Sunteți pe pagina 1din 11

EDUCATIA MORALA

Student: Gheorghe Alexandra

Anul III

Universitatea Ovidius Constanta, Facultatea de Litere

Specializare: Romana-Engleza
*DEFINIREA EDUCATIEI:

Educaţia constituie obiectul de studiu al pedagogiei, abordabil din perspectiva


dimensiunii sale funcţional-structurale.
Definirea educaţiei la nivelul unui concept pedagogic fundamental, presupune
stabilirea unor repere metodologice necesare pentru delimitarea funcţiilor specifice
activităţii de formare-dezvoltare a personalităţii şi a structurii specifice de proiectare şi de
realizare a acesteia.
In această perspectivă, educaţia reprezintă activitatea psihosocială proiectată la
nivelul unor finalităţi pedagogice care vizează realizarea funcţiei de formare-dezvoltare
permanentă a personalităţii umane prin intermediul unei acţiuni pedagogice structurată la
nivelul corelaţiei educator-educat, desfăşurată într-un câmp pedagogic deschis.
Etimologia cuvântului, de origine latină, sugerează complexitatea fenomenului
educaţiei la nivelul a trei semnificaţii primare: a) educatio = creştere, hrănire, formare; b)
educo-educare = a creşte, a hrăni, a forma, a instrui; c) educo-educere = a scoate din (...), a
ridica, a înălţa.
Educaţia ca produs, reflectă o necesitate de natură socială, care orientează activitatea de
formare-dezvoltare a personalităţii umane. Din această perspectivă trebuie înţeles
"caracterul istoric şi de clasă" al educaţiei, dar şi accentul său naţional. Sunt trăsături
obiectivate social, în diferite ipostaze particulare, desfăşurate în timp şi spaţiu.
Educaţia ca proces reflectă o necesitate de natură psihologică, angajată ia nivelul
numeroaselor raporturi interindividuale care intervin în activitatea de formare-dezvoltare a
personalităţii limăne.
Educaţia apare ca un proces specific uman, realizabil pe o traiectorie "bio-psiho-
socială" care urmăreşte valorificarea "conştiinţei individuale", respectiv a resurselor interne
ale personalităţii.

(Sorin Cristea-Dictionar de termeni pedagogici)


*ASPECTE GENERALE ALE EDUCATIEI:

In masura in care influentele sunt concentrate la nivelul unor institutii de profil,


actiunile permit o organizare,o structurare si chiar o planificare sub aspectul sarcinilor si
timpului acordat acestora.
Educatia se realizeaza in perspectiva unui ideal de personalitate umana,acordat la
repere culturale si istorice bine determinate.Ea nu se limiteaza la o anumita varsta,ci se
poate prelungi pe parcursul intregii vieti a individului.

*FORMELE EDUCATIEI SI RELATIILE DINTRE ELE:

EDUCATIA FORMALA:

Se refera la totalitatea influentelor intentionate si sistematice,elaborate in cadrul unor


institutii specializate (scoli,universitati),in vederea formarii personalitatii umane.
Educatia si instruirea sunt explicite in virtutea unor obiective clar formulate, iar procesul
se caracterizeaza prin intensitate ,concentrare a informatiilor si continuitate.
Scopul acestui tip de educatie il constituie introducerea progresiva a elevilor in marile
paradigme ale cunoasterii si instrumentalizarea lor cu tehnici culturale care vor asigura o
anumita autonomie educativa.
EDUCATIA NONFORMALA:

Cuprinde totalitatea influentelor educative ce se deruleaza in afara programei scolare -


activitati extra-para-peri scolare.
Actiunile incluse in acest perimetru se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate si vin in
intampinarea intereselor variate , specifice fiecarui individ in parte.

EDUCATIA INFORMALA:

Include totalitatea informatiilor neintentionate,difuze,eterogene,voluminoase-din punct


de vedere cantitativ-cu care individul se confrunta in practica de toate zilele,fara ca acestea
sa fie filtrate pedagogic.

EDUCATIA MORALA

1. IMPORTANTA CONCEPTELOR DE MORALA SI EDUCATIE MORALA:

Nu este posibila formarea personalitatii fara a tine seama de aspectul care ar trebui sa
domine intreaga noastra viata sufleteasca: aspectul moral. Pana nu demult,ponderea
educatiei morale in formarea omului,in scoala romaneasca a fost subestimata,dimensiunea
intelectuala a fiintei umane fiind situata in prim plan. Decalajul dintre procesul stiintifico-
tehnic si cel moral a constituit una dintre cauzele dizarmoniei in plan educational intre
intelectualitate si moralitate.
Componentele educatiei morale:

Specificul educatiei morale este determinat,pe de o parte, de particularitatile moralei,ca


fenomen social,care-i confera continutul , iar pe de alta parte ,de conditiile sociopsihice ce
sunt implicate in realizarea lor.

MORALA este o forma a constiintei sociale , care reflecta ansamblul conceptiilor,ideilor


si principiilor (normelor) care calauzesc si reglementeaza comportamentul oamenilor in
relatiile personale, in familie,la locul de munca si in societate,in general.
Continutul moralei include intr-un tot unitar idealul moral, valorile,normele si regulile
morale prin care se reglementeaza raporturile omului cu ceilalti oameni, cu societatea.

IDEALUL MORAL este considerat a fi o imagine a perfectiunii din punct de vedere


moral, care cuprinde ,sub forma unui model,chintesenta morala a personalitatii umane.

VALORILE MORALE reflecta anumite cerinte si exigente generale ce se impun


comportamentului uman in virtutea idealului moral. Normele si regulile morale se refera la
o situatie concreta ; Ele se exprima printr-un ansamblu de propozitii prescriptive sub forma
de obligatii,interdictii si permisiuni privitoare la actiuni morale.

MORALITATEA desemneaza ceea ce este omul sau grupul uman din punct de vedere
moral.Herbart intelegea prin moralitate sau virtute acordul vointei cu ideile morale sau,in
termeni kantieni,acordul dintre vointa si legea morala.

Educatia se defineste ca proces de realizare a moralitatii,ca factor al trecerii de la


morala la moralitate. Educatia morala este o componenta a educatiei prin care se realizeaza
formarea si dezvoltarea constiintei si a conduitei morale , formarea profilului moral al
personalitatii, elaborarea comportamentului socio-moral.
2. OBIECTIVELE EDUCATIEI MORALE:

Formarea morala a personalitatii trebuie privita din punctul vedere al unitatii dintre
constiinta si conduita elevului.In esenta , educatia morala urmareste realizarea
urmatoarelor obiective fundamentale : formarea constiintei si a conduitei morale.

2.1. Formarea constiintei morale:

Din punct de vedere psihologic,formarea constiintei morale include doua componente:


cognitiva si afectiva.
Dimensiunea cognitiva a constiintei se refera la informarea elevului cu continutul si
cerintele valorilor,normelor si regulilor morale.
Cunoasterea de catre elevi a sensului normelor si regulilor morale se concretizeaza in:
formarea reprezentarilor morale, insusirea notiunilor morale, formarea convingerilor
morale:

 Formarea reprezentarilor morale apare ca reflectare , sub forma intuitiva a


caracteristicilor unui complex de situatii si fapte morale concrete.Ele se formeaza in
situatii concrete in care este angrenat elevul in familie , in scoala, in activitatile
extradidactice.
 Insusirea notiunilor morale prin generalizare si abstractizare.Notiunea morala
reflecta ceea ce este esential si general unei clase de manifestari morale pe care o
norma sau o regula morala le cuprinde,caracterul apreciativ exprimandu-se in
judecata morala.
 Formarea convingerilor morale. Numai cunoasterea comandamentelor moralei
sociale nu este suficienta pentru a determina o conduita
corespunzatoare.Convingerile morale rezulta din fuziunea a trei componente-
cognitiva,afectiva si volitionala.-

 Convingerea morala este concomitent rationala, afectiva si volitionala.Ea


presupune intelegerea deplina a unor concepte,principii si norme morale de
conducere in viata.Pentru realizarea acestei convingeri se pot folosi cu succes
procedeele care pornesc de la fapte concrete din viata zilnica ,traite sau imaginate
de elevi.
 Convingerea afectiva se formeaza prin perceperea trairilor emotionale, de regula, a
sentimentelor altruiste ale altora fata de noi,precum si prin trairea de catre noi a
unor sentimente fata de altii.
 Convingerea volitionala.Principiile, normele morale insusite corect,insotite de
sentimentele pe care le dinamizeaza , trebuie sa duca la savarsirea actului moral, la
actele de vointa,spre a forma si convingerea ca se poate executa ceea ce „mintea a
inteles si aprobat si inima a simtit si dorit”(G.G. Antonescu)

2.2.Formarea conduitei morale:

Conduita morala este obiectivarea .constiintei morale in fapte si actiuni cu valoare de


raspunsuri pentru situatiile concrete in care este pusa persoana umana si care imbraca
forma de deprinderi si obisnuinte morale.

 Deprinderile sunt componente automatizate ale conduitei ce se formeaza ca


raspuns la anumite cerinte care se repeta in conditii relativ
identice.Formarea deprinderilor de comportare in acord cu normele morale
este partea cea mai importanta a educatiei morale.
 Obisnuintele morale se formeaza ca si deprinderile , in urma repetarii unei
actiuni,dar ele implica trebuinta de a efectua acea actiune in anumite
conditii.

Deprinderile si obisnuintele se formeaza in cadrul activitatii.Primele deprinderi insusite de


copil sunt imitarea persoanelor din jur,mai tarziu imitatiei i se adauga treptat si stimuli
verbali: ordine,interdictii,sfaturi,rugaminti in legatura cu efectuarea unor activitati.
Deprinderile se consolideaza prin asocierea dintre indrumarile parintilor si cadrelor
didactice,asociate cu controlul si aprecierea.
Formarea obisnuintelor morale conduce mai departe la formarea unor trasaturi de vointa
si caracter.Trasaturile de vointa ca perseverenta ,stapanirea de sine, rabdarea,spiritul de
independenta etc. nu se formeaza de la sine , in mod spontan, ci presupun o indelungata
munca educativa.
Prin caracter , ca obiectiv al educatiei morale , se intelege consecventa vointei, unitatea
ei;ceea ce omul voieste in mod constant .
Elementele constiintei morale orienteaza si stimuleaza conduita morala, iar aceasta, la
randul ei, valorifica asemenea elemente,integrandu-le in deprinderi,obisnuinte si trasaturi
de vointa si caracter.

3.METODE DE EDUCATIE MORALA:

Succesul activitatii de educatie morala este conditionat si de alegerea si folosirea cu


pricepere a metodelor si proceeelor de educatie morala.
Educatia morala dispune de un set de metode si procedee cu eficienta deosebita in
formarea trasaturilor morale ale personalitatii.Prezentam, pe scurt, cateva dintre cele mei
importante metode de educatie morala:

 Exemplul: are o mare eficienta in determinarea executarii faptei morale.


 Exercitiul moral reprezinta o metoda cu mari resurse in formarea deprinderilor de
conduita morala,in desavarsirea activitatilor practice de conformare cu modelul
ales.
 Formularea cerintelor: profesorul utilizeaza in activitatea sa urmatoarele forme
:ordinul, dispozitia, indemnul si sugestia, lamurirea, rugamintea, increderea,
incurajarea, stimularea activitatii prin promiterea unor recompense , initierea
intrecerilor intre elevi, apelul,aluzia, avertismentul, interdictia.
 Exersarea propriu-zisa: antrenarea elevilor in diverse activitati si actiuni face
posibila interiorizarea exigentelor extreme cuprinse in normele ,principiile si
regulile morale si transformarea lor in mobiluri interne ,concomitent cu formarea
deprinderilor si obisnuintelor de comportare , a trasaturilor de vointa si caracter.
 Supravegherea: este metoda de observare atenta de catre educator a comportarii in
devenire a copilului,a tanarului sau adultului.Ea consta in grija continua ,din partea
educatorului, pentru a opri, pe de o parte, pe elevi de la executarea repetata a unor
acte daunatoare care duc la deprindere rele, iar pe de alta parte, pentru a provoca
elevii sa repete acte care duc catre formarea unor deprinderi pozitive.
 Sanctiunea,ca metoda, imbraca doua forme:cand actele repetate de elev sunt
negative intervine pedeapsa iar cand elevul realizeaza succese este stimulat prin
recompense.

Educaţia morală urmăreşte formarea profilului moral al personalităţii. Acesta se


constituie de-a lungul unui proces continuu, care îşi are originea în primii ani ai copilăriei.
Aşadar, educaţia morală include un ansamblu de acţiuni menite să faciliteze formarea
individului ca subiect moral, care gândeşte şi acţionează în concordanţă cu cerinţele
moralei sociale.
Esenta educatiei morale consta in crearea unui cadru adecvat interiorizarii
componentelor moralei social in structura personalitatii morale a copilului, elaborarea si
introducerea profilului moral tinand cont de normele impuse in societate. Astfel educatia
morala tinde spre fomarea individului ca subiect moral, subiect ce gandeste si actioneaza
in spiritul cerintelor si exigentelor moralei sociale, a idealului, a valorilor, normelor si
regulilor pe care ea le detine.

Un ideal moral bine constituit e fundamentul oricarui sistem moral,


caracteristic si definitoriu tendintei si optiunilor comportamentale unei societati, cat
si latura aliata a tuturor elementelor componente ale acestui sistem moral. El
intruchipeaza perfectiunea, in carei fiinta umana e protagonistul propriei dezvoltari
morale. Omul insuseste conditia sa, se dezvolta, se (auto)educa si se realizeaza atat
fizic, cat si in mare masura in plan moral. Acesta tinde continuu spre ideal, indiferent
de faptul realitatii el urmeaza calea autodepasirii, el participa activ la autodezvoltare
si autovalorizare.
Un profil puternic structurat se va rasfrange in mod pozitiv asupra educatiei
intelectuale. Trasaturi ca : perseverenta, tenacitatea, spiritul de disciplina, respectul
pentru adevar, spiritul de raspundere, constinciozitatea au darul de a mobiliza
resursele interne ale personalitatii in directia unei productivitati mai mari a educatiei
intelectuale a receptivitatii si asimilarii valorilor stiintifice. Aceleasi influente pot fi
extinse si asupra educatiei profesionale. Profilul moral imprima un consens valorilor
stiintifice si cele tehnologice prin prisma aplicarii lor in folosul oamenilor.

Educarea tinerilor in spiritul inaltei moralitati se realizeaza numai intr-o


comunitate sanatoasa. Astfel e necesar ca caracteristicile esentiale ale personalitatii
sa fie formate in scoala, sistematic si consecutiv, fundamental fiind exigenta fata de
sine si disciplina constienta, care duc la democratizarea si imbunatatirea relatiilor
dintre oameni.

Persoana nu se naste fiinta umana, ci devine, iar maniera in care devine depinde
primordial de educatia pe care o obtine. Totusi se naste cu inclinatie spre moralitate, cu
simt moral . Copilul invata morala ca pe un ansamblu de reguli transcedente, cu atat mai
sacre cu cat le intelege mai putin. Vine insa un moment in care copilul trebuie sa faca
propriile alegeri, sa separe singur binele de rau, sa decida pentru el insusi, aceasta este
apogeul constiintei sale morale. Disciplina e o cale spre valorizarea normelor, regulilor,
culturii pentru o buna dezvoltare si un mod de comportare superior.

Persoanele construiec legaturi, formeaza atitudini fata de viata, dezvolta diverse


sentimente, cunostinte, capata experiente, realizeza conduite morale si parcurg o cale lunga
de spiritualizare permanenta.

Educatia morala initiaza cu o latura launtrica, ceea ce tainuieste mai profund in om,
raportandu-l la propria persoana.
4.FINALITATILE EDUCATIEI:

Finalitatile educatiei se decanteaza pe axa idealitate-realitate,printr-un dozaj optim intre


dezirabilitate si posibilitate. Nivelul ideatic al finalitatilor educative trebuie sa fie destul de
„inalt” , pentru a reprezenta cu adevarat un model functional, dinamic si in continua mutare
catre noi orizonturi de perfectiune , cu forta ademenitoare pentru individ. In acelasi timp,
finalitatile trebuie sa se adreseze unor oameni concreti, sa potenteze maximal fortele lor
latente si sa se adecveze unor realitati bine circumscrise din punct de vedere istoric, social,
cultural; ele trebuie sa permita o perfectare a insertiei individului social,dar si o crestere a
raspunderii societatii pentru destinele individuale. Idealul educativ determina si forteaza
realitatile educative sa urmeze un anumit traseu valoric, filtreaza-selectiv-o serie de
imperative supraordonate, care ghideaza si legitimeaza axiologic strategii
educative,sanctioneaza trasee periferice sau rezultate educationale catastrofice.