Organizarea auditului intern

formator ec.Alexandru Coracioni

Stagiar: Popa Simona Iuliana

Anul II sem I

2017
1. Care sunt caracteristicile auditului intern al entităţii?
Rezolvare:
Organizarea funcţiei de audit intern în cadrul entităţilor impune luarea în consideraţie a
următoarelor caracteristici:
- universalitatea;
- independenţa;
- periodicitatea.
Aşa cum s-a arătat, activitatea de audit este una relativ recentă în cadrul entităţilor, în
România, funcţia de audit a devenit practic operaţională din anul 2002, după adoptarea Legii
nr. 672/2002 privind auditul public intern în România. Auditul intern reprezintă o funcţie
universală, atât pentru că se aplică tuturor tipurilor de entităţi, indiferent de mărime sau de
natura acesteia cât şi datorită faptului că se aplică tuturor funcţiilor specifice entităţii. însăşi
funcţia de audit trebuie să fie supusă auditului. Auditul intern este o funcţie periodică pentru
cei auditaţi, în raport cu ansamblul organizaţiei funcţia fiind permanentă, periodicitatea
funcţiei de audit este invers proporţională cu nivelul riscurilor asociate funcţiilor,
operaţiunilor şi activităţilor auditate.

2. Care sunt particularităţile inventarierii mijlocelor băneşti şi a celorlalte valori

gestionate în casierie?
Rezolvare:
Conform Ordinului ministrului finanţelor nr. 60 din 29.05.2012, publicat
M.O. din, nr. 166-169
La inventarierea mijloacelor băneşti se verifică:
1) numerarul efectiv din casierie;
2) soldul în conturile curente în moneda naţională şi valuta străină;
3) titlurile de valoare;
4) formularele tipizate de documente primare cu regim special;
5) alte active curente.

Inventarierea mijloacelor băneşti şi a formularelor cu regim special

87. La inventarierea mijloacelor băneşti se utilizează Procesul-verbal de inventariere a
numerarului (Anexa 9), iar a formularelor şi documentelor cu regim special – Lista de
inventariere a valorilor şi a formularelor cu regim special (Anexa 8).
88. La inventarierea casieriei se verifică numerarul efectiv de mijloace băneşti şi alte valori
existente în casierie. Similar se verifică şi formularele cu regim special.
89. Mijloacele băneşti în lei şi în valută din casieria întreprinderii se inventariază inopinat.
90. Mijloacele băneşti reale existente în casierie cuprind însemnele monetare, mărcile
poştale, timbrele fiscale etc.
Mărcile poştale şi timbrele fiscale se înscriu în listele de inventariere la valoarea nominală,
cu excepţia mărcilor cu valoare filatelică.
91. Controlul efectiv al documentelor băneşti (bilete de tratament şi odihnă, mărci poştale şi
timbre fiscale) presupune determinarea valorii, autenticităţii fiecărui document în parte şi
corectitudinii perfectării lui. Controlul se efectuează pe tipuri de documente, indicindu-se în
listă denumirea, numărul, seria şi suma totală a acestora.
92. Formularele cu regim special se înscriu în listele de inventariere după coduri, serii,
numere pentru a stabili cu uşurinţă integritatea acestora, conform actelor normative.
93. Hîrtiile de valoare (acţiunile, obligaţiunile etc.) se înregistrează în listele de inventariere,
indicîndu-se denumirea, numărul, codul, seria, tipul, cantitatea şi valoarea acestora. În mod
obligatoriu se înscrie primul şi ultimul număr al pachetului respectiv.
94. Inventarierea mijloacelor băneşti se efectuează prin metoda verificării sumelor existente în
contul respectiv:
a) încasările – cu datele din extrasul de cont al instituţiei financiare, oficiului poştal, copiile
documentelor de însoţire a încasărilor în casierie ş. a.;
b) sumele transferate de părţile legate – cu datele obţinute din avizele lor (avizo), indicîndu-
se data, numărul dispoziţiei de plată, suma şi denumirea instituţiei financiare sau oficiului
poştal, care a primit transferul.
95. Inventarierea mijloacelor băneşti, care se află în conturile de decontare, valutar şi curent,
în acreditive speciale şi alte conturi, se efectuează prin confruntarea soldurilor din extrasele
de cont emise de instituţiile financiare cu cele din contabilitate.

3. Care sunt etapele realizarii misiunii de audit?

Rezolvare
Etapele realizarii misiunii de audit sunt:
1. Acceptarea misiunii sau contractarea lucrărilor
2. Planificarea misiunii de audit
3. Evaluarea controlului/auditului intern
4. Controlul conturilor
5. Verificarea situaţiilor financiare
6. Lucrările de sfârşit de misiune
7. Raportul de audit
HOTĂRÂRE Nr. 1086 din 11 decembrie 2013 pentru aprobarea Normelor generale privind
exercitarea activităţii de audit public intern
 Evaluare

formator ec.Alexandru Coracioni

Stagiar: Popa Simona Iuliana

Anul II, sem I
 2017

Aplicaţia 1.
Considerăm următoarea situaţie a unei întreprinderi pentru o periodă de previziune de 5 ani:

- mii.lei
Nr.
Indicatori/Anul N+1 N+2 N+3 N+4 N+5
crt.
1. Venituri brute 13.000 12.800 13.500 12.500 14.000
2. Profit brut 1.400 1.500 1.660 1.420 1.700
3. Amortisment 225 300 350 330 340

De asemenea, se mai cunosc:

capitaluri proprii = 3000 mii lei
capitaluri împrumutate = 200 mii lei
rata costului capitalului propriu = 40%
rata costului capitalului împrumutat = 30%;
rata de cre_tere anual_ a cash flow-ului = 11%
rata de actualizare = 18%
cota de impozit pe profit = 25%

Să se determine valoarea întreprinderii prin metoda cash flow-ului net actualizat

Rezolvare:

Cash flow-ul (CF) reprezintă fluxul de trezorerie degajat de un activ sau o întreprindere. Cash
flow-ul luat în calcul la stabilirea valorii întreprinderii include şi alte elemente: amortizări,
provizioane, valoarea reziduală, din care se scad nevoile de finanţare a activităţii, investiţiile
pentru menţinerea potenţialului tehnic şi variaţia nevoii de fond de rulment, conform relaţiei:
Cash-flow-ul net disponibil reprezintă recompensa primită de proprietar pentru plasarea
capitalurilor în întreprinderea evaluată.

CF = Pn + amortizări + provizioane– investiţii pentru menţinerea potenţialului actual - Δ

NFR
CF= cash flow
PN= profit net
 Indicator N+1 N+2 N+3 N+4 N+5

1.400 1.500 1.660 1.420 1.700

Profit brut
350 375 415 355 425
Impozit pe profit
1.050 1.125 1.245 1.065 1.275
Profit net
225 300 350 330 340
Amortisment
1.275 1.425 1.595 1.395 1.615
Cash flow anual

Valoarea reziduală poate fi stabilită cu ajutorul uneia dintre următoarele relaţii1 :

CFn + 1 = cash flow-ul primului an al perioadei neexplicite

CMPC = costul mediu ponderat al capitalului
G = rata anuală de creştere a cash flow-ului în perioada neexplicită (considerată perpetuă).

CMPC= Rc x C/(C+D) +rd x D/(C+D) =0.4+3/5+0.3+2/5=0.36

VR = 4*1615= 6460

valoarea unei firme va fi dată de relaţia:

V – valoarea firmei prin metoda fluxurilor de trezorerie

CF – cash flow
k – rata de actualizare
n – numărul anilor de funcţionare al firmei
t = 1, 2, 3, ………….n
VR – valoarea reziduală a firmei în anul n

V=
V = 7.253 lei