Facultatea de ŞtiinȚe Juridice, Economice şi Administrative din Braşov

Program de studiu: Drept

Examen licenta – iulie 2018

DREPT PENAL. PARTEA GENERALĂ

1. Legea penala prevede:
a) faptele care constituie infractiuni;
b) fatele care constituie infractiuni si contraventii;
c) faptele care constituie contraventii.
2. Normele juridice penale prohibitive spre deosebire de cele onerative prevăd:
a. obligaȚia de a nu face
b. obligaȚia de a face
c. incriminarea omiterii săvârşirii faptei.
3. Care sunt izvoarele formale ale dreptului penal:
a. ConstituȚia
b. Codul penal român
c. Legile speciale
d. Tratate, pacte şi convenȚii internaȚionale
e. Cutuma
4. PrecizaȚi care dintre principiile enunȚate reprezintă principiile generale
ale dreptului penal:
a.Principiul legalităȚii
b.Principiul umanismului în dreptul penal
cPrincipiul egalităȚii în faȚa legii penale
d. Principiul teritorialităȚii
5. Legea penala se aplica:
a) tuturor infractiunilor, chiar daca, ulterior comiterii faptei, o fapta nu mai este prevazuta ca
infractiune de legea penala noua;
b) infractiunilor savârsite în timpul cât ea se afla în vigoare;
c) tuturor infractiunilor, chiar daca, la data comiterii o fapta nu erea incriminata dar,
ulterior, aceasta a fost prevazute de legiuitor ca infractiune.
6.Prin lege penală se înȚelege în conformitate cu prevederile art 173 Cod Penal orice
dispoziȚie cu caracter penal cuprinsă în:
a.ConstituȚia României
b.OrdonanȚe de urgenȚă
c.Acte normative care aveau putere de lege la data adoptării lor.
d.Legi organice
7. PrecizaȚi care sunt faptele penale pedepsite de către statul roman în virtutea
principiului teritorialităȚii, prevăzut de articolul 8 Cod Penal.
a. infracȚiunile săvârşite pe teritoriul României
b. infracȚiunile săvârşite de către un cetăȚean roman în spaȚiul Uniunii Europene.
c. infracȚiunile săvârşite de un cetăȚean străin sau fără cetăȚenie împotriva statului roman sau a
unui cetăȚean roman.
8.PrecizaȚi care sunt faptele penale pedepsite de către statul roman în virtutea principiului
realităȚii legii penale, prevăzut de articolul 10 alin 1 , Cod Penal:
a. InfracȚiunile săvârşite în afara teritoriului Țării de către un cetăȚean străin sau o persoană fără
cetăȚenie, contra statului pe care se afla..
b. InfracȚiunile săvârşite în afara teritoriului Țării de către un cetăȚean străin sau o persoană fără
cetăȚenie contra unui cetăȚean român ,a unei persoane fizice sau juridice române sau contra
statului roman
c.InfracȚiunile săvârşite pe teritoriul Țării de către un cetăȚean străin sau o persoană fără cetăȚenie,
contra statului roman ori contra unui cetăȚean român ori a unei persoane fizice sau juridice
române.
9.Care sunt cazurile în care legea penala romana se aplica în virtutea principiului
universalitătii:
a) s-a savarşit o infracȚiune pe care statul roman şi-a asumat obligatia să o reprime în
temeiul unui tratat internaȚional, indiferent dacă este prevăzuta sau nu de legea penală a statului
pe al cărui teritoriu a fost comisa;
b) s-a cerut extradarea sau predarea infractorului şi aceasta a fost refuzata.
c) infractiunile să fie săvârsite pe teritoriul tării de către un cetătean strain sau o persoana
fara cetatenie.
10.Infractiunea este fapta prevazute de legea penala care:
a)este savârsita cu vinovatie;
b)prezinta pericol social;
c)este savârsita cu vinovatie, nejustificata, si imputabila persoanei care a savârsit-o.
11.O fapta prevazuta de legea penala este savârsita cu vinovatie atunci când:
a)fapta a fost comisa cu intentie, din culpa sau cu intentie depasita;
b)rezultatul socialmente periculos s-a produs din vina faptuitorului;
c)fapta a fost savârsita cu intentie.
12.InfracȚiunea este săvârşită cu intenȚie directă atunci când autorul:
a. prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui.
b. prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte.
c. prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce
13. InfracȚiunea este săvârşită cu intenȚie indirectă atunci când autorul
a.prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte
b. prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui
c. nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă.
14. InfracȚiunea este săvârşită din culpă , forma – cu uşurinȚă, atunci când autorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce
b)nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă
c) prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui
15.Ne aflam în prezenta intentiei depasite (preterintentiei) atunci când:
a.)fapta penala a fost savârşita cu intenȚie, autorul urmarind sa produca o anumita urmare
periculoasa, la care s-a adaugat culpa autorului, ca un element de agravare a formei iniȚiale de
vinovaȚie şi care, în final, agraveaza şi urmarea, facând-o mai grava decât cea pe care autorul se
aştepta s-o produca fapta sa
b)fapta a fost savârsita cu intentie, autorul urmarind atingerea unui rezultat socialmente
periculos, acesta depasind însa, în gravitate intentia initiala a faptuitorului.
c)fapta a fost savârsita cu intentie, dar autorul a apreciat, fara temei ca rezultatul socialmente
periculos nu va fi de o gravitate foarte mare.
16.Obiectul juridic special al infracȚiunii îl reprezintă:
a.)valoarea socială concretă împotriva căreia se îndreaptă nemijlocit fapta infracȚională
b). totalitatea valorilor ocrotite de legea penală
c) grup de valori de aceeaşi natură şi care constituie o parte a obiectului juridic
general
17.Obiectul juridic complex al infracȚiunii cuprinde:
a) două valori diferite ocrotite prin aceeaşi normă penală, un obiect direct şi unul indirect.
b) grup de valori de aceeaşi natură şi care constituie o parte a obiectului juridic general
c) totalitatea valorilor ocrotite de legea penală
18.Există tentativă atunci când:
a) urmarea materială nu s-a produs din motive independente de voinȚa autorului.
b) urmarea periculoasă nu s-a produs din voinȚa făptuitorului
c) s-au produs urmari materiale nesemnificative.
19.InfracȚiunea este săvârşită din culpă , forma – fără prevedere, atunci când autorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va
produce
b) nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă
c)prevede rezultatul faptei sale şi îl urmăreşte
20.In cazul infractiunii consumate:
a.)urmarea imediata consta din vatămarea efectiva a valorii sociale protejata prin norma
de incriminare
b) urmarea imediata consta numai in crearea unei stari de pericol pentru valoarea
sociala protejata
c) rezultatul (urmarea periculoasa), nu se produce.
21. Prin ce se caracterizeaza infractiunile continuate:
a. elementul material este alcatuit dintr-o pluralitate de acte, savârșite la anumite intervale
de timp, dar în realizarea acelorasi urmari, a unor actiuni sau inactiuni ce prezinta, fiecare în
parte, continutul aceleiasi infractiuni.
b actiunea ce constituie elementul material este susceptibila de prelungire si dupa momentul
consumarii
c. sunt realizate atunci cand, dupa savarsirea continutului de baza al unei infractiuni, rezultatul
acesteia se amplifica de la sine.
22.Prin “desistare” se întelege:
a) situatia în care rezultatul socialmente periculos nu se mai produce, din motive
independente de autor.
b) situatia în care autorul întreprinde demersuri în vederea savârsirii unei fapte incriminate
de legea penala însa rezultatul acesteia nu se produce din cauza modalitatii în care s-a încercat
comiterea sa.
c) situatia în care executarea acȚiunii incriminate de legea penala a început dar nu este dusa
pâna la capat din iniȚiativa proprie a autorului.
23.Latura obiectiva a infractiunii este alcatuita din:
a) elementul material, urmarea periculoasa si forma de vinovatie ceruta de lege;
b) elementul material si urmarea periculoasa;
c) elementul material, urmarea periculoasa şi raportul de cauzalitate.
24.Precizati tipurile unitatii legale infractionale:
a) Infractiunea continuata
b) Infractiunea complexa
c) Infractiunea progresiva si infractiunea de obicei
d) Infractiunea continua
25.Formele pluralitatii de infractiuni sunt:
a) concursul de infracȚiuni
b) recidiva
c) pluralitatea intermediara de infractiuni
26. Există concurs real de infracȚiuni atunci când:
a) două sau mai multe infractiuni au fost savarşite de aceeasi persoana, prin
actiuni sau inactiuni distincte, înainte de a fi condamnata definitiv pentru
vreuna din ele.
b) una dintre infracȚiuni a fost comisa pentru săvarsirea sau ascunderea altei infractiuni.
c) o acȚiune sau o inacȚiune savarsită de o persoana, din cauza imprejurarilor în care
a avut loc sau a urmarilor pe care le-a produs, realizează conȚinutul mai multor
infracȚiuni
27.“Elementul material” al infractiunii consta în:
a) mijlocul fix utilizat de inculpat la savârsirea infractiunii;
b) consta din acȚiunea sau inacȚiunea incriminata;
c) totalitatea materialelor folosite de inculpat în cazul comiterii unei infractiuni.
28.Există concurs formal de infracȚiuni atunci cand:
a) o actiune sau o inactiune savarsita de o persoana, din cauza imprejurărilor în care
a avut loc sau a urmarilor pe care le-a produs, realizeaza continutul mai multor
infractiuni.
b) una dintre infractiuni a fost comisa pentru savarsirea sau ascunderea altei infractiuni
c)două sau mai multe infractiuni au fost savarşite de aceeasi persoana, prin actiuni sau inactiuni
distincte, in baza aceleiasi rezolutii infractionale
29.CondiȚiile de existenta a concursului de infractiuni:
a) savarşirea a două sau mai multe infractiuni de catre aceeasi persoana
b) cel puȚin două dintre infractiuni să-si păstreze caracterul penal şi sa poată atrage
răspunderea penala a faptuitorului
c) cel puȚin două dintre infractiuni să-si păstreze caracterul penal şi sa poată atrage
răspunderea penala a faptuitorului
30.La stabilirea starii de recidiva nu se Ține seama de hotararile de condamnare privitoare
la:
a) faptele care nu mai sunt prevazute de legea penala;
b.) infractiunile amnistiate;
c) infractiunile savarşite din culpă.
31.Precizati formele participatiei penale proprii:
a) Autoratul
b) Instigarea
c) Complicitatea
32. Precizati care sunt cauzele justificative:
a) Legitima apărare
b) Starea de necesitate
c) Iresponsabilitatea
d) Minoritatea făptuitorului
33.Precizati care sunt cauzele de neimputabilitate:
a) Excesul neimputabil
b) Iresponsabilitatea
c) IntoxicaȚia
d) Consimtamantul persoanei vatamate
34.Precizati care sunt cauzele justificative:
a) Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaȚii
b) Constrangerea fizica si constrangerea morala
c) Eroarea
d) Excesul neimputabil
35. Precizati care sunt cauzele de neimputabilitate:
a) Cazul fortuit
b) Intoxicatia
c) Excesul neimputabil
d) Legitima aparare
36. Amnistia, retragerea plangerii prealabile, impacarea, lipsa plangerii prealabile
reprezinta:
a) Cauze care inlatura raspunderea penala
b) Cauze justificative
c) Cauze de neimputabilitate
37.Dupa felul lor,pedepsele sunt clasificate in:
a) Pedepse principale
b) Pedepse accesorii
c) Pedepese complementare
d) Detentiunea pe viata
38.Pedepsele principale in dreptul penal roman( articolul 53 din Codul Penal) sunt:
a) Detentiunea pe viata
b) Inchisoarea
c) Amenda
d) Sanctiunea contraventionala cuprinsa intre 300 lei si 200000 lei
39.Regimul inchisorii reprezinta :
a) Privarea de libertate pe durata determinata , cuprinsa intre 15 zile si 30 ani
b) Privarea de libertate pe durata determinata cuprinsa intre 30 zile si 25 ani
c) Privarea de libertate pe durata determinata intre 15 zile si 25 ani.

40. Amenda consta in suma de bani pe care condamnatul este obligat sa o plateasca
condamnatului. Cuantumul amenzii se stabileste prin sistemul zilelor amenda.Precizati
care este suma corespunzatoare unei zile amenda si care este numarul zilelor amenda:
a) Suma corespunzatoare unei zile amenda este cuprinsa intre 10 – 50 lei iar numarul zilelor
amenda este cuprins intre 30 – 400 de zile
b) Suma corespunzatoare unei zile amenda este cuprinsa intre 10 – 30 lei iar numarul zilelor
amenda este cuprins intre 15 – 300 de zile
c) Suma corespunzatoare unei zile amenda este cuprinsa intre 20– 40 lei iar numarul zilelor
amenda este cuprins intre 40 – 400 de zile
41. Pedepsele complementare aplicabile persoanei fizice sunt:
a) Interzicerea exercitarii unor drepturi, degradarea militara, publicarea hotararii definitive de
condamnare;
b) Interzicerea exercitarii unor drepturi (dreptul de a fi ales in functii publice, dreptul de a ocupa
o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, dreptul strainului de a se afla pe teritoriul
Romaniei, dreptul de a alege, etc);
c) Interzicerea exercitarii unor drepturi si degradarea militara.
42.Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi se dispune:
a) in cazul tuturor sentintelor date de instanta judecatoreasca;
b) ori de cate ori instanta, in functie de natura si gravitatea faptei, imprejurarile cauzei si
persoana infractorului, apreciaza ca pedeapsa principala nu este suficienta;
c) doar la solicitarea procurorului de sedinta.
43. Constituie circumstante atenuante legale conform prevederilor articolului 75 din Codul
Penal urmatoarele imprejurari:
a) Depasirea limitelor legitimei aparari
b) Depasirea limitelor starii de necesitate
c) Eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii
d) Imprejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea infractiunii sau
periculozitatea infractorului
44.Circumstantele atenuante judiciare:
a) Sunt obligatorii, codul penal prevăzând prevederi exprese in acest ses;
b) Au un caracter facultativ, reprezentând un atribut al judecătorului de a stabili dacă le
va aplica sau nu;
c) Prin aplicarea lor pedeapsa aplicata este mai mare.
45. Constituie circumstante agravante:
a) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna
b) Savarsirea infractiunii profitand de starea de vadita vulnerabilitate a persoanei
vatamate,datorata varstei,starii de sanatate,infirmitatii sau altor cauze
c)Imprejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea infractiunii
sau periculozitatea infractorului
d) Depasirea limitelor starii de necesitate
46.Cadrul masurilor de siguranta este prevazut de art. 108 din Codul penal.
Măsurile de siguranta sunt:
a) obligarea la tratament medical
b) internarea medicala
c) interzicerea exercitarii unor drepturi
47.Cadrul măsurilor de siguranȚă este prevăzut de art. 108 din Codul penal. Măsurile de
siguranȚă sunt:
a) interzicerea ocuparii unei functii sau a exercitarii unei profesii
b) confiscarea speciala
c) confiscarea extinsa
d) dreptul de a fi ales în autoritatile publice sau în orice alte functii publice
48. Durata masurii de siguranta:
a) incepe de îndata ce a fost dispusa si se aplica pe durata nedeterminata, durand pană la
insanatosirea faptuitorului
b) incepe deindata ce a fost dispusa si se aplica pe durata determinata , dar nu mai mult de doi
ani
c) incepe dindata si se aplica pe durata determinata , dar nu mai mult de 1 an
49. Interzicerea ocuparii unei functii sau profesii ca si masura de siguranta se ia fata de
persoana care a savarsit fapta prevazuta de legea penala urmare a :
a) incapacitatii, nepregatirii sau altor cauze care il fac impropriu pentru ocuparea unei anumite
functii ori pentru exercitarea unei profesii
b) exercitarii abuzive, voit ilegale a profesiei, functiei
c) urmare a aplicarii unei pedepse cu inchisoarea cuprinsa intre un an si cinci ani
50.Minorii cu varsta cuprinsa intre 14- 16 ani :
a) raspund penal
b) nu raspund penal.
c) răspund penal numai daca se dovedeste ca au savarsit fapta cu vinovătie, respectiv au avut
discernamant
51.Sunt masuri educative neprivative de libertate:
a) stagiul de formare civică
b) supravegherea
c) internarea într-un centru educativ
52.Sunt masuri educative neprivative de libertate:
a) consemnarea la sfarsit de săptamana;
b) asistarea zilnica.
c) internarea într-un centru de detentie.
53. Sunt masuri educative privative de libertate
a) internarea într-un centru educativ;
b) supravegherea;
c) asistarea zilnica.
d) consemnarea la sfarsit de saptamana;
54. Sunt masuri educative privative de libertate:
a) internarea intr-un centru de detenȚie.
b) asistarea zilnica.
c) supravegherea;
d) consemnarea la sfarsit de saptamana;
55.Conform art. 133 C. pen., masurile educative:
a) nu atrag interdictii, decaderi sau incapacitati
b) atrag interdictii, decaderi sau incapacitati
c) atrag doar interdictii
Drept penal. Parte specială

MULTIPLE CHOICE

1. Pedeapsa:

a. poate fi hotarata de judecator chiar daca legea nu prevede, daca fapta este foarte grava si aduce
atingere unor valori sociale foarte importante

b. nicio pedeapsa nu poate fi stabilita şi aplicata in afara limitelor legii

. poate fi hotarata de instanta si atunci cand legea nu prevede, insa numai de catre Inalta Curte de
Casatie si Justitie

ANS: B PTS: 1

2. Ca regula generala, infractiunea savarsita la bordul unei aeronave romanesti care

survoleaza spatiul aerian al Japoniei:

a. nu va constitui infractiune daca legea penala japoneza nu incrimineaza fapta

b. se considera savarsita pe teritoriul Japoniei

c. se considera savarsita pe teritoriul Romaniei

ANS: C PTS: 1

3. In ipoteza in care un cetatean roman sustrage bunuri, in baza aceleiasi rezolutii

infractionale, in mai multe state ale Uniunii Europene, se va aplica legea penala romana daca:

a. numai dacă primul act de executare a infractiunii continuate a fost savarsit in tara

b. chiar daca numai un singur act de executare a infractiunii continuate a fost savarsit in
Romania

c. numai daca infractorul este pe teritoriul tarii noastre

ANS: B PTS: 1
 4. In cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au
intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila:

a. intotdeauna

b. daca instanta apreciaza in acest sens

c. daca faptuitorul a avut o buna conduita dupa savarsirea faptei

ANS: A PTS: 1

5. Exista praeterintentie (intentie depasita):

a. cand fapta constand intr-o actiune sau inactiune intentionată produce un rezultat mai
grav, care se datoreaza culpei faptuitorului

b. cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale dar socoteste fara temei ca nu se va
produce

c. cand faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi putea si trebuia sa prevada ca
actiunile sale vor duce la un rezultat ce va depasi limitele de siguranta impuse de lege

ANS: A PTS: 1

6.

Care din urmatoarele este cauza justificativa:

a. starea de necesitate

b. constrangerea fizica

c. excesul neimputabil

ANS: A PTS: 1
7.

Obiectul juridic al infractiunii este complex daca:

a. fapta prevazuta de legea penala pune in pericol sau vatama doua sau mai multe valori
sociale

b. fapta prevazuta de legea penala aduce atingere unei valori sociale de importanta
deosebita

c. pentru savarsirea infractiunii faptuitorul se foloseste de mijloace deosebit de sofisticate

ANS: A PTS: 1

8. In cazul minorului sub 14 ani:

a. exista o prezumtie absoluta ca nu raspunde din punct de vedere penal

b. exista o prezumtie relativa ca nu raspunde din punct de vedere penal

c. raspunde din punct de vedere penal, dar numai in cazul infractiunilor savarsite cu
intentie

ANS: A PTS: 1

9.

Nu poate fi subiect activ al infractiunii:

a. minorul de 16 ani

b. femeia insarcinata

c. statul

ANS: C PTS: 1
 10.

Poate fi subiect pasiv al infracţiunii:

a. numai o persoana fizica

b. numai o persoana juridica

c. persoana fizica si persoana juridica

ANS: C PTS: 1

11.

Care din urmatoarele este pedeapsa complementara:

a. interzicerea dreptului de a alege

b. amenda penala

c. tinerea in catuse pe perioada executarii pedepsei

ANS: A PTS: 1

12. In ce consta principiul umanismului legii penale?

a. intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale

omului

b. intreaga activitate in domeniul dreptului penal trebuie sa se desfasoare pe baza legii si in

conformitate cu legea

c. intreaga reglementare juridica penala trebuie sa asigure prevenirea savarsirii faptelor

periculoase, atat prin conformare cat si prin constrangere fata de cei care savarsesc
asemenea fapte

ANS: A PTS: 1
 13. Ce se intelege prin interpretarea legii penale?

a. o operatiune logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de drept si are

drept scop aflarea vointei legiuitorului, exprimata in acea norma

b. o operatiune logica ce se refera la fapte tipice si trebuie aplicata unor fapte concrete care
sunt variabile

c. o activitate stiintifica prin care se explica si se desluseste continutul normativ al legilor

ANS: A PTS: 1

14. Este in legitima aparare persoana care savarseste fapta pentru a:

a. salva de la un pericol imediat şi care nu putea fi înlăturat altfel viata, integritatea

corporala sau sanatatea sa ori a altei persoane

b. indeplini o obligatie impusa de autoritatea competenta

c. inlatura un atac direct, material, imediat si injust

ANS: C PTS: 1

15. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine in cursul urmaririi penale?

a. nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul
intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale

b. se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala

c. se va pronunta achitarea

ANS: B PTS: 1
 16. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca aceasta intervine in cursul judecatii?

a. se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala

b. se va pronunta clasarea

c. se va pronunta achitarea

ANS: C PTS: 1

17. Ce fel de act este extradarea?

a. administrativ, bilateral, politic

b. bilateral, juridic, civil

c. politic, juridic, bilateral

ANS: C PTS: 1

18. Ce se intelege prin „verbum regens"?

a. mobilul infractiunii

b. scopul infractiunii

c. elementul material al laturii obiective a infractiunii

ANS: C PTS: 1
19. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul penal?

a. infractiunilor formale

b. infractiunilor formale de atitudine

c. infractiunilor de rezultat

ANS: C PTS: 1

20. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa?

a. la infractiunile continuate

b. la infractiunile omisive

c. la infractiunile savarsite cu intentie indirecta

ANS: B PTS: 1

21.

Complicele este persoana care:

a. cu intentie sau din culpa, ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea
penala

b. promite, dupa savarsirea faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va
favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita

c. cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea
penala.

ANS: C PTS: 1
22.

Ce este starea de necesitate?

a. este o cauza care in mod direct inlatura caracterul penal al faptei

b. este o cauza care inlatura raspunderea penala

c. este o cauza care inlatura executarea pedepsei

ANS: A PTS: 1

23.

Ce se inlatura prin constrangerea morala?

a. caracterul penal, deoarece fapta nu mai constituie infractiune

b. raspunderea penala

c. executarea pedepsei

ANS: A PTS: 1

24.

Cand se considera ca o infractiune este infractiune continuata?

a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective, se

prelungeste in timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii

b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care
prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost condamnata
definitiv pentru vreuna din ele
c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi
rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni

ANS: C PTS: 1

25.

Care este momentul consumarii infractiunii progresive?

a. momentul epuizarii rezultatului

b. momentul prin care se savarsesc actiunile prin care se realizeaza elementele materiale
specifice laturii obiective

c. momentul incetarii ultimei actinuii sau inactiuni

ANS: A PTS: 1

26.

Cand exista eroarea de fapt?

a. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut ca acea fapta constituie o

infractiune

b. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a prevazut ca se vor produce anumite

consecinte grave

c. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut existenta unei stari, situatii sau
imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei

ANS: C PTS: 1
 27. Obiectul material in cazul infractiunii de omor este reprezentat de:

a. corpul victimei in viata

b. obiectul folosit de faptuitor (arma)

c. infractiunea de omor este lipsita de obiect material intrucat viata nu se poate concretiza
intr-o valoare materiala

ANS: A PTS: 1

28. Omorul calificat cu premeditare [art. 189 alin. 1 lit. a) C.pen.]:

a. implica o simpla chibzuire anterioara asupra faptei

b. implica exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregatire a infractiunii

c. implica existenta unui interval de timp intre luarea hotararii de a comite infractiunea si
savarşirea acesteia, chiar daca faptuitorul nu a chibzuit asupra faptei si nu a pregatit-o

ANS: B PTS: 1

29.

Fapta lui A de a-i furniza lui B o cantitate de otrava, cunoscand ca B o va folosi pentru a-l ucide pe C,
rezultat ce s-a produs, poate reprezenta:

a. instigare la infractiunea de omor

b. complicitate materiala la infractiunea de omor

c. coautorat la infractiunea de omor

ANS: B PTS: 1

30.
Subiect pasiv al infractiunii de omor poate fi:

a. un cadavru

b. o persoana juridica

c. o persoana care mai are de trait doar cateva minute

ANS: C PTS: 1

31.

Uciderea din culpa prin care s-a cauzat moartea a două sau mai multor persoane:

a. constituie o infractiune de ucidere din culpa, in varianta agravata

b. constituie infractiune de omor calificat

c. constituie atatea infractiuni de ucidere din culpa cati subiecti pasivi sunt

ANS: A PTS: 1

32.

Subiectul activ la infractiunea de lovire sau alte violente:

a. nu este circumstantiat de norma de incriminare

b. poate fi reprezentat si de un functionar public care se afla in exercitarea atributiilor de

serviciu

c. poate fi reprezentat si de victima, in ipoteza automutilarii

ANS: A PTS: 1

33.

Sub aspectul laturii subiective, infractiunea de vatamare corporala:

a. se poate savarsi numai din culpa

b. se poate savarsi numai cu intentie directa

c. se savarseste cu intentie directa sau indirecta

ANS: C PTS: 1

34. A il loveste pe B cu o teava metalica in zona capului, de peste 6 ori, survenind leziuni
grave si fiind necesare peste 90 de zile de ingrijiri medicale se va retine:

a. tentativa la infractiunea de omor

b. infractiunea de vatamare corporala

c. infractiunea de vatamare corporala in varianta agravata

ANS: A PTS: 1

35.

Care din următoarele enunturi este corect cu privire la subiectul activ al infractiunii de lipsire de
libertate in mod ilegal:

a. subiect activ poate fi si o persoana juridica

b. participatia este posibila numai in forma complicitatii

c. subiect activ poate fi orice persoana fizica cu raspundere penala

ANS: C PTS: 1

36. In ceea ce priveste latura subiectiva a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal:

a. se poate savarsi si din culpa

b. se poate savarsi numai cu intentie directa calificata prin scop

c. se savarseste cu intentie directa sau indirecta

ANS: C PTS: 1
 37. Situatia premisa in cazul infractiunii de evadare (art. 285 C. pen.) consta in:

a. existenta unei hotarari judecatoresti de condamnare

b. existenta starii legale de retinere sau detinere

c. existenta unui mandat de executare a pedepsei

ANS: B PTS: 1

38.

Care din urmatoarele actiuni pot constitui infractiune de amenintare?

a. amenintarea cu o actiune in justitie

b. amenintarea cu razbunarea divina

c. amenintarea cu loviri sau alte violente

ANS: C PTS: 1

39.

In cazul infractiunii de amenintare:

a. pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitati de infractiuni

b. infractiunea se va retine numai daca faptuitorul a luat hotararea sa savarseasca

infractiunea sau fapta cu care se ameninta

c. tentativa nu este posibila

ANS: A PTS: 1
40.

In cazul nerestituirii unui bun predat ca urmare a inducerii in eroare a unei persoane se va retine:

a. infractiunea de inselaciune

b. infractiunea de abuz de incredere

c. nu va exista o fapta penala

ANS: A PTS: 1

41. In cazul infractiunii de viol:

a. tentativa este posibila doar in forma intrerupta

b. elementul material poate consta numai intr-un raport sexual, nu si intr-un act sexual

c. fapta se poate comite si din culpa

ANS: A PTS: 1

42. Poate fi obiect material al infractiunii de furt:

a. un autovehicul

b. un bun imobil prin natura lui

c. un lucru abandonat

ANS: A PTS: 1

43. Daca faptuitorul ameninta victima ca va publica unele fotografii ale concubinei sale daca
nu ii da o suma de bani, se va putea retine infractiunea de:

a. amenintare

b. santaj
c. nu constituie fapta penala

ANS: B PTS:

44.

Subiect activ al infractiunii de luare de mita poate fi:

a. orice persoana cu raspundere penala

b. paznicul de la o societate comerciala

c. un ofiter de politie

ANS: C PTS: 1

45.

Infractiunea de fals intelectual se consuma in momentul:

a. finalizarii intocmirii inscrisului oficial de catre functionarul public aflat in exercitarea

atributiilor de serviciu

b. folosirii inscrisului falsificat

c. in care functionarul transmite inscrisul persoanei pentru care a fost intocmit

ANS: A PTS: 1

46. Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare:

a. decat pedeapsa aplicata autorului

b. decat pedeapsa aplicata autorului, in urma reducerii, ca efect al circumstantelor

atenuante

c. decat pedeapsa prevazuta de lege pentru autor

ANS: C PTS: 1
 47.

Fapta de a condamna o persoana stiind ca este nevinovata constituie:

a. represiune nedreapta

b. cercetare abuziva

c. supunere la rele tratamente

ANS: A PTS: 1

48.

Fapta inculpatului de a asmuti cainii asupra victimei, cu consecinta decesului, ca urmare a multiplelor
plagi muscate:

a. constituie infractiune de omor

b. constituie infractiune de ucidere din culpa

c. constituie infractiune de loviri cauzatoare de moarte

ANS: A PTS: 1

49. In cazul in care victima infractiunii de omor este o femeie gravida, iar faptuitorul nu
cunostea starea de graviditate a acesteia se va retine:

a. infractiunea de omor

b. infractiunea de omor calificat (asupra unei femei gravide)

c. infractiune de omor in concurs cu infractiunea de vatamare a fatului

ANS: A PTS: 1

50.

In cazul in care talharia a avut ca urmare moartea victimei se va retine:

a. infractiunea de talharie in concurs cu infractiunea de omor

b. infractiunea de omor calificat

c. niciuna dintre variante

ANS: C PTS: 1

51. Obiectul material al infracȚiunii de uz de fals (art. 323 C. pen.) poate fi:
a) doar un înscris oficial;
b)doar un înscris sub semnătură privată;
c)un înscris oficial sau un înscris sub semnătură privată

52.Conform legislaȚiei române, suprimarea vieȚii unui bolnav aflat în fază terminală, la
rugămintea acestuia:
a)reprezintă infracȚiunea de omor;
b)uciderea la cererea victimei;
c)nu reprezintă infracȚiune, dacă a fost în prealabil aprobată de organele abilitate.

53.La infracȚiunea de violare de domiciliu (art.224 C.pen):

a)actele pregătitoare nu sunt incriminate;
b)tentativa este incriminată;
c)urmarea imediată constă într-un rezultat material.

54.Raportul sexual cu o persoană de sex diferit, care este frate, prin constrângerea acestuia
sau profitând de imposibilitatea lui de a se apăra, constituie:
a)infracȚiunea de viol (art. 218 C. pen);
b)agresiunea sexuală (art. 219 C. pen);
c)concurs formal între infracȚiunea de viol si agresiune sexuală.

55. Intr-o cauză penală, dacă un martor face declaraȚii mincinoase cu scopul de a
determina zădărnicirea urmăririi penale, se întrunesc condiȚiile săvârsirii infracȚiunii de:
a)mărturie mincinoasă;
b)favorizarea făptuitorului în concurs cu mărturia mincinoasă;
c) favorizarea făptuitorului în concurs cu mărturia mincinoasă si falsul în declaraȚii.

• GRILE PROCEDURA CIVILA

Aratarea titularului dreptului, ca forma de interventie fortata a tertilor in procesul civil: Se poate formula
numai in cazul cererilor (proceselor) prin care se urmareste valorificarea unui drept real
Actele procesuale de dispoziție pot fi făcute de mandatar: numai în baza unei procuri speciale pentru
exercitarea acestor drepturi

Actele procesuale de dispoziție pot fi făcute de mandatar: numai în baza unei procuri speciale pentru
exercitarea acestor drepturi

Care sunt modalitatile concrete prin care se poate manifesta rolul activ al judecatorului? posibilitatea de
a ordona din oficiu dovezile pe care le considera necesare pentru solutionarea cauzei chiar daca partile
se impotrivesc;

Care sunt participantii in procesul civil? instanta si partile, procurorul, organul de executare, martorii,
expertii si aparatorii;

Ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi asigurat principiul contradictorialitatii in procesul civil? toate
elementele procesului trebuie supuse dezbaterii partilor;

Ce caracter au normele care prevad compunerea instantei? Imperativ

Ce face instanta in fata careia s-a ivit conflictul de competenta? va suspenda din oficiu orice alta
procedura;

Cererea paratului de a se constata perimarea cererii de chemare in judecata: se va admite chiar daca,
dupa ultima zi a termenului de perimare dar inainte de inregistrarea cererii de constatare a perimarii,
reclamantul a efectuat un act de procedura.

Cererea prin care reclamantul solicita instantei judecatoresti sa se constate ca a intervenit presciptia
extinctiva a dreptului paratului de a obtine executarea silita a unui debit este: Admisibila numai daca nu
s-a declansat executare silita cu privire la debitul respectiv ;

Cererea prin care se solicita infiintarea sechestrului judiciar: Se solutioneaza prin incheiere supusa
recursului in termen de 5 zile de la pronuntare;
Cererea prin care se solicita infiintarea sechestrului judiciar: se solutioneaza prin incheiere supusa
recursului in termen de 5 zile de la pronuntare.

Cererea reconventionala: se solutioneaza de instanta competenta se judece cererea principala chiar

daca a fost disjunsa

Cererea de interventie voluntara într-un proces poate fi facuta: numai de un terț interesant

Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite în procese penale sunt de
compententa: tribunalu

Cererea de chemare în judecata se poate introduce:la instanta domiciliului pârâtului dacă acesta are
domiciliu cunoscut

Cererile privitoare la executarea, anularea rezolutiunea sau rezilierea unui contract se pot introduce: la
instanta unde sa încheiat contractul sau la instanta locului prevazut în contract pentru executare

Cererile ce izvorăsc dintr-un contract de transport pot fi judecate de : instanta de la locul de plecare sau
la instanta de la locul de sosire

Cheltuielile de judecata:

- asupra carora instanta a omis sa se pronunte, pot fi obtinute pe calea cererii de completare a
hotararii;

- pot fi acordate, la cerere, daca reclamantul a renuntat la judecata dupa comunicarea actiunii dar
inainte de primul termen de judecata;

Citarea prin publicitate se dispune: cand comunicarea actelor de procedura nu se poate face datorita
faptului ca s-a daramat cladirea, spatiul a devenit de nelocuit sau din alte motive asemanatoare.

Contestatia in anulare de drept comun este admisibila: partea nu a fost legal citata la judecarea apelului,
a formulat recurs invocand acest motiv, dar recursul s-a perimat;

Cum se ataca hotararea ce constituie regulatorul de competenta? poate fi atacata cu recurs in 5 zile de
la comunicare.

Cum se calculeaza termenul pe zile in procesul civil? se calculeaza pe zile libere, actul putand fi depus
numai in orele in care serviciile instantei functioneaza;

Coparticiparea procesuală este intotdeauna:obligatorie dacă dispune legea

Daca cel citat, aflandu-se la domiciliu, nu vrea sa primeasca citatia: agentul procedural va afis a citatia pe
us a locuintei celui citat, incheind proces-verbal in acest sens;

Daca minorul – parte litiganta, implineste in timpul procesului varsta de 14 ani, atunci:

- Reprezentarea legala se transforma in asistare;

- Minorul va fi citat persoanal;

De cine trebuie justificata calitatea procesuala? de reclamant atat pentru calitatea procesuala activa cat
si pentru calitatea procesuala pasiva.

Debitorul poate invoca in cadrul contestatiei la executare motive de fapt sau de drept privitoare la
fondul dreptului daca: executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare
judecatoreasca, numai daca legea nu prevede in legatura cu acel titlu o cale procesuala specifica pentru
desfiintarea lui.

Decizia instantei de recurs este obligatorie in caz de rejudecare:

- cu privire la necesitatea administrarii unor probe;

- cu privire la problemente de drept dezlegate;

Este reglementata prin norme imperative :recuzarea

Hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect:

- Despagubiri pentru accidente de munca;

- Pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale;

Instanta a hotărât asupra recruzari: ascultând obligatoriu judecătorul recruzat

Intervine nulitatea cererii de chemare in judecata: Daca lipseste obiectul cererii de chemare in judecata,
vatamarea fiind prezumata;

In cazul asigurarii dovezilor: Daca exista urgenta, aceasta procedura poate fi utilizata pentru a se
constata marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri, sau pentru a se dobandi
recunoasterea unui inscris, a unui fapt sau a unui drept;

In cazul in care apelul nu este motivat: instanta se pronunta in fond pe baza celor invocate la prima
instanta;
In cazul in care se admite contestatia in anulare, sunt posibile urmatoarele solutii:

- daca s-a retinut ca partea nu a fost legal citata la termenul cand a avut loc judecata, se va anula
hotararea atacata s i se va proceda la rejudecarea cauzei;

- daca hotararea atacta este rezultatul unei gres eli materiale se desfiinteaza hotararea
pronuntata in recurs s i calea de atac se rejudeca.

In cazul renuntarii la judecata: daca renuntarea intervine dupa ce s-a comunicat paratului cererea de
chemare in judecata, dar inainte de a se intra in dezbaterea fondului, daca legea nu prevede altfel,
renuntarea produce efectele specifice, fara a fi necesar acordul paratului, dar la solicitarea acestuia,
reclmantul poate fi obligat la cheltuieli de judecata.

In cazul renuntarii la dreptul subiectiv pretins:

- nu afecteaza cererea de interventie principala sau cererea reconventionala;

- se poate face in fata primei instante, a instantei de apel sau a instantei de recurs.

In ceea ce priveste decaderea:

- Intervine daca nu exista o derogare expresa de la sanctiunea decaderii;

- Aceasta sanctioneaza neexercitarea in termen legal peremptoriu a drepturilor procedurale

recunoscute de lege partilor si procurorului;

In ceea ce priveste exceptia de necompetenta materiala: Poate fi invocata de catre parti ori de catre
judecator la prima zi de infatisare in fata primei instantei, dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor
asupra fondului;

In ce forma se face cererea de interventie principala? se face in forma ceruta pentru cererea principala;

In ce se clasifica normele de procedura propriu-zise? norme de procedura contencioasa, norme de

procedura necontencioasa si norme de executare silita.

In procedura speciala a divortului, hotararea judecatoreasca a primei instante: va dispune desfacerea

casatoriei in cazul de culpa comuna a sotilor, chiar daca paratul nu a formulat cerere reconventionala,
daca prin probele administrate reiese ca amandoi sotii sunt vinovati de destramarea casatoriei.
Intr-un proces de partaj judiciar: Interventia principala este admisibila dat trebuie facuta pana la
inchiderea dezbaterilor in prima instanta;

Modificarea sau casarea unei hotarari se poate cere:

- cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante;

- cand instanta a depas it atributiile puterii judecatoresti;

Mai multe persoane pot fi împreună reclamantei sau parte într-un proces daca: obiectul pricini este un
drept sau o obligație comuna și drepturile și obligațiile lor au cauza comuna

Mandatul dat pentru reprezentare în proces inceteaza: prin retragerea lui de către moștenitori sau de
către reprezentantul mandatului incapabil

Nulitatea sau neregularitatea unui act de procedura:

- constand in necompetenta instantei de insolventa poate fi ridicata oricand;

- constand in citarea viciata la primul termen de judecata la care s-a declinat competenta atrage
nulitatea hotararii declinatorii;

Nulitatea unui act de procedura atrage sau nu anulabilitatea actelor subsecvente? nu atrage nulitatea
actelor subsecvente independente de actul nul.

Normele care prevăd compunerea instantei au caracter: imperativ

Proba indeplinirii procedurii de citare se face: numai cu dovada de primire, sau, dupa caz, cu procesul-
verbal introcmit protrivit dispozitiilor legale, proba cu martori nefiind admisibila;

Reprezinta titlu executoriu fara a mai fi necesara parcurgerea procedurii de investire cu formula
executorie: actele autentificate de notarul public constand intr-o creanta certa, lichida si exigibila;

Recuzarea se soluționează de instanta la care funcționează și judecătorul

Suspendarea legala de drept intervine:

- in cazul ivirii unui conflict de competenta;

- cand, dupa o amaanare a judecatii in temeiul invoielii partilor, acestea nu staruie in judecata.

Sunt participanți la procesul civil: instanta și partile, organul de executare, procurorul

Unde se poate face cererea de interventie voluntara principala? in fata instantei de apel cu invoirea
partilor.

DREPT PROCESUAL PENAL

1. In cadrul procesului penal:
a. Punerea în mișcare a acșiunii penale se poate face și de către organul de cercetare penală
b. Funcșia de urmărire penală se realizează doar de procuror în toate cazurile
c. În principiu, exercitarea unei funcșii judiciare este incompatibila cu exercitarea unei alte
funcșii judiciare

2. Prezumția de nevinovăție:
a. Este o prezumșie absolută in toate cazurile și nu poate fi răsturnată sub nicio formă
b. Operează până la pronunșarea hotărârii în prima instanșă
c. Presupune faptul că suspectul nu este obligat să își dovedească nevinovășia

3. În cadrul procesului penal:

a. Funcșia de verificare a legalitășii trimiterii sau netrimiterii în judecată este compatibilă
cu funcșia de urmărire penală
b. funcșia de dispozișie asupra drepturilor și libertășilor fundamentale ale persoanei în
cursul urmăririi penale se realizează în faza de judecată
c. exercitarea funcșiei de urmărire penală nu este compatibilă cu exercitarea funcșiei de
judecată

4. În ceea ce privețte dreptul la libertate ți siguranță :

a. Este garantat dreptul oricărei persoane la libertate și siguranșă
b. Orice persoană arestată are dreptul de a fi informată într-un termen lăsat la aprecierea
organelor judiciare si numai in limba romană asupra motivelor arestării
c. Orice persoană arestată nu are dreptul de a formula contestașie împotriva dispunerii
măsurii

5. Partea civilă
a. Poate fi doar o persoană fizică
b. Se poate constitui ca parte in proces până la terminarea cercetării judecătorești
c. Se poate constitui ca parte civilă în procesul penal până la începerea cercetării
judecătorești

6. Renunțarea la pretențiile civile:

a. Poate fi doar totală și definitivă
b. Chiar dacă este parșială, nu se va putea reveni asupra renunșării
c. Se poate face doar până la terminarea cercetării judecătorești

7. Partea civilă:
a. Poate îndrepta erorile materiale din cererea de constituire ca parte civilă și după
începerea cercetării judecătorești până la terminarea acestora
b. Poate solicita în orice stadiu al procesului mărire întinderii pretenșiilor, chiar și în căile
extraordinare de atac
c. Este obligată să exercite funcșia de acuzare a inculpatului, altfel nu va putea recupera
prejudiciul suferit din infracșiune

8. Până la terminarea cercetării judecătorețti partea civilă poate:

a. Mări sau micșora întinderea pretenșiilor civile
b. Solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri bănești, chiar dacă
repararea în natură este posibilă
c. Să introducă o nouă cerere de constituire ca parte civilă

9. Renunțarea la pretențiile civile:

a. Poate avea loc în căile extraordinare de atac
b. Nu poate fi parșială
c. Se poate face în timpul dezbaterilor, în prima instanșă

10. Judecătoria judecă în prima instanță:

a. Infracșiunea de omor
b. Infracșiunile privind regimul vamal
c. Infracșiunile care au avut ca urmare moartea praeterintenșionată a unei persoane

11. Curtea de apel judecă în prima instanță:

a. Infracșiunile săvârșite de chestori
b. Toate infracșiunile contra securitășii nașionale, în toate cazurile indiferent de calitatea
persoanei
c. toate infracșiunile de genocid, în toate cazurile indiferent de calitatea persoanei

12. Curtea de apel judecă infracțiunile săvârțite de:

a. Judecătorii de la Curtea Constitușională
b. Deputași
c. Magistrașii-asistenși de la Înalta Curte de Casașie și Justișie

13. Curtea Militară de Apel judecă în prima instanță

a. Infracșiunile săvârșite de colonei, inclusiv
b. Toate infracșiunile săvârșite de militari , indiferent de gradul lor
c. Infracșiunile săvârșite de amirali, generali, mareșali

14. Înalta Curte de Casație ți Justiție judecă în prima instanță:

a. Infracșiunile săvârșite de chestori
b. Infracșiunile săvârșite de avocași, notari publici și executori judecătorești
c. Infracșiunile săvârșite de membri din România ai Parlamentului European

15. Excepția de necompetență materială nu poate fi invocată de:

a. Martorul din acea cauză
b. Procuror
c. De către instanșă, din oficiu

16. Reunirea cauzelor se dispune în mod obligatoriu:

a. În cazului infracșiunilor continuate
b. În cazul cand o persoană a săvârșit mai multe infracșiuni, la diferite interval de timp,
chiar neavând legătură directă între ele
c. În cazul în care la săvârșirea infracșiunii au participat mai multe persoane
17. Tribunalul judecă :
a. Apelurile împotriva hotărârilor pronunșate de judecătoriile din circumscripșia sa
b. Contestașiile formulate împotriva măsurilor preventive dispuse de judecătorii
c. Cererile de strămutare

18. Cererea de recuzare:

a. Se poate face numai în scris
b. Se poate face numai oral
c. Poate privi numai pe acei judecători care compun completul de judecată

19. Până la soluționarea conflictului pozitiv de competență judecata:

a. Se poate suspenda numai cu plata unei caușiuni
b. Se suspenda potrivit dispozișiilor exprese ale Codului de procedură penală
c. Nu se suspendă

20. Normele de procedură penală urmăresc:

a. Asigurarea exercitării eficiente a atribușiilor organelor judiciare cu garantarea
drepturilor parșilor
b. Aflarea adevărului chiar dacă se încalcă principiul aflării adevărului
c. Aflarea adevărului chiar dacă are loc încălcarea dreptului la apărare

21. Sunt considerate măsuri restrictive de libertate:

a. Reșinerea
b. Controlul judiciar
c. Arestul preventiv

22. Punerea în mițcare a acțiunii penale:

a. Are loc întotdeauna după continuarea urmăriri penale in personam
b. Poate avea loc indiferent de situașie
c. Poate avea loc chiar dacă urmărirea penală a fost începută doar in rem

23. Constituie cazuri în care acțiunea penală nu poate fi pusă în mițcare:

a. Fapta există
b. Fapta este prevăzută de legea penală
c. Există o cauză justificativă ori de neimputabilitate

24. Sunt părți în procesul penal:

a. Inculpatul
b. Suspectul
c. Martorul

25. Judecătorul este incompatibil dacă:

a. A fost expert sau martor, într-o altă cauză
b. Nu este rudă cu avocatul
c. Este tutore sau curator al unei părși sau al unui subiect procesul principal

26. Martorul:
a. Nu are nici o obligașie procesuală
b. Are obligașia de a da declarașii conforme cu realitatea
c. Are obligașia de a comunica în scris, oricând apreciază ca este necesar, orice schimbare
a adresei la care este citat
27. Partea responsabilă civilmente nu poate fi introdusă în procesul penal:
a. La cererea părșii îndreptășite potrivit legii civile
b. De procuror
c. După începerea cercetării judecătorești

28. Sunt subiecți procesuali principali:

a. Suspectul
b. Avocatul părșii civile
c. Avocatul inculpatului

29. Cererea de administrare a unei probe se respinge motivat atunci când:

a. Administrarea probei nu este contrară legii
b. Cererea a fost formulata de o persoană neîndreptășită
c. Proba este necesară, faptul nefiind notoriu

30. Constituirea de parte civilă:

a. Se poate face numai în scris
b. Se poate face si oral
c. Trebuie să se facă cel mai târziu până în faza camerei preliminare

31. O persoană juridică :

a. Nu poate avea calitate de suspect
b. Poate avea calitate de persoană vătămată
c. Poate avea calitatea de martor

32. Constituie impediment la punerea în mițcare a acțiunii penale:

a. Inexistenșa unei cauze justificative
b. Încheierea unui acord de mediere
c. Depăsirea termenului rezonabil al procesului penal

33. În situația în care se reține existența unei cauze justificative se poate dispune:
a. Clasarea
b. Încetarea urmăririi penale
c. Neînceperea urmăririi penale

34. Înalta Curte de Casație ți Justiție judecă în prima instanță infracțiunile săvârțite de:
a. Arhierei
b. Chestori
c. Judecătorii cu rang de judecătorie, dar care au calitatea de membru al C.S.M.

35. Tribunalul are competență funcțională de a judeca:

a. În primă instanșă
b. În apel
c. Cererile de strămutare

36. Infracțiunile săvârțite de senatori sunt de competența:

a. Tribunalului
b. Curșii de Apel
c. Înaltei Curși de Casașie și Justișie

37. Excepția de necompetență după calitatea persoanei a instanței superioare celei

competente potrivit legii poate fi invocată:
a. Numai de procuror
b. Până la începerea cercetării judecătorești
c. În tot cursul judecășii până la pronunșarea hotărârii definitive

38. Cererile de strămutare sunt de competența:

a. Judecătoriilor
b. Tribunalelor
c. Curșilor de Apel și Înalta Curte de Casașie și Justișie

39. Pentru obținerea probelor:

a. Pot fi întrebuinșate ameninșări ori promisiuni
b. Nu pot fi obșinute prin tortură
c. Poate fi încălcat, pentru aflarea adevărului, principiul loialitășii administrării probelor

40. Principiul legalității privețte:

a. Exclusiv legalitatea realizării actului de justișie
b. Activitatea de incriminare a legiuitorului
c. Atât activitatea legislativă cât și activitatea de realizarea a actului de justișie

41. Suspendarea urmăririi penale se poate dispune:

d. De către organele de cercetare penală
e. De către procuror
f. De procuror și de către organele de cercetare penală atunci când urmărire penală se
efectuează de către aceștia

42. Percheziția domiciliară poate fi dispusă în cursul urmăririi penale:

a. De către procuror, numai când există urgenșă
b. De instanșa competentă potrivit legii
c. De judecătorul de drepturi și libertăși competent

43. Extinderea acțiunii penale poate fi dispusă:

a. Numai de către procuror
b. și de către organele de cercetare penală
c. atât de procuror cât și de organele de cercetare penală

44. Clasarea:
a. poate fi dispusă numai de către procuror
b. poate fi dispusă și de către organele de cercetare penală
c. presupune în mod obligatoriu motivarea de către procuror a ordonanșei

45. În cazul ordonanței de clasare, plângerea se face în termen de:

a. 20 de zile de la emiterea ordonanșei
b. 10 zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus solușia
c. 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus solușia

46. Dispozițiile procurorului:

a. sub sancșiunea inopozabilitășii, trebuie să fie scrise și motivate
b. pot fi și orale
c. sunt întotdeauna exprimate prin ordonanșe motivate
47. Hotărârea prin care instanța se pronunță asupra apelului se numețte:
a. Sentinșă
b. Decizie
c. Încheiere

48. Rechizitoriul:
a. Se comunică tuturor părșilor
b. Este întocmit de procuror
c. Este întocmit de către organul de cercetare penală

49. Judecătorul de cameră preliminară:

a. Poate exercita și funcșia de judecată
b. Nu exercită funcșia de judecată în nicio situașie
c. Poate să fi fost judecător de drepturi și libertăși chemat să decidă, în aceeași cauză, în
cursul urmăririi penale

50. Procurorul:
a. Nu poate delega nicio atribușie organelor de cercetare penală
b. Nu poate da dispozișii organelor de cercetare penală
c. Poate dispune începerea urmăririi penale in rem

51. Martorul:
a. Poate fi audiat în cadrul procedurii audierii anticipate
b. Poate fi și o persoană juridică
c. Nu are nicio obligașie procesuală

52. Efectuarea în continuarea a urmăririi penale in personam:

a. Poate fi făcută doar de către procuror
b. Poate fi făcută și de către organul de cercetare penală
c. Poate fi făcută și după trimiterea în judecată asupra aceleiași persoane cu privire la
fapta ce face obiectul judecășii

53. Judecata cauzei în prima instanță:

a. Se efectuează numai la sediul instanșei
b. Se efectuează în prezenșa procurorului
c. Se efectuează numai în ședinșă nepublică

54. Inculpatul:
a. trebuie să fie prezent la judecarea cauzei, la toate termenele de judecată, în toate cazurile
b. poate să fie adus cu mandat de aducere
c. nu are dreptul la ultimul cuvânt

55. Suspendarea cauzei în cursul judecății:

a. Nu poate avea loc în nicio situașie
b. Este posibilă conform dispozișiilor Codului de procedură penală
c. Poate interveni în cazul decesului inculpatului
DREPT CIVIL. PARTEA generala

(răspunsuri multiple)

1. Părțile:

a. Sunt obligate sa acționeze cu buna credința doar la încheierea contractului, neavând

relevanța și atitudinea ulterioara;

b. Pot limita obligația legala de a acționa cu buna credința cu prilejul încheierii unui

contract;

c. Trebuie sa acționeze cu buna credința. și pe timpul exercitării contractului, iar nu

doar la încheierea acestuia. - CORECT

2. Contractul:

a. Este unilateral, daca executarea lui presupune obligații numai în sarcina unei părți;

b. Este sinalagmatic atunci când obligațiile născute din acesta sunt reciproce, dar nu ți

interdependente;

c. Este unilateral sau bilateral după numărul părților între care este încheiat.

Nici un răspuns corect

3. Contractelor nenumite le sunt aplicabile:

a. Toate regulile privitoare la contracte;

b. Toate regulile speciale privitoare la contractul cu care se aaseamănă cel mai mult; -CORECT

c. Regulile de drept comun în materie de contracte, iar atunci când acestea nu sunt

îndestulătoare, se vor aplica regulile speciale privitoare la contractul cu care se

aseamănă cel mai mult.

4. Nu este cu titlu oneros contractul prin care:

a. Fiecare parte urmărește sa îți procure un avantaj în schimbul obligațiilor asumate;

b. Oricare dintre părți urmarește sa procure celeilalte părți un beneficiu, urmarind a

obține în schimb un avantaj;

c. Cel puțin una dintre părți vrea sa procure celeilalte părți un beneficiu, fără a

obține vreun avantaj în schimbul acestuia. CORECT

5. Constiteuie o condiție esențiala speciala pentru validitatea unui contract:

a. Capacitatea de exercițiu;

b. Forma ad validitatem; CORECT

c. O cauza determinata ți licita.

6. Constituie condiții esențiale pentru validitatea unui contract:

a. Capacitatea de a contracta; CORECT

b. Consimțamântul, viciat sau nu, al părților;

c. O anumita forma, atunci când legea o prevede expres. CORECT

7. Consimțamântul părților trebuie sa fie:

a. Sincer ți serios;

b. Liber exprimat, chiar în necunoțtințae de cauza;

c. Serios, liber ți exprimat în cunoțtința. de cauza. CORECT

8. Contractul este anulabil daca la momentul încheierii:

a. Una din părți s-a aflat într-o eroare esențiala, chiar daca cealalta parte nu cunoțtea
ca faptul asupra caruia a purtat eroarea era esențail pentru încheierea contractului;

b. Una din părți s-a aflat într-o eroare esențiala, iar cealalta parte nu avea cum sa țtie

ca faptul asupra caruia a purtat eroarea era esențial pentru încheierea contractului;

c. Una din părți s-a aflat într-o eroare esențiala, iar cealalta parte țtia sau, dupa caz,

trebuia sa țtie ca faptul asupra caruia a purtat eroarea era esențial pentru încheierea

contractului. CORECT

9. Cauza actului juridic civil:

a. Trebuie sa existe ți sa nu fie posibila;

b. Trebui sa nu fie contrara bunelor moravuri; CORECT

c. Trebuie sa nu fie contra legii ți sa fie posibila.

10. Intervine întotdeauna sancțiunea nulitații absolute:

a. Atunci când lipsețte cauza la încheierea contractului;

b. Atunci când, la încheierea contractului, cauza a fost imorala;

c. Atunci când, la încheierea contractului, cauza ilicita este comuna părților

contractante. CORECT

11. Daca părțile s-au învoit ca un contract sa fie încheiat într-o anumita forma, pe care

legea nu o cere:

a. Contractul este nul absolut, daca forma nu a fost respectata;

b. Contractul este anulabil, daca forma nu a fost resepectata;

c. Contractul se socotețte valabil chiar daca forma nu a fost respectata.CORECT

12. Nulitatea actului juridic civil intervine:

a. Atunci când sunt încalcate normele juridice care reglementeaza condițiile de

validitate a actului juridic civil; CORECT

b. Doar atunci când nu sunt respectate condițiile de fond;

c. Atunci când nu sunt respectate condițiile de validitate, de forma. CORECT

13. In funcție de întinderea efectelor, nulitațile se clasifica în:

a. țulitați de drept ți nulitați judiciare;

b. țulitați totale ți nulitați părțiale; CORECT

c. țulitați absolute ți nulitați relative.

14. Spre deosebire de nulitate, rezoluțiunea:

a. Presupune un act juridic valabil încheiat; CORECT

b. Presupune o cauza ulterioara încheierii actului juridic;

c. Se aplica în materia oricaror acte juridice.

15. Spre deosebire de rezoluțiune, nulitatea:

a. Produce efecte retroactiv; CORECT

b. Opereaza de drept;

c. Se aplica oricarui act juridic. CORECT

16. Spre deosebire de reziliere, nulitatea:

a. Presupune un act juridic valabil încheiat;

b. Opereaza de drept;

c. Se aplica oricarui act juridic.CORECT

17. Spre deosebire de nulitatea relativa, nulitatea absoluta:

a. Intervine nu numai în cazurile expres prevazute de lege;

b. Poate fi invocata ți de instanțae din oficiu; CORECT

c. Desființeaza în întregime actul.

18. Clasificarea nulitaților în absolute ți relative se face dupa:

a. Cum sunt sau nu expres prevazute de lege;

b. țatura interesului ocrotit; CORECT

c. Întinderea efectelor.

19. Forma este ceruta ad validitatem în cazul:

a. Împuternicirii avocațiale;

b. Contractului de comodat;

c. Contractului de ipoteca. CORECT

20. țerespectarea formei actului juridic civil cerute ad probationem:

a. Poate atrage nulitatea actului juridic;

b. Atrage caducitatea actului juridic;

c. țu atrage nicio cauza de nulitate. CORECT

21. Intervine nulitatea absoluta a actului juridic civil în cazul nerespectarii formei

cerute:

a. Ad validitatem; CORECT

b. Ad validitatem în cazul contractului de comodat;

c. Ad probationem, când înscrisul îl constituie actul translativ de proprietate al unui bun

mobil încorporat într-un imobil.

22. Prescripția extinctiva:

a. Este sancțiunea care consta în stingerea dreptului subiectiv neexercitat în termen;

b. Este o instituție de ordine publica;

c. Consta în stingerea, în condițiile stabilite de lege, a dreptului material la acțiune

nexercitat în termen. CORECT

23. Termenul de prescripție extinctiva:

a. Este esențialmente legal; CORECT

b. Poate fi legal sau convențional;

c. General este de 3 ani, daca legea nu prevede altfel. CORECT

24. Este imprescriptibila extinctiv acțiunea:

a. De partaj; CORECT

b. Întemeiata pe plata nedatorata;

c. În revendicarea bunului adjudecat.

25. Termenul general de prescripție extinctiva aplicabil acțiunilor personale, este de:

a. 3 ani; CORECT

b. 10 ani;

c. 1 an.

26. Sunt imprescriptibile extinctiv:

a. Acțiunea în tagada a paternitații;

b. Acțiunile personale; CORECT

c. Acțiunea prin care se solicita radierea din Cartea Funciara a unui drept concurent.

27. Repunerea în termenul de prescripție:

a. Are caracter judiciar; CORECT

b. țu poate fi dispusa din oficiu de catre organul de jurisdicție; CORECT

c. Opereaza ți prin convenția părților.

28. Sunt termene speciale de prescripție:

a. Termenul de 10 ani, aplicabil dreptului la acțiune privitor la drepturile reale care nu

sunt declarate prin lege imprescriptibile; CORECT

b. Termenul de 3 ani, aplicabil dreptului la acțiune ale unei societați hoteliere pentru

serviciile prestate;

c. Termenul de 6 luni, aplicabil dreptului la acțiune izvorâta dintr-un contract de

transport de bunuri terestru, aerian sau pe apa, îndreptata împotriva transportatorului.

29. Se poate dispune repunerea în termenul de prescripție extinctiva în cazul:

a. Culpei sub forma neglijenței;

b. Spitalizarii îndelungate sau repetate a mamei, împreuna cu copilul în numele caruia

urma sa introduca acțiunea; CORECT

c. Erorii de drept invocate de titularul dreptului subiectiv.

30. Sunt termene speciale de prescripție extinctiva aplicabile acțiunilor

nepatrimoniale:

a. Termenul de 6 luni, aplicabil cererii în anularea casatoriei; CORECT

b. Termenul de 30 de zile, aplicabil acțiunii în revendicarea animalelor domestice

ratacite pe terenul altuia;

c. Termenul de 2 ani, aplicabil dreptului la acțiune întemeiat pe un raport de asigurare.

DREPT CIVIL. PERSOANELE

În ce situație femeia care a dobândit capacitatea de exercițiu deplină prin

încheierea căsătoriei înainte de a fi împlinit vârsta de 18 ani, pierde capacitatea
dobândită ? prin punerea sub interdicție judecătorească

Care sunt persoanele cu capacitate civilă de exercițiu restrânsă ? minorii între 14 si

18 ani

Care sunt persoanele fără capacitate de exercițiu ? minorul care nu a împlinit vârsta
de 14 ani
De când este recunoscută capacitatea de folosință anticipată a copilului? de la
concepție, dacă se naște viu

Ce fel de condiție este capacitatea persoanei de a încheia un act juridic civil ? de

fond

Când încetează capacitatea de folosință a persoanei fizice ? la data morții constatate

fizic

Ce are în conținut capacitatea de folosință anticipată? numai drepturi

Ce reprezintă autonomia de voință a persoanei în dreptul civil ? libertatea

pe care o are persoana de a încheia contracte, precum și de a îndeplini orice act
producător de efecte juridice, in limitele stabilite de lege, cu respectarea ordinii
publice și bunelor moravuri

Ce se înțelege prin persoană cu tulburări psihice ? persoana cu dezechilibru psihic sau

insuficient dezvoltată psihic sau dependentă de alcool sau de droguri precum ți persoana
care manifestă alte dereglări ce pot fi calificate ca tulburări psihice
persoana care nu este capabilă să înțeleagă semnificația ți consecințele comportamentului
său.

Ce reprezintă “organizarea de sine stătătoare” ca element constitutiv al persoanei

juridice? compartimentarea colectivului persoanei juridice în raport cu activitățile ce se
desfățoară
Care sunt componentele care stau la baza înființării persoanei juridice prin “actul
de înființare recunoscut”? actul constitutiv ți statutul asociației

Care este structura capacității civile a persoanei juridice ? capacitatea de folosință ți

capacitatea de exercițiu

Ce reprezintă “specialitatea” ca ți caracter juridic al capacității de folosință a

persoanei juridice? dobândește numai acele drepturi ți acele obligații care sunt în
legătură cu realizarea scopului propriu

Ce acte poate încheia în mod valabil minorul lipsit de capacitate de exercițiu ? acte
de conservare ți acte de dispoziție de mică valoare

Care sunt atributele de identificare ale persoanei fizice ? numele și domiciliul

De când dobândește persoana juridică supusă înregistrării capacitate de folosință

anticipată ? de la întocmirea actului de înființare

De către cine sunt încheiate de regulă, actele juridice ale minorului cu capacitate de
exercițiu restrânsă ? de minor, cu încuviințarea prealabilă a ocrotitorului legal

Ce se poate solicita instanței de judecată dacă data morții din hotărârea

declarativă de moarte este inexactă ? rectificarea

Cine reprezintă persoana juridică în raporturile cu terții? organul unipersonal de

conducere, în calitate de reprezentant legal

În ce situații încetează capacitatea civilă de exercițiu restrânsă? prin deces / în cazul

în care minorul cu vârstă între 14 și 21 ani este pus sub interdicție judecătorească

Care sunt caracterele juridice ale dreptului la nume? opozabilitatea față de

terți, inalienabilitatea, universalitatea, imprescriptibilitatea, legalitatea,
personalitatea,

Care sunt cerințele de valabilitate a consimțământului persoanei ?

să provină de la o persoană cu capacitate de folosință
să fie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice

Când lipsește intenția persoanei fizice de a produce efecte juridice ?

când declarația de voință a fost făcută în glumă (iocandi causa)
 când declaratia de voință s-a făcut sub condiție simplă potestativă din partea celui ce se
obligă

Cum poate fi reorganizată persoana juridică? absorbție

Prin ce mijloace este asigurată egalitatea persoanelor în fața legii civile? prin
mijloace de drept civil

Ocrotirea minorului se realizează numai prin: mijloace de drept civil, drept

constituțional, drept administrativ, dreptul familiei etc.

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 272/2004, prin “copil” se înțelege: persoana care nu a
împlinit vârsta de 18 ani ți nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, în condițiile
legii

Ocrotirea minorului se realizează, în primul rând: prin părinți

Cel mai important efect al punerii persoanei sub interdicție judecătorească este:
lipsirea de capacitate de exercițiu și de folosință a interzisului

Încetarea persoanei juridice de drept privat, dacă scopul a fost realizat ori nu
mai poate fi îndeplinit este o cauză de: dizolvare

DREPT CIVIL. DREPTURI REALE

1. Sunt obiect al proprietăȚii private :

a) toate bunurile de uz sau de interes privat, aparȚinând persoanelor fizice, persoanelor juridice de
drept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alcătuiesc domeniul privat al Statului si al
unităȚilor administrativ teritoriale;
b) numai bunurile de uz sau interes privat aparȚinând persoanelor fizice , persoanelor juridice de
drept privat ;
c) atât bunurile de uz sau de interes privat aparȚinând persoanelor fizice sau persoanelor juridice
de drept privat, cât si bunurile care alcătuiesc domeniul privat al unităȚilor administrativ –
teritoriale, cu excepȚia celor care aparȚin persoanelor juridice de drept public.

2. Sunt obiect al proprietăȚii publice :

a) bunurile statului si ale unităȚilor administrativ teritoriale care , prin natura lor sau prin
declaraȚia legii , sunt de uz sau de interes public , indiferent de modul de dobândire;
b) bunurile statului si ale unităȚilor administrativ teritoriale care , prin natura lor sau prin
declaraȚia legii, sunt de uz sau de interes public, însă numai dacă au fost legal dobândite de către
acestea;
c) numai bunurile statului si ale unităȚilor administrativ teritoriale, care , prin declaraȚia legii ,
sunt de interes public.
3. Dreptul de proprietate se poate dobândi în condiȚiile legii:
a) în cazul bunurilor imobile, prin înscrierea în cartea funciară, în condiȚiile legii;
b) în mod exclusiv prin : convenȚie, mostenire legală, sau testamentară , accesiune , uzucapiune,
ca efect al posesiei de bună-credinȚă în cazul bunurilor mobile si al fructelor , prin ocupaȚiune,
tradiȚiune, precum si prin hotărâre judecătorească , atunci când ea este translativă de proprietate
prin ea însăsi;
c) prin efectul unui act administrativ.

4. Riscul pierii bunului :

a) îl suportă proprietarul;
b) îl suportă proprietarul, dacă prin lege nu se dispune altfel;
c) îl suportă proprietarul , dacă acesta nu a fost asumat cu o altă persoană:

5. Exproprierea :
a) presupune că , în caz de divergenȚă asupra cuantumului despăgubirilor , acesta să fie stabilit pe
cale judecătorească;
b) se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu justă si
prealabilă despăgubire, fixată de expropriator , prin act administrativ;
c) se poate face si pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu justă si prealabilă
despăgubire, fixată de comun acord între proprietar si expropriator.

6. Pot fi supuse confiscării:

a) numai bunurile destinate pentru săvârsirea unei infracȚiuni sau cele rezultate din acestea;
b) orice bunuri;
c) bunurile destinate sau folosite pentru săvârsirea unei infracȚiuni ori contravenȚii sau cele
rezultate din acestea.

7. Dreptul la acȚiune în revendicare:

a) este imprescriptibil, cu excepȚia cazurilor în care prin lege se dispune altfel;
b) presupune întotdeauna si un drept subsidiar la despăgubiri;
c) îl are proprietarul unui bun , pârât fiind posesorul sau o altă persoană care îl deȚine fără drept.

8. Ca efect al admiterii acȚiunii în revendicare :

a) pârâtul nu va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora;
b) pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa or
a fost înstrăinat , iar despăgubirile vor fi evaluate în raport cu momentul restituirii;
c) posesorul de rea-credinȚă sau detentorul precar va fi obligat , la cerere , si la restituirea fructelor
produse de bun până la intentarea acȚiunii în revendicare.

9. Întinderea si modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate:

a) numai prin înȚelegerea părȚilor;
b) numai prin hotărâre judecătorească;
c) printr-o folosinȚă continuă pe timp de 10 ani.

10. Cotele părȚi din dreptul de proprietate :

a) sunt prezumate a fi egale , până la proba contrară, care va putea fi făcută cu orice mijloc de
probă, inclusiv cu martor si prezumȚie, indiferent de modul de dobândire;
b) nu conferă coproprietarului , titular exclusiv al uneia dintre cote, dreptul de a dispune în mod
liber de ea, decât în lipsă de stipulaȚie contrară.
c) sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară, însă , dacă bunul a fost dobândit prin actul
juridic, proba contrară nu se va putea face decât prin înscrisuri.

11. Fiecare coproprietar :

a) care, împotriva voinȚei celorlalȚi proprietari , exercită în mod exclusiv folosinȚa bunului
comun poate fi obligat la despăgubiri;
b) care , împotriva voinȚei celorlalȚi proprietari , exercită în mod exclusiv folosinȚa bunului
comun, poate uzucapa acel bun;
c) are dreptul de a folosi bunul comun , chiar dacă schimbă destinaȚia , însă numai dacă nu adduce
atingere drepturilor celorlalȚi coproprietari.

12. Fructele produse de bunul comun:

a) se cuvin coproprietarilor care le cultivă si le produc;
b) se cuvin tuturor coproprietarilor , proporȚional cu cota lor parte din drept;
c) se cuvin tuturor coproprietarilor , invers proporȚional cu cota lor parte din drept.

13. Hotărârile judecătoresti:

a) potrivnice unui coproprietar sunt opozabile celorlalȚi coproprietari;
b) potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalȚi coproprietari;
c) pronunȚate în folosul coproprietăȚii , profită tuturor coproprietarilor.

14. Prin partaj , fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor :

a) în toate cazurile , numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj;
b) nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărȚelii voluntare, sau , după caz , de la
data rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti;
c) imobilelor numai dacă actul de partaj s-a încheiat în formă autentică sau sub semnătură private
, cu dată certă.

15. Actele încheiate de un coproprietar cu privire la bunul comun:

a) rămân întotdeauna valabile si sunt opozabile celui căruia i-a fost atribuit bunul în urma
partajului;
b) nu rămân valabile si nu sunt opozabile celui căruia i-a fost atribuit bunul în urma partajului;
c) rămân valabile si sunt opozabile celui căruia i-a fost atribuit bunul în urma partajului, numai
dacă s-a încheiat în condiȚiile legii.

16. GaranȚiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale de părȚi:

a) nu se strămută de drept asupra bunului atribuit acestuia;
b) se strămută de drept asupra bunului atribuit acestuia sau , după caz, a sumelor de bani care iau
fost atribuite prin partaj;
c) se strămută de drept numai asupra bunului atribuit acestuia , iar nu si asupra sumelor de bani
care i-au fost atribuite prin partaj;
17. De regulă , actele de administrare cu privire la bunul aflat în coproprietate obisnuită:
a) pot fi efectuate de unul dintre coproprietari doar cu acordul celorlalȚi coproprietari;
b) pot fi făcute numai cu acordul coproprietarilor ce deȚin majoritatea cotelor părȚi;
c) pot fi efectuate fără acordul celorlalȚi coproprietari.

18. Dacă unul din coproprietarii bunului aflat în coproprietate obisnuită doreste să
închirieze bunul pe o perioadă de 4 ani :
a) are nevoie de acordul tuturor coproprietarilor;
b) are nevoie de acordul coproprietarilor care deȚin majoritatea cotelor părȚi;
c) nu are nevoie de acordul celorlalȚi coproprietari.

19. Coproprietarul nu are nevoie de acordul celorlalȚi coproprietari pentru a face:

a) acte de dispoziȚie;
b) acte de administrare;
c) acte de conservare.

20. De regulă , înălȚimea zidului despărȚitor dintre două proprietăȚi :

a) nu poate depăsi 2 m;
b) nu poate depăsi 3 m;
c) nu poate depăsi 1,5 m.

21. Dreptul de proprietate are caracter perpetuu, în sensul că :

a) are o durată limitată în timp;
b) nu se pierde prin neîntrebuinȚare din partea titularului;
c) se pierde doar odată cu moartea sau , după caz, încetarea existenȚei titularului.

22. Limitele juridice ale exercitării dreptului de proprietate pot izvorî :

a) numai din convenȚie sau hotărâre judecătorească;
b) numai din lege sau din hotărâre judecătorească;
c) din lege din uzanȚe.

23. În ceea ce priveste distanȚa minimă în construcȚii :

a) părȚile pot conveni o altă distanȚă minimă în afară de cea prevăzută de lege, numai prin act
juridic încheiat în formă autentică;
b) părȚile pot conveni o altă distanȚă minimă în afară de cea prevăzute de lege, si prin act juridic
încheiat în forma înscrisului sub semnătură privată;
c) aceasta constă în 60 cm faȚă de linia de hotar , în toate cazurile, chiar dacă prin lege sau
regulamentul de urbanism se prevede altfel.

24. Dreptul de trecere al proprietarului fondului care nu are acces la calea publică :
a) se stinge în momentul în care fondul dominant dobândeste un alt acces la calea publică;
b) nu poate fi stabilit fără consimȚământul proprietarului fondului aservit;
c) este prescriptibil extinctiv în termenul de prescripȚie de 10 ani;

25. Dreptul de trecere poate fi stabilit:

a)prin hotărâre judecătorească sau prin convenȚia părȚilor , chiar dacă titularul fondului
dominantnare acces la calea publică ;
b) printr-o folosinȚă continuă de 5 ani;
c) exclusiv prin voinȚa părȚilor.

26. Dreptul de proprietate asupra unui imobil se stinge în cazul în care:

a) se constituie asupra imobilului un drept de uzufruct;
b) imobilul piere fortuit;
c) imobilul este ipotecat sau grevat de sarcini.

27. Dreptul de proprietate publică încetează prin :

a) uzucapiunea bunului de către un terȚ;
b) concesionarea bunului;
c) trecerea bunului în domeniul privat , în condiȚiile legii;

28. AcȚiunea în revendicarea unui bun proprietate comună pe cote părȚi :

a) poate fi introdusă doar de unul dintre coproprietari;
b) atrage inadmisibilitatea acȚiunii, dacă nu este promovată de toȚi coproprietarii;
c) trebuie introdusă , în toate cazurile, de toȚi coproprietarii.

29. Coproprietarii sunt obligaȚi să suporte cheltuielile de întreȚinere a bunului proprietate

comună efectuate de un terȚ :
a) solidar ;
b) proporȚional cu cota parte a fiecăruia;
c) nu pot fi obligaȚi la suportarea cheltuielilor de întreȚinere a bunului proprietate comună.

30. Coproprietatea forȚată :

a) nu poate avea ca obiect bunuri asupra cărora există un drept de proprietate periodică ;
b) întotdeauna poate înceta prin partaj;
c) nu poate înceta prin partaj judiciar.

DREPT CIVIL. TEORIA OBLIGAȚIILOR-RĂSPUNSURI

1.În cazul plății nedatorate, accipiensul de bună-credință:

a)este îndreptățit să rețină prețul primit atunci când lucrul a fost înstrăinat;
b)păstrează fructele lucrului la a cărui restituire este obligat;
c)nu va fi eliberat de obligația de restituire a valorii lucrului care a pierit fortuit, afară de
cazul în care face dovada că lucrul ar fi pierit si la solvens.

2.În materia îmbogățirii fără justă cauză:

a)trebuie să nu existe un temei legal pentru mărirea unui patrimoniu pe seama diminuării
patrimoniului altei persoane;
b)obligația de restituire există si pentru valoarea bunului ce a pierit fortuit după data
introducerii acțiunii în restituire;
c)lipsa cauzei legitime a mărimii patrimoniului unei persoane în detrimentul celeilalte are
în vedere noțiunea de cauză a actului juridic

3.În materia îmbogățirii fără justă cauză:

a)actio de in rem verso este condiționată de inexistența unui alt mijloc juridic de recuperare a
pierderii suferite;
b)răspunderea este integrală,obligația de restituire nefiind limitată la îmbogățirea efectivă
a patrimoniului;
c)restituirea este datorată chiar dacă îmbogățirea nu mai subzistă la data sesizării
instanței.

4.Spre deosebire de răspunderea contractuală, răspunderea civilă delictuală:

a)nu intervine ori de câte ori un contract este declarat nul, absolut sau relativ;
b)în principiu, poate fi înlăturată printr-o convenție încheiată anterior săvârsirii faptei
ilicite;
c)nu are caracter solidar între coautori.

5. În materia răspunderii civile delictuale,asiguratorul care a plătit despăgubirea se

subrogă în drepturile victimei:
a)pentru întreaga indemnizație plătită,atât în cadrul unei asigurări de persoane cât si de
bunuri, în care calitatea de persoană asigurată o avea victima;
b)în limitele indemnizației plătite, în cadrul unei asigurări de persoane în care calitatea
de persoană asigurată o avea victima;
c)în limitele indemnizației plătite în temeiul unei asigurări de bunuri în care calitatea de
persoană asigurată o avea victima.

6.Pentru stabilirea prejudiciului în cadrul răspunderii civile delictuale, întotdeauna se

au în vedere următoarele elemente:
a)starea materială a autorului prejudiciului;
b)gradul de vinovăție al autorului prejudiciului;
c)prejudiciul efectiv suferit de cel păgubit.

7.Prin repararea integrală a prejudiciului în cadrul răspunderii civile delictuale se

Înțelege:
a)atât damnum emergens,cât si lucrum cessans
b)numai prejudiciul previzibil;
c)atât prejudiciul previzibil, cât si cel imprevizibil atunci când fapta licită s-a săvârsit cu
intenție.

8.În cadrul răspunderii civile delictuale repararea prejudiciului se poate realiza:

a)numai prin exercitarea unei acțiuni în justiție pentru plata despăgubirilor;
b)printr-o convenție a părților, încheiată în mod valabil, prin care se stabileste întinderea
despăgubirilor si modalitatea de plată;
c)prin echivalent, atunci când repararea în natură nu mai este posibilă, constând într-o
sumă globală sau prestații periodice cu caracter viager ori temporar.

9.În materia răspunderii civile delictuale:

a)autorul faptei ilicite poate fi obligat să repare prejudiciul cauzat ca urmare a atingerii
aduse unui interes al altuia;
b)ordinul superiorului nu îl exonerează de răspundere pe cel care putea să îsi dea seama
de caracterul ilicit al faptei sale;
c)dacă prejudiciul a fost cauzat prin acțiunea simultană a mai multor persoane, fără să se
poată stabili dacă este fapta vreuneia dintre ele, toate persoanele vor fi exonerate de
răspundere față de victimă.

10.Dovada elementelor răspunderii civile delictuale:

a)trebuie făcută de victima prejudiciului;
b)nu poate fi făcută prin prezumții;
c)trebuie făcută cu respectarea regulilor care guvernează proba actelor juridice.

11.Dacă fapta ilicită cauzatoare de prejudicii a fost săvârsită de organele de conducere

ale persoanei juridice cu prilejul exercitării funcției lor.
a).persoana juridică nu poate invoca beneficiul de discuțiune;
b)va fi angajată exclusiv răspunderea persoanei fizice care a săvârsit fapta chiar dacă
aceasta avea calitatea de organ de conducere al persoanei juridice;
c)persoana juridică poate invoca beneficiul de diviziune.

12.Răspunderea părinților pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori:

a)poate fi angajată numai dacă copilul nu a devenit major după împlinirea vârstei de 16
ani, prin efectul căsătoriei
b)nu poate fi angajată dacă ulterior săvârsirii faptei prejudiciabile copilul a devenit major;
c)se angajează numai dacă se dovedeste că la data săvârsirii faptei prejudiciabile copilul a
acționat cu discernământ.

13.Este angajată răspunderea părinților în următoarele situații:

a)pentru fapta ilicită a copilului minor lipsit total de discernământ ca efect al alienației ori
debilității mintale;
b)pentru fapta ilicită a copilului minor, indiferent la data săvârsirii acesteia copilul se afla
într-un centru de plasament;
c)ulterior săvârsirii acesteia copilul a fost dat spre adopție.

14.Pentru copilul care la data săvârsirii faptei ilicite nu mai locuia cu părinții:
a)răspunderea părinților pentru fapta prejudiciabilă nu poate fi înlăturată doar prin simplul
fapt că la data săvârsirii faptei ilicite, părinții nu mai aveau posibilitatea de a executa
supravegherea legală, întrucât minorul părăsise locuința;
b)răspunderea părinților pentru fapta prejudiciabilă este înlăturată dacă copilul se afla
temporar în vizită la rude sau prieteni;
c)răspunderea părinților pentru fapta prejudiciabilă este înlăturată dacă copilul se afla în
stare de arest preventiv.

15.Răspunderea părinților pentru fapta ilicită a copilului minor:

a)revine ambilor părinți, chiar dacă la data săvârsirii faptei ilicite acestia nu mai aveau
locuință comună, iar potrivit învoielii lor copilul era încredințat doar unuia dintre ei;
b)este înlăturată pentru acel părinte lipsit de discernământ, de natură a înlătura vinovăția
pentru neîndeplinirea îndatoririlor părintesti;
c)este o răspundere solicitară dacă copilul a avut discernământ la data săvârsirii faptei, iar
victima a ales să tragă la răspundere deopotrivă pe minor si părinți.

16.Răspunderea părinților pentru fapta ilicită a minorilor este înlăturată:

a)dacă minorul a săvârsit fapta ilicită cauzatoare de prejudicii în calitate de prepus;
b)dacă se dovedeste că s-a exercitat supravegherea, dar fapta ilicită nu a putut fi
împiedicată;
c)pentru părintele care domiciliază cu copilul după divorț,dacă fapta ilicită a fost
săvârsită de minor în perioada vizitei sale la celălalt părinte.

17.Dacă fapta ilicită este săvârsită de un minor ce are calitatea de prepus:

a)comitentul care a plătit despăgubirea se poate regresa împotriva părinților;
b)iar comitentul este părintele său, victima are dreptul de a opta asupra temeiului
răspunderii;
c)comitentul care a plătit despăgubirea nu se poate regresa împotriva prepusului înainte ca
acesta din urmă să împlinească vârsta de 18 ani.

18. Conform art.1375 C.civ.,este angajată răspunderea civilă delictuală pentru

prejudiciile cauzate de:
a)animalele sălbatice aflate în captivitate;
b)animalele sălbatice aflate în stare de libertate;
c)numai animalele domestice.

19 .Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale poate revenit:

a)celui care deține paza juridică a unui animale sălbatic;
b)depozitarului animalului;
c)proprietarului, chiar dacă la momentul producerii prejudiciului animalul scăpase de sub
supravegherea sa.

20.Acțiunea în răspundere civilă delictuală pentru prejudiciile cauzate prin ruina

edificiului poate fi intentată:
a)împotriva superficiarului;
b)împotriva arhitectului, constructorului sau a proiectantului;
c)împotriva uzufructuarului.

21.Acțiunea în regres pentru recuperarea daunelor plătite în temeiul răspunderii

pentru ruina edificiului poate fui intentată împotriva:
a)constructorului în temeiul contractului de antrepriză pentru viciile ascunse ale lucrului
care au constituit cauza ruinei;
b)locatorului, în temeiul contractului de locațiune,dacă ruina edificiului s-a datorat
neefectuării reparațiilor locative;
c)oricărei persoane căreia i se încredințase paza materială a bunului.

22.În materia răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general, calitatea

de paznic juridic al lucrului o are:
a)posesorul bunului;
b)proprietarul lucrului,chiar si în cazul în care lucru i s-a furat anterior producerii faptei
ilicite cauzatoare de prejudicii;
c)numai proprietarului lucrului, chiar dacă bunul a fost dat în folosință altei persoane.

23.Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general:

a)se aplică în raporturile dintre paznicul juridic si paznicul material pentru prejudiciile
cauzate unui terț;
b)se aplică între victima prejudiciului si paznicul juridic al lucrului, chiar dacă între
acestia există un contract având ca obiect folosința lucrului;
c)nu se aplică dacă victima a folosit în mod clandestin lucrul.

24.Nu intră în sfera răspunderii civile delictuale:

a)răspunderea ofertantului pentru retragerea intempestivă a ofertei;
b)răspunderea față de terți ca urmare a neefectuării unui contract;
c)acțiunile ulterioare ale păgubitului care a optat într-o acțiune anterioară pentru
răspunderea civilă contractuală (potrivit principiului efecta una via non datur recursus ad
alteram).

25.Răspunderea civilă a persoanei juridice:

a)îmbracă forma răspunderii pentru fapta altuia atunci când fapta ilicită a fost săvârsită de
un reprezentant al acesteia în exercitarea atribuțiilor încredințate;
b)nu are loc în cazul în care fapta ilicită săvârsită de organul de conducere al persoanei
juridice cu ocazia exercitării funcției sale si-a depăsit limitele legale ale funcției;
c)poate fi si o răspundere civilă pentru fapta proprie.

26.În materia răspunderii civile a persoanei juridice pentru fapta proprie:

a)nu există un drept de regres împotriva persoanelor fizice din componența organului de
conducere care a săvârsit fapta ilicită;
b)persoanele fizice din componența organelor de conducere care au săvârsit o faptă ilicită nu
pot răspunde personal într-o acțiune directă a victimei împotriva lor;
c)persoanele fizice care intră în componența organelor de conducere a persoanei juridice
îsi angajează o răspundere civilă delictuală pentru fapta proprie, atât față de persoana
juridică cât si față de victimă.

27. Atunci când fapta ilicită si prejudiciabilă este săvârsită de prepusii unor comitenți
diferiți:
a)acțiunea în regres a prepusului plătitor se va diviza corespunzător vinovăției celorlalți
prepusi;
b)solidaritatea prepusilor nu atrage solidaritatea comitenților;
c)victima este îndreptățită să pretindă de la fiecare comitent întreaga despăgubire.

28.Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului:

a)se întemeiază pe prezumția legală de culpă a comitentului;
b)este înlăturată dacă victima a cunoscut că prepusul a acționat în interes propriu:
c)este angajată indiferent dacă comitentul dovedeste împrejurări de natură a înlătura însăsi
răspunderea pentru fapta proprie a comitentului.

29.Plata este valabilă:

a)dacă a fost efectuată unui creditor aparent, indiferent de reaua sau buna-credință a
plătitorului;
b)dacă a fost efectuată unui terț în măsura în care profită creditorului;
c)dacă este efectuată unei persoane care devine ulterior titular al creanței.

30.Plata:
a)este un mod prin care pot fi stinse numai obligațiile constând în remiterea unei sume de
bani;
b)este un act juridic unilateral;
c)poate fi făcută numai de către debitorul obligației de a face intuitu personae, dacă
creditorul nu consimte ca plata să fie făcută de o altă persoană.

DREPT CIVIL.CONTRACTE. - RĂSPUNSURI

1.Conventia prin care promitentul se obliga ca, in cazul in care urmeaza sa vanda un bun,
sa-l prefere la pret egal, in calitate de cumparator, pe beneficiarul promisiunii, reprezinta:
a.contract sub conditie
b.pact de preferinta
c. promisiunea de porte-fort
2. Dupa modul in care se exprima vointa partilor, contractele se clasifica in:
a.contracte sinalagmatice si unilaterale
b.constitutive, translative, declarative
c.negociabile, de adeziune, obligatorii

3.Contractul cu titlu oneros in care partile nu cunosc existenta si intinderea exacta a

obligatiilor, dar au in vedere posibilitatea unui castig si riscul unei pierderi, depinzand de o
imprejurare viitoare si incerta, face parte din categoria contractelor:
a.comutative
b.consensuale
c.aleatorii

4. Din categoria actelor dezinteresate face parte si contractul:

a.de renta viagera
b. de donatie
c.de comodat

5.Din categoria contractelor de adeziune face parte si contractul:

a.de furnizare a energiei electrice
b.de tranzactie
c.de comodat

6.Policitatiunea reprezinta:
a.acceptarea unei oferte dar numai in anumite conditii
b.momentul realizarii acordului de vointe cand oferta se intalneste cu acceptarea
c.propunerea facuta de o persoana unei alte persoane de a incheia un contract in conditii
determinate

7.Leziunea ca viciu de consimtamant inseamna:

a.inducerea in eroare a unei persoane prin mijloace dolosive pentru a o determina sa incheie un
act juridic
b.paguba suferita de o parte, rezultata din vadita disproportie dintre contraprestatii
c.amenintarea unei persoane cu un rau de natura a-i provoca o temere care sa o determine sa
incheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi incheiat

8.Care dintre modalitatile contractului poate fi definita drept: “ Evenimentul viitor si sigur
ca se va produce, care amana inceperea sau dupa caz, stingerea executarii drepturilor si a
obligatiilor corelative dintr-un contract”:
a.conditia
b.termenul
c.sarcina
9. Care dintre urmatoarele afirmatii privind nulitatea absoluta este corecta:
a.este prescriptibila in termenul general de 3 ani
b.poate fi invocata numai de persoana al carei interes a fost nesocotit la incheierea contractului
c.nu poate fi acoperita prin confirmare

10.Incapacitatea speciala prevazuta pentru judecatori, procurori, grefieri, avocati de a

cumpara, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase a avut ca ratiune a
reglementarii:
a. evitarea unui potential conflict de interese, asa numitul abuz de reprezentare
b.protejarea intereselor celui reprezentat sau ocrotit
c.existenta posibilitatii de influentare a unui proces in exercitarea functiilor amintite

11. Contractul prin care practicienii in insolventa cumpara bunurile a caror vanzare se
face prin intermediul lor, pe care le administreaza ori a caror administrare o
supravegheaza:
a.este lovit de nulitate absoluta
b. atrage nulitatea relativa
c. este valabil daca bunurile respective au fost cumparate prin licitatie publica

12. Arvuna confirmatorie:

a.va fi imputata asupra pretului in situatia in care vanzarea se incheie
b.reprezinta doar o garantie in vederea incheierii contractului
c.reprezinta pret al dezicerii de contract

13. Dintre cazurile de preemtiune stabilite de Codul civil se enumera si:

a.dreptul de preemtiune in favoarea fostului proprietar expropriat, daca expropriatorul doreste sa
instraineze imobilul dobandit prin expropriere
b.terenurile din fondul forestier aflate in proprietate privata se pot vinde cu respectarea, in
ordine, a dreptului de preemtiune al coproprietarilor sau vecinilor
c.dreptul de preemtiune in favoarea statului roman in cazul vanzarii monumentelor istorice aflate
in proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat

14.In situatia de inalienabilitate absoluta si permanenta se enumera si :

a.lucrurile comune, care nu apartin nimanui (res communis), dar destinate uzului general
b.bunurile mobile parasite pe terenuri aflate in proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale
c.bunurile imobile mostenite

15.Daca la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare, bunul individual

determinat este pierit in intregime:
a. contractul nu produce nici un efect fiind lovit de nulitate absoluta, prin urmare, cumparatorul
nu va putea fi obligat la plata pretului, iar daca l-a platit, are dreptul la restituire
b. contractul nu produce nici un efect fiind lovit de nulitate relativa, prin urmare, cumparatorul
nu va putea fi obligat la plata pretului, iar daca l-a platit, are dreptul la restituire
c. contractul urmeaza sa fie reziliat, prin urmare, cumparatorul are dreptul la restituirea pretului
platit

16. Atunci cand se vinde un imobil determinat, fara indicarea suprafetei, pentru un pret
total:
a. cumparatorul sau vanzatorul pot cere rezolutiunea contractului ori modificarea pretului pe
motiv ca suprafata este mai mica sau mai mare decat s-a crezut
b.nici cumparatorul si nici vanzatorul nu pot cere rezolutiunea contractului ori modificarea
pretului pe motiv ca suprafata este mai mica sau mai mare decat s-a crezut
c.cumparatorul poate solicita vanzatorului sa-i transmita exact suprafata convenita

17. In caz de evictiune totala:

a.cumparatorul va putea solicita rezolutiunea vanzarii, restituirea pretului si repararea
prejudiciului suferit (daune interese)
b. cumparatorul va putea solicita doar rezolutiunea vanzarii si restituirea pretului
c.cumparatorul poate cere doar cheltuielile efectuate de el pentru lucrarile necesare sau utile
efectuate in legatura cu bunul vandut

18. Contractul de comision are urmatoarele caractere juridice:

a.este un contract consensual, sinalagmatic, intuitu personae, cu titlu oneros, comutativ
b. este un contract consensual, unilateral, cu titlu gratuit, comutativ, aleatoriu
c. este un contract solemn, sinalagmatic, cu titlu oneros, translativ de proprietate

19.Clauza star del credere sau ducroire semnifica:

a.o garantie de sine statatoare privind asumarea expresa de catre comisionar a obligatiei de a-l
garanta pe comitent de executarea obligatiilor tertului
b.o clauza de exclusivitate pentru vanzarea de catre comisionar a unui imobil apartinand
comitentului
c.dreptul de retentie al comisionarului care a suferit prejudicii in indeplinirea comisionului
pentru creantele sale asupra comitentului

20. Comodatarul nu raspunde:

a.pentru pierderea sau deteriorarea bunului rezultata numai din folosinta in scopul careia bunul
i-a fost imprumutat
b.pentru pierderea sau deteriorarea bunului din cauza de forta majora chiar daca prelungeste
folosinta dupa scadenta obligatieie de restituire
c. pentru pierderea sau deteriorarea bunului din cauza de forta majora chiar daca a folosit bunul
cu alta destinatie decat aceea pentru care i-a fost imprumutat

21. Care din urmatoarele afirmatii privind contractul de imprumut de consumatie este
corecta:
a.partile pot stabili clauze de indexare sau de revizuire pentru a se proteja impotriva riscului
devalorizarii banilor/cresterii sau scaderii pretului bunurilor
b. obiectul imprumutului de consumatie poate fi format numai din sume de bani
c. restituirea anticipata a bunurilor imprumutate in cazul imprumutului cu titlu oneros se poate
face si fara consimtamantul imprumutatorului
22. Care din urmatoarele afirmatii privind contractul de donatie, este corecta:
a. contractul de donatie, de regula, trebuie sa imbrace forma autentica, aceasta fiind o conditie ad
probationem, sanctiunea pentru nerespectarea formei ceruta de lege, fiind nulitatea relativa
b. donatia nu este susceptibila de confirmare, insa prin exceptie poate fi confirmata de
mostenitorii universali si cu titlu universal ai donatorului; confirmarea va produce efecte doar
fata de mostenitorii care au consimtit la confirmare
c. donatia este reglementata in Codul civil, in materia actelor dezinteresate, din categoria carora
face parte

23. Din categoria donatiilor indirecte face parte si:

a.remiterea de datorie
b.donatia cu sarcina
c.darul manual

24. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la darul manual este corecta:
a. darul manual, este un contract real, care nu presupune forma autentica, si care, in afara
acordului de vointe dintre parti, presupune si traditiunea/remiterea efectiva a bunului corporal
b. pot fi considerate daruri manuale orice bunuri mobile corporale sau incorporale, fungibile sau
nefungibile
c.darul manual reprezinta o forma a donatiilor indirecte si se poate constitui din orice bun imobil
sau mobil, corporal sau incorporal, fungibil sau nefungibil, consumptibil sau neconsumptibil

25.Contractul de intretinere poate inceta prin rezolutiune unilaterala atunci cand:

a.creditorul a decedat inainte de implinirea termenului
b.comportamentul celeilalte parti face imposibila executarea contractului in raport cu bunele
moravuri
c.cand capitalul/bunul a pierit partial sau si-a diminuat valoarea

26. Care din urmatoarele afirmatii privind contractul de locatiune este corecta:
a.locatiunea pe o durata de pana la 3 ani, inclusiv, poate fi incheiata cu acordul copropietarilor
care detin majoritatea cotelor-parti, fiind considerata un act de administrare
b. locatiunea pe o durata de pana la 3 ani, inclusiv, poate fi incheiata cu acordul copropietarilor
care detin majoritatea cotelor-parti, fiind considerata un act de dispozitie
c.locatiunea pe o durata de pana la 3 ani, inclusiv, poate fi incheiata cu acordul tuturor
copropietarilor, fiind considerata un act de dispozitie

27. Printre aplicatiile mandatului fara reprezentare se numara si:

a.contractul de comision
b.contractul de schimb
c.contractul de intretinere

28. Care din urmatoarele afirmatii privind contractul de renta viagera este corecta:
a.avand un caracter intuitu personae, in cazul mortii debirentierului, obligatia nu se transmite la
mostenitori
b.daca debirentierul nu isi indeplineste obligatiile, credirentierul poate cere sechestrul si vanzarea
bunurilor debirentierului pana la concurenta sumei suficiente pentru plata rentei in viitor
c.in cazul pluralitatii de credirentieri, moartea unuia dintre credirentieri duce la stingerea partiala
a rentei

29. Contractul de schimb prezinta urmatoarele caractere juridice:

a.este un contract sinalagmatic, solemn, oneros, comutativ, translativ de proprietate, cu executare
succsesiva
b. este un contract sinalagmatic, intuitu personae, solemn, oneros, comutativ, translativ de
proprietate, cu executare dintr-o data
c. este un contract sinalagmatic, in principiu consensual, oneros, comutativ, translativ de
proprietate, instantaneu

30. Printre cauzele de nulitate absoluta care conduc la desfiintarea tranzactiei se regaseste
si situatia:
a.cand tranzactia s-a incheiat pentru executarea unui act anulabil
b.cand tranzactia a fost incheiata in baza unor inscrisuri dovedite ulterior ca fiind false
c. cand au fost descoperite ulterior inscrisuri necunoscute de toate partile si care ar fi putut
influenta tranzactia

DREPT CIVIL SUCCESIUNI

1. Are capacitate succesorala:

a. persoana care este nascuta si se afla in viata la data deschiderii succesiunii
b. copilul nenascut la data deschiderii succesiunii
c. persoana juridica neconstituita inca

2. Persoanele disparute:
a. nu pot mosteni
b. sunt considerate in viata daca nu a intervenit o hotarare declarativa de moarte
ramasa definitiva
c. au capacitate succesorala provizorie

3. În dreptul civil actual, cazurile de nedemnitate sunt stabilite prin:

a. Hotarare judecatoreasca
b. Act administrativ
c. Lege
4. O persoana poate avea vocatie la mostenire:
a. doar in temeiul legii
b. in temeiul vointei partilor
c. in temeiul legii si testamentului

5. In linie dreapta:
a. fiul si tatal sunt rude de gradul intai
b. fratii sunt rude de gradul al doilea
c. fiul si tatal sunt rude de gradul doi

6. Mostenirea legala:
a. ia in considerare solidaritatea familiala
b. intervine cand cel care lasa mostenirea nu a dispus prin testament de bunurile sale
in favoarea unei sau unor persoane
c. nu coexista cu mostenirea testamentara

7. Bunicii si strabunicii defunctului fac parte din clasa:

a. ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati
b. ascendentilor ordinari
c. colateralilor ordinari

8. Trasaturile specifice ale transmisiunii succesorale sunt:

a. transmisiunea mostenirii este o transmisiune pentru cauza de moarte
b. transmisiunea mostenirii este o transmisiune universala
c. transmisiunea mostenirii este divizibila

9. Pentru ca reprezentarea succesorala sa poata opera, se cer intrunite urmatoarele

conditii:
a. Reprezentatul trebuie sa fie predecedat
b. Reprezentantul nu trebuie sa existe in momentul deschiderii mostenirii
c. Reprezentantul trebuie sa nu fie nedemn,renuntator sau exheredat

10. In cazul reprezentarii succesorale, se cer intrunite urmatoarele conditii in

persoana celui care reprezinta:
a. reprezentantul sa fie ascendent in linie dreapta a celui reprezentat
b. reprezentantul sa fie descendent in linie dreapta a celui reprezentat
c. ambele variante.

11. In temeiul reprezentarii succesorale:

a. reprezentatul urca in locul si gradul celui reprezentat
b. reprezentantul urca in locul si gradul celui reprezentat
c. efectele reprezentarii se produc in baza vointei succesibililor, nu de drept

12. Clasa descendentilor:

a. este alcatuita din copii defunctului si urmasii acestora
b. fac parte din aceasta clasa copiii din casatorie, precum si cei adoptati, insa nu si cei
din afara casatoriei;
c. culeg 1/2 din mostenire in concurs cu sotul supravietuitor al defunctului.

13. Daca parintii vin in concurs cu colateralii privilegiati la mostenirea copilului lor,
intinderea drepturilor succesorale este diferita:
a. cand exista un singur parinte in concurs cu fratii si surorile defunctului sau
descendentii acestora, parintele va primi 1/2 din mostenire
b. cand exista un singur parinte in concurs cu fratii si surorile defunctului sau descendentii
acestora, parintele va primi 1/4 din mostenire
c. cand exista ambii parinti in concurs fratii si surorile defunctului sau descendentii
acestora, parintii vor primi 1/3 din mostenire

14. Colateralii ordinari:

a. pot veni la mostenire numai in nume propriu
b. pot veni la mostenire prin reprezentare
c. sunt obligati la raportul donatiilor

15. Cota succesorala a sotului supravietuitor este de:

a. 3/4 din mostenire cand vine in concurs cu ascendentii sau colateralii ordinari
b. 1/2 din mostenire cand vine in concurs cu copiii defunctului sau cu descendentii
acestora
c. c. 1/5 din mostenire cand vine in concurs cu copiii defunctului sau cu ascendentii
acestora

16. Sotul supravietuitor.

a. Poate fi inlaturat de la mostenire de rudele defunctului
b. Poate inlatura de la mostenire rudele defunctului
c. Nu poate inlatura de la mostenire rudele defunctului, indiferent din ce clasa fac ele
parte

17. Potrivit legii, sotul supravietuitor:

a. are un drept de mostenire in concurs cu oricare clasa de mostenitori;
b. are dreptul la 1/4 din mostenire in deplina proprietate cand vine in concurs cu alte
rude decat descendentii;
c. are un drept permanent de abitatie asupra casei de locuit

18. Din punct de vedere al obiectului lor, legatele pot fi:

a. legatul universal, care confera legatarului chemare la o fractiune din mostenire sau
la o masa de bunuri determinate
b. legatul cu titlu universal, care confera legatarului chemare sau vocatie la intreaga
mostenire;
c. legatul cu titlu particular

19. Sotul supravietuitor dobandeste un drept de abitatie asupra casei in care a locuit
daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
a. Chiar daca are locuinta proprie
b. casa in care a locuit sa faca parte din masa succesorala a sotului decedat;
c. a locuit in casa care formeaza dreptului de abitatie

20. Testamentul prezinta urmatoarele caractere juridice:

a. este un act juridic multilateral
b. este un act esentialmente irevocabil
c. este un act esentialmente revocabil
21. Certificatul de mostenitor:
a. este actul final al procedurii succesorale contencioase, intocmit de notarul public
b. cuprinde acordul mostenitorilor cu privire la calitatea de mostenitor a fiecaruia,
compunerea masei succesorale, precum si cotele ce revin mostenitorilor din
patrimoniul defunctului
c. se elibereaza de notarul public dupa ce a trecut un an de la deschiderea succesiunii

22. Vointa testatorului de a revoca legatul se poate manifesta si tacit, ea rezultand

neindoielnic din anumite acte sau fapte ale acestuia, cum ar fi:
a. incompatibilitatea sau contrarietatea dintre dispozitiile testamentului posterior si
cele din testamentul anterior
b. instrainarea voluntara de catre testator a bunului care face obiectul unui legat cu
titlu universal
c. ambele variante dispozitiile testamentului

23. Petitia de ereditate:

a. este o actiune imprescriptibila prin care un mostenitor cere instantei judecatoresti
recunoasterea calitatii sale de mostenitor legal sau testamentar;
b. este o actiune prescriptibila prin care un mostenitor cere instantei judecatoresti
recunoasterea titlului sau de mostenitor legal sau testamentar;
c. este o actiune prescriptibila prin care un mostenitor cere instantei judecatoresti
recunoasterea titlului sau de mostenitor legal sau testamentar si obligarea celui care
detine bunurile succesorale sa le restituie.

24. Imparteala mostenirii este un act juridic:

a. Constitutiv
b. translativ
c. declarativ

25. Revocarea judecatoreasca a legatelor:

a. este relizata prin hotarare data de executorii judecatoresti
b. poate avea loc in timpul vietii testatorului, la cererea celor interesati
c. reprezinta o sanctiune pentru faptele culpabile savarsite de catre legatar fata de
defunct sau fata de memoria acestuia

26. Cauzele de nulitate sau anulare a legatelor privesc

a. capacitatea persoanei care face actul
b. viciile de consimtamant
c. niciuna dintre variante

27. Cota succesorala a colateralilor privilegiati este de

a. 1/4din mostenire cand vin in concurs cu ambii parinti ai defunctului
b. 1/2din mostenire cand vin in concurs cu ambii parinti ai defunctului
c. 2/3din mostenire cand vin in concurs cu un singur parinte al defunctului

28. Ascendentii privilegiati:

a. vin la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare
b. sunt mostenitori rezervatari
c. nu sunt mostenitori sezinari

29. Actele juridice avand ca obiect bunurile mostenirii pe care mostenitorul aparent
le-a incheiat cu tertii:
a. actele de administrare se mentin
b. actele de dispozitie privind bunuri mobile se mentin intotdeauna
c. c. error communis facit jus

30. Din punct de vedere al modului de manifestare a vointei revocatorii, revocarea

voluntara a testamentului poate fi:
a. expresa sau tacita
b. absoluta sau relativa
c. totala sau partiala