabilă să facă faţă tendinţelor actuale ale comerţului internaţional
– globalizarea şi liberalizarea pieţelor agroalimentare.
Fără un nivel corespunzător de calitate, produsele agroalimentare româneşti nu vor
putea fi compatibile cu cele europene şi nu vor fi supuse aceloraşi reglementări şi principii.
Politica privind calitatea produselor agricole şi alimentare trebuie să fie orientată către
cel puţin două direcţii:
 creşterea competitivităţii agenţilor economici prin creşterea nivelului calitativ al
produselor acestora;
 eficientizarea cadrului legislativ şi instituţional aferent protecţiei drepturilor şi
intereselor consumatorilor.
Obiectivele politicii calităţii produselor sunt incluse într-o strategie naţională de
promovare a calităţii în România şi cuprind:
 încurajarea tranziţiei agenţilor economici de la inspecţia/controlul calităţii la
asigurarea calităţii (Quality Assurance) şi managementul total al calităţii (Total Quality
Management);
 reglementarea unor organisme guvernamentale pentru inspecţie/supraveghere
tehnică şi/sau certificare produse agroalimentare care, prin natura lor, pot dăuna sănătăţii sau
vieţii populaţiei şi/sau calităţii mediului ambiant;
 armonizarea standardelor, şi în general a legislaţiei, naţionale cu cele europene
şi internaţionale;
 încurajarea şi motivarea persoanelor care depun eforturi susţinute şi obţin
rezultate importante în direcţia dezvoltării competitivităţii prin îmbunătăţirea calităţii
produselor;
 educarea şi instruirea populaţiei în ceea ce priveşte drepturile de consumator de
produse agricole şi alimentare etc.7

1.3.3. Politica privind calitatea produselor agroalimentare la nivel de unitate economică

Mediul de afaceri turbulent şi instabil determină managerii multor unităţi economice


să reconsidere noţiunea de calitate. Acolo unde preţul nu mai poate să facă nimic pentru a
atrage consumatorii, calitatea poate să facă adevărate minuni.
Consumatorii acordă o valoare mai ridicată calităţii decât preţului produselor agricole
şi alimentare, astfel încât preţul nu mai este factorul determinant al alegerii consumatorului.
Preţul a fost înlocuit de calitate, fapt recunoscut nu numai în domeniul agroalimentar, dar şi în
domeniul industrial, al serviciilor etc.

7
Drăgulănescu N. - Politica europeană de promovare a calităţii, www.ccir.ro/strategia-nationala

14
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Tot mai multe întreprinderi sunt preocupate de implementarea managementului


calităţii totale, noţiune ce s-a impus în ultimele decenii atât în literatura de specialitate, cât şi
în practica unităţilor economice. Acest concept desemnează modalitatea de îmbunătăţire a
performanţei şi flexibilităţii afacerii.
Orice unitate economică care operează pe principiile managementului modern trebuie
să-şi definească obiectivele şi modalităţile de atingere a acestora sub forma unei politici. Aşa
cum se poate observa, calitatea este un element important al succesului unei întreprinderi, de
aceea este nevoie de o politică a calităţii.
În definirea politicii privind calitatea trebuie să se ţină seama de principalul obiectiv al
întreprinderii: satisfacerea cerinţelor consumatorilor. Politica privind calitatea trebuie să ţină
seama, de asemenea, de cultura întreprinderii, performanţele în domeniul tehnologiei,
tendinţele pieţei, obiectivele manageriale pe termen lung înscrise în strategia întreprinderii.
Construirea calităţii produselor presupune un efort comun şi nu poate fi realizată solitar, prin
ordine şi directive ale managerului general. Concepţia modernă asupra politicii calităţii
produselor agroalimentare presupune participarea şi consensul tuturor celor implicaţi.
Conţinutul politicii calităţii produselor trebuie cunoscut de către fiecare angajat al
unităţii, de la managerul general, până la noii angajaţi ai organizaţiei. Fiecare are un anumit
rol în asigurarea calităţii produselor agroalimentare. Politica privind calitatea trebuie înţeleasă
la nivelul fiecărui angajat. În acest scop, organizaţiile elaborează un document oficial care să
cuprindă principalele reglementări interne referitoare la asigurarea calităţii produselor
agroalimentare.
Se recomandă ca politica privind calitatea să fie concisă şi uşor de memorat, să poată
fi utilizată de orice lucrător, să definească ce se aşteaptă de la salariaţi şi, în acelaşi timp, să
fie globală, referindu-se la toate aspectele fundamentale ale calităţii.
La nivelul firmei, calitatea totală vizează:
 toate domeniile de activitate,
 personalul în totalitatea sa,
 ansamblul furnizorilor,
 ansamblul clienţilor,
 toate pieţele vizate,
 întregul ciclu de viaţă al produselor obţinute etc.
În ceea ce priveşte abordarea problemei calităţii produselor, este unanim acceptat
faptul că aceasta trebuie să se facă de-a lungul „filierei” produsului, pornind de la faza de
concepţie a produsului şi ajungând până la faza de reciclare a deşeurilor rezultate în urma
consumului produsului respectiv.

DECLARAŢIA DE POLITICĂ A FRIESLAND ROMÂNIA ÎN DOMENIUL


SIGURANŢEI ALIMENTULUI:
În condiţiile diversificării şi înnoirii rapide a ofertei de mărfuri, a mondializării
pieţelor şi a creşterii continue a exigenţelor consumatorilor, calitatea produselor alimentare în
mod special, a devenit la acest început de mileniu un factor determinant al competitivităţii
întreprinderilor, acestea fiind tot mai conştiente de importanţa creşterii calităţii mărfurilor.
Pe de altă parte, la nivel macroeconomic, calitatea produselor şi serviciilor este
evaluată tot mai mult în strânsă legătură cu calitatea vieţii. Se acordă o importanţă deosebită
caracteristicilor sanogenetice ale produselor şi diminuării impactului ambiental negativ al
acestora, fiind introduse tot mai multe constrângeri prin reglementări, standarde sau directive
referitoare la protecţia vieţii, sănătăţii persoanelor şi mediului înconjurător.
În Figura 3.1. este prezentată strategia de adaptare a S.C. Industrializarea Laptelui
Mureş S.A. Tîrgu-Mureş la legislaţia internaţională, europeană şi naţională privind calitatea
produselor şi protecţia consumatorului:

15
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

 Principiile directoare ale ONU privind protecţia


consumatorului
Legislaţia
 Standardele internaţionale de siguranţă alimentară
 Standardele internaţionale de asigurarea calităţii internaţională
 Recomandări şi standarde internaţionale de
specificaţii (ISO, FAO/OMS etc.)
 Codul deontologic al comerţului internaţional cu
bunuri alimentare Legislaţia STRATEGIA
 Legislaţia europeană şi internaţională în domeniul europeană
calităţii şi protecţiei consumatorului S.C.
 Reglementări internaţionale privind ambalajul, FRIESLAND
marca şi eticheta bunurilor alimentare Legislaţia FOODS S.A.
 Standarde internaţionale, europene şi naţionale cu naţională ROMÂNIA
privire la certificarea produselor/serviciilor şi
sistemelor calităţii
 Standarde naţionale de produs etc.

Figura 3.1. Strategia de adaptare a Friesland Foods România la exigenţele privind


calitatea mărfurilor alimentare şi la siguranţa consumatorilor

Conducerea societăţii Friesland România susţine valori precum creativitatea


participarea şi încrederea reciprocă, obiectivul fiind satisfacerea cerinţelor şi îmbunătăţirea
continuă a eficacităţii sistemului de management al calităţii(SMC) şi a sistemului de
management al siguranţei alimentului (SMSA), avînd ca urmare creşterea competitivităţii pe
piaţa organizaţiei.
Analizînd tendinţa tot mai accentuată de creştere a exigenţelor consumatorilor în ceea
ce priveşte securitatea produselor alimentare, conducerea societăţii a hotărât proiectarea şi
implemetarea sistemului de management al siguranţei alimentului ISO 22000, HACCP.
Prin aplicarea acestui sistem au fost create condiţiile satisfacerii cerinţelor clienţilor
privind securitatea produselor oferite de noi. Conducerea a asigurat cadrul adecvat
desfăşurării acestei acţiuni, iar fiecare angajat are obligaţia să cunoască, să înţeleagă şi să
respecte cerinţele sistemului ISO 22000 şi HACCP.
Friesland România prin preocupările constante privind siguranţa aşimentelor oferă
SATISFACŢIE clienţilor săi, iar satisfacţia este determinată de CALITATEA ŞI
SIGURANŢA PRODUSELOR.
Calitatea şi siguranţa produselor este responsabilitatea tuturor angajaţilor şi este parte
integrantă a culturii firmei. Prin calitate determinăm fidelizarea clienţilor cu consecinţe
directe şi BUNĂSTAREA ANGAJAŢILOR.
Viaţa omului depinde nemijlocit de calitatea alimentaţiei. Astăzi mai mult ca oricând
calitatea produselor de a fi sigure din punct de vedere alimentar, de a răspunde cerinţelor de
inocuitate sunt necesităţi şi valori majore pentru toţi producătorii şi procesatorii de materii
prime agricole, disribuitorii şi în final pentru consumatorii de alimente.
În prezent când globalizarea pieţelor de desfacere a devenit un fapt evident, când
aprovizionarea cu cele necesare traiului se fac pe toate meridianele globului, implementarea şi
respectarea reglementărilor europene privind calitatea şi siguranţa alimentelor au devenit
imperative.
Iată de ce implementarea sistemului de management al siguranţei alimentului cât şi
realizarea suportului tehnic necesar susţinerii sistemului adoptat a devenit o cerinţă
impetuoasă pentru Friesland România, firma care nu a precupeţit nimic pentru a asigura
produse sănătoase şi gustoase pe care să le pună la dispoziţia publicului larg.

16
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Calitatea convingătoare a produselor noastre, combinată cu atitudine responsabilă faţă


de mediu şi siguranţa în muncă reprezintă cea mai bună strategie pentru Friesland România,
care doreşte să devină un partener social de încredere interesat într-o dezvoltare durabilă.
Pornind de la politica generală a companiei privind creşterea productivităţii şi a
calităţii produselor, prin menţinerea şi îmbunătăţirea sistemului de management al calităţii
(ISO 22000) şi a sistemul HACCP, au derivat următoarele obiective ale sistemul de
management al siguranţei alimentului:
- Certificarea sistemului conform ISO 22000/HACCP;
- Cunoaşterea continuă a cerinţelor reglementate naţionale şi
europene privind siguranţa alimentului şi aplicarea lor cu rigurozitate cât şi conştientizarea şi
instruirea personalului privind regulile GMP- Good Manufacturing Practises (Bune Practici
de Producţie), care impun condiţiile şi procedeele de prelucrare;
- Limitarea incidentelor de orice natură care implică
responsabilitatea juridică a organizaţiei.
Toate documentele sistemului sunt proiectate să susţină prezenţa politicii în domeniul
siguranţei alimentului şi să satisfacă cerinţele codului de practică recomandat pentru utilizare
internaţională; principii generale de igienă alimentară CAC/RCP 1-1969, revizuit 4-2003;
standardul ISO 22000/2005; principiile HACCP şi alte reglementări naţionale sau europene în
domeniu.
Domeniul de aplicare SMSA la SCIL Mures SA este: recepţia laptelui materie primă,
procesarea lui lapte de consum, produse lactate acide, brânză proaspătă precum şi depozitarea
şi livrarea acestora
Obiective: politica privind calitatea asigură concordanţa între produsele organizaţiei şi
cerinţele consumatorilor; intenţia organizaţiei este să devină şi să rămână liderul pieţei.
Principii:
definiţia calităţii este conformă cu cerinţele consumatorilor, furnizorilor şi
procesului de producţie;
sistemul de management al calităţii se concentrează asupra prevenirii
neregularităţilor, identificând posibilităţile de eroare şi eliminându-le;
fiecare component al organizaţiei trebuie să înţeleagă importanţa muncii
desfăşurate şi să atingă standardele de calitate din prima încercare;
măsurarea calităţii este dată de costul de neconformitate;
fiecare departament va elabora propria politică de calitate, luând în considerare
specificul fiecărui compartiment;
politica privind calitatea va implica întregul personal. Dacă este necesar, se va
acorda asistenţă practică pentru a asigura implementarea cu succes a acestei politici.
Scopul politicii privind calitatea elaborată de o unitate economică este acela de a
determina pe fiecare component al organizaţiei să fie răspunzător de propria performanţă şi de
a-l motiva să atingă cel mai înalt nivel de calitate posibil.

CAPITOLUL II
PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI MUREŞ
S.A. TÎRGU-MUREŞ

2.1. Scurt istoric şi domeniul de activitate

În registrul de evidenţă a firmelor comerciale şi industriale de la Arhivele Tribunalului


din Tîrgu-Mureş apare, începând cu anul 1923, mai precis în 18 iunie, o „Fabrică de lapte şi
unt” aparţinând fraţilor Sigismund şi Carol Barabaşi şi lui Ştefan Konholy. Apoi în 7 iulie
1926 se înregistrează o altă firmă sub denumirea de „Fabrica de brânză din Reghin”
17
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

aparţinând lui Ferdinand Szabo. Aceste două firme s-au reunit în anul 1931 şi ia naştere
„Cooperativa de laptărie Transilvania” având secţii de prelucrare a laptelui în unt şi
brânzeturi în localităţile: Glodeni, Găleşti, Ernei, Icland, Păsăreni etc.
Această cooperativă se constituie în formă de organizare în anul 1949 când ia fiinţă
„Fabrica de Unt Transilvania” cu sediul în Tîrgu-Mureş, strada Tudor Vladimirescu nr. 60.
În anul 1959, “Fabrica de Unt Transilvania” se transformă în „Intreprinderea de Stat
pentru Prelucrarea Laptelui” (ISPL), având la acea vreme o capacitate de prelucrare a
laptelui de 1.000 litri de lapte de consum şi 600 kg de unt pe zi.
Mai târziu, în anul 1962, se construieşte şi se pune în funcţiune şi o Fabrică de
Produse Lactate în strada Gheorghe Doja nr.157, unde se concentrează 90% din activitatea
întreprinderii.
În anul 1969 se construieşte la Luduş, o Fabrică de Produse Lactate, având o
capacitate de prelucrare de 125.000 litri de lapte pe zi în lapte praf şi unt.
În anul 1975 s-a pus în funcţiune la Reghin o Fabrică de Produse Lactate având ca
profil prelucrare de lapte praf, unt şi produse lactate proaspete de tipul: smântână, frişcă, sana
şi iaurt având o capacitate de 125.000 litri pe zi.
Fabrica de Brânzeturi Fermentate Sovata a fost pusă în funcţiune tot în anul 1975,
fiind dotată cu o capacitate de prelucrare de 23.000 litri de lapte pe zi.
În anul 1978 este pusă în funcţiune Fabrica de Brânzeturi Fermentate din Tîrnăveni
cu o capacitate de 56.000 litri pe zi, aici producându-se brânzeturi fermentate, caşcaval, lapte
de consum şi produse proaspete.
La Tîrgu-Mureş în anul 1980 se construieşte o nouă Fabrică de Produse Lactate în
strada Gheorghe Doja nr. 157. Profilul acesteia este fabricarea laptelui de consum, a
produselor lactate proaspete, a îngheţatei şi a brânzeturilor fermentate şi topite. Capaciatatea
de prelucrare a fabricii este de 85.000 litri de lapte pe zi. În acelaşi timp la sediul din strada
Tudor Vladimirescu, funcţiona o linie continuă de preparare a untului topit, cu o capacitate de
6 tone pe zi, cantitate care era în totalitate exportată.
În 1988, la Sighişoara a fost pusă în funcţiune o Fabrică de Produse Lactate cu o
capacitate de prelucrare de 45.000 litri lapte pe zi. Sortimentele care se fabricau aici erau:
laptele de consum, produse lactate proaspete şi cel mai important, iaurtul cu fructe.
Societatea Comercială Industrializarea Laptelui Mureş S.A. din Tîrgu-Mureş a fost
înfiinţată la data de 27 decembrie 1990 prin H.G. nr. 1353/27.12.1990, în baza Legii nr.
15/1990, prin transformarea Întreprinderii de Industrializare a Laptelui Mureş în societate
comercială. Acesteia i s-a atribuit certificatul de înmatriculare cu numărul J26/22/01.02.1991
înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului al Municipiului Tîrgu-Mureş.
La S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş, în perioada anilor 1994-
1995, s-au realizat lucrări de investiţii, finanţate dintr-un credit acordat de B.E.R.D. (Banca
Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare) în valoare de 2.043 mii USD, contribuţia proprie
cifrându-se la peste 1.000 mii USD. Acest credit a fost folosit în vederea instalării unei fabrici
de producţie de îngheţată în Reghin şi pentru modernizarea tehnologiei de ambalare a
produselor precum şi în vederea îmbunătăţirii calităţii produselor. Aceste modernizări au
consolidat poziţia în topul firmelor de profil de pe piaţa naţională.
Ca urmare a greutăţilor întâmpinate la rambursarea creditului B.E.R.D., în condiţiile
diminuării eficienţei activităţii desfăşurate, societatea a înregistrat un declin economico-
financiar, care a condus la reducerea cu peste 60% a volumului de lapte colectat şi procesat,
cu toate repercusiunile negative aferente. În urma acestui declin se înregistrează o acumulare
rapidă a datoriilor către bugetul de stat şi către producătorii de lapte.
Prin realizarea, în perioada 1998-2000, a unui Program de Restructurare s-a reuşit
evitarea falimentului financiar. Prin aplicarea acestui plan s-a sistat producţia în trei fabrici,
din care două au fost vândute (Sighişoara şi Sovata), menţinându-se în activitate continuă
doar fabrica din Tîrgu-Mureş, iar în activitate sezonieră fabricile din Reghin şi Luduş. Această
18
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

reorganizare a dus la reducerea personalului cu peste 50% şi la obţinerea unor înlesniri fiscale
de anulare şi de reeşalonare a datoriilor pe care societatea le mai avea la bugetul de stat şi la
bugetul asigurărilor sociale. Prin aceste măsuri s-a reuşit relansarea privatizării, unica
posibilitate de redresare a societăţii.
În anul 1995 -ca urmare a cupoanelor de privatizare- capitalul social, de
15.978.972.000 lei, este împărţit în acţiuni nominative în valoare de 1.000 lei/acţiune, după
cum urmează:
F.P.S. (Fondul proprietăţii de stat) =8.214.790 acţiuni = 51,41%
P.P.M. (Programul de privatizare în masă) =7.752.997 acţiuni = 48,52%
Alţi acţionari = 11.185 acţiuni = 0,08%
TOTAL = 15.978.972 acţiuni = 100,00%
În luna martie a anului 2000 societatea a fost selectată pentru aplicarea modalităţilor
atipice de recuperare a creanţelor bugetare, astfel că, în urma H.G. nr. 876/28.09.2000
Acţiunile deţinute de stat la S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. se transferă din
administrarea Fondului Proprietăţii de Stat în administrarea Ministerului Finanţelor.
La data de 8 februarie 2001 s-a realizat privatizarea societăţii prin cumpărarea, de pe
piaţa RASDAQ de către Nutricia International BV (persoană străină înregistrată la Registrul
Comerţului şi Industriei din Haaglanden, Olanda) a pachetului majoritar de acţiuni adică
51,41% deţinute de Ministerul de Finanţe.
În perioada iulie-septembrie 2001 a avut loc cumpărarea de la acţionarii minoritari,
prin ofertă publică, a unui număr important de acţiuni, ceea ce a condus la creşterea cu 30% a
ponderii acţionarului majoritar. Totodată a avut loc şi cumpărarea pachetului deţinut de
Nutricia International BV de către S.C. Belcar Bela Deta S.A. Timişoara, care astfel a devenit
acţionar majoritar.
În luna august a anului 2002, acţionarul majoritar:S.C. Belcar Bela Deta S.A a fuzionat
prin absorbtia a S.C. Someşana S.A. Satu Mare şi a S.C. Belcar Distribution S.R.L.Timişoara,
care la ora cumpararii pachetului de actiuni ale S.C.I.L.Mures SA ele a fost achizitionate de
Friesland International, rezultatul fuziunii celor trei firme numindu-se S.C. Friesland România
S.A. Tot atunci s-a finalizat şi majorarea capitalului social prin aportarea, de către acţionarul
majoritar a sumei de 21.362.926 mii lei.
În perioada 2003-2004 s-a derulat acţiunea de cumpărare voluntară de acţiuni de pe piaţa
RASDAQ şi bursă.
Între anii 2000-2005 există fluctuaţii în ceea ce priveşte acţionarii, numărul acestora şi
ponderea lor în firmă. Acţionarul majoritar, S.C. Friesland România S.A. caută să îşi
întărească poziţia cumpărând acţiuni de la ceilalţi acţionari, astfel că de la 51,41% în anul
2000, ajunge să deţină 85,84%, ca mai apoi în anul 2004 să deţină 89,87% din acţiunile
societăţii, iar în prezent acest procent a ajuns la 90,04%.
După privatizare, actualul acţionar majoritar a hotărât vinderea fabricilor de la
Târnăveni şi de la Luduş unor societăţi comerciale străine, dar de această dată nu unor firme
concurente cum s-a întâmplat cu cele de la Sighişoara şi Sovata.
S.C. Friesland România S.A. este filiala din ţara noastră a grupului olandez Friesland
Foods.
Cu o istorie de peste 125 ani, Friesland Foods se află pe lista celor mai importante 10
companii de lactate din lume, având filiale în Europa, Asia, Africa şi America de Sud.
Compania este specializată în producţia lactatelor şi băuturilor din fructe şi lapte. Are 18.400
de angajaţi la nivel internaţional, cifra de afaceri pentru 2007 fiind de 7 miliarde EUR. Printre
acţionarii companiei se numără chiar fermierii care furnizează materia primă.
Friesland Foods a intrat pe piaţa românească la începutul anului 2002, prin achiziţionarea
companiei olandeze Nutricia Dairy & Drinks, companie ce deţinea în acel moment societăţile
Someşana din Satu-Mare, Belcar din Timişoara şi pachetul majoritar la S.C.I.L., Tîrgu-Mureş.

19
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

De asemenea, din anul 2004, Friesland Foods România este acţionar majoritar la Napolact -
Cluj-Napoca.
În prezent, Friesland Foods România deţine 8 fabrici: Târgu Mureş, Deta, Satu Mare, Carei,
Baciu, Dej, Taga, Huedin), în retehnologizarea cărora a investit aproximativ 3 milioane de
EUR pe an până în anul 2005. În anul 2006 s-a investit 6 milioane EUR, care a fost
direcţionată spre fabricile din Cluj (Baciu) şi Tîrgu -Mureş. Are retea proprie de distributie
in majoritatea regiunilor tarii, detine 16 depozite in cele mai importante oraşe si este prezent
in toate marile reţele de magazine.
Compania are distribuţie proprie în majoritatea regiunilor ţării, având 16 depozite în cele mai
importante oraşe.
Friesland Foods România oferă o gamă largă de produse, de la lapte, iaurturi, şi smântână la
brânzeturi speciale, îngheţată şi deserturi.
Mărcile prin care compania este prezentă în România sunt: Milli, Oke, Dots şi Completa. Pe
lângă brandurile internaţionale deţinute de grup, filiala din România deţine şi brandurile
Napolact şi Napoca.
S.C. Friesland România S.A. a căutat pe tot parcursul timpului să-şi întărească poziţia în ceea
ce priveşte luarea deciziilor prin cumpărarea de acţiuni de la acţionarii care voiau să le vândă.
După privatizare, noul acţionar a hotărât restructurarea producţiei fabricilor
achiziţionate astfel că, dacă înainte de privatizare fiecare unitate de producţie producea
întreaga gamă de produse (lapte de consum, brânzeturi, iaurturi, unt şi înghetată), acum
împărţirea producţiei este următoarea:
S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş a fost canalizată pe
producerea: laptelui de consum, iaurturilor albe, smântânii, brânzeturilor proaspete în diferite
sortimente şi gramaje;
S.C. Napolact S.A. Cluj-Napoca produce tot portofoliul de îngheţată;
S.C. Friesland S.A. Satu Mare produce acum lactatele pentru piaţa zonală,
smântână, Dots-ul, creme, brânze topite, caşcavaluri, unt, în diferite sortimente, procente de
grăsime şi gramaje;
Pe timp de vară, atunci când există surplus de lapte, S.C. Someşana S.A. Satu Mare,
cu fabrica de la Carei, produce şi lapte praf.
Pentru completarea portofoliului de produse lactate, Friesland România aduce de la
Friesland Ungaria lapte UHT la cutie, praful completa la diferite gramaje şi ambalaje, orezul
cu lapte cu aromă de căpşuni şi ciocolată, iar ca noutate, un desert Cremă Stracciatella la
125g.
Structura actuală a acţionariatului (arătată în Figura 2.1.) se prezintă astfel:
S.C. Friesland România S.A. =33.609.294 acţiuni = 90,04%
Persoane fizice = 3.730.721 acţiuni = 9,91%
Persoane juridice = 1.883 acţiuni = 0,05%
TOTAL =37.341.898 acţiuni 0,10 RON valoare/acţiune

20
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Figura 2.1. Structura actuală a acţionariatului la S.C. Industrializarea Laptelui


Mureş S.A. Tîrgu-Mureş

Obiect de activitate: în conformitate cu statutul societăţii înregistrat la Oficiul


Registrului Comerţului firma are că activitate colectarea, producerea, depozitarea şi
transportul produselor lactate.
Portofoliul de produse ce se fabrica la SCIL Mures cuprinde:
Laptele de consum la pungă şi carafă de 1 litru şi diferite procente de grăsime
cum ar fi: 0,1% grăsime; 1,8% grăsime şi 3,5% grăsime.
Iaurturi albe la pahare de diferite gramaje şi grăsimi cum ar fi: 175 g, 375 g şi
1 kg cu: 0,1% grăsimi, 2% grăsime, 2,8% grăsime şi 3,5% grăsime.
Smântână de 12%, 15%, 20% şi 25% grăsime ambalată în pahare de 175 g,
200 g, 375 g şi respectiv de 1 kg.
Brânză grasă de vacă (8% grăsime) ambalată în pachete de 250 g, caserolă de
250 g şi la pungă de 5 kg vrac.
Brânză dietetică de vacă ambalată în pachete de 250 g şi la pungă de 5 kg vrac.

Pe lângă activitatea de producţie, S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-


Mureş distribuie produsele proprii dar şi altele, fabricate la unităţi de producţie care fac
parte din grupul Friesland România.

21
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Oferta completă de produse a S.C. Friesland România S.A. conţine următoarele


produse, prezentate în Tabelele 2.1-2.8:

Tipuri de lapte
Tabelul 2.1.
Nr. Produsul Ambalaj Gramaj Termen de Temperatura
crt. valabilitate de depozitare
1 Milli lapte consum Cutie 1 litru 5 zile 2-4o
3% grăsime
2 Oké! Lapte consum, 3% grăsime Pungă 1 litru 5 zile 2-4o
3 Oké! Lapte consum, 2,5% grăsime Pungă 1 litru 4 zile 2-4o
4 Oké! Lapte consum, 2,5% grăsime Pungă ½ litri 4 zile 2-4o
5 Oké! Lapte consum, 1,8% grăsime Pungă 1 litru 4 zile 2-4o
6 Oké! Lapte consum, 1,8% grăsime Pungă ½ litri 4 zile 2-4o
7 Oké! Lapte consum degresat, 0,1% Pungă 1 litru 4 zile 2-4o
grăsime
8 Oké! Lapte cu ciocolată Pungă ½ litri 5 zile 2-4o
9 Oké! Lapte cu vanilie Pungă ½ litri 5 zile 2-4o

Smântână
Tabelul 2.2.
Nr. Produsul Ambalaj Gramaj Termen de Temperatura
crt. valabilitate de depozitare
1 Milli smântână extra Pahar 200 g 21 zile 2-6o
25% grăsime
2 Oké! Smântână extra, 20% grăsime Pahar 175 g 21 zile 2-6o
3 Oké! Smântână extra, 20% grăsime Găletuşă 1000 g 21 zile 2-6o
4 Oké! Smântână extra, 15% grăsime Pahar 175 g 21 zile 2-6o
5 Oké! Smântână extra, 15% grăsime Pahar 450 g 21 zile 2-6o
6 Oké! Smântână extra, 15% grăsime Pungă ½ litri 21 zile 2-6o

Iaurt cu bucăţi de fructe


Tabelul 2.3.
Nr. Produsul Ambalaj Gramaj Termen de Temperatura
crt. valabilitate de depozitare
1 Milli Fruita – căpşuni Pahar 150 g 21 zile 0-6o
Iaurt cu bucăţi de fructe
2 Milli Fruita – căpşuni Pahar 450 g 21 zile 0-6o
Iaurt cu bucăţi de fructe
3 Milli Fruita – zmeură Pahar 150 g 21 zile 0-6o
Iaurt cu bucăţi de fructe
4 Milli Fruita – zmeură Pahar 450 g 21 zile 0-6o
Iaurt cu bucăţi de fructe
5 Milli Fruita – caise Pahar 150 g 21 zile 0-6o
Iaurt cu bucăţi de fructe
6 Milli Fruita – caise Pahar 450 g 21 zile 0-6o
Iaurt cu bucăţi de fructe

22
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Iaurt de fructe
Tabelul 2.4.
Nr. Produsul Ambalaj Gramaj Termen de Temperatura
crt. valabilitate de depozitare
1 Milli căpşuni Pahar 150 g 21 zile 0-6o
Iaurt de fructe
2 Milli zmeură Pahar 150 g 21 zile 0-6o
Iaurt de fructe
3 Milli piersici Pahar 150 g 21 zile 0-6o
Iaurt de fructe
4 Milli căpşuni+zmeură+piersici Multipac 3x150 g 21 zile 0-6o
Iaurt de fructe k

Iaurt, kefir, sana, lapte bătut


Tabelul 2.5.
Nr. Produsul Ambalaj Gramaj Termen de Temperatura
crt. valabilitate de depozitare
1 Milli cremă de iaurt, 6% grăsime Pahar 200 g 21 zile 2-6o
2 Milli iaurt extra, 3,5% grăsime Pahar 175 g 21 zile 2-6o
3 Milli iaurt extra, 3,5% grăsime Pahar 450 g 21 zile 2-6o
4 Milli iaurt light, 0,1% grăsime Pahar 175 g 21 zile 2-6o
5 Milli iaurt light, 0,1% grăsime Pahar 450 g 21 zile 2-6o
6 Oké! Iaurt extra, 2,8% grăsime Pahar 175 g 21 zile 2-6o
7 Oké! Iaurt extra, 2,8% grăsime Pahar 450 g 21 zile 2-6o
8 Oké! Iaurt extra, 2,8% grăsime Găletuşă 1000 g 21 zile 2-6o
9 Milli Kefir, 3,3% grăsime Pahar 175 g 21 zile 2-6o
10 Milli Sana, 3,6% grăsime Pahar 175 g 21 zile 2-6o
11 Oké! Lapte bătut, 2% grăsime Pahar 175 g 21 zile 2-6o
12 Oké! Lapte bătut, 2% grăsime Pahar 450 g 21 zile 2-6o
13 Oké! Lapte bătut, 2% grăsime Pungă 1 litru 21 zile 2-6o
14 Oké! Lapte bătut, 2% grăsime Pungă ½ litri 21 zile 2-6o

Unt
Tabelul 2.6.
Nr. Produsul Ambalaj Gramaj Termen de Temperatura
crt. valabilitate de depozitare
1 Milli unt superior, 80% grăsime Pachet 200 g 60 zile max. 4o
2 Milli unt superior, 80% grăsime Pachet 20 g 30 zile max. 4o
3 Oké! Unt, 65% grăsime Pachet 250 g 30 zile max. 4o

Cremă de brânză, de unt, de caşcaval; brânză topită; telemea; brânză de vacă


Tabelul 2.7.
Nr. Produsul Ambalaj Gramaj Termen de Temperatura
23
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

crt. valabilitate de depozitare


1 Milli cremă de brânză natur Pahar 180 g 2 luni 0-10o
2 Milli cremă de brânză condimentată Pahar 180 g 2 luni 0-10o
3 Milli cremă de unt natur Pahar 180 g 2 luni 0-10o
4 Milli cremă de unt condimentată Pahar 180 g 2 luni 0-10o
5 Milli cremă de caşcaval Pahar 180 g 2 luni 0-10o
6 Oké! Brânză topită cu smântână Pahar 180 g 60 zile 2-8o
7 Oké! Brânză topită cu ciuperci Pahar 180 g 60 zile 2-8o
8 Oké! Brânză topită cu şuncă Pahar 180 g 60 zile 2-8o
9 Oké! Telemea de vacă Pungi kg 30 zile 2-8o
vidate
10 Oké! Brânză proaspătă grasă de Pachet 250 g 5 zile 2-8o
vacă
11 Oké! Brânză proaspătă dietetică de Pachet 250 g 7 zile 2-8o
vacă

Caşcavaluri, mozarella
Tabelul 2.8.
Nr. Produsul Ambalaj Gramaj Termen de Temperatura
crt. valabilitate de depozitare
1 Oké! Caşcaval Dalia cryovac Cca 1 kg 6 luni 2-8o
2 Oké! Caşcaval Dalia cryovac Cca ½ kg 6 luni 2-8o
3 Oké! Caşcaval Dalia - felii Pungi Kg 30 zile 2-8o
vidate
4 Oké! Caşcaval Penteleu cryovac Cca 1 kg 6 luni 2-8o
5 Oké! Caşcaval Penteleu cryovac Cca ½ kg 6 luni 2-8o
6 Oké! Ruladă de caşcaval Buşteni cryovac kg 3 luni 2-8o
7 Oké! Ruladă de caşcaval Sovata Folie vid kg 3 luni 2-8o
8 Oké! Caşcaval afumat Vidraru cryovac Cca 1 kg 6 luni 2-8o
9 Oké! Caşcaval afumat Vidraru cryovac Cca ½ kg 6 luni 2-8o
10 Oké! Caşcaval afumat Brădet Folie vid kg 3 luni 2-8o
11 Oké! Mozarella Piccolo Pungi kg 1 lună 2-8o
cryovac

2.2. Modul de organizare a societăţii


Organizarea este o funcţie managerială. Obiectul de bază al organizării este conceperea
şi menţinerea sistemului de roluri într-o organizaţie. Organizarea este un proces care include
stabilirea activităţilor necesare îndeplinirii obiectivelor, starea lor ca sarcini şi aranjarea
acestora într-un cadru de are sunt constituite şi grupate, precum şi legăturile care se stabilesc
între ele în scopul luare a deciziilor.
Structura organizatorică a unei organizaţii reprezintă ansamblul posturilor şi
compartimentelor, modul în crealizării obiectelor acesteia.
Structura organizatorică implementată de acţionarul majoritar este una de tip ierarhic-
funcţională şi se caracterizează prin următoarele elemente: este alcătuită atât din
compartimente operaţionale cât şi funcţionale; executanţii primesc decizii şi răspund doar în
raport cu şeful lor ierarhic nemijlocit, respectându-se principiul unităţii de decizie şi acţiune.

24
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

În cadrul organigramei ( Figura 2.2.) principalele nivele ierarhice sunt reprezentate de:
 Adunarea Generală a Acţionarilor
 Consiliul de administraţie
 Directorul General
 Directorii departamentelor: producţie naţională, comercial, logistică,
materii prime, financiar-economic, marketing, resurse umane şi personal administrativ.

Director
General

Director
Resurse Umane
Director Marketing

Director Naţional
AsigurareaCalităţii

Director Director Director Director Director


Naţional Naţional Naţional Logistică Naţional Director
Producţie Comercial Îngheţată & IT Materie Financiar
Primă

P
p
Director Director Mana Personal Manager Director
fabrici Vânzări Logistică materie primă Economic
ger KA

Fabrici Manager Manager Manager Zona Controlling


Planning regional I.T. Satu
vânzări Distribuţie
Directă Mare si
Timis Contabilit.
MS
Tehnic
Zona Financiar
TM Mures
Depozite
Control Salarizare
SM calitate

CJ
Aprovizionare

Figura 2.2. Organigrama S.C. Friesland România S.A.

25
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Aprovizionarea cu materie primă pe ţară se realizează sub conducerea directorului


compartimentului materie primă, având în subordine managerul materie primă care este
răspunzător de zonele: Satu Mare, Timiş şi Mureş. precum şi depozitele.
Tot pe parte de vânzări există şi Director Naţional Îngheţată care are în subordine,
managerii: distribuţie directă, KA, vânzări en-gros la care se subordonează managerii zonali şi
reprezentanţii de vânzări.
Producţia se realizează sub conducerea directorului naţional de producţie, având în
subordinea sa directorii de fabrici care răspund de fabricile: Satu Mare, Carei, Deta, Baciu şi
Tîrgu-Mureş precum şi de serviciile: planning, tehnic, controlul calităţii şi aprovizionare.
Directorul naţional comercial are în subordine directori de vânzări, manageri regionali:
în zona de est, vest, centru şi sud, manager KA
Directorul naţional logistică are în subordine personalul logistică, IT, precum şi
depozitele.
Directorul Financiar Contabil are în subordine directorul economic căruia i se
subordonează serviciile: controlling, contabilitate, financiar şi salarizare.

2.3. Mediul de marketing al societăţii

2.3.1. Micromediul de marketing

Micromediul de marketing al unei firme este format din acei factori care influenţează
direct capacitatea firmei de servire a clientelei. Aceşti factori sunt: firma însăşi, furnizorii,
distribuitorii, clienţii, concurenţii şi publicul. În cele ce urmează vom descrie aceşti factori:

 Concurenţa
Datorită specificului firmei, societatea este afectată de concurenţă –atât pe plan local
cât şi pe plan naţional. Însă beneficiind de un departament de marketing foarte bine dezvoltat,
de tradiţie în procesarea laptelui şi produselor rezultate din lapte, de un număr mare de
sortimente de produse şi în gramaje diferite, precum şi acoperire naţională, această firmă s-a
putut menţine pe piaţă, fiind pe primul loc la laptele de consum.
Principalii concurenţi ai S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş (local)
şi ai S.C. Friesland România S.A. (pe plan naţional) sunt prezentaţi în Tabelul 2.9:

Principalii concurenţi ai societăţii


Tabelul 2.9.
Denumirea firmei Localitatea Produse concurente
concurente
S.C. Hochland S.A. Brânzeturi
S.C. Danone S.A. Bucureşti Produse lactate acide
S.C. Raiform S.A. Tîrgu-Mureş Laptele de consum şi produsele
(Sanlacta) lactate
S.C. Carmolact-Prod S.R.L. Monor, Bistriţa- Laptele de consum şi produsele
Năsăud lactate
S.C. Prodlacta S.A. Braşov Laptele de consum şi produsele
lactate
S.C. Covalact S.A. Sfântu-Gheorghe Laptele de consum şi produsele
lactate
S.C. Ice Kubo S.A. (Amicii) Bucureşti Îngheţata
S.C. Delta S.R.L. Bucureşti Îngheţata

26
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Deci, după cum se poate observa, concurenţa pe acest sector economic este destul de
mare şi putem spune că pe plan naţional concurentul principal este S.C. Danone S.R.L., iar pe
plan local, principalul concurent este S.C. Raiform S.A. (Sanlacta)
 Furnizorii
Principalii furnizori ai S.C. Industrializarea Laptelui Mureş au fost până în anul 2005
producătorii particulari de lapte, adică ţăranii. Din acel însă, colectarea laptelui s-a
externalizat şi momentan se lucrează cu firme de colectare a laptelui de vacă din judeţul
Mureş, dintre aceste firme amintim câteva:
S.C. Preval S.A. Luduş,
S.C. Dodedoni S.A. Reghin,
S.C. Bercea Look S.A. Luduş.
Pe lângă aceştia, un important loc este ocupat de furnizorii de ambalaje, de arome
alimentare, de coloranţi sau de ameliatori. Dintre aceştia putem aminti firmele:
S.C. Greiner S.R.L. Sibiu furnizează ambalaje de tipul paharelor de diferite
gramaje,
S.C. Electrodozarea S.A. Cluj-Napoca furnizează şi el ambalaje pentru
produsele fabricate,
S.C. Giant S.R.L. furnizează ambalaje de carton pentru pahare
 Intermediarii
Pentru a putea pătrunde cât mai bine pe piaţă Industrializarea Laptelui Mureş a fost
nevoită să lucreze cu diverşi intermediari care puteau să ducă produsele cât mai aproape de
consumatorii finali. Prin urmare firma utilizează trei canale de distribuţie, prezentate în
continuare:
 Distribuţia directă – executată prin propriile maşini izoterme, care fac
distribuţia în judeţul Mureş, dar şi cca.20 de firme din Bucureşti, precum şi către depozitele
pe care unitatea le deţine pe teritoriul ţării.
 Distribuţia prin distribuitori agreaţi de firmă care comercializează doar
produsele S.C. Friesland România S.A. în regim en-gros, numărul acestora este însă foarte
scăzut, motivul fiind existenţa unui lanţ de depozite care acoperă aproape întreg teritoriu.
Totuşi, printre firmele distribuitoare amintim: S.C. Salamandra S.R.L. Bucureşti şi S.C.
Lactesse Distribution S.R.L. Piteşti.
 Distribuţia produselor prin angrosişti, aceştia fiind mai numeroşi, ei
comercializând şi produse ale altor firme, nu doar ale S.C. Friesland România S.A. Dintre
aceştia putem numi următoarele:
Bucureşti - S.C. Vasnico S.R.L, S.C. Lelia S.R.L, S.C. Lactoland S.R.L.,
Piatra Neamţ - S.C. Lucky & Nelu S.R.L.,
zona Sibiului - S.C. Tarpi S.R.L,
zona Vâlcea - S.C. Vâlcea MG S.R.L.
Distribuitorii şi angrosiştii amintiţi desfac aproximativ 12% din vânzările unităţii,
restul fiind realizat prin lanţurile de magazine naţionale şi prin distribuţie proprie.
Întrucât marfa produsă şi comercializată de S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A.
necesită condiţii speciale de transport şi de depozitare, firma a hotărât ca transportul mărfii să
fie în regim franco-depozite. Astfel firma asigură transportul mărfii cu maşini izoterme de 1,5
tone, 3 tone şi respectiv 12 tone până la depozitele distribuitorilor şi a en-grosiştilor care sunt,
la rândul lor, obligaţi să deţină locuri speciale de depozitare a mărfii de tipul camerelor sau
lăzilor frigorifice. Aceştia, pentru a putea distribui mai departe marfa, au neapărat nevoie de
maşini izoterme prin care să poată asigura transportul mărfurilor în cele mai bune condiţii şi
mai ales, la temperaturi care să nu acţioneze asupra calităţii mărfurilor.
 Clienţii
S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. aprovizionează cu produse un număr foarte
mare de magazine, acestea putând fi împărţite în două categorii şi anume:
27
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

 Lanţuri de magazine naţionale de tip super/hipermarket – exemplificăm Metro,


Selgros, Billa, Auchan, Carrefour, Kaufland, Spar, Real;
 Lanţuri locale mai mici de magazine: Darina, Fortuna etc.
Ponderea cea mai mare în totalul vânzărilor o deţin lanţurile naţionale de magazine,
apoi lanţurile locale, după care urmează magazinele mici şi în ultimul rând, en-grosiştii.

2.3.2. Macromediul de marketing

Macromediul de marketing este format din ansamblul factorilor sociali care acţionează
asupra micromediului firmei. Aceştia sunt factori demografici, economici, politici, naturali,
tehnologici şi socio-culturali.
Analizând mediul demografic ne referim de fapt la populaţie şi structurile sale. Faptul
că S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. acoperă toate segmentele de vârstă constituie un
avantaj, dar trebuie ţinut seama că fiecare segment de grupă de vârstă are nevoile sale care
sunt în continuă schimbare. Trebuie bine urmărit şi în viitor variaţiile fluxului demografic
pentru o cât mai bună acoperire a fiecărui segment de vârstă.
Factorii economici şi politici pot acţiona asupra firmei prin gradul de fiscalitate,
evoluţia preţurilor, rata inflaţiei, evoluţia economiilor, coloratura politică şi nivelul de
stabilitate economică ce domină ţara. Acestea ajută sau stopează dezvoltarea reală şi sănătoasă
a unei întreprinderi, dar o mai influenţează şi prin nivelul de trai asigurat în ţară, prin puterea
de cumpărare a consumatorilor, acestea vizând indirect firma. Dacă puterea de cumpărare şi
nivelul de trai scade atunci consumatorii nu mai alocă atâtea resurse băneşti pentru
achiziţionarea produselor comercializate de firmă ceea ce duce la scăderea vânzărilor şi
implicit a cifrei de afaceri.
Referitor la mediul natural –constituit din ansamblul resurselor naturale ale unei ţări-
putem aminti faptul că perspectivele degradării mediului ambiant constituie suportul mişcării
ecologiste mondiale, ce a apărut şi s-a dezvoltat ca o reacţie la impactul negativ pe care
activităţile umane îl au asupra mediului înconjurător. Acţiunile acestei mişcări se finalizează
în acte normative cu efecte directe asupra activităţii de piaţă ale societăţilor comerciale.
Firmele acordă tot mai multă atenţie modalităţilor de gestionare a deşeurilor rezultate din
procesele de producţie, a problemei ambalajelor, a îmbunătăţirii modului de evacuare a
reziduurilor, a apei folosite în fabricaţia diferitelor produse.
Mediul tehnologic reprezintă cadrul cel mai larg al progresului economico-social al
unei ţări la un moment dat. Privite pe fundalul trecerii de la societatea industrială la cea
postindustrială, schimbările în mediul tehnologic se reflectă în modul cel mai pregnant în
lume mărfurilor care ajung pe piaţă; la baza tuturor schimbărilor stând inovaţia.
Ţinând seama de mediul cultural, societatea trebuie să-şi îndrepte atenţia spre faptul că
există o categorie tot mai mare de oameni care devin conştienţi că pot evita o serie de boli
print-un regim alimentar corespunzător şi în consecinţă, trebuie să se facă o educaţie în
vederea implementării acestei idei prin diferite modalităţi care-i stau la îndemână.
Toate aceste medii trebuie bine identificate, pentru că pe baza lor să poată fi
determinată influenţa pe care o exercită fiecare în parte asupra firmei.

.
CAPITOLUL III
FACTORI DETERMINANŢI AI CALITĂŢII LAPTELUI DE CONSUM ÎN CADRUL
S.C. INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI MUREŞ S.A. TÎRGU-MUREŞ

28
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

3.1. Cercetare şi proiectare


De calitatea produselor răspund toate departamentele specializate şi activităţile
tehnico-economice ale întreprinderii, de la studiile de prognoză care evidenţiază ce este util
pentru societate, la proiectarea constructivă care materializează aceste utilităţi în produse şi
apoi la studiile de marketing prin care se desfac produsele conform nevoilor sociale,
integrându-se unitar în principiul calităţii totale. Este deci, impropriu spus că doar secţiile
productive realizează calitatea produsului întreprinderii: calitatea se stabileşte şi în fazele de
planificare şi proiectare deoarece un produs nu poate realiza performanţe decât în măsura în
care ele au fost prevăzute prin proiect şi prin indicatorii de planificare. Mai mult, unii autori
consideră că rolul cercetării dezvoltării are o pondere de 70-80% în asigurarea calităţii.
Cercetarea sau dezvoltarea unor produse noi în industria laptelui oferă beneficii
atât pentru consumatori, printre care scaderea costurilor reflectate în preţ sau prelungirea
duratei de valabilitate, dar şi producatorilor, în ceea ce priveste scurtarea ciclului de
productie,avantaje competitive pe piaţă, etc.
INNEN
O cercetare de succes presupune o munca în echipa într-o atmosfera inovativa care stimuleaza
gândirea independenta si într-un mediu care sa atraga cercetatori stiintifici de valoare. În
cadrul departamentelor de cercetare din marile corporatii cu renume în industria laptelui si a
produselor lactate, cercetatorii pot petrece pâna la 10% din timpul lor de muncă, pregatindu-se
pentru a fi informati cu ultimele noutati în domeniu si sa conceapa sau chiar sa experimenteze
aspecte care pot sa nu aiba legatura directa cu tema de proiect la care lucreaza. Deseori, foarte
multe idei au aparut astfel si au fost puse în aplicare într-o productie industriala de succes.

În prezent laptele capata o noua imagine comparativ cu bauturile „dulci” sau alte „bauturi de
noua generatie”. Un avantaj în aceasta competitie îl constituie diversificarea aromelor
(lapte cu arome moca, sau laptele cu ciocolată şi laptele cu vanilie produs de Friesland
România) care satisfac bautorii de cafea sau ceai, atragând astfel cumparatorii din segmentul
adultilor.

Tendintele în ceea ce priveste laptele si produsele lactate vizeaza combinarea aromelor cu


capacitatea de fortificare pentru a satisface deopotriva gusturile copiilor si parintilor lor. De
exemplu, laptele cu concentratie scazuta de grasime si cu adaos de ciocolata, are un continut
cu 67% mai mare de calciu si cu 50% mai mare de vitamine si minerale.

Unitatile de prelucrare a laptelui doresc sa-si extinda piata de distributie, cautând sa


prelungeasca durata de valabilitate a produselor lor, iar în acest sens, ultra-pasteurizarea pare
a fi o modalitate. Produsele UHT ambalate în cutii Tetrapack nu trebuie păstrate la frigider si
datorita duratei de valabilitate mai lungi, poate fi extinsa zona de distributie. O linie de ultra-
pasteurizare a laptelui asigura nu numai o durata de valabilitate mai mare a produselor lactate,
dar chiar ofera beneficii pentru sanatatea consumatorilor.

Consiliul Europei a publicat în iulie 2003 un document tehnic intitulat


„Directive referitoare la beneficiile stiintifice pentru sanatate ale alimentelor
functionale”, prin care, un aliment, un ingredient sau un component alimentar
este considerat functional , daca se demonstreaza, în mod convingator, ca, în
afara efectelor nutritionale, influenteaza benefic una sau mai multe functii ale
organismului, reducând riscul de îmbolnavire.

În

29
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

fond, alimentele functionale reprezinta un grup de produse alimentare destinate


consumului general. Ele nu contin nici un aditiv chimic si se compun în principal
din substante naturale care se gasesc în organisme si în plante. În SUA, accentul este pus pe
vitamine si alte substante nutritive;
în Asia, alimentele functionale se refera în special la extractele naturale din
plante, în timp ce în Europa, în acest scop, sunt utilizate cu precadere bacteriile
lactice.

30
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Dupa ILSI (International Life Sciences Institute) „alimentele functionale au


efect benefic asupra uneia sau mai multor functii tinta ale organismului, în afara
efectelor nutritionale obisnuite, cu consecinte asupra ameliorarii starii de
sanatate sau reducerea riscului de îmbolnavire”.

Alimentele probiotice sunt produse care contin tulpini de bacterii specifice si, în particular,
bacterii lactice ce au o actiune benefica dovedita asupra sanatatii.
Alimentele probiotice se gasesc în principal în domeniul produselor lactate si sunt exemple
tipice de alimente functionale, care pot reduce riscul de cancer la colon.

Tipuri de alimente functionale lactate

Colaborarea directa dintre cercetatori si industrie a dat nastere la un


numar de alimente functionale, cum ar fi:

Verum Hälsofil – lapte probiotic suedez, care a aparut în urma colaborarii


dintre o universitate si o fabrica de produse lactate din Suedia.

Laptele UHT îmbogatit cu acizi grasi omega 3 – este un veritabil aliment


functional lansat de grupul Puleva Food din Spania, produs şi de Friesland România
Poza cu lapte Omega 3
În România, cantitatile cele mai importante de alimente functionale sunt
produse în industria laptelui sub forma produselor probiotice. NAPOLACT Cluj, membru al
grupului Friesland România produce cantitati importante de produse lactate acide cu Omega 3
solicitate de consumatori.

31
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Materiale folia de lapte


sunt confectionate de asemenea, din polistiren avizat
pentru contact direct cu alimentul, sunt imprimate, si ambalate în
conditii igienice, care sa asigure pastrarea puritatii microbiologice.
c) Procesul de productie

1) Receptia laptelui

Cisternele cu lapte sosesc la fabrica în punctul de receptie. Din fiecare


compartiment al cisternei se recolteaza probe pentru analiza, pe care se
determina prezenta antibioticelor, aciditatea, densitatea, temperatura si
caracteristicile intrinseci.

Daca laptele corespunde caracteristicilor intrinseci specificate, este


autorizata descarcarea cisternei.

În paralel, se executa analize fizico-chimice si microbiologice pe probe


recoltate de la fiecare furnizor, ale caror rezultate sunt luate în considerare la
plata laptelui dupa calitate, conform contractelor încheiate cu furnizorii.

Circuitul de descarcare a laptelui contine un vas de degazare, un filtru


pentru retinerea impuritatilor si un schimbator de caldura cu placi, pentru racirea
laptelui pâna la temperatura corecta de stocare. Laptele crud este stocat pâna la
pasteurizare/separare în doua tancuri izoterme de 50000 l.

Pasteurizarea/mentinerea/omogenizarea produsului

Este operatia de tratare termicasi mecanica a laptelui preparat conform


retetei. Pasteurizarea se executa cu o mentinere de câteva minute a laptelui la
temperatura înalta, în vederea distrugerii tuturor formelor vegetative ale
microorganismelor prezente în produs. Pasteurizarea este de tip înalt (reactia
peroxidazei negativa). Pentru aceasta, au fost alese valorile optime de
temperatura, presiune si timp.

Concomitent se realizeaza omogenizarea laptelui.

Produsele ambalate sunt verificate pe linie de catre operator, din punctul


de vedere al calitatii ambalajului (integritate, sudura, datare, etichetare), al
calitatii produsului unt prelevate de asemenea, probe pentru analiza organoleptica,
fizicochimicasi
microbiologica în laborator.

Pentru realizarea ambalarii în conditii avansate de sterilitate, ambalajele


sunt dezinfectate cu raze ultraviolete sau infrarosii.

De asemenea, sala de ambalare este prevazuta cu instalatie de filtrare a


aerului si usoara suprapresiune de aer filtrat, pentru a preveni patrunderea
curentilor de aer, vehicule pentru microorganisme nedorite.
32
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Lantul frigorific e respectat si controlat atât în fabricatia si depozitarea


produsului finit, cât si pe lantul de distributie.

d) Echipamente şi instalatii moderne, care


asigura:

-conditii igienice si de securitate alimentara foarte bune si controlate pe


toata durata fluxului tehnologic;
-selectia automata a parametrilor de prelucrare programati pe tip de
produs si operatie, supravegherea si conducerea automata a proceselor,
semnalizarea deviatiilor sau chiar oprirea automata a procesului în cazul
nerealizarii conditiilor prescrise sau atingerii limitei critice pentru anumiti
parametri.
Pentru asigurarea unor conditii impecabile de securitate alimentarasi
evitarea completa a contaminarii încrucisate între produsul finit si materiile prime,
echipamentele si circuitele de spalare si dezinfectie sunt separate pentru diferite
tipuri de produs (faze tehnologice), astfel:

- o statie de spalare si dezinfectie pentru cisterne si circuitul de lapte crud;


- o alta statie de spalare si dezinfectie pentru produsul pasteurizat, cu 4
linii de spalare;

- un circuit separat de spalare si dezinfectie pentru zona de tratament


termic al laptelui crud.
Echipamentele aferente statiilor de spalare cuprind tancuri pentru solutiile
de spalare si dezinfectie, 5 circuite de spalare (pompe, conducte) si un sistem de
automatizare (sistem de sonde termice, de presiune si conductivimetrice cuplat la
calculatorul de proces), care asigura respectarea parametrilor prescrisi pentru
spalare si dezinfectie eficiente.

FLUXURILE ÎN CADRUL PRODUCTIEI

Organizarea fluxurilor de materiale si de personal tine cont de cerintele de


igiena, respectiv:

-prevenirea intersectarii fluxurilor de materiale salubre cu cele insalubre,


prin corecta organizare a spatiilor, numar suficient de usi de acces, desemnarea
culorilor de circulatie pentru deseuri;
- organizarea judicioasa a fluxului de personal, desemnarea si marcarea
„zonei curate”, pozitionarea de covoare cu dezinfectant la usile de acces în
spatiile de prelucrare a produsului.

2. Fluxurile de personal
Personalul din productie, întretinere, laborator si depozit este compus din
cca. 130 de persoane, lucrând în 3 schimburi.

33
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

4. Fluxurile de produs finit


Produsul semifabricat circula prin circuite (conducte) dedicate, care sunt
spalate si dezinfectate.
Ape uzate

Toate spatiile de productie sunt prevazute cu sifoane de pardoseala,


pentru preluarea cantitatilor de apa ce ajung pe pardoseala. Din sistemul de
colectare a apelor uzate, acestea ajung în caminul separator de grasimi, apoi în
zona de neutralizare si pre-epurare, înainte de a fi deversate în reteaua de
canalizare oraseneasca.

Sistemul integrat de management al calitatii si securitatii alimentare se


bazeaza pe:

-descrierea sub forma de procese tehnologice a fabricatiei tuturor


produselor;
-specificatii tehnice pentru materii prime;
-specificatii de tehnologie si de calitate pentru produsul în diferite etape
de executie si finit;
-moduri de operare pentru operatiile cu dificultate mai mare sau care pot
implica riscuri privind calitatea sau securitatea alimentara;
-specificatii privind spalarile si dezinfectiile echipamentelor;
- sistemul de monitorizare a punctelor critice de control identificate în
cadrul analizei HACCP;

- sistem organizat de control managerial zilnic al punctelor critice pentru


calitate si securitate alimentara;
- planuri de prelevare si de control pentru materiile prime, produsul în
diferite etape de executie si finit, conditiile igienice si de mediu;
- laborator uzinal autorizat de autoritatea veterinara nationala, bine echipat
si cu personal înalt calificat, cu tehnici si instrumente de analiza la nivelul
standardelor actuale pe plan mondial;
-înregistrarea datelor de procesare si calitate pe toata durata de realizare
a procesului;
- valorificarea datelor de calitate în scopul ameliorarii continue a
proceselor si a calitatii;
-proceduri pentru aspecte specifice legate de calitate si securitatea
alimentara: eliberarea produselor din carantina, gestiunea produsului neconform,
interventia pe piata în caz de necesitate;
-plan de întretinere preventiva a echipamentelor;
-audit intern si extern.
O parte însemnata a garantiilor privind realizarea calitatii si securitatii
alimentare este legata de monitorizarea automata, prin calculatorul de proces, a
majoritatii operatiilor tehnologice si a spalarilor si dezinfectiilor.

1. Controlul materiilor prime


34
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Un principiu de baza al activitatii DANONE este asigurarea calitatii la


furnizor. Pentru aceasta, furnizorii sunt auditati periodic, contractele de furnizare
au la baza specificatii clare de calitate a produsului achizitionat, calitatea
furnizorilor fiind supravegheata prin analize în laboratorul propriu si în laboratoare
externe specializate, furnizorii sunt imediat înstiintati asupra eventualelor
neconformitati sesizate.

În fabrica este aplicat un plan de control fizico-chimic si microbiologic


pentru lapte si celelalte materii prime. De asemenea, în cadrul planului de
supraveghere, sunt analizate periodic contaminatiile chimice, fizice si
microbiologice prevazuti de legislatia în vigoare.

Laboratorul este organizat pentru a efectua analize


organoleptice, fizico-chimice si microbiologice pe materii prime si pe produs finit
si teste de sanitatie (analize microbiologice pe probe de apa, aer si recoltate de
pe suprafete).

Laboratorul dispune de metode si mijloace tehnice moderne de analizasi


de un sistem informatizat de gestiune si valorificare a datelor de calitate. Toate
rezultatele analizelor de laborator sunt înregistrate si arhivate.

6. Metrologia
Corectitudinea masuratorilor efectuate cu diferite aparate si dispozitive în
cadrul procesului de fabricatie si în laborator este asigurata prin:

-calibrari si verificari interne;


-prin verificari metrologice efectuate de Biroul Român de Metrologie
Legala.

S.C.IL are implementat un sistem de audit intern, efectuat de


echipe de audit conduse de un auditor pregatit de o firma specializata.
Auditul acopera aspectele tehnice si de sistem de management al calitatii
(anual) si de igiena (lunar).
Auditurile sunt urmate de elaborarea si implementarea planurilor de actiuni
corective/preventive.
În afara de auditurile interne, societatea este cuprinsa în sistemul de
audituri externe organizate pentru igiena (GHP), bune
practici de fabricatie (GMP), mediu.

IGIENA

1. Igiena personalului
Personalul este instruit conform legii în ceea ce priveste igiena, iar aceste
instruiri sunt reluate periodic în cadrul programului de formare si perfectionare
profesionala. De asemenea, personalul din productie si laborator este instruit
referitor la monitorizarea punctelor critice de control aflate în zona lor de
activitate. În conformitate cu legislatia, personalul este examinat medical la angajare
si apoi periodic.
35
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

2. Igienizarea echipamentelor
Fabrica dispune de statii centralizate de spalari si dezinfectie (CIP), care
functioneaza cu 5 linii de spalare ce deservesc grupe de utilaje.

Traseul de lapte crud este spalat si dezinfectat separat, de catre linia 1;


secventa de spalare este prezentata în figura 36.

Zona de tratament al laptelui crud (pasteurizare si separare) este spalata


si dezinfectata în circuit separat.

TRASEUL LAPTE CRUD (1)

Pre-spalare cu apaSpalare cu solutie


de detergent
dezinfectant la 70
grade Celsius
Clatire cu apa

Echipamentele ce proceseaza lapte deja tratat termic sunt spalate cu


solutii alcaline si acide si dezinfectate cu apa fierbinte. Secventa de spalare este
prezentata în figura 37.

3. Igienizarea localurilor
Întregul personal este instruit si organizat în ideea mentinerii curateniei în
salile de productie.

. Combaterea daunatorilor
Pentru combaterea daunatorilor, DANONE a încheiat contract cu o
societate specializata, care executa acest serviciu si supravegherea eficientei
actiunilor de combatere.

Mijloacele de combatere utilizate sunt sigure în raport cu alimentul si sunt


avizate de organismul competent al Ministerului Sanatatii.

La res.umane
Societatea are încadrat personal managerial si de executie corespunzator
pregatit în toate departamentele.

În fabricatie si control exista personal de specialitate pentru tehnologii


alimentare, pentru întretinere, control si asigurarea calitatii.

36
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Realizarea si mentinerea competentei profesionale se face prin instruiri


periodice, organizate la diferite niveluri

Constientizarea importantei calitatii si sigurantei alimentare în munca


fiecarui angajat se face prin:

-informarea regulata a tuturor angajatilor privind nivelul calitatii produselor


si serviciilor executate;
-informarea regulata a tuturor angajatilor despre defectele identificate si
costurile non-calitate;
-informarea regulata a tuturor angajatilor despre reclamatiile primite de la
consumatori si clienti;
-informarea periodica a corpului de manageri în legatura cu situatia
economicasi perspectivele de evolutie a societatii.
Informarea angajatilor se face într-o maniera care sa suscite discutii si
atitudini din partea angajatilor si sa stimuleze implicarea acestora în prevenirea si
corectarea deficientelor.

SUPRAVEGHEREA SI ASISTENTA SANITARA VETERINARA DE


STAT

Fabrica se afla, conform legii, sub supraveghere si asistenta sanitara


veterinara de stat permanenta, asigurata de medici veterinari de stat, angajati ai
Directiei Sanitare Mureş.

Cercetare de produs si aplicatie în tehnologia de fabricare a produselor


lactate în compania „Campina” (Olanda)
Calitatea produselor lactate olandeze este garantata. În industria laptelui
din Olanda, fiecare aspect al productiei si prelucrarii este realizat în concordanta
cu stabilirea si respectarea unui set strict de standarde ce trebuie îndeplinite,
bazate pe analiza extensiva a riscului în cadrul fiecarui proces individual.

Olanda asigura standarde ridicate la produsele lactate înca din anul 1723
si, de-a lungul timpului, productia si distributia laptelui în aceasta ţara s-a
dezvoltat într-un sistem de management foarte bine pus la punct, bazat pe
siguranta, garantie asigurata, nivel foarte ridicat al produselor, în care toate
companiile implicate opereaza concomitent cu stabilirea celor mai înalte
standarde ale calitatii.

Cercetarea este un element esential, mai ales în scopul prevenirii


elementelor negative. Institutul Olandez pentru Cercetarea Laptelui efectueaza
cercetari si analize ample pornind de la factorii care pot afecta calitatea laptelui
si pâna la perfectionarea tehnicilor de calitate-control, fara efortul specialistilor
din domeniul industrializarii laptelui neputându-se lansa produse noi la nivelul
standardelor mondiale. Cercetarea se axeaza în primul rând pe ecologia
microorganismelor descoperite în ferme, pe posibilele efecte negative ale
noilor metode de productie si implementare, si pe dezvoltarea noilor tehnici
37
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

de analizasi monitorizare.

3.2. Materia primă

Aderarea României la Uniunea Europeană prevede, conform Acquisului comunitar


aferent Capitolului 7–Agricultura, Subcapitolul Lapte şi produse lactate, îmbunătăţirea
calităţii şi competitivităţii produselor lactate, în strânsă corelaţie cu calitatea laptelui materie
primă.
SCIL Mures SA se aprovizioneaza cu lapte materie primă din zona proprie de
colectare. Pentru a asigura o calitate corecta a laptelui materie prima, firma si-a selectionat cu
atentie furnizorii, a dotat fermele si centrele de colectare cu
care colaboreaza cu tancuri de stocare cu sistem de racire si sistem de spalare,
cu materiale pentru igienizare, i-a asistat si sprijinit pentru înfiintarea de minilaboratoare
de control al calitatii laptelui.
Achizitia de lapte se face numai de la furnizori testati în prealabil, aprobati
de autoritatea veterinara competenta si cu care s-a semnat un contract, în scopul
garantarii calitatii, igienei, indemnitatii la boli si trasabilitatii.
Transportul laptelui la fabrica este realizat cu cisternele izoterme.
Înainte de a încarca laptele de la furnizori, soferii de pe cisterne executa
un set minimal de teste de verificare a conformitatii acestuia (densitate,
temperatura, testul de stabilitate cu alcool etilic).

Calitatea laptelui materie primă din România se află sub incidenţa prevederile
standardelor stabilite de Directiva Consiliului nr. 46/1992 care acţionează în Uniunea
Europeană şi a fost transpusă în legislaţia română.
Aderarea la Uniunea Europeană presupune, în afara transpunerii legislaţiei europene în
legislaţia română, dezvoltarea infrastructurii de control al calităţii şi siguranţei alimentare,
alături de testarea şi evaluarea parametrilor de calitate şi de salubritate, mai ales pentru
produsele foarte perisabile, cum sunt laptele şi produsele lactate.
Legislaţia armonizată prevede verificarea îndeplinirii standardelor de acceptare a
laptelui crud în unităţile de procesare, prin efectuarea de teste separate pe probe reprezentative
de lapte crud prelevate de la fiecare exploataţie. Parametrii impuşi vor putea fi realizaţi numai
prin aplicarea unei strategii care, pe de o parte, să dezvolte producţia de calitate, iar pe de alta
să creeze sistemul de control al acesteia.
Aplicarea prevederilor pieţei comune în România privind cerinţele de calitate pentru
admiterea laptelui materie primă la procesare este reglementată de Ordinul Ministerului
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 1106/2003 care prevede trei etape de realizare
până în anul 2010. Aceste etape de realizare a calităţii laptelui sunt prezentate în Tabelul 3.1.,
cu precizarea caracteristicilor –NTG, NCS- ce trebuie atinse:

Etape de realizare a calităţii laptelui


Tabelul 3.1.

Etapa I 1 ianuarie 2005 - 31 decembrie 2006


NTG* <= 1.000.000
NSC** <= 600.000
Aplicarea de programe de autocontrol la nivelul fermei
Monitorizarea calităţii laptelui
Etapa II 1 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2008
NTG <= 500.000
38
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

NSC <= 400.000


Aplicarea de programe de autocontrol la nivelul fermei
Etapa III 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2010
NTG <= 100.000
NSC <= 400.000
* Număr total de germeni
**Numărul de celule somatice

Analiza laptelui de vacă materie primă se realizează, conform Ordinului Ministerului


Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 682/2006, în laboratoarele producătorilor sau
ale cumpărătorilor; în laboratoarele autorităţilor competente pentru executarea controlului
oficial al alimentelor; ori în laboratoarele neutre, independente, acreditate de RENAR.
Laboratoarele sunt obligate să respecte metodele de analiză stabilite de laboratorul
naţional de referinţă pentru analiza şi testarea laptelui, Institutul de Igienă şi Sănătate Publică
Veterinară Bucureşti, precum şi metodologia privind comunicarea, înregistrarea şi păstrarea
rezultatelor. Denumirea şi locaţia laboratorului de analiză a laptelui ce face obiectul livrării se
menţionează în contractul comercial stabilit de producător cu cumpărătorul.
Cumpărătorii de lapte, prin reprezentanţii lor în Consiliul Laptelui şi al Produselor
Lactate, monitorizează şi transmit decadal, la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării
Rurale, informaţii privind cantitatea de lapte şi preţul de preluare al laptelui de vacă pe grupe
de calitate conform grilei de parametri stabiliţi.
În cazul în care operatorul nu a corectat situaţia în decurs de 3 luni de la prima
notificare a autorităţii competente privind neconformitatea cu criteriile referitoare la numărul
total de germeni (NTG) şi numărul de celule somatice (NCS), livrarea laptelui de vacă materie
primă din exploataţia de producere urmează a fi suspendată sau, în conformitate cu o
autorizare specifică a autorităţii competente, urmează să fie supusă unor cerinţe necesare
pentru a proteja sănătatea publică.
Suspendarea sau acele cerinţe rămân în aplicare până când operatorul dovedeşte că
laptele este din nou conform cu criteriile referitoare la NTG şi NCS.
În Tabelul 3.2. prezentăm principalii parametrii înscrişi în cotnractul dintre unitatea
distribuitoare şi beneficiarul produsului:

GRILA DE PARAMETRI
pentru negocierea preţului de livrare al laptelui de vacă materie primă8

Tabelul 3.2.
Clasa A Clasa B
Valorile parametrilor de igienă şi
calitate conform cerinţelor
comunitare Conform Directivei Valorile parametrilor de igienă
92/46/CE, transpusă de Ordinul şi calitate în perioada de tranziţie
ministrului agriculturii, alimentaţiei Conform Ordinului ministrului
Parametrii şi pădurilor nr. 389/2002 pentru agriculturii, pădurilor, apelor
aprobarea Normei sanitare şi mediului nr. 1.106/2003 privind
veterinare privind condiţiile de aprobarea Programului de acţiuni

8
Ordinul Ministerului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale Nr. 682/9 octombrie 2006 privind aprobarea
Grilei de parametri pentru negocierea preţului de livrare al laptelui de vacă materie primă, stabilită de
reprezentanţii producătorilor şi ai cumpărătorilor, Anexa 1 (publicat în Monitorul Oficial al României nr. 846/13
octombrie 2006)

39
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

sănătate pentru producerea şi pentru îmbunătăţirea calităţii şi


comercializarea laptelui crud, a salubrităţii laptelui materie primă,
laptelui tratat termic şi a produselor cu modificările ulterioare
pe bază de lapte, şi
Regulamentului 853/2004/CE,
transpus prin Hotărârea Guvernului
nr. 954/2005 privind aprobarea
Regulilor specifice de igienă pentru
alimente de origine animală
</= 100.000*a) </= 1.000.000*a)
în etapa a II-a până la 31 decembrie 2006
Numărul total şi etapa a III-a de la 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2008
de germeni </= 500.000*a)
(NTG per ml) în etapa a IV-a de la 1 ianuarie 2009 până la 31 decembrie 2009
30 grade C </= 100.000*a)
de la 1 ianuarie 2010
</= 400.000*b) </= 600.000*b)
Numărul de
celule somatice în etapa a II-a 2006
(NCS per ml) şi etapa a III-a de la 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2008
</= 400.000*b)
de la 1 ianuarie 2009
Punct de
congelare* </= -0,515 grade C </= -0,515 grade C
(grade C)
Inhibitori** Negativ Negativ

*a) Media geometrică pe o perioadă de două luni, cel puţin două probe analizate pe
lună.
*b) Media geometrică pe o perioadă de 3 luni, cel puţin o probă analizată pe lună.
* Punct de congelare: orice diferenţă de 0,001 grade C în plus faţă de -0,515 grade C
se consideră adaos de apă de 0,19% şi se penalizează prin diminuarea cantităţii de lapte
livrate în perioada respectivă cu cantitatea de apă adăugată acesteia, multiplicată de 5 ori,
pentru descurajarea producătorilor în utilizarea acestei practici.
** Inhibitori: în cazul rezultatului pozitiv al probei medii prelevate de la centrele de
colectare a laptelui, se vor efectua analizele probelor-martor prelevate în vederea depistării
producătorului care a utilizat substanţe inhibitoare. Laptele recepţionat se penalizează
conform negocierilor dintre producător şi cumpărător. Începând cu următoarea abatere
laptele se respinge.
Probele de lapte pentru determinarea parametrilor fizico-chimici şi microbiologici
prevăzuţi în grilă se preiau la recepţionarea laptelui în fabrică.
Calitatea laptelui trebuie verificată prin: examen organoleptic, fizico-chimic şi
microbiologic, pentru a se vedea dacă corespunde cerinţelor impuse. Valorile parametrilor
fizico-chimici şi microbiologici ai laptelui sunt evidenţiate în buletinele de analiză emise de
laboratoare după efectuarea analizelor.

 Examenul organoleptic constituie prima verificare a calităţii laptelui materie


primă şi constă în verificarea aspectului, culorii, mirosului şi gustului; şi, în cazul când laptele
are proprietăţi organoleptice corespunzătoare, se iau probele pentru examenul de laborator.

40
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Proprietăţile organoleptice ale laptelui se determină conform instrucţiunilor prevăzute în


STAS 6345-74, la temperatura de 15-20 oC, în următoarea ordine prezentată în Figura 3.2.:

Aspectul se analizează turnând laptele dintr-un vas într-altul, folosind


ASPECT
pentru aceasta cilindrii de sticlă incoloră. Se observă dacă laptele este
omogen, fără sediment şi dacă curge uşor, normal, fără să formeze o
vână groasă, defect cunoscut sub numele de “lapte gros”.

CONSISTENŢĂ

Culoarea se observă la lumina directă a zilei şi trebuie să fie alb-


CULOARE
A gălbuie, uniformă.

Mirosul şi gustul se apreciază la temperatura normală şi trebuie să fie


MIROSUL plăcut, dulceag, caracteristic laptelui proaspăt. Pentru aprecierea
ŞI GUSTUL mirosului, laptele se încălzeşte la 50-60 oC, când mirosurile străine
pot fi sesizate mai uşor fiind mai puternice.

Figura 3.2. Etapele realizării examenului organoleptic

Probele de lapte pentru analiză se iau conform indicaţiilor din standard (STAS 2418-
61). Înainte de luarea probelor, laptele trebuie bine amestecat, deoarece în timpul transportului
se stratifică şi grăsimea se acumulează la suprafaţă. Omogenizarea laptelui se face cu ajutorul
unor agitatoare speciale din aluminiu, executând mişcări de sus în jos, în bidoane, sau mişcări
în toate direcţiile, dacă este vorba de cisterne.
Probele de lapte, de circa 500 ml, se iau în vase curate, clătite cu o cantitate mică de
lapte şi analiza trebuie executată cât mai curând, în cel mult 6 ore, timp în care probele se ţin
la rece, în jur de 8oC.
Laptele proaspăt trebuie să aibă gust dulceag şi aromă plăcută specifică, dar puţin
pronunţată.
Laptele împrumută uşor mirosurile străine din mediul înconjurător, de la substanţele în
preajma cărora se află (de grajd, bălegar, petrol). Anumite mirosuri străine pot deveni şi de la
nutreţurile consumate de animalele de lapte, ca de exemplu: trifoi, rădăcinoase, varză etc.
laptele mai poate prezenta miros şi gust neplăcut de rânced, de seu, datorită oxidării grăsimii
din lapte.
Apariţia însă în lapte a unor mirosuri şi gusturi străine este, de cele mai multe ori
urmarea activităţii biochimice a unor microorganisme de infecţie, provenite din mediul
înconjurător sau de la animalul bolnav, care modifică compoziţia chimiciă şi deci laptele nu
mai poate fi folosit pentru prelucrare sau consum.

 Analiza fizico-chimică se referă la următoarele determinări: determinarea


gradului de impurificare, a densităţii, a conţinutului de grăsime, a acidităţii, a titrului proteic, a
punctului criogenic.

41
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Determinarea gradului de impurificare. Gradul de impurificare a laptelui se


determină prin filtrarea probei, folosind pentru aceasta lactofiltrul (STAS 6346-75).
Lactofiltrul este format dintr-o butelie de sticlă sau de metal fără fund, la gura căreia
se fixează o sticlă metalică pe care se aşează materialul filtrant, o rondelă specială. În vasul
lactofiltrului se toarnă 250 ml lapte, care se scurg prin filtrul special într-un pahar Berzelius.
După filtrare se desface sita metalică, se scoate rondela, se usucă la aer şi se compară cu
etalonul standard.
Gradul de impuritate al laptelui se apreciază conform grilei prezentate în Tabelul 3.3.:

Gradul de impuritate al laptelui


Tabelul 3.3.
Grad de impuritate Descriere
0 lapte curat, fără impurităţi
I lapte bun, număr redus de impurităţi sub formă de puncte, situate în
zone de mijoc
II lapte satisfăcător, număr redus de impurităţi de diferite forme şi
mărimi; rondela are culoarea galbenă sau galben închis
III lapte murdar, număr foarte mare de impurităţi de diferite forme şi
mărimi; rondela are culoarea galbenă sau galben închis
Sursa: S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş

Impurităţile pot fi de diferite categorii (materiale feroase, neferoase sau materiale


nemetalice) şi pot ajunge în lapte prin diferite moduri, cum ar fi:
 nerespectarea cerinţelor de igienă în momentul mulgerii (cu introducerea
mulgătoarelor automate s-a redus acest risc);
 curăţarea insuficientă a cisternelor de transport;
 neatenţia personalului etc.
Calitatea materiilor prime utilizate determină, într-o măsură însemnată, calitatea
produsului finit. Utilizând materii prime de proastă calitate nu putem obţine un produs de
calitate, chiar dacă dispunem de cele mai moderne procedee de fabricaţie. Definirea şi
clasificarea defectelor materiilor prime prezintă importanţă în procesul de stabilire a unei
strategii de control a acestora.
Există mai multe posibilităţi de clasificare a defectelor (vezi şi Tabelul 3.4.), dar în
cele ce urmează ne vom ori doar asupra a două: una dintre ele abordează natura defectelor, iar
cealaltă efectele lor asupra produsului finit.
Indiferent de originea lor, defectele materiilor prime se clasifică după cum urmează:
defecte mecanice, datorate unei manipulări necorespunzătoare în timpul
transportului sau la fabrică;
infestări provocate de insecte, care pot apare la fermă, în timpul transportului
sau al depozitării;
contaminări microbiologice şi modificări chimice, care sunt accelerate de
deteriorările mecanice şi infestările provocate de insecte.
Fiecare dintre defectele de mai sus pot afecta într-o măsură însemnată atât producţia,
cât şi eficienţa procesului de fabricaţie.
Defectele în produsul finit pot apare fie ca urmare a utilizării unor materii prime sub
standarde, fie efect al unor metode de fabricaţie deficitare.
Defectele pot fi considerate critice, majore sau minore în funcţie de impactul lor
asupra operaţiilor de fabricaţie, produsului finit sau a relaţiilor cu consumatorii.
În cazul sistem de asigurare a calităţii bine organizat, caracteristicile dorite ale unei
materii prime date, produsului intermediar şi celui final sunt definite; de asemenea, sunt

42
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

definite şi mijloacele de măsurare a acestora, care sunt stipulate într-un manual ce serveşte
drept bază pentru controlul defectelor.
Surse posibile de contaminanţi fizici sunt prezentate în Tabel 3.4.:

Exemple de contaminanţi fizici. Pericole potenţiale/Surse posibile


Tabelul 3.4.
a)Materiale feroase
Obiecte de metale feroase Pericol potenţial Surse posibile
Sârme Traumatisme Materii prime
Cioburi metalice Traumatisme Materii prime
Procesare
Capse Traumatisme Procesare
Pioneze Traumatisme Efecte personale
Chei Afecţiuni dentare Efecte personale
Instrumente de lucru Afecţiuni dentare Efecte personale
manuale
Părţi componente de la Afecţiuni dentare Procesare
maşini

b)Metale neferoase
Obiecte de metale feroase Pericol potenţial Surse posibile
Talaj / pilitură etc. Traumatisme Mentenanţă
Ex. act. de reparaţii
Sârme Traumatisme Mentenanţă
Procesare
Cioburi Afecţiuni dentare Procesare
Bijuterii Afecţiuni dentare Efecte personale
Nasturi Afecţiuni dentare Efecte personale
Oţel inoxidabil Afecţiuni dentare Efecte personale
Monede Afecţiuni dentare Efecte personale
Părţi componente de la Afecţiuni dentare Efecte personale
maşini
Reziduuri de la lipire / Afecţiuni dentare Mentenanţă
sudură
Alice / greutăţi din plumb Afecţiuni dentare Materii prime
c)Materiale nemetalice
Obiecte de metale feroase Pericol potenţial Surse posibile
Aşchii de lemn Traumatisme Materii prime (de ex. lăzile de transport)
Procesare (ex. de la mesele de lucru,
instrumente de mână)
Sticlă Traumatisme Procesare (ex. de la becuri, borcane etc.)
Plastic dur Traumatisme Procesare
Efecte personale
Materiale izolatoare Traumatisme Mentenanţă (ex. fibre de azbest)
Insecte Traumatisme Materii prime
Procesare
Scaieţi Afecţiuni dentare Materii prime
Traumatisme
Pietre Afecţiuni dentare Materii prime
Nasturi Afecţiuni dentare Materii prime
43
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Sursa: S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş

Măsurile de control, de prevenire a contaminării laptelui luate în cadrul S.C.


Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş constau în verificarea periodică a
echipamentelor cu care se lucrează, pentru a se observa din timp util deteriorarea unor
suprafeţe sau absenţa unor părţi componente şi trecerea produsului prin echipamente de
separare.
Determinarea densităţii. Densitatea reprezintă masa unităţii de volum la 20oC,
exprimată în g/cm3 şi se determină cu ajutorul termolactodensimetrului, după minim 2 ore de
la mulgere, pentru a se elimina aerul pe care îl conţine.
Se realizează la temperatura de 15-25oC prin efectuarea unor corecţii daca
temperatura nu este de 20 oC. La laptele de vacă densitatea variază între 1,029-1,032.
Cunoaşterea densităţii prezintă importanţă pentru stabilirea eventualelor falsificări prin
diluare a laptelui, dar şi pentru a putea determina prin calcul substanţa uscată, pe baza relaţiei
dintre valoarea densităţii şi procentul de grăsime al laptelui. Pentru aceasta cea mai utilizată
formulă este:
(4,8 x G) + d
S.U.% = ___________ + 0,5
4
În care „G” este conţinutul de grăsime din lapte (exprimată în procente)
„d” este densitatea laptelui la 20oC (exprimată în grade de densitate)

Determinarea pH-ului. pH-ul se defineşte ca fiind logaritm cu semn schimbat al


concentraţiei ionilor de hidrogen din lapte, adică aciditatea activă a mediului respectiv.
Laptele normal se prezintă ca un lichid slab acid, pH-ul oscilând între limitele 6,3 – 6,9.

Determinarea acidităţii totale se face prin titrare cu o soluţie alcalină de NaOH de 0,1
n, în prezenţa fenolftaleinei ca indicator. Aciditatea laptelui se exprimă în grade de aciditate,
adică volumul în ml al soluţiei de hidroxid de sodiu necesar pentru neutralizarea acidităţii din
100 ml lapte.
Cu o pipetă se iau 10 ml din proba de lapte, se introduce într-un vas Erlenmaier de 100
ml. Se adaugă 20 ml apă distilată şi 3-5 picături de fenoftaleină. Se titrează cu soluţia de
NaOH, sub agitare continuă până la apariţia unei coloraţii roz, care persistă un minut.
Aciditatea se calculează cu formula:
Aciditatea= 10xVxF (în grade T)

în care V= soluţie de NaOH 0,1μ folosit în titrare (ml)


F= factorul soluţiei NaOH 0,1μ
Conform standardelor, un lapte care are o aciditate de până la maxim 20o este
considerat bun, poate fi pasteurizat şi folosit pentru fabricarea produselor lactate. Laptele cu
aciditate mai mare, neputând fi pasteurizat, se prelucrează separat şi, după smântânire, el
poate fi folosit la fabricarea cazeinei.

Determinarea titrului proteic, respectiv a conţinutului în proteine are loc printr-o


metodă rapidă (conform STAS 6355-73), tratând laptele cu aldehidă formică ce blochează
grupările aminice ale proteinelor, iar grupările carboxilice sunt titrate cu o soluţie de hidroxid
de sodiu 0,143 n, pentru a permite examinarea rezultatului direct în procente.
 Analiza microbiologică cuprinde următoarele probe de laborator: proba
reductazei, proba fermentării, determinarea numărului total de germeni, determinarea
numărului probabil de bacterii coliforme.
44
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Proba reductazei. Această determinare permite să se stabilească în mod indirect


gradul de contaminare a laptelui, prin măsurarea activităţii reducătoare a bacteriilor. În două
eprubete se introduc câte 1 ml soluţie albastru de metilen şi 10 ml lapte încălzit în prealabil la
30...40oC. după amestecare, se introduc în termostat la 37 oC.
Se urmăreşte momentul decolorării complete a probei de lapte la trei intervale: după
20 minute, 2 ore şi 5 ½ ore. După durata de decolorare se poate aprecia gradul de infectare şi
deci calitatea microbiologică a laptelui, folosind datele din Tabelul 3.5.:

Aprecierea calităţii laptelui în funcţie de durata de decolorare


Tabelul 3.5.
Intervalul de timp la care s- Calitatea laptelui Clasa Numărul probabil de
a produs decolorarea germeni / ml
Peste 5 ½ ore Bună I Sub 500.000
Sub 5 ½ ore până la 2 ore Satisfăcătoare II 500.000 - 4.000.000
Sub 2 ore până la 20 minute Proastă III 4.000.000 – 20.000.000
Sub 20 minute Foarte proastă IV Peste 20.000.000
Sursa: Boloş Vasile, Chirilă Nicolae – Merceologie: lucrări de laborator, Universitatea „Petru
Maior”, Tîrgu-Mureş, 2002, pag. 34

Proba fermentării oferă informaţii asupra prezenţei în lapte a microflorei dăunătoare,


producătoare de gaze. Laptele se introduce în eprubete care se astupă cu dopuri de vată şi se
menţin în termostat la temperatura de 37-40 oC, fiind temperatura optimă de dezvoltare a
bacteriilor coliforme producătoare de gaze.
Eprubetele cu lapte sunt examinate după 12 şi respectiv 24 ore, notându-se timpul
necesar coagulării, aspectul şi mirosul coagulului.
În funcţie de rezultatele obţinute, calitatea laptelui poate fi apreciată după criteriile
înscrise în Tabelul 3.6:

Aprecierea calităţii laptelui prin proba fermentării


Tabelul 3.6.
Caracteristici la 12 ore Caracteristici la 24 ore Calitatea laptelui
Nu coagulează -Coagul gelatinos compact, Laptele proaspăt, de bună
fără bule de gaze calitate
-Coagulul cazeios, mai Lapte defectuos, predomină
Nu coagulează mult sau mai puţin uniform bacterii producătoare de cheag şi
cu separare de zer cocacidoproteolici
-Miros neplăcut
-Coagulul cazeios-rupt se Lapte defectuos, bogat în
Nu coagulează prezintă sub formă de bacterii producătoare de cheag şi
grunji sau flocoane mari din grupul coliaerogenes
sau mici
-Miros neplăcut
-Coagulul spongios, rupt, Lapte de foarte proastă calitate,
ridicat la suprafaţă şi plin predomină bacterii din grupul
Coagulează de bule de gaz, separare coliaerogenes
puternică de zer
-Miros de putrefacţie
Sursa: Boloş Vasile, Chirilă Nicolae, op.cit., pag. 35

45
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Determinarea numărului total de germeni permite aprecierea gradului de


contaminare al produsului, prin însămânţări pe medii nutritive solide şi numărarea coloniilor
rezultate. Pentru însămânţare se fac diluţii în soluţie fiziologică 1/10, 1/100, până la
1/1.000.000. Se însămânţează câte două cutii Petri pentru fiecare diluţie; termostatarea se face
la 30oC timp de 72 ore sau la 37oC timp de 48 ore, după care se face numărarea coloniilor.
Pentru calcul se iau în consideraţie numai cutiile Petri în care numărul de colonii este între 30
şi 300, făcându-se media aritmetică. Se calculează numărul de germeni funcţie de diluţia
respectivă. In anul curent la SCIL Mures SA numarul de germeni/1 ml lapte a scazut de la
100.000 la 200.
Determinarea numărului probabil de bacterii coliforme se referă la gradul de
contaminare al laptelui cu acest tip de bacterii. Se poate determina prin însămânţări pe medii
speciale, evidenţiind puterea lor fermentativă. Astfel, bacteriile coliforme fermentează lactoza
la 37oC, cu producere de gaze, iar Escherichia coli fermentează lactoza la 44oC, cu producere
de gaze şi formare de indol.
Pentru bacteriile coliforme, din diluţii efectuate la determinarea numărului total de
germeni, se însămânţează câte 1 ml, în serii de trei eprubete cu mediu BBLV ( butilon-lactoză-
verde briliant ) şi se termostatează la 37oC. Citirea se face după 24 şi respectiv 48 ore,
notându-se pentru fiecare serie pozitiv eprubetele în care se observă prezenţa de gaze cel puţin
1/10 din înălţimea tubului de fermentaţie. Confirmarea prezenţei bacteriilor coliforme se face
apoi prin însămânţarea din eprubete pozitive, în cutii Petri cu mediu GEAM ( geloză-eozină-
albastru de metilen). Se termostatează la 37oC, timp de 24 ore, coloniile care se dezvoltă
trebuind să aibă aspect caracteristic.
În cadrul societăţii comerciale S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş
sarcina de a efectua aceste analize le revine celor 9 angajate ale laboratorului, ele sunt
coordonate de un şef de laborator.
Se verifică calitatea laptelui crud, a laptelui de consum şi a produselor lactate, se fac analize
începând de la recepţia materiei prime şi până la produsele finite. Nerespectarea limitelor
impuse enumerate mai sus poate insemna chiar respingerea laptelui brut!
Sunt elaborate instrucţiuni precise de lucru pentru toate tipurile de analize ce trebuie
efectuate, după cum exemplificăm în Figura 3.3.:

SCIL MUREŞ SA
Asigurarea Calităţii – Laborator
Nr._______/__________

INSTRUCŢIUNI DE LUCRU

Denumire: determinarea conţinutului de grăsime din lapte crud integral, pasteurizat


sau sterilizat, lapte consum, lapte parţial smântânit, zer şi zară.
Metoda butirometrică (metoda Gerber). STAS 6352/1-88
Răspunde de execuţie: laborant
Şef direct:__________________
Descrierea pe scurt a operaţiunilor:
1. Se introduc în butirometru cu dozatorul automat 10 cmc acid sulfuric.
2. Din proba omogenizată se aspiră cu pipeta cu pară 11 cmc, până la depăşirea cu piţin
a reperului. Se lasă să curgă proba din pipetă, până când meniscul superior coincide cu reperul.
3. Proba se introduce încet în butirometru, pentru a forma un strat la suprafaţa acidului.
4. Se introduce în butirometru, cu dozatorul automat, 1 cmc alcool amilic, evitând pe
cât posibil omogenizarea conţinutului.
5. Se închide butirometrul cu dopul, fără a omogeniza conţinutul.

46
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

6. Se protejează butirometrul cu o pânză, se agită puternic prin răsturnări repetate, până


când conţinutul este bine omogenizat şi substanţele proteice sunt complet dizolvate (nu mai
există particule albe).
7. Butirometrul se introduce în centrifugă. După atingerea turaţiei de 1000-1200
rot/min. (2 minute) se continuă centrifugarea cu această viteză, timp de 4 minute.
8. Se scoate butirometrul din centrifugă şi, dacă este necesar, se mişcă dopul pentru a
aduce coloana de grăsime în scara gradată. Se introduce butirometrul, cu dopul în jos, în baia
de apă la temperatura de 65±2 oC, unde se menţine timp de 3+10 minute. Nivelul apei din baie
trebuie să fie deasupra nivelului superior al coloanei de grăsime în butirometru.
9. Se citeşte apoi rezultatul, în maxim 10 sec., astfel încât meniscul să ajungă la nivelul
ochiului şi se notează reperul corespunzător extremităţii inferioare a coloanei de răsime.
Conţinutul de grăsime, exprimat în procente, se calculează cu formula:
Grăsime = B – A (%)
în care: A – este valoarea corespunzătoare punctului inferior al coloanei de grăsime, în
procente,
B – este valoarea corespunzătoare punctului superior al coloanei de grăsime,
la punctul inferior al meniscului, în procente.
În cursul determinărilor se vor respecta regulile de protecţie a muncii privind folosirea
substanţelor chimice.
Pentru executarea operaţiunilor, laborantul trebuie să deţină repartizarea pe locul de
muncă, analizele medicale la zi şi cu instructajul de protecţie a muncii efectuat.

Nr.marcă Încadrare Calificare necesară


Reglementări

Întocmit
Sursa: Documente interne S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş
Figura 3.3. Instrucţiuni de lucru pentru determinarea conţinutului de grăsime din
lapte crud integral, pasteurizat sau sterilizat, lapte consum, lapte parţial smântânit.
În Figura 3.4. se prezintă aparatura folosită în determinarea calităţii laptelui materie primă.

Figura 3.4. Exemplificare a procesului de analiză a laptelui materie primă cu aparatul


Ekomilk
STRATEGIA APLICATA DE MANAGEMENT PENTRU RIDICAREA CALITĂTII
MATERIEI PRIME:
Friesland Foods Romania are peste 1100 puncte de receptie colectare lapte crud de unde se
prelucrează in prezent circa 200 milioane litri de lapte pe an (în 8 fabrici: Târgu Mureş, Deta,
Satu Mare, Carei, Baciu, Dej, Taga, Huedin) din care aproximativ 50% provin de la fermieri.
47
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Încă din anul 2000 compania a dotat peste 500 de centre de colectare cu tancuri de
răcire. În urma dotării centrelor de colectare cu răcitoare, s-a putut observa o îmbunătăţire
majoră a parametrilor fizico-chimici şi biologici a laptelui crud.
În anul 2004 Consiliul de administraţie al SCIL Mures SA externalizează sectorul
colectare astfel încât 4 foşti angajaţi ai firmei la compartimentul materie prima cu atributiuni
referitoare la zona de colectare, îşi formează societăţi comerciale devenind foarte interesaţi de
calitatea superioară a laptelui materie primă (fiind motivaţi). În plus plata materiei prime nu se
mai face numai în funcţie de conţinutul de grăsime, ci şi în funcţie de compoziţia chimică şi
calitatea sa igienică.
Friesland a sprijinit sute de fermieri in diferite programe de dezvoltare, modernizare si
eficientizare, ajungand ca astazi sa colecteze de la ei aproape 50% din laptele materie prima.
În luna mai 2006 – Friesland România, a lansat oficial programul Primul Strop de Grijă, prin
care a ajutat ţăranii - producătorii de lapte - să achiziţioneze aparate de muls, pentru ca laptele
Milli să fie mai curat şi mai sănătos, încă de la sursă.
Prin programul Primul Strop de Grijă au beneficiat de aparate de muls 2090 de ţărani din
peste 370 de localităţi. Utilizând aparatele de muls, ei au putut să ofere procesatorului un lapte
mai sănătos şi mai curat, conform celor mai înalte standarde de calitate. Acest lucru a fost
posibil prin intermediul unui program guvernamental, reglementat prin Hotărârea Guvernului
785 din 2005. Aceasta prevedea acordarea de sprijin nerambursabil în valoare de 60% din
costul aparatelor. Pentru a verifica eficienta acestui program, s-a implementat un program
pilot in trei localitati in care au fost achizitionate 44 de aparate de muls. S-a observat
imbunatatirea considerabila a calitatii laptelui, de aceea programul a fost extins.
Friesland a participat la programul guvernamental, asigurând 40% din costul aparatelor de
muls oferite ţăranilor - 709.135 Euro. În schimbul co-finanţării oferite de companie
producătorii au rambursat contravaloarea în lapte, eşalonat timp de 18 luni.
În cadrul programului, au fost eligibili drept beneficiari ai aparatelor producătorii care au un
număr minim de 3 vaci de lapte şi cel puţin 2 hectare teren agricol în proprietate privată.
“Preocuparea noastră principală este calitatea laptelui, de aceea ne îngrijim să oferim
consumatorilor un lapte cu adevărat bun şi natural, încă de la sursă. Am gândit acest
program pentru a le oferi producătorilor aparate de muls care le uşurează munca şi, în
acelaşi timp, le permit să ofere procesatorilor un lapte curat şi natural. Oferim astfel valoare
adăugată produselor Milli, care sunt excelente pentru că laptele din care sunt făcute este la
rândul său de cea mai bună calitate”, a declarat Gerbrant de Boer, Director General de atunci
al companiei Friesland România.
Programul “Primul strop de grijă” a fost nu numai un prim pas pentru alinierea la
standardele Uniunii Europene, ci şi un mod prin care Friesland îşi exprima grija faţă de ţăranii
care au ca unică sursă de venit comercializarea laptelui. Milli astfel a fost şi este un partener
de nădejde pentru producătorii de lapte din România, ajutându-i să ofere spre prelucrare cel
mai bun lapte. In urma acestui program calitatea laptelui materie primă s-a îmbunătăţit
considerabil, scăzându-se numărul de germeni şi impurităţile.
Nerespectarea limitelor impuse poate insemna chiar respingerea laptelui !
Pentru a incuraja fermierul sa produca lapte de calitate procesatorul va plati laptele in functie
de calitate, oferind bonusuri sau aplicand penalizari. Chiar si subventiile vor fi acordate in
functie de calitate. Nerespectarea limitelor impuse poate insemna chiar respingerea laptelui !

3.2. Procesul de producţie

Procesul tehnologic reprezintă totalitatea operaţiilor concomitente sau ordonate în


timp, necesare pentru obţinerea unui produs, iar operaţia tehnologică este o etapă prin care se
realizează o anumită transformare a materiei prime.
48
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Diferitele grupe de operaţii constituie o fază de fabricaţie, iar timpul necesar pentru ca
materiile prime să parcurgă toate etapele procesului tehnologic constituie ciclul de fabricaţie.
Succesiunea logică a tuturor etapelor de transformare a materiei prime în produs constituie
fluxul tehnologic al procesului considerat.

3.2.1. Instalaţii, utilaje, echipamente, proces tehnologic

Fără o dotare corespunzătoare a societăţii cu utilaje şi instalaţii performante nu se pot


înregistra performanţe, chiar dacă materia primă este de cea mai bună calitate. În aceeaşi
ordine de idei, fără o tehnologie, fără un proces de producţie standardizat, adaptat normelor
U.E. şi cerinţelor internaţionale de calitate, nu putem vorbi de calitate totală.
Tocmai de aceea, societatea comercială Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-
Mureş, investeşte permanent în procesul tehnologic, în utilaje şi instalaţii, astfel că în luna
iunie 2007 urmează să se finalizeze un proiect de retehnologizare şi modernizare în valoare de
4.000.000 de euro (50% din proiect este finanţat de SAPARD).
Acest proiect a avut în vedere:

a) modernizarea echipamentelor, utilajelor şi instalaţiilor existente, precum şi


achiziţionarea unora noi, mai performante

În conformitate cu aceste cerinţe, firma a fost dotată cu pasteurizatoare noi,


omogenizatoare de ultimă generaţie, separatoare noi (prezentat în Figura 3.5.), tancuri de lapte
(atât orizontale, cât şi verticale, prezentate în Figura 3.6.), debitmetre electromagnetice pentru
lapte, instalaţii pentru recepţia laptelui, instalaţii pentru pregătirea laptelui (prezentate în
Figura 3.7.), precum şi instalaţii frigotehnice (prezentate în Figura 3.8.).

Figura 3.5. Separator Alfa-Laval MRPX

a) b)

Figura 3.6. Tancuri de lapte


a) orizontale; b) verticale

49
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

a) b) c) d)

Figura 3.7. Instalaţii/echipamente aflate în dotarea societăţii


a) şi b) debitmetre electromagnetice pentru lapte; c) instalaţie pentru recepţia laptelui;
d) instalaţie pentru pregătirea laptelui

Figura 3.8. Instalaţii frigorifice

Totodată, s-au achiziţionat sisteme de urmărire şi control SCADA WONDERWARE


pentru toate secţiile de producţie. Pasteurizatoarele mai vechi au fost modernizate pentru a
putea fi conectate la aceste sisteme de urmărire şi control.
Sistemele de spălare în circuit; conductele de transport lapte/produse lactate au fost la
rândul lor refăcute, îmbunătăţite, capacităţile mărite.

Echipamentele şi sursele de energie ale acestora sunt amplasate conform prevederilor


protecţiei muncii în aşa fel încât:
 Să nu pună în pericol calitatea alimentelor;
 Să nu împiedice desfăşurarea activităţii, întreţinerea, curăţarea, dezinfectarea,
verificarea;
 Să nu împiedice realizarea curăţeniei mediului.
Este înterzisă folosirea echipamentelor, dispozitivelor defecte sau care nu corespund normelor
igienice.

b) clădirile

A fost construit un depozit nou de produse finite, cu posibilitatea menţinerii


temperaturii la 2-4oC, cu mai multe porţi de descărcare, acest lucru fluidizând şi îmbunătăţind
procesul de desfacere a laptelui de consum/produselor lactate.

50
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Clădirile existente, toate vestiarele şi grupurile sanitare, la fel şi sala de mese, au fost
reamenajate şi modernizate după standardele U.E., astfel asigurându-se un nivel ridicat de
igienă.
Au suferit modificări nu numai clădirile, incintele destinate producţiei, ci şi depozitul
de materiale de ambalaj (pahare, folii etc.) a societăţii.

c) platforma

Platforma (curtea), reţelele exterioare de apă, canalizare, o parte din reţelele electrice
au fost recondiţionate, în total peste 1.000 mp.

d) staţia de tratare a apei uzate tehnologice

Dat fiind cerinţele U.E. legate de mediu, s-a pus accent şi pe modernizarea şi
îmbunătăţirea staţiei de tratare a apei reziduale.
Pe lângă acest proiect cu finanţare europeană (este în derulare din anul 2005),
societatea a investit în maşini de ambalat de mare capacitate şi performanţă. Şi prin aceasta se
garantează calitatea laptelui/produselor lactate, ştiut fiind faptul că una din caracteristicile
esenţiale ale modernizării producţiei şi comerţului cu bunuri de consum constă în
reconsiderarea mărfii ca sistem bicomponent.
În cele ce urmează vom prezenta procesul de producţie al laptelui de consum al cărui
etape sunt descrise în Manualul HACCP (RO-01-2005) al S.C. Industrializarea laptelui Mureş
S.A. (Figura 3.9):

51
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Start

R 2.1
Depozitare Temp=2-
4oC
Monit PC
intermediară

Lapte 0,1% Lapte 1,8% Lapte 3,5%

R 10.3
Pasteurizare II Temp=83- RALC
85oC Monit PC
Durata=65 sec

Comanda
aprovizionare NU
Conf.procedură. Corespund
e
DA
R 10.3
x RALC
Răcire Temp=2-
Monit PC
4oC

Folie Grăsime: R 10.3


polietilenă Ambalare 0,1%; 1,8%; RALC
3,5% Monit PC

R 17.1
Depozitare Temp=2-
4oC
RALC

Comandă vânzări Livrare Conf.fişa R 17.1


Conf.procedură produs şi RALC
caiete sarcini
benef.
Sfârşit

Sursa: Documente interne S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş


Figura 3.9. Schema tehnologică al laptelui de consum

După cum se poate observa, prima etapă o constituie depozitarea intermediară, când
se realizează o stocare temporară a laptelui pasteurizat şi normalizat la diferite procente de
grăsime (0,1%, 1,8%, 3,5%) în funcţie de prevederile ST-ului la sortimentul ce urmează a fi
ambalat. Depozitarea se face la o temperatură de 2-4oC în tancuri izoterme. Rezultatele se
înscriu în registrul R16.1-RAFP.
În etapa a doua, pentru a asigura încadrarea totală în parametrii din punct de vedere
microbiologic, pe perioada termenului de valabilitate, se pasteurizează pentru a doua oară
laptele la temperatura de 83-85oC, cu menţinere timp de 65 secunde imediat înainte de
ambalare. Rezultatele se înscriu în registrul R 10.3 - RALC.

52
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

În cadrul etapei a treia, are loc răcirea laptelui, în compartimentul de răcire al


pasteurizatorului, până la temperatura de 2-4oC. Rezultatele se înscriu în registrul R 10.3 –
RALC.
Etapa a 4-a o constituie ambalarea, îmbutelierea laptelui pasteurizat; acest lucru se
face mecanic, cu maşinile de ambalat Finpack, în pungi de polietilenă termosudate, cu
capacitate de 1 litru. Pungile se introduc în navetele PVS în care se va face transportul până la
beneficiar. Rezultatele se înscriu în registrul R 16.1 – RAFP.
Depozitarea, penultima etapă, se realizează în încăperi frigorifice la 2-6oC şi
umiditatea relativă a aerului de 80%, curate, cu ventilaţie artificială. Navetele vor fi aşezate pe
europaleţi în 4 coloane a câte 7 bucăţi. Rezultatele se înscriu în registrul R 17.1 – RALC.
În etapa a şasea, livrarea laptelui de consum, marcat corespunzător, se face în navete
PVC curate, paletizate pe europaleţi, la temperatura de 2-6oC.

3.2.2. Resursele umane

Calitatea resurselor umane reprezintă un cumul de proprietăţi şi caracteristici deţinute


de resursele umane ale unei organizaţii. Chiar şi etimologic termenul calitate relevă felul de a
fi, caracterul sau o anumită stare pe care o prezintă resursele umane. În literatură, calitatea se
referă uneori la „excelenţă”, „utilitate”, „adecvare la scop” sau „conformitatea cu cerinţele, cu
standardele”9. Fiecare din aceste expresii reprezintă aspecte ale calităţii care necesită
explicaţii complementare deoarece în acest cadru ne referim la calitatea resurselor umane.
Parafrazând definiţia atribuită calităţii de Societatea Americană pentru Controlul Calităţii
(ASQC), vom considera calitatea resurselor umane ca fiind o abordare sistemică şi sistematică
a resurselor umane, în scopul obţinerii excelenţei organizaţionale.
Caracterul dinamic al calităţii resurselor umane rezultă ca urmare a evoluţiei pieţei
forţei de muncă, apariţiei unor noi cerinţe pe diferite segmente ale pieţei. Aşadar, calitatea
resurselor umane nu are caracter static, strict delimitat la o anumită cerere, ci reflectă o stare
de fapt – ceea ce a fost bun odată poate să nu mai corespundă în prezent şi cu atât mai puţin în
viitor.
Cu toate că se vorbeşte mult despre utilizarea cât mai eficientă a resurselor umane, în
realitate nu este valorificat întregul potenţial al personalului dintr-o organizaţie. De aici apare
necesitatea realizării unei concordanţe între exigenţele standardelor elaborate şi realităţile
organizaţionale privind10:
 planificarea şi ameliorarea resurselor umane (aplicarea politicii de personal
adoptate în relaţie cu misiunea şi obiectivele organizaţiei);
 sprijinirea şi dezvoltarea competenţelor personalului organizaţiei (eficienţa
sistemului de perfecţionare profesională a personalului şi a procedeelor de promovare,
inclusiv a sistemului de alegere a managerilor de pe toate nivelurile; gradul de cunoaştere şi
acceptare a criteriilor utilizate în aprecierea performanţelor);
 faptul că personalul organizaţiei îşi exprimă sau nu acordul în legătură cu
obiectivele prestabilite şi îşi evaluează cu regularitate propriile performanţe;
 faptul că personalul se implică, sau nu acceptă şi asigură delegarea autorităţii şi
este recompensat, recunoscându-i-se contribuţia (determinarea echitabilă a sarcinilor şi
răspunderilor personalului, eficienţa salarizării);
 dacă managementul stabileşte şi întreţine dialogul cu personalul său;
 dacă instituţia se preocupă de personalul său (realizări şi împliniri în politica de
personal; perspective, direcţii principale în politica de personal, pentru protejarea cadrelor şi
menţinerea calităţii organizaţiei).
9
Ilieş L. – Managementul calităţii totale, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003
10
Rusu C., Voicu M. – Managementul resurselor umane în asigurarea calităţii, Editura Economică, Bucureşti,
2001

53
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Pentru ca schimbările în viaţa economico-socială să fie cât mai rapide, este necesară
practicarea unei politici în domeniul resurselor umane care să asigure personal de calitate.
Într-o lume a globalizării şi internaţionalizării afacerilor, performanţa nu se mai poate obţine
fără o resursă umană competentă, context în care activităţile de personal capătă noi
dimensiuni legate de promovarea managementul calităţii totale (TQM) şi în acest domeniu de
importanţă strategică pentru organizaţii.
Managementul calităţii resurselor umane trebuie să aibă ca punct de plecare asigurarea
organizaţiei cu resurse umane. Mecanismele oferite de analiza economică arată că asigurarea
întreprinderii cu personal este o condiţiei de bază în vederea desfăşurării normale a activităţii
acesteia. Prezenţa unui personal în conformitate cu nevoile firmei este principala premisă
pentru obţinerea performanţelor, indiferent că este vorba de mărirea sau scăderea acestuia.

În Figura 3.10. prezentăm distribuţia personalului din cadrul S.C. Industrializarea


Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş pe categorii socio-profesionale:

350 Conducere

300
TESA
250
Şefi formaţie
200
Direct productivi
150
Indirect productivi
100

50 TOTAL

0
TOTAL

Figura 3.10. Structura personalului pe categorii socio-profesionale


(Sursa: Documente interne S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş)

După cum se poate observa, majoritatea (circa 70%) salariaţilor firmei sunt muncitori
direct şi indirect productivi; personalul cu studii medii şi superioare (TESA, personalul de
conducere, respectiv şefii de formaţie) formează o treime din totalul angajaţilor S.C.
Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Acest lucru reiese şi din Figura 3.11., în care prezentăm
structura ierarhică a personalului societăţii:

54
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Figura 3.11. Structura ierarhică a personalului


(Sursa: Documente interne S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş)

Datele prezentate pot fi completate cu figura ce redă dinamica efectivului de salariaţi


între anii 2002-2008.
600
543 549
600 523
486

500
362
343
400

300

200

100

0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Numar mediu de salariati

Figura 3.13. Dinamica personalului 2002-2008


(Sursa: Documente interne S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş)
În Figura 3.13. se poate observa scăderea numărului de angajaţi, fapt care se datorează
pe de o parte restrângerii numărului personalului administrativ, iar pe de altă parte creşterii
calităţii resurselor umane, a specializării, a perfecţionării profesionale.
Unul dintre factorii cheie în succesul unei firme este calitatea resurselor umane. Având
în vedere acest aspect, activitatea de resurse umane devine extrem de importantă pentru
asigurarea societăţii (prin recrutare) cu angajaţi valoroşi care să contribuie la realizarea
obiectivelor acesteia.
Recrutarea este activitatea de căutare şi atragere în firmă a unui grup de persoane care

55
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

au acele caracteristici şi aptitudini solicitate de posturile vacante, grup din cadrul căruia se pot
atrage candidaţii corespunzători pentru respectivele posturi. Pentru a pregăti din timp
recrutarea, este necesar să fie cunoscute nevoile de personal în societate pentru viitorul
apropiat.
În cadrul S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş de gestionarea
personalului -începând de la recrutarea, continuând cu selecţia şi terminând cu angajarea
acestuia- se ocupă departamentul de resurse umane.
Reuşita recrutării personalului depinde în mare măsură de definirea precisă şi de
înţelegerea cerinţelor postului ce urmează să fie ocupat. Analiza postului, proces ce are ca
rezultat întocmirea fişei de post, serveşte ca punct de pornire în recrutarea şi selectarea
personalului, angajatorul având în vedere descrierea postului (sarcini, atribuţii şi
responsabilităţi aferente postului) şi specificaţia postului (un rezumat al celor mai importante
cunoştinţe, aptitudini şi calităţi personale de care treuie să dispună un candidat pentru a putea
îndeplini sarcinile aferente postului la un standard acceptabil de performanţă).
Astfel, pe baza fişei de post se creează portretul candidatului ideal.11 Chiar dacă
această persoană nu există în realitate, ea va reprezenta un standard în raport cu care vor fi
comparaţi toţi candidaţii.
Întrebarea pe care şi-o pun specialiştii în resurse umane este: cum să selecteze
candidatul potrivit şi, o dată acest lucru realizat, cum să-l menţină în cadrul firmei? Răspunsul
pe care managementul resurselor umane îl dă este: prin motivare şi comunicare internă. Arta
motivării subalternilor în legătură cu scopurile comune ale organizaţiei este esenţială pentru
succesul unui manager.
Deoarece factorii motivaţionali sunt atât de diverşi (materiali, imateriali şi sociali), iar
oamenii având personalităţi atât de diverse, problema trebuie tratată diferenţiat de la o
persoană la alta şi trebuie aplicată în fiecare caz metoda cea mai indicată. Identificarea
motivelor care îi motivează pe lucrători este o adevarată "artă" pe care o deţine un manager cu
experienţa preocupat de eficientizarea departamentului său.
Deşi uneori se consideră că un salariu "bun" este suficient, este un fapt dovedit că de
cele mai multe ori angajaţii sunt mai preocupaţi de nivelul responsabilităţilor implicate de
posturile ocupate şi de realizările lor profesionale. Unii consideră că sarcinile zilnice sunt
plictisitoare şi de rutină şi primesc cu entuziasm programele de dezvoltare oferite de
companie; în special angajaţii cu potenţial sunt interesaţi de dezvoltarea carierei lor şi de
promovare.
Stagiile de pregătire şi trainingurile specializate sunt foarte apreciate de angajaţi, ca
fiind extrem de folositoare pentru dezvoltarea lor profesională. Având în vedere mai ales
provocările continue pe care le presupun permanenta înnoire a cunoştinţelor şi introducerea cu
rapiditate a noilor tehnologii, pregătirea şi perfecţionarea personalului ocupă un loc important
pentru motivarea personalului şi totodată pentru fidelizarea acestuia.
Cunoscând acest lucru, la S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. s-au derulat o
serie de cursuri pentru angajaţi, prezentate în Tabelul 3.8.:
Cursuri de specializare/perfecţionare profesională
Tabelul 3.8.
Nr. Denumire curs Număr de angajaţi
Crt. participanţi
1 Dezvoltarea organizaţională prin sisteme de resurse umane 20
2 Curs preparatori produse lactate 38
3 Curs formare formatori 6
4 Curs limba engleză 20
5 Curs pentru stivuitorişti 6
11
Pastor Ioan – Fundamentele managementului organizaţiei, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005, p. 237

56
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

6 Curs igienă 38
Sursa: Documente interne S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş

Un alt fapt care nu trebuie neglijat este cunoaşterea şi implicarea angajaţilor în


realizarea obiectivelor generale ale companiei. Acei angajaţi care cunosc semnificaţia muncii
lor şi importanţa acesteia în cadrul organizaţiei au motive în plus de mulţumire şi se implică
mai mult decât aceia care nu sunt „cooptaţi” în realizarea strategiei firmei.
Un alt aspect apreciat în mod deosebit de angajaţi este spiritul de echipă. În ceea ce
priveşte spiritul de echipă, rolul managerului este hotărâtor în „închegarea” unei echipe şi
asigurarea bunei ei funcţionări. Ideea că o echipă se formează de la sine este extrem de
dăunătoare şi orice manager trebuie să depună eforturi pentru a dezvolta acest spirit de echipă.
Competenţa este un concept mai larg, care nu se limitează doar la faptul că ocupantul
unei anumite poziţii într-o firmă deţine calificarea şi experienţa necesară.
Compatibilitatea dintre un candidat la un anumit post de muncă şi cerinţele legate de
îndeplinirea cu succes a sarcinilor cerute de acel post, presupune mai mult decât calificarea în
domeniul respectiv.
Departamentele de resurse umane din cadrul firmelor mari se confruntă în cadrul
selecţiei candidaţilor pentru acelaşi post de muncă, cu următoarea problemă: care dintre
posibilii candidaţi –toţi având aproximativ aceeaşi calificare şi experienţă– este mai potrivit
pentru ocuparea acelui post? Care sunt cele mai importante criterii în această situaţie pentru a
lua o decizie cât de cât corectă? Care însuşiri personale ale candidaţilor sunt mai importante
pentru asigurarea unei compatibilităţi maxime cu ceea ce va avea el de făcut?
Chiar dacă un angajator are clar în minte cum ar trebui să fie angajatul „ideal”, el se va
confrunta cu o problemă destul de serioasă, fiind nevoit să identifice într-un timp cât mai scurt
acele calităţi care să-l ajute să aleagă cel mai potrivit candidat. În acest moment se face simţită
nevoia –recunoscută sau nu ca atare– a evaluărilor în cadrul interviului de angajare, a analizei
CV-urilor prezentate, a referinţelor despre candidaţii interesanţi de la foştii angajatori.
În cadrul S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A Tîrgu-Mureş selectarea
personalului se face parcurgând toate etapele aferente acestui proces:
 evaluarea şi selectarea C.V.-urilor şi a scrisorilor de prezentare,
 completarea unei cereri (formular) de angajare,
 interviul,
 testarea,
 verificarea referinţelor,
 examenul medical,
 oferta de angajare.
Trecerea într-o etapă este condiţionată de acceptarea în etapa precedentă. Însă, mai
ales la posturile de nivel elementar, nu se parcurg de fiecare dată toate aceste etape; când însă
este vorba de posturi de nivel superior şi în multe cazuri, de nivel mediu, este indicat să se
parcurgă toate etapele în mod minuţios.
Una din cele mai importante responsabilităţi ale managerilor este aceea de a orienta
personalul către calitate şi de a crea cadrul potrivit pentru implementarea sistemului calităţii.
În acest sens, pot fi foarte folositoare unele repere:
 muncitorii nu trebuie trataţi ca şi când ar fi doar o altă resursă economică sau o
unealtă de capital sau echipament care poate fi manipulat obţinând maxim de
profit, ei trebuie trataţi ca parteneri, ca purtători de interese în organizaţie;
 managementul trebuie să arate în mod vizibil grija pentru personal, incluzând
bunăstarea muncitorilor printre obiectivele majore, alături de profitabilitate şi de
creşterea pe termen lung. Trebuie să fie asigurată o transparenţă în operaţii, iar

57
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

informaţiile vehiculate să fie împărtăşite muncitorilor pentru a crea un climat de


încredere reciprocă;
 muncitorii sunt un rezervor imens de cunoştinţe, deoarece sunt în contact
permanent cu maşinile pe care le utilizează şi cu bunurile pe care le produc. Ei
trebuie încurajaţi să sugereze modalităţi de îmbunătăţire calitativă a procesului de
muncă şi a produselor. Oferindu-le provocări intelectuale de a găsi modalităţi de
îmbunătăţire a muncii lor, se creează în ei interesul pentru munca ce o desfăşoară.
Cea mai bună modalitate de a orienta activitatea angajaţilor către calitate este aceea ca
managerii de la toate nivelurile ierarhice să fie un exemplu. Managerii de la nivelul ierarhic
superior trebuie să fie fideli policii calităţii, chiar şi atunci când implementarea acesteia
implică resturi de materiale, producţie secundară sau creşteri de cost. Acceptarea unor
compromisuri sau a unor excepţii de la procedura stabilită va trimite mesaje greşit înţelese,
descendent, pe linia ierarhică, cu repercusiune pe termen lung în sensul că angajaţii nu vor lua
în serios politica privind calitatea de acum înainte.
Rolul politicii calităţii produselor este acela de a produce o revoluţie în mentalitatea
angajaţilor, de a le menţine atenţia îndreptată asupra calităţii şi de a le indica valorile
promovate. Prin politică se încearcă implicarea oamenilor. Ea are un rol de restricţie, dar şi de
indicare a căilor de urmat pentru a înţelege tot mai bine problemele calităţii, dar şi efectele ei
pozitive. Fiecare angajat trebuie să fie convins de ceea ce reprezintă calitatea pentru
întreprindere: o cale ce îndrumă preţul către cele mai înalte niveluri posibil de atins. Calitate
ridicată – preţ mare este o relaţie ce asigură eficienţă economică activităţii, deci şi venituri
mai mari angajaţilor.
Îmbunătăţirea calităţii poate fi un subiect util pentru deschiderea dialogului între
reprezentanţii muncitorilor şi management. Acesta este o trecere de la relaţiile încordate şi
contradictorii către relaţii de cooperare şi încredere reciprocă.

3.3. Controlul de calitate, sisteme de asigurarea calitaţii

SCIL Mures SA fiind o unitate de industrie alimentară, controlul de calitate are o


importanţă deosebită.
Principiul comun pe care se sprijină orice politică în domeniul controlului calităţii este
prevenirea erorilor de fabricaţie, înlocuirea identificării insucceselor cu o strategie total
diferită de prevenire a acestora, care trebuie să înceapă de la materiile prime, să continue cu
procesul de fabricaţie, cu comercializarea produselor şi să se finalizeze prin feed-backul
urmăririi produselor în consum.
Calitatea totală este un obiectiv important al organizaţiei. Ea este implementată,
monitorizată şi menţinută prin elaborarea şi derularea unui program de îmbunătăţire a calităţii.
Controlând de la bun început fiecare input şi fiecare proces de producţie, se realizează
o economie de resurse şi de timp importantă, care suprimă cheltuielile de control al produselor
deja rezultate din procesul de producţie, neconforme cu standardele de calitate adoptate.
Impactul managementului calităţii totale asupra unei organizaţii constă în schimbarea
atitudinii de la controlul post-operativ la controlul pre-operativ, eforturile concentrându-se
pe prevenirea defectelor de calitate. Personalul este instruit să aloce timpul şi energia căutând
cauzele problemelor şi corectând aceste cauze, şi nu simptomele. Aceste acţiuni vor reduce
inspecţia şi respingerea produselor. Dacă lucrurile vor fi făcute bine de prima dată, problemele
uzuale care creau necesităţi de inspecţie a insucceselor vor dispare.

58
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Implementarea sistemului HACCP12 este o cerinţă legală, prevăzută în H.G. nr.


1198/2002 - condiţii generale de igienă a produselor alimentare, art.3 şi 4 şi în Legea nr.
150/2004 - privind siguranţa produselor alimentare.
Implementarea şi existenţa unui sistem HACCP funcţional în cadrul S.C.
Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş creşte încrederea clienţilor faţă de
produsele oferite, şi dă posibilitate firmei să demonstreze capacitatea ei de a preveni şi de
administra situaţiile de criză în ceea ce priveşte siguranţa produselor comercializate,
competitivitatea firmei pe piaţă; totodată duce la câştigarea de noi pieţe de desfacere, reduce
cheltuielile şi pierderile, creşte eficienţa activităţii de producţie şi a profitului.
Analiza Riscului prin Puncte Critice de Control (HACCP) este un instrument cheie al
managementului calităţii pentru asigurarea inocuităţii alimentelor, bazat pe evaluarea,
prevenirea şi supravegherea riscurilor.
Avantajele aplicării HACCP sunt:
 o modalitatea simplă şi eficientă a realizării controlului şi autocontrolului pe
linia igienei alimentelor;
 posibilitatea utilizării mijloacelor de monitorizare şi prelucrare electronică a
informaţiilor;
 adaptabilitatea la specificul firmei (producător, transportator, distribuitor
comerciant, alimentaţie publică);
 asocierea sistemului HACCP cu sistemele calităţii conform standardelor ISO
contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi constituie un fundament solid pe baza căruia orice
firmă îşi poate dezvolta un sistem de TQM (Total Quality Management=Managementul
Calităţii Totale).
Strategia de asigurare a calităţii loturilor de produse alimentare se bazează tocmai pe
corelarea dintre asigurarea calităţii prescrise, asigurarea inocuităţii şi instrumentele de
garantare a calităţii.
 Stabilirea limitelor critice (este dată de toleranţa admisă pentru un anumit
parametru al punctului critic de control) care trebuie respectate în fiecare punct critic de
control.
 Stabilirea procedurilor de monitorizare a punctelor critice de control.
Monitorizarea reprezintă supravegherea, testarea sau verificarea organizată a tuturor punctelor
critice de control şi a limitelor critice. Rezultatele monitorizării trebuie să fie bine
documentate şi interpretate, înregistrate, constituind probe în caz de litigiu. Monitorizarea
trebuie să fie realizată prin metode rapide, continue şi eficiente, asigurând inocuitatea
produsului. Metodele de verificare pot fi: microbiologice, fizico-chimice şi senzoriale.
 Stabilirea acţiunilor corective ce vor fi aplicate atunci când în urma
monitorizării punctelor critice de control, este detectată o deviaţie de la limitele critice.
 Organizarea unui sistem eficient de păstrare a înregistrărilor care constituie
documentaţia planului HACCP.
 Stabilirea procedurilor prin care se va verifica dacă sistemul HACCP
funcţionează corect.
Diagrama generală de lucru HACCP (După FAO/OMS) este prezentată în Figura
3.14.:

12
Hazard Analyis Critical Control Point=Analiza Riscului prin Puncte Critice de Control. Conceptul a fost lansat
în 1959 de către compania americană Pillsbury în proiectele sale de cercetare şi realizare a alimentelor destinate
programelor spaţiale. În 1979 metoda HACCP a fost prezentată public şi apoi standardizată în 1989 pentru
inspecţia întreprinderilor din industria alimentară civilă

59
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Descrierea produsului

Diagrama procesului
tehnologic

Măsuri Limite Procedee Acţiuni


Faza Riscuri de critice de corective Înregistrări
control supraveghere

Situaţie necorespunzătoare Situaţie corespunzătoare

Semnalizarea abaterilor de la prevederile


existente; confirmare că punctele critice nu
se mai află sub control. Revalidare.

Sursa: Paraschivescu Andrei Octavian – Managementul calităţii mărfurilor alimentare,


Editura Tehnopress, Iaşi, 2004, p.78

Figura 3.14. Diagrama de lucru HACCP (După FAO/OMS)

S.C. Friesland România S.A. are implementat deja un sistem HACCP funcţional, astfel
că şi la S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş toate procesele se desfăşoară
conform Manualul HACCP.
Toate produsele fabricate şi comercializate de S.C. Industrializarea Laptelui Mureş
S.A. Tîrgu-Mureş sunt supuse programului de Analiza Riscului prin Puncte Critice de
Control, astfel că nu putem vorbi decât de produse de cea mai bună calitate şi care prezintă
siguranţă maximă din punct de vedere al inocuităţii.
Esenţa noţiunii de calitate o reprezintă atitudinea mentală a angajaţilor întreprinderii şi
responsabilitatea acestora faţă de îndeplinirea obiectivelor unităţii. În cele din urmă, angajaţii
vor fi cei care vor desfăşura variatele proceduri şi instrucţiuni listate în Manualul Calităţii şi în
alte documente privind calitatea.
Controlorii de calitate ai producţiei şi auditorii calităţii sunt principalii responsabili de
asigurarea faptului că metodele/procedurile aprobate sunt îndeplinite şi că materialele utilizate
şi produsele finite corespund specificaţiilor tehnice, clinice şi de calitate. Astfel, ei răspund, în
special, pentru următoarele:
 verificarea stării materiilor prime şi ambalajelor utilizate în procesul de producţie;

60
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

 controlul proceselor şi finalizarea operaţiilor; inspectarea produselor finite şi


realizarea unor teste pe acestea;
 verificarea registrului operaţiilor; marcarea codurilor şi identificarea produselor
finite;
 luarea de probe din materiile prime utilizate şi din produsele finite pentru teste
analitice şi microbiologice;
 realizarea de recomandări în legătură cu materiile prime utilizate şi produsele finite
obţinute;
 asistarea la implementarea programelor de asigurare a calităţii şi a practicilor de
fabricaţie corecte;
 rezolvarea problemei produselor deturnate şi deteriorate;
 asigurarea utilizării, în cadrul operaţiilor de fabricaţie, a celor mai eficiente şi
economice metode/proceduri;
 inspectarea produselor finite înainte ca acestea să fie trimise la depozit şi înainte de
lansarea pe piaţă.
Pe lângă staful propriu unitatea este în permanenţă supravegheată de doi medici şi un
tehnicean veterinari angajaţi ai Direcţiei Sanitar Veterinare Mureş.

SCIL Mures SA a primit recent certificarea ISO 22000, a fost certificat de către S.G.S.
ISO 22000:2005 Sisteme de management al securităţii produselor alimentare, oferă un
cadru de cerinţe armonizate pe plan mondial.
ISO 22000 a fost publicat de către Organizaţia Internatională de Standardizare în
septembrie 2005.
Standardul a fost elaborat în cadrul ISO de specialisti din domeniul industriei
alimentare, împreuna cu reprezentanti ai organizaţiilor internaţionale specializate şi în strânsa
cooperare cu Comisia Codex Alimentarius, organism creat în colaborare cu Organizatia
Natiunilor Unite pentru Alimentatie şi Agricultura (FAO) şi cu Organizatia Mondiala a
Sănătăţii (OMS) pentru elaborarea de standarde referitoare la produsele alimentare.
ISO 22000 specifică cerinţele pentru un sistem de management al siguranţei
alimentelor în cadrul unui lanţ alimentar, în care organizaţia îşi va demonstra capabilitatea de
a controla riscurile de securitate a alimentelor pentru a furniza produse sigure ce îndeplinesc
cerinţele clienţilor şi reglementările ce se aplica în domeniul alimentar.
ISO22000 cuprinde pincipiile HACCP şi integreaza cerinţele standardelor-cheie
elaborate la nivel mondial. Produsele alimentare ajung la consumatori prin în termediul
lanturilor logistice care pot implica diferite tipuri de factori şi pot trece mai multe frontiere. O
verigă slaba poate afecta securitatea produselor alimentare care pot deveni periculoase pentru
sănătate, generând riscuri pentru consumatori şi costuri considerabile pentru furnizori.
Întrucât riscurile cu privire la securitatea alimentelor pot aparea în orice punct din lanţ, un
control adecvat al ansamblului este esential. Securitatea alimentelor constituie
responsabilitatea comună a tuturor factorilor care intervin în procese şi necesita imbinarea
eforturilor lor.
Acest standard cuprinde principiile Analizei de risc, precum şi etapele aplicarii
Punctului de Control Critic.
Analiza riscului constituie cheia pentru un sistem efectiv de management al siguranţei
alimentare având în vedere faptul că prin efectuarea unei analize de risc sunt organizate
informaţiile necesare pentru stabilirea unor măsuri efective de control.
Standardul insistă asupra faptului că toate riscurile care pot aparea în lanţul alimentar,
inclusive cele care au legatura cu tipul procesului sau a facilitaţilor utilizate trebuie
identificate şi evaluate.

61
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Abordarea sistemică a realizării siguranţei pentru consum a produselor alimentare


constă în aplicarea a şapte principii de bază:
a) Identificarea riscurilor :
La SCIL Mures SA punctele de contaminare au fost identificate utilizând tehnica
brainstormingului şi analiza prin diagrama cauză-efect (construită de Ishikawa, se aseamănă
cu o spinare de peşte în care ‘capul’ reprezintă efectul problemei care trebuie rezolvată,
iar ’oasele’ sunt cauze, factori ce influenţează problema).
Pentru identificarea riscurilor microbiologice s-a aplicat arborele decizional pentru riscuri
microbiologice elaborat de Dillon şi Griffith în 1995.
Prin utilizarea metodei de analiza cauza –efect au fost stabilite punctele de
contaminare şi s-a ţinut cont de cauzele principale ale contaminării. Diagrama de mai jos
prezintă de exemplu cauzele principale ale contaminării din Depozitele frigorifice ale
societăţii, unde este depozitat laptele de consum precum şi restul produselor finite.

Figura 3.15. Diagrama cauză-efect cauzele contaminarii :

Pentru analiza riscurilor echipa a studiat efectul numeroşilor factori asupra siguranţei
produsului: obţinerea şi recoltarea materiilor prime şi ingredientelor, prelucrarea,
manipularea, depozitarea, distribuţia, starea de sănatate şi igiena personală a muncitorilor şi
educatia igienică a personalului, activitatea de igienizare, riscul din spaţiile de depozitare,
precum şi a instalaţiilor de climatizare, a echipamentelor şi utilajelor.

Riscul este determinat în mare măsura de gravitatea (efectul) contaminantului şi de


frecvenţa (probabilitatea) prezenţei sale.
Frecventa este data de timpul de aparitie a riscului, se determina prin masuratori sau
observatii şi se clasifica în 5 nivele
 niciodata
 foarte rar(1 data la 2 ani)
 rar (1-2 ori pe an)
62
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

 lunar
 des
Efectul se clasifica în 4 nivele şi reprezintă consecinţele suferite de consumator că urmare a
expunerii la un contaminant. Se notează astfel:
 fără risc
 poate produce imbolnavirea usoara
 provoaca imbolnaviri grave
 este foarte periculos
Figura 3.16. Efectele riscului asupra consumatorului şi asupra producătorului:

Efectul
Riscul pentru sănătate Riscul producătorului
Infecţii Reprelucrarea produsului
Intoxicaţii Reclamaţii de la clienţi
Boli Cereri de despăgubire
Răni Rapoarte oficiale
Moarte Retrageri de pe piaţă
Pierderea imaginii firmei
Închiderea firmei

După identificarea şi analiza cantitativă a riscurilor, se stabilesc măsurile de control


corespunzătoare.
Metodele preventive sunt cuprinse, de regulă, în codurile de bune practici de lucru
(GMP) elaborate de Federaţia în ternaţională a Laptelui.
De exemplu : riscurile microbiologice se ţin sub control prin respectarea temperaturii
şi duratei de depozitare a laptelui, aplicarea GMP şi GHP, verificarea continua a instalatiilor
de climatizare, aplicarea unor programe de igienizare eficiente.
Măsurile generale de prevenire a riscurilor sunt:
 certificarea furnizorilor(de materiale, ambalaje);
 specificaţii proprii pentru produsele finite;
 programe de pregătire pentru personalul operativ;
 controlul regimului termic (temperatură);
 dezinfecţia spaţiilor şi a utilajelor;
 repararea instalaţiilor;
 calibrarea aparaturii de măsură şi control;
 certificarea sursei de apă potabilă;
 plan de întreţinere şi lubrifiere;
 igiena personală;
 combaterea dăunătorilor.

b) Determinarea punctelor critice prin care se pot ţine sub control riscurile
identificate
Punctul critic de control (CCP) este definit de orice punct sau procedură dintr-un sistem
specializat în fabricarea , transportul, depozitarea şi vânzarea produselor alimentare, în care
pierderea controlului poate avea drept consecinţă punerea în pericol a sănătăţii
consumatorului.
CCP este acel punct/etapă/fază de fabricaţie în care dacă se instituie controlul asupra
riscului, acesta este eliminat sau redus până la un nivel acceptabil. Pierderea controlului în
punctul critic poate avea drept consecinţă punerea în pericol a sănătăţii consumatorilor.

63
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Pentru stabilirea punctelor critice de control echipele HACCP au analizat toate etapele
proceselor tehnologice. Pentru identificarea punctelor critice de control echipele HACCP au
utilizat arborele decizional prezentat în figura de mai jos:

Figura 3.17. ARBORE DE DECIZIE Pentru identificarea punctelor critice în vederea


controlului

Q1 Măsurile
Do
Docontrolpreventive
control preventative
suntmeasure(s)
preventative puse în practică
measure(s) exist?
exist??

Yes
Da No
Nu Modificaţi etapa,step,
MModificaţiify procesul
proces
sau produsul
roduct
Prevenţia
Is controlîn această
at thisetapă este
step
Yes
Da
necessary
necesară pentru for safety?
siguranţa

produsului ?
No
Nu Noteste
Nu a CCP
PCC Stop*
STOP*

Această
Is
Isthe
thestep
stepetapă
specifically
este destinată
specifically designed
să elimine
designed to
toeliminate
pericolul
eliminate or
or
Q2 reduce
sau să îlthe
reduce reducă
the likelylaoccurrence
likely un nivel acceptabil
occurrence of
ofaahazard
? **
hazard to
toan
an Yes
Da
acceptable
acceptablelevel?**
level?**

No
Nu

OCould
Could
contaminare
contamination
poate interveni
contamination with
withidentified
în această
identified hazard
etapă
hazard (s)
(s)sau
Q3 occur
pericolul
in exces
poateof
săacceptable
depăşească
occur in exces of acceptable un nivel
level
level (s)or
inacceptabil
(s) orcould
?**
could
these
theseincrease
increaseto
tounacceptable
unacceptablelevels?
levels? **
**
Yes
Da No
Nu Noteste
Nu a CCP
PCC Stop*
STOP*

Will
OWill
etapă
aasubsequent
ulterioară step
subsequent poate
stepeliminate
să elimine
eliminate identified
pericolul sau
identified
Q4 să îl reducă
hazard(s) or la un
reducenivel acceptabil
likely ?
occurrence
hazard(s) or reduce likely occurrence **to
toan
an
acceptable
acceptablelevel?
level? **
**
Yes
Da No
Nu C riticial
Punct C ontr
Critic Poin
de Control
(pentru
P stăpânireaol pericolului)
t

. Noteste
Nu a CCP
PCC Stop*
STOP*

* Treceţi la următorul risc identificat din procesul descries.


** Atât limitele acceptate cât şi limitele neacceptabile, trebuie să fie clar definite in cadrul planul HACCP
de identificare a PCC

64
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Depozitarea, dar mai ales temperatura de depozitare este considerată CCP. Produsele
trebuie menţinute la temperatura de refrigerare, pentru a întârzia dezvoltarea
microorganismelor de alterare potenţial prezente în produse lactate.
Riscul este eliminat prin monitorizarea continuă a temperaturii. Pentru acest lucru s-a
elaborat o procedura de măsurare şi înregistrare a temperaturii.
Sistemul frigorific trebuie să asigure temperaturile prescrise în normele legale.
În timpul refrigerării temperaturile se verifică şi se înregistrează. Legislaţia actuală
precum şi HACCP impune monitorizarea şi înregistrarea temperaturii de depozitare (fiind un
punct critic de control).
Monitorizarea are drept scop menţinerea sub control a funcţionării unităţiilor de răcire
pentru a asigura temperatura cerută de specifiicaţiile tehnice pentru menţinerea siguranţei şi
acceptabilitaţii produselor.

Figura 3.18 . Valori necesare de temperatură a produselor pe perioada depozitării

Grupa de produse Temperatura de depozitare


Lapte proaspăt 20-40 C
Smântână 20-60 C
Lacto-acide 20-60 C
Unt 20-40 C
Branză proaspătă 20-60 C
Creme 20-60 C
Dots 20-80 C
Brânzeturi topite 20-80 C
Caşcavaluri 20-80 C
Brânze frământate 20-80 C
Deserturi 20-60 C
Produse UHT 150-250 C
Lapte praf Max150 C
Completa Max 150 C
Îngheţată Sub –180 C

Transportul a fost considerat identificat că fiind punct de control. O buna întretinere a


maşinilor frigorifice prin programe de igienizare după fiecare transport, precum şi verificarea
funcţionării agregatului de frig, monitorizarea temperaturii reprezintă principalele măsuri de
menţinere sub control a pericolului de contaminare.

c) Stabilirea limitelor critice pentru punctele critice de control


Etapa răspunde principiului 3 al sistemului HACCP de a stabili valorile limitelor
critice faţă de care un risc poate deveni periculos pentru siguranţa produsului.
Limita critică este valoarea prescrisă a unui anumit parametru al produsului sau al
procesului într-un punct critic de control, a carei depăşire/nerespectare ar pune în pericol
sănătatea sau viaţa consumatorului.
La stabilirea limitelor critice trebuie să se ţină seama şi de prevederile legislative în
vigoare.
Pe parcursul procesului, pentru fiecare etapă care este constituit în PCC există o serie
de caracteristici măsurabile, care menţinute între anumite limite asigură respectarea
parametrilor de siguranţă alimentară a produsului final. Astfel menţinerea acestor
caracteristici în intervalul considerat optim va garanta siguranţa produsului.

65
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Pentru a controla contaminarea cu substanţe chimice folosite la spălare şi dezinfectare,


se stabilesc limite critice pentru concentraţiile soluţiilor şi durata minimă de clătire cu apă.
Stabilirea de limite critice pentru riscurile fizice este doar rareori posibila, un exemplu fiind
stabilirea sensibilităţii detectorului de metale folosit pentru eliminarea riscului prezenţei
aschiilor metalice în produsul finit. Practicile bune de lucru constitue principala măsura de
prevenire a acestor riscuri, iar monitorizarea acestor practici se face în special visual şi nu
prin utilizarea unei aparaturi sofisticate.

d) Monitorizarea punctelor critice de control


Monitorizarea este secventa planificată de măsurare sau observare a parametrilor
critici ai procesului prin care se determină dacă măsurile de control luate în considerare
continuă să funcţioneze aşa cum ar trebui pe tot parcursul procesului pentru ca produsului să
nu i se schimbe caracteristicile şi să nu poata fi permisă contaminarea.
Prin monitorizare se apreciază dacă un punct critic este sub control. Se poate
determina momentul în care s-a pierdut controlul şi trebuie aplicate acţiunile corective.
Monitorizarea se finalizează cu înregistrări, furnizându-se astfel o documentaţie utilizată
ulterior la verificarea programului HACCP.
Sistemul de monitorizare necesită utilizarea unor formulare de înregistrare a datelor,
uşor de completat, disponibile în locurile de muncă unde este necesară monitorizarea.
La SCIL Mureş temperatura se monitorizeaza cu ajutorul senzorilor care înregistrează
valorile pe termogramă.
Pentru înregistrarea operaţiunilor de igienizare a fost creat registrul de spălari în care
se înregistrează toate operaţiunile de spălare, locul igienizat, soluţiile cu care s-a executat
operaţiunea, ora la care s-a efectuat operaţiunea şi persoana ce a efectuat operaţia.
Înregistrarea stării de sănătate a operatorilor precum şi efectuarea controalelor
medicale se înregistrează în carnetele de sănătate ale fiecărui angajat, evidenţa acestora fiind
ţinută de medicul de întreprindere.
La transport se monitorizează temperatura, starea de curăţenie a autovehiculului şi
modul de aşezare a mărfii.

e) Stabilirea acţiunilor corective


Principiul 5 al sistemului HACCP prevede stabilirea de acţiuni corective care
trebuiesc aplicate când limitele critice sunt pe cale sa fie depăşite.
În general acţiunile corective pot fi previzionate sau prestabilite ca mod de aplicare şi
de acţiune pentru cele mai defavorabile situaţii şi personalul poate fi instruit în acest sens.
Sunt însă situaţii în care pot apare abateri neprevăzute şi în acest caz, este important
că personalul să fie pregătit că să poata lua deciziile corecte pentru a elimina efectele negative
asupra siguranţei produsului
De exemplu: pană de curent, instalaţia de răcire nu mai funcţionează. Măsura
corectivă: şeful de depozit va da ordin ca toate produsele să fie de urgenţa mutate la alt
depozit sau încărcarea în maşini să se facă de urgenţă evitând degradarea produselor.
În toate punctele importante de pe parcursul fluxului vor fi disponibile formulare de
înregistrare a acţiunilor corective care au fost executate.
Analiza acestor înregistrări asigură în timp elaborarea unor măsuri preventive care vor
constitui o treapta de îmbunătătire a conducerii proceselor pentru a evita apariţia altor abateri.
Exemple de situaţii în care sunt necesare acţiuni corective:
 Produse depistate cu defecte de calitate/returnarea produselor către secţia de producţie
 Produse depistate cu deteriorarea ambalajului/retragerea produsului
 Depăşirea temperaturii de depozitare/verificarea instalaţiei de climatizare

66
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

 Ambalarea produselor în navete murdare/scoaterea produselor din navete, trimiterea


navetelor spre spălare
 Personal cu echipament murdar/înlocuirea echipamentului
 Maşini de transport murdare/igienizarea mijloacelor de transport

f) Controlul produsului neconform


Organizaţia trebuie sǎ se asigure cǎ orice produs care nu este conform cu cerinţele,
este ţinut sub control pentru a preveni utilizarea sau livrarea neintenţionatǎ.
Produsele neconforme, care constituie un pericol pentru sănătate vor fi eliminate prin
proceduri şi instrucţiuni ce impiedică ajungerea lor la consumatori.
Reţinerea produsului se face în următoarele cazuri:
 parametrii produsului existent în depozit, sunt in afara limitelor admise
 ambalarea, etanşeitatea ambalajului, etichetarea, marcarea este
necorespunzătoare
 produsul are proprietăţi organoleptice nespecifice
 reclamaţii de la consumatori, comercianţi, beneficiari
Produsele retrase se pastrează sub supraveghere până când vor fi distruse.
Pentru controlul neconformităţilor există o procedură de plângeri din partea clienţilor.
La Friesland s-a pus în funcţiune o linie telefonică gratuită, telefon ce se găseşte pe
toate ambalajele produselor. Reclamaţiile se primesc de către un operator care le introduce
într-un program de calculator, de unde sunt informaţi managerii grupului.
Înregistrarea tuturor datelor necesare, contribuie la o investigare a ceea ce este
neconform în cadrul procesului. În urma reclamaţiei se va întocmi un raport de
nonconformitate iar reclamaţiile justificate sunt urmate de acţiuni corective, care să
îmbunătăţească activitatea desfăşurată.

g) Sistemul de trasabilitate
In contextul ISO22000, importanţa trasabilitătii corecte este subliniată de necesitatea
analizării riscurilor şi a principiilor de precauţie.
Sistemul de siguranţă al Friesland Foods statuează cerinţele minime pentru urmărirea
şi detectarea originii sau locaţiei de distributie.
Trasabilitatea este posibilitatea de a urmării şi detecta produsele de la recepţie
până pe masa consumatorului, ca în cazul aparitiei unor incidente, să fie posibilă
identificarea locului unde este produsul în lanţul de distributie şi să se identifice locul unde a
apărut problema.
Lotul produselor este unic şi uşor identificabil iar codurile de bare de pe ambalaj, care
conţin data şi locul fabricării alimentului respectiv, face posibilă urmărirea produselor, pentru
a identifica sursa posibilelelor riscuri.
Orice produs va fi livrat numai cu documentele aferente în care se specifica numarul
lotului precum şi termenul de valabilitate a produsului numarul de unitati vandabile.

h) Auditul calităţii
Una din procedurile obligatorii cerute de cele şapte clauze ale standardului ISO22000
este cea de audit intern.
Auditul calităţii este o examinare sistematică şi independentă pentru a se constata dacă
activităţile referitoare la calitate şi rezultatele acestora satisfac dispoziţiile prestabilite şi dacă
acestea sunt efectiv implementate şi apte să atingă obiectivele.
Auditul va examina ce se intenţionează prin funcţionarea sistemului de management al
calităţii şi apoi ţelul în raport cu cerinţele standardelor care au fost utilizate la proiectarea

67
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

sistemului. De asemenea, auditul trebuie să stabilească măsura în care a fost pus în practică
ceea ce s-a intenţionat la proiectarea sistemului de management al calităţii.
Auditul trebuie să stabilească dacă aplicarea a ceea ce a fost prevăzut în documentele
sistemului calităţii este eficient pentru realizarea obiectivelor în domeniul calităţii.
Auditul calităţii este un ansamblu de activităţi documentate, efectuate pe bază unei
documentaţii ca: chestionare, înregistrări.
Scopurile urmărite de auditurile interne pot fi:
 verificarea conformităţii sistemului de magament al calităţii cu standardele, cu
documentele sistemului calităţii, cerinţe contractuale;
 îmbunătăţirea sistemului calităţii: în timpul implementării; în urma unor
modificări sau în scopul obţinerii certificării şi menţinerii.
Audit intern se face cel puţin o dată pe lună, coordonat şi supervizat de către
Directorul de Asigurarea Calităţii.
La sfârsitul auditului se întocmeste un raport de audit ce este prezentat conducerii,
care conţine toate neconformităţile cât şi concluzii şi recomandări.

Tabelul 3.19. Exemplu pentru Plan de audit, document intern SCIL Mureş SA

Examinări , constatări Da / Nu - Comentarii


Interiorul şi exteriorul clădirii este în bună stare construit
sau reparat corespunzător(pereti, tavane, scări,etc)
Este proiectat interiorul în aşa fel în cât să se permită o
spălare corespunzătoare şi să se permita o supervizare
uşoară a igienei produsului ?
S-a prevăzut ca fluxurile tehnologice să fie adecvate ca să
previna încrucişările?
Apa utilizata în proces este de calitate pentru alimente ?
Sunt echipamentele, ustensilele, suprafetele proiectate şi
construite în asa fel în cat sa prevină riscuri igienice şi să
permita o igienizare usoară ?
Exista un program de întretinere corespunzător ?

Sunt asigurate facilităti pentru spălarea şi dezinfectarea


mâinilor şi sunt desemnate proceduri adecvate?
Sunt asigurare facilităţi pentru schimbarea echipamentului
de lucru şi de oraş, dusuri şi WC-uri separate de zonele de
lucru?
Sunt parametrii de depozitare monitorizati?
Paletii şi ambalajele materialelor şi a produselor sunt curate
şi în buna stare (la intrare şi la iesire)?
Exista un control al stocurilor-primul în trat este şi primul
iesit? (FIFO)
Exista un sistem de control al dăunătorilor?
Exista un control pentru accesul persoanelor neautorizate?
Sunt mijloacele de transport curate şi adecvate pentru
produsele intentionate a se transporta?
Sunt aplicate sisteme corespunzătoare de curăţenie
(eliminarea deseurilor, puncte de colectare, frecventa)?

68
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Sunt cerinţele de igienă corect aplicate inclusiv la vizitatori?


Sunt aplicate corect procedurile de spălare şi dezinfectare?
Se urmăreste trasabilitatea de la produsul finit la
consumator?
Poate fi acest lucru dovedit în termen de 4 ore? (a se testa)
Exista o procedură pentru reclamaţii?
Exista un program de instruire pentru noii angajaţi ? (GMP,
igiena personală, sisteme de calitate, specificaţii ale fisei de
post, etc.)

3.4. Ambalare, transport şi depozitare

Una din caracteristicile esenţiale ale modernizării producţiei şi comerţului cu bunuri


de consum constă în reconsiderarea mărfii ca sistem bicomponent. Concepţia sistemică asupra
mărfii, din punctul de vedere al celor două componente ale sistemului (produsul+ambalajul),
care se condiţionează reciproc, reprezintă o necesitate obiectivă pentru realizarea ei,
ambalajul având funcţii multiple, binecunoscute:
de conservare şi de păstrare a calităţii produsului,
de înlesnire a transportului, manipulării, comercializării şi stocării,
de informare şi promovare a vânzării.
Necesitatea dezvoltării durabile va face posibilă apariţia unor noi funcţii, îndeosebi a
funcţiei de protecţie a mediului.
a) Funcţia de conservare şi păstrare a calităţii este considerată elementară, având
următoarele efecte:
-conservarea calităţii produsului prin protecţia împotriva unor factori externi care, prin
acţiunea lor, pot influenţa marfa direct sau indirect,
-păstrarea integrităţii calitative şi cantitative a mărfurilor, ferind produsele ambalate de
scurgeri, spargeri, evaporare, loviri etc.
b) Funcţia de înlesnire a transportului, manipulării, comercializării şi stocării
mărfurilor trebuie să garanteze calitatea produsului pe tot parcursul circulaţiei sale, până la
consumatorul final.
c) Funcţia de informare şi promovare a vânzării produsului este de fapt funcţia de
comunicare prin imagine.
Ambalajul este potrivit standardului13 „un mijloc (sau ansamblu de mijloace) destinat
să cuprindă sau să învelească un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura
protecţia temporară din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic în scopul menţinerii
calităţii şi integrităţii acestora în starea de livrare, în decursul manipulării, transportului,
depozitării şi desfacerii până la consumator sau până la expirarea termenului de valabilitate”.
Evoluţia actuală a exigenţelor igienico-sanitare şi ale consumatorilor impun ca
ambalajele folosite pentru desfacerea laptelui la consumator să răspundă la următoarele
cerinţe principale: să protejeze produsul contra contaminării, să reziste la manipulări, să poată
fi uşor spălat şi dezinfectat, să aibă costuri reduse.
La SCIL Mureş SA laptele de consum, după pasteurizare şi răcire la 4-6oC, se
depozitează în tancuri izoterme, unde se păstrează în stare răcită, până în momentul ambalării.
În timpul depozitării, înainte şi după ambalare, conservarea laptelui este influenţată de mai
mulţi factori:
 Laptele, după pasteurizare, vine în contact cu diferite suprafeţe, care trebuie
bine spălate şi dezinfectate, asigurând astfel o protecţie împotriva recontaminării.

13
STAS 5845/1-1986

69
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

 Temperatura scăzută este folosită ca mijloc principal de a prelungi


conservabilitatea laptelui.
 Aerul este o sursă de contaminare cu bacterii şi din această cauză se impune
menţinerea unei curăţenii perfecte în spaţiile destinate ambalării laptelui de consum.
 Laptele este sensibil la acţiunea luminii, mai ales a luminii solare directe. O
acţiune prelungită a luminii poate favoriza fenomenele de oxidare, care au ca rezultat apariţia
gustului specific de rânced.
La S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A., laptele de consum se ambalează în pungi
polietilenă, precum şi în cutii din carton, avizate de Ministerul Sănătăţii şi marcate cu
următoarele specificaţii:
 firma, societatea, marca;
 denumirea produsului, tipul;
 procedeul de tratament termic (pasteurizat, sterilizat);
 conţinutul de grăsime (în procente);
 cantitatea şi limita de toleranţă;
 data livrării;
 termenul de valabilitate;
 condiţiile de păstrare.
Laptele de consum, produs de S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş,
este ambalat (după cum prezentăm şi în Tabelul 3.10) conform Manualului ISO 22000 (RO-
02-2006):

Ambalajele corespondente sortimentelor laptelui de consum produs de S.C.I.L. Mureş


Tabelul 3.20.
Nr. Grupa de produs: Ambalaj individual Ambalaj colectiv
Crt. Lapte de consum
1 Lapte de consum Pungă polietilenă 1 l 20 pungi/navetă plastic
3,5% grăsime Europalet:
(4x7+2)x20pungi=600 pungi
2 Lapte de consum Cutii carton 1 l 15 cutii/navetă plastic
3,5% grăsime Europalet:
8x5x15=600 cutii
3 Lapte de consum Pungă polietilenă 1 l 20 pungi/navetă plastic
1,8% grăsime Europalet:
(4x7+2)x20pungi=600 pungi
4 Lapte de consum Cutii carton 1 l 15 cutii/navetă plastic
1,8% grăsime Europalet:
8x5x15=600 cutii
5 Lapte de consum Pungă polietilenă 1 l 20 pungi/navetă plastic
0,1% grăsime Europalet:
(4x7+2)x20pungi=600 pungi
Sursa: Documente interne S.C. Ind. Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş

Păstrarea temporară a laptelui de consum în ambalajele de desfacere şi transport se


face în camere frigorifice, igienizate, la temperatura de 2-4oC.
Termenul de valabilitate pentru laptele de consum pasteurizat este de 24 de ore prin
păstrare la temperatura de refrigerare de 3-8 oC. Laptele ultrapasteurizat (UHT) are termene de
valabilitate mai mari (90-180 zile). Laptele introdus în ambalaje de desfacere se depozitează
la temperatura de 2-4 oC, trebuind să-şi păstreze caracteristicile cel puţin 12 ore.

70
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Procedeul de ambalare este cel care permite alimentelor sa ajungă la consumator în


cele mai bune condiţii. Ambalajul păstreaza integritatea, siguranţă şi calitatea alimentelor în
timpul transportului, în depozite en-gros şi en-detail şi în casele noastre. Ambalajul
prelungeşte perioada de garanţie şi are înscrise informaţii importante. De ex : codurile de bare
de pe ambalaj, care conţin data şi locul fabricării laptelui, îi ajuta pe procesatori, agentii de
transport şi pe vanzatori sa poata urmari produsele, atat pentru controalele de inventar căt şi
pentru a identifica sursa posibilelelor riscuri.

Condiţiile de transport reprezintă un alt factor important pentru menţinerea calităţii


laptelui, iar modul de organizare al acestuia influenţează desfăşurarea procesului tehnologic,
consumul specific, utilizarea raţională a utilajelor, preţul de cost.
Laptele se transportă de la producători şi firmele de colectare, la fabrici şi secţii de
prelucrare, în cisterne izoterme care prezintă următoarele avantaje: se asigură menţinerea
destul de constantă a temperaturii laptelui şi se reduc pierderile de lapte prin manipularea
bidoanelor.
Sosirea laptelui la fabrică trebuie să fie ritmică, în concordanţă cu cronograma de
funcţionare a utilajelor.
Transportul laptelui de la producător la întreprindere trebuie să asigure:
 menţinerea cât mai constantă a temperaturii laptelui (transportul laptelui de
consum14 se face în camere frigorifice igienizate, la temperatura de 2-8 oC)
 evitarea oricărei posibilităţi de contaminare sau impurificare a laptelui cu substanţe
sau mirosuri străine;
 respectarea cronogramei de recepţie a laptelui în întreprinderea respectivă.
Transportul la depozitele Friesland-ului din ţară şi la clienţi se face cu maşini frigorifice de
capacitate mare pentru transferuri in terdepoo, iar pentru distribuţia regională se folosesc
maşini izoterme de capacitate mică (1,5; 3tone). Înainte de încărcarea produselor se verifică
temperatura din maşină şi starea de igiena a acesteia în care urmează a se încărca marfa.
La transport este importantă menţinerea temperaturii la valori scăzute, de refrigerare, mai
ales atunci când transportul este efectuat pe distanţe lungi. Transportul este un punct de
control pentru normele legislative şi este necesar să se păstreze înregistrări corecte care să
poată fi verificate în căzul unor reclamaţii sau returnări de produse.
Depozitare:

La depozitarea produselor finite foarte importantă este menţinerea temperaturii în tre


2-40, temperatura ce opreşte aproape în totalitate activitatea bacterilor şi drojdilor deoarece
nici o reproducere nu mai poate fi posibilă deoarece metabolismul acestora se opreşte. Pentru
a putea menţine lanţul de frig şi a putea controla tot timpul acest lucru la depozitarea
produselor cât şi la transportul lor la SCIL Mures sau luat măsuri considerabile. Acestea au
fost construirea noului depozit cu capacitate mare de depozitare, achiziţionarea unei instalaţii
noi de climatizare, dotarea cu porţi de docare cu burduf pentru a nu avea pierderi de
temperatura în timpul încărcarii maşinilor, controlul permanent al temperaturii prin
înregistrare atât în depozit cât şi în maşinile ce transportă produsele.
Sistemul de distributie este eficient organizat pentru a acoperii întreaga suprafaţă a
ţării. De la fabricile producatoare produsele se livreaza în cele 4 centre de depozitare: Târgu

14
Forgaciu F. – Expertiza mărfurilor, Editura “Dimitrie Cantemir”, Tîrgu-Mureş, 2005, p. 174

71
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Mures, Timişoara, Satu-Mare, Cluj de unde se distribuie pe bază comenzilor în cele 13


depozite teritoriale din ţară, fiind apoi livrate clienţilor.

Legenda:
Pătrate: Fabrici
Cercuri:
Depozite

Fig 3.11
Prezenţa
Friesland în
România

Din poziţionarea
geografică a unităţilor de producţie se observă că Friesland s-a orientat spre o amplasare a
acestora cu precădere în zona Transilvaniei pentru a fi mai aproape de materia primă.
Data fiind natura activităţii care impune că de la preluarea materiei prime de la
punctele de colectare pâna la procesare să fie un termen scurt, important este că fabricile să fie
poziţionate aproape de punctele de colectare. După prelucrare, produsele finite care la rândul
lor sunt cu termen de valabilitate strict reglementat (mai ales laptele de consum, la care
Friesland este lider de piaţa), trebuie sa ajunga rapid la consumator. Pentru eficientizarea
activităţii de logistica s-a ales varianta centrelor de depozitare aşezate în locatii optime pe în
treg teritoriul ţării.
Acest fapt face că de la fabrici să porneasca spre depozite produsul finit în chiar ziua
procesării. Acest program de livrare se face pe bază unei atente planificări, în funcţie de
comenzile date de departamentul vânzări.
De la depozite, marfa este preluată în mijloace de capacitate mică şi distribuită pâna
la cel mai mic magazin în zone limitrofe punctului de depozitare.
Analizele comenzilor permit urmarirea în timp a solicitarilor clienţilor şi
dimensionarea cantitatilor de marfa expediata într-un anumit interval de timp astfel în cat sa
se asigurare că gama de produse este prezenta mereu pe rafturile magazinelor, în cantitatile
solicitate, proaspete.
Logistica, fiind partea procesului de furnizare a produsului care planifică,
implementează şi controlează fluxul şi depozitarea eficace şi eficientă a produselor de la
punctul de origine la punctul de consum în scopul împlinirii cerinţelor clienţilor, este
importantă implementarea sistemului de siguranţă alimentară şi în acest departament, odată cu
implementarea în procesul de producţie. Depozitarea şi transportul produselor este o verigă
importantă a lanţului alimentar.
Depozitul sau centrul de distributie are un rol cheie în strategia firmei. Activitatea de
depozitare reprezintă, pentru majoritatea firmelor, ultima şansă de corectare semnificativa a
neajunsurilor. Scopul depozitului este acela da a depozita mărfuri sau bunuri astfel încât să se
asigure siguranţă produselor depozitate.
Marfurile trebuie controlate de la receptie, pe perioada depozitare, livrare şi transport.
Este înterzisă folosirea echipamentelor, dispozitivelor defecte sau care nu corespund normelor
igienice. Trebuie îndepărtate din depozit dispozitivele care nu sunt utilizate.

72
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

Stivuitoarele şi alte maşini folosite în incinta depozitului sunt pe baterii, folosirea


echipamentelor pe gaz sau motorină fiind interzisă în teritorul depozitului de alimente.
Depozitul de produs finit, cât şi depozitul de ambalaje este un spatiu cu risc scăzut, produsele
fiind ambalate. Asta nu înseamnă că nu trebuie îndeplinite cerinţele de igienă cerute şi mai
ales de temperaturăcare trebuie să fie constantă, între 2-4 grade C.
Pentru a se respecta cerinţele S.C.Ind.Laptelui Mures S.A. a construit un depozit nou care sa
respecte întru totul cerinţele, şi să aiba capacitate suficientă de a păstra produsele la
temperaturile indicate.
Obiectivele avute în vedere la construirea noului depozit:
 Să aiba o suprafaţa suficienta dat fiind natura produselor care trebuie sa li se asigure
temperatura controlata, acestea nu se pot depozita în camere improvizate
 Să fie redusa la minimum posibilitatea de contaminare, structura sa permita în
tretinerea, curatarea şi dezinfecţia,
 să poată fi asigurate condiţii adecvate de temperatură
Depozitul a fost construit în perimetrul fabricii, având o suprafata de 1500mp şi 8 porţi
de docare dotate cu burduf pentru a menţine temperatura produsului în timpul în cărcării
maşinilor.
Caile de acces către depozit sunt construite astfel încât să se reţina praful şi noroiul, au
o suprafata pavata, rezistenta potrivita pentru vehiculele cu roti şi un drenaj adecvat care sa
permita curatenia acestuia.
Cladirea este construita din panouri hidroizolate acceptate în industria alimentară, este
hidroizolată pentru a preveni orice scurgere în interior, evitând contaminarea produselor.
Finisarea interioara a depozitului a fost facuta în asa maniera încât previne formarea şi
acumularea prafului şi a altor mizerii. S-a acordat o atentie deosebita îmbinărilor din jurul
tevilor, conductelor de evacuare, scocurilor şi burlanelor.
Toate suprafetele ce vin în contact cu alimentele au suprafete netede, nepatate, sunt
fara crapaturi sau zgârieturi sunt din materiale ce rezista prin expunere repetat la curatire şi
dezinfectie
Podeaua depozitului este rezistentă, impermeabilă, nealunecoasă, uşor de curăţat şi
dezinfectat din ciment peste care a fost turnat un strat de rasini epoxidice.
S-au asigurat facilităţile pentru drenaj adecvate destinaţiei de utilizare. Acestea sunt
concepute şi construite în aşa fel că să fie evitat riscul de contaminare. Depozitul este
prevăzut cu sistem de drenaj, substanţele utilizate la spălare ce se scurg în gurile de canal cât
şi deşeurile trec prin staţia de epurare a fabricii deversându-se apoi în canalizarea oraşului
neafectând cu nimic zonele curate de manipulare sau producere a alimentelor şi nici mediul
înconjurător.
Iluminatul este artificial, becurile sunt prevazute cu elemente de protectie pentru a
preveni contaminarea alimentelor în caz de spargere.
Pentru asigurarea temperaturii de depozitare se foloseste o instalaţie de climatizare
capabila să asigure necesarul de frig pentru capacitatea depozitului, ce îndeplineşte condiţiile
cerute de legislaţie pentru a nu afecta calitatea produselor.
Aceste aparate sunt dotate cu sistem de drenare a apei condensate pentru a preveni murdărirea
produselor.
Uşile de acces pentru personal au suprafaţa netedă, neabsorbantă, sunt uşor de curăţat
şi dezinfectat şi se deschid din ambele părţi.
Cablurile electrice de pe pereţi sunt dotate cu înveliş care să nu împiedice curaţarea şi
dezinfectarea lor.
Toate punctele de acces sunt protejate de pasari, rozatoare şi insecte prin asigurarea
ecranelor de protectie, bariere de perdele de aer sau fisii de plastic pe usile de acces, sifon la
gurile de canal.

73
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

74
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

CONCLUZIE

S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş, unde am efectuat studiul


asupra factorilor determinanţi ai calităţii laptelui de consum, face parte din grupul S.C.
Friesland România S.A.
Friesland Foods, una din primele 10 companii de produse lactate din lume, este o
companie olandeză cu o istorie de peste 125 de ani. Friesland are filiale în Europa, Asia,
Africa şi America de Sud, produsele sale fiind prezente în peste 100 de ţări. Mărcile deţinute
de Friesland Foods, pe plan mondial, sunt următoarele: Milli, Completa, Oke, Fristi,
Chocomel, Friesche Vlag, Noy-Noy.
La ora actuală, S.C. Friesland România S.A. este cel mai mare producător de pe piaţa
produselor lactate, are peste 16.400 de angajaţi, compania a înregistrat în 2007 o cifră de
afaceri cu 15% mai mult decât în 2006 (şi anume în jur de 6 miliarde euro) şi estimează că va
menţine această creştere şi în 2008.
Compania a investit 6 milioane de euro pentru modernizarea liniei de producţie
necesară pentru diversificarea gamei de produse. Investiţia a fost direcţionată spre fabricile
din Cluj şi în special Tîrgu-Mureş (4 milioane euro).
Friesland a lansat în 2007, sub marca Milli, primele produse lactate cu conţinut de
Omega 3 din România. Aceste produse fac parte dintr-o nouă gamă care include şi alte
produse speciale, fie cu conţinut redus de grăsimi, fie cu fermenţi probiotici. Diferenţierea
gamei în cadrul actualelor ambalaje ale produselor Milli se face şi prin prezentarea pe
ambalajele noii game a unui logo special, respectiv a unei panglici verzi cu conturul unei
siluete umane, precum şi a explicaţiilor asupra conţinutului şi beneficiilor fiecărui produs.
Materia primă folosită de S.C. Friesland România S.A. este asigurată 98% de către
producătorii de pe piaţa internă, motivul fiind preţul de cumpărare mai avantajos, însă nu este
exclus varianta ca în funcţie de evoluţia pieţei, compania să importe materia primă.
Compania comercializează în România mărcile Milli, Oke, Dots şi Completa; pe lângă
brandurile internaţionale deţinute de grup, filiala din România deţine şi brandurile Napolact şi
Napoca.
Pentru S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş, achiziţionarea
pachetului majoritar de acţiuni de către Friesland, a însemnat schimbarea mentalităţilor şi
ridicarea la standarde europene, devenind o unitate profitabilă.
O primă schimbare făcută de noua conducere se referă la canalizarea producţiei pe
anumite produse. Astfel că, după achiziţionarea celor patru fabrici, care înainte produceau
fiecare în parte, toată gama de produse lactate (lapte, iaurturi, smântână, brânzeturi,
îngheţată), acum produc fiecare câte o gamă restrânsă de produse după cum urmează:
S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş a fost canalizată pe
producerea laptelui de consum şi brânzeturi proaspete;
S.C. Someşana S.A. Satu Mare produce acum smântână, creme de brânză şi
caşcaval, unt şi caşcavaluri, Dots; toate acestea în diferite sortimente, grăsimi şi gramaje;
S.C. Napolact S.A. Cluj-Napoca produce doar îngheţata şi produse lactate
pentru piaţa locală.
Această împărţire a producţiei a redus costurile de tehnologizare şi modernizare a
utilajelor prin faptul că acum nu trebuie modernizate liniile de producţie la două sau trei
fabrici, ci doar la una singură.
Pe lângă acest aspect, controlul calităţii producţiei poate fi mai bine urmărit la o
singură unitate, decât la două sau mai multe unităţi de producţie.
Calitatea produselor fiind o altă preocupare importantă a firmei, imediat după
privatizare s-a trecut la modernizarea secţiei de producţie, retehnologizare şi achiziţionarea
unor utilaje şi linii moderne de îmbuteliere a laptelui de consum de ultimă generaţie, cum ar fi
75
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

linia de lapte la cutie cu capac resigilabil şi a pungii gen carafă care îi dă o stabilitate după
desfacerea ei.
Pe lângă acestea, noii manageri au căutat ca toţi angajaţii să posede calificarea
corespunzătoare pentru locul de muncă unde îşi desfăşoară activitatea, ceea ce a dus, odată cu
creşterea calităţii resurselor umane, la o creştere a productivităţii muncii. Organigrama s-a
conturat foarte bine după privatizare, s-a redus din personalul administrativ care împovăra
inutil cheltuielile firmei.
Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, calitatea laptelui de consum la standardele
europene implică eforturi în ceea ce priveşte colectarea laptelui materie primă, pentru că în
primul rând contaminarea porneşte de la materia primă. Un lapte fără impurităţi, cu un grad de
grăsime ridicat, fără apă, duce la creşteri economice, la redresarea consumului specific şi
implicit la mărimea rentabilităţii şi a profitabilităţii.
În anul 2004 consiliul de administraţie, împreună cu directorul general, externalizează
sectorul colectare astfel încât foşti angajaţi ai firmei îşi formează societăţi comerciale care
sunt foarte interesaţi de calitatea superioară a laptelui materie primă (fiind motivaţi). În plus
plata materiei prime nu se mai face numai în funcţie de conţinutul de grăsime, ci şi în funcţie
de compoziţia chimică şi calitatea sa igienică.
Pentru aducerea laptelui de consum la standarde de calitate superioară şi pentru
mărirea termenului de valabilitate- s-a introdus pasteurizarea a II-a care asigură încadrarea
totală în parametrii ceruţi din punct de vedere microbiologic.
În urma dotării centrelor de colectare cu răcitoare, s-a putut observa o îmbunătăţire
majoră a parametrilor fizico-chimici şi biologici.
O îmbunătăţire se observă în calitatea laptelui şi datorită dotării producătorilor cu
mulgătoare automate. Laptele se predă direct la centrul de colectare, prin răcitoare laptele este
adus la o temperatură la care este împiedicată înmulţirea germenilor patogeni şi acidularea
laptelui, rezultand cantitatea mare de lapte care poate fi procesată de fabrică, fără probleme
calitative.
Concluzionând cele prezentate în lucrare, putem afirma că toate eforturile depuse de către
conducerea firmei S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş, alocarea resurselor
materiale financiare şi umane, au dus la creşterea calităţii laptelui de consum si a celorlalte
produse lactate. Acest lucru a fost posibil datorită politicii de calitate a Friesland Romania
care a stabilit un sistem de management al calităţii în conformitate cu cerinţele standardelor
SR EN ISO 22000:2005 descris în manualul siguranţei alimentului.

Beneficii aduse firmei în urma implementării ISO 22000


Prin implementarea standardului s-a îmbunătăţit imaginea şi firma prezintă mai multă
credibilitate în faţa clienţilor.

Avantaje competitive pe piata


 a redus riscul imaginii negative faţă de competitori;
 a contribuit la motivarea şi mândria personalului;
 a redus riscul pe o piaţă liberă;
 a contribuit la satisfacerea cerinţelor consumatorilor;

Implementarea standardului a adus şi o serie de beneficii economice:


 reduce timpul de investigare în cazul contaminării;
 reduce procesul de instruire a noului personal;
 reduce litigiile;
 reduce taxele legale;
 îmbunătăţeşte imaginea publică;

76
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

 îmbunătăteşte procesul de selectare a personalului

Prin dezvoltarea şi îmbunătăţirea continuă a acestui sistem s-au obţinut


următoarele obiective, atingându-se ţintele propuse:
- Satisfacerea într-o mai mare măsură a cerinţelor şi aşteptărilor
clienţilor, ajungându-se ca numărul reclamaţiilor să fie sub 5 pe lună;
- Promovarea unor produse noi, lărgirea gamei de produse vândute
cu două produse noi pe an;
- Reducerea costurilor, a cheltuielilor de regie cu 3 %
- A crescut cifra de afaceri cu 15 % pe an, din care 2% rezultă din
contracte nou încheiate;
- S-a dezvoltat competenţa profesională a angajaţilor, crescând
gradul de competenţă cu 10 %
- Câştigarea din 2002 până astăzi în fiecare an a licitaţiilor guvernamentale pentru
distribuirea laptelui în unităţile de învăţământ, în cadrul Programului Guvernamental „Laptele
şi cornul”, obţinându-se dreptul de distribuire a laptelui şcolilor existente în trei sectoare din
municipiul Bucureşti, precum şi în şcolile judeţului Mureş.

Realizarea acestor obiective au dus la atingerea scopurilor propuse:


- creşterea competitivităţii companiei
- consolidarea poziţiei companiei pe o piaţă în continuă dezvoltare
- creşterea segmentului de piaţă ocupat – Friesland România fiind
lider de piaţă la lapte de consum
- creşterea profitabilităţii firmei
Managerii Friesland conduc şi organizează în continuare întreaga activitate de
proiectare, implementare şi îmbunătăţire a sistemului de management al calităţii.
În acest scop se asigură infrastructura, mediul de lucru adecvat pentru desfăşurarea
corespunzătoare a tutror proceselor şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor calităţii,
meţinerea şi îmbunătăţirea continuă a eficacităţii sistemului de management al calităţii.

77
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

BIBLIOGRAFIE

Bologa N., Burda Al. - Merceologie alimentară, Editura Universitară,


Bucureşti, 2006
Boloş V. – Merceologie. Note de curs – extrase şi prelucrări bibliografice,
Universitatea “Petru Maior”, Tîrgu-Mureş, 2002
Boloş V., Chirilă N. – Merceologie: lucrări de laborator, Universitatea “Petru
Maior”, Tîrgu-Mureş, 2002
Diaconescu M. – Marketing agroalimentar, Editura Universitară, Bucureşti,
2005
Drăgulănescu N. - Politica europeană de promovare a calităţii,
www.ccir.ro/strategia-nationala
Forgaciu F. – Bazele merceologiei, Editura „Dimitrie Cantemir”, Tîrgu-Mureş,
Forgaciu F. – Expertiza mărfurilor, Editura “Dimitrie Cantemir”, Tîrgu-Mureş,
2005
Grodea M. – Piaţa laptelui, Editura Expert, Bucureşti, 2005
Ilieş L. – Managementul calităţii totale, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003
Iosif Gh.N. – Piaţa resurselor şi a produselor agroalimentare, Editura
”Tribuna Economică”, Bucureşti, 1998
Moţoc D. – Microbiologia produselor alimentare, Editura Tehnică, Bucureşti,
1964
Pamfilie R. - Garantarea calităţii şi protecţia consumatorului de alimente,
Bucureşti, ASE, 1997
Paraschivescu A.O. – Ghidul calităţii: modele, analize şi studii de caz, Editura
Tehnopress, Iaşi, 2005
Paraschivescu A.O. – Managementul calităţii mărfurilor alimentare, Editura
Tehnopress, Iaşi, 2004
Pastor Ioan – Fundamentele managementului organizaţiei, Editura Risoprint,
Cluj-Napoca, 2005
Paşa F., Paşa L.M. – Calitatea resurselor umane: baza creşterii productivităţii
muncii, în Tribuna Economică nr. 18/14.05.2005, Editor „Tribuna Economică”, Bucureşti,
2005
Resursele umane şi performanţa în organizaţii, Tîrgu-Mureş, Editura
Universităţii „Petru Maior”, 2003

Sârbu R. – Expertiză merceologică, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2001


Toderoiu F., Bucur C. – Economia agroalimentară a României:
multifuncţionalitate, resurse, oportunităţi şi restricţii în perspectivă regională, Centrul de
Informare şi Documentare Economică, Bucureşti, 2005 (Colecţia “Biblioteca Economică”,
seria “Studii şi cercetări economice”, Volumul 25)
*** Legea nr. 150 din 14.05.2004 (Republicată) privind siguranţa alimentelor
şi a hranei pentru animale, emitent: Parlamentul României, publicată în Monitorul Oficial al
României, nr. 959 din 29.11.2006
*** Legea nr. 682 din 09.10.2006 privind aprobarea Grilei de parametri
pentru negocierea preţului de livrare al laptelui de vacă materie primă, stabilită de
reprezentanţii producătorilor şi ai cumpărătorilor, emitent: Ministerul agriculturii, pădurilor
şi dezvoltării rurale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 846 din 13.10.2006
*** Perspectivele industriei prelucrătoare româneşti în contextul dezvoltării
durabile, Centrul de Informare şi Documentare Economică, Bucureşti, 2006 (Colecţia
“Biblioteca Economică”, seria “Studii şi cercetări economice”, Volumul 41)

78
Factori determinanţi ai calităţii laptelui de consum

*** Pregătire de bază în industria alimentară, Editura Oscar Print, Bucureşti,


2000
I.Ruxandra, Repere cronologice în abordarea calitatii, în Tribuna calitatii,
nr.6-7, noiembrie, 1997, pp.93-96
Documente interne S.C. Industrializarea Laptelui Mureş S.A. Tîrgu-Mureş

79