DEMENTA VASCULARA

(DEMENTA MLUTIINFARCT)

Generalitati

Dementa este un sindrom caracterizat de o tulburare permanenta a

functiei intelectuale instalata progresiv. Pentru a pune diagnosticul de dementa
trebuie ca mai multe sfere ale activitatii mintale sa fie afectate :
memoria,limbajul,orientarea spatiala,emotiile sau personalitatea si cognitia.
Dementa presupune :
 Un declin al memoriei intr-o proportie care interfera cu activitatile
vietii zilnice,sau face ca viata independenta de altii sa fie dificila sau
imposibila
 Un declin al gandirii,planificarii si organizariilucrurilor de zi cu zi, pe
masura extinderii
 Un declin in controlul emotional sau in motivatie,sau schibare in
comportamentul social.
Elementul esential al dementei il constituie dezvoltarea unor deficite
cognitive multiple care includ deteriorarea memoriei si cel putin una din
urmatoarele perturbari cognitive :afazie,apraxie,agnozie sau o perturbare in
functia de executie. Deficitele cognitive trebuie sa fie suficient de severepentru a
cauza o deteriorare in functionarea profesionala sau sociala si trebuie sa
reprezinte un declin de la cel mai inalt nivel anterior de functionare. Diagnosticul
de dementa nu trebuie pus daca deficitele cognitive survin exclusiv in cursul unui
delirium.
Deteriorarea memoriei este necesara pentru a pune diagnosticul de
dementa si este un simptom precoce. Pacientii au deteriorata capacitatea de a
invata un material nou ori uita un material invatat anterior.

1
 Deteriorarea functiei limbajului(afazia) se poate manifasta prin dificultate
in pronuntarea numelor de persoane si de obiecte. Intelegerea limbajului vorbit si
scris, si vorbirea repetata pot fi,de asemenea,compromise.
Pacientii cu dementa pot pot prezenta apraxie(deteriorarea capacitatii de
a efectua activitati motoriiin dispretul aptitudinilor motorii,functiei senzoriale si
intelegerii sarcinilor cerute ,care sunt intacte).
Agnozia(incapacitatea de a recunoaste si identifica obiectele,in dispretul
functiei senzoriale intacte) poate ,de asemenea ,fi prezenta.
Perturbarile in functia de executie sunt o manifestare comuna a dementei
si pot fi relationate in special cu tulburarile lobului frontal sau ale cailor de
asociatie subcorticale. Functia de executie implica capacitatea de a gandi
abstract,de a planifica,secventia,monitoriza si stopa comportamentul complex.
Disfunctia executiva este ,de asemena, evidentiata prin capacitatea redusa de a
schimba seturile mentale , de a crea o noua informatie verbala si nonverbala si
de a executa activitati motorii de serie.
Natura si gradul de deteriorare sunt variabile si depind adesea de
conditia sociala particulara a individului.

DEMENTA VASCULARA

Etiologie :

Este o dementa care se diferentiaza de dementa Alzheimer prin originea

vasculara(infarctizari cerebrale).

Epidemiologie :

Reprezinta 15-30% din demente. Se poate asocia cu dementele de tip

Alzheimer in 10-15% din cazuri. Apare mai ales la barbati, intre 60 si 70 de ani,
cu antecedente de HTA.

2
 Clasificare (din punct de vedere anatomopatologic) :

Dementa multiinfarct- leziuni multiple parenchimatoase ,protejand

substanta alba, produse prin infarctizarea vaselor mici si medii de placi de
aterom sau trombemboli la un valvular. Este forma cea mai frecventa si apre cu
predilectie la barbati si la cei cu antecedente vasculare.
Dementa Binswanger (encefalopatia aterosclerotica subcorticala)-cu
afectarea doar a substantei albe.

Clinica :

Se caracterizeaza printr-un tablou clinic asemanator celui din boala

Alzheimer, dar in acest caz sunt prezente in proportie mai importanta aspectele
somatice care demonstreaza etiologia vasculara : HTA,sufluri
cardiace,carotidiene,simptome neurologice.

Criteriile DSM de diagnostic :

A. dezvoltarea unor deficite cognitive multiple manifestata prin
ambele :
-deteriorarea memoriei
-una (sau mai multe) din urmatoarele perturbari cognitive-
afazie,apraxie,agnozie,perturbare in functia de executie
B. deficitele cognitive anterioare cauzeaza fiecare o deteriorare
semnificativa in functionarea sociala si profesionala si reprezinta
un declin semnificativ de la nivelul anterior de functionare.
C. Semne si simptome neurologice de focar ori date de laborator
indicand o maladie cerebrovasculara.
D. Deficitele nu survin exclusiv in cursul deliriumului.

3
 Semnele neurologice mai frecvente sunt :
 Tulburarile de mers
 Slabiciunea extremitatilor
 Ataxie
 Modificarea R.O.T.
 Paralizii pseudobulbare
 Reflexele arhaice(supt,apucare)
 Convulsiile(la 20 % din pacienti)
 Dizartria
 Disfagia
 Cefaleea

Diagnostic :

Dementa vasculara se diagnosticheaza pe baza mai multor elemente :

-tabloul clinic demential ce include simptomayologia vasculara si
neurologica
-paraclinic- modificariE.K.G. ,tulburari de irigatie cerebrala obiectivate prin
rezonanta magnetica
-evolutia ondulanta

Diagnostic diferential :

Alaturi de celelalte afectiuni cu care se face in mod obisnuit diagnosticul

diferential in demente (delirium, dementa de tip Alzheimer, tulburare amnestica,
retardare mentala, schizofrenie,tulburarea depresiva majora, simulare, tulburari
factice, imbatranire) trebuie mentionata o afectiune foarte apropiata,importanta
datorita abordarii speciale,respectiv atacul ischemic tranzitoriu care are :
 Evolutie pasagera(minute)

4
  Simptome neurologice specifice afectarii zonei vertebrobazilare sau
carotidiene
 Cauza-ischemia tranzitorie prin afectarea sistemului circulator
intracerebral proximal(vertebrobazilar,carotidian)
O treime din acesti pacienti vor suferi ulterior infarctizari definitive,mai ales
in lipsa unui tratament corespunzator(anticoagulant,etc.).

Evolutie-Prognostic :

Dementele vasculare debuteaza intre 60 si 70 de ani,de cele mai multe ori

brusc si au o evolutie fluctuanta,de regula urmarind fluctuatiile tensiunii
arteriale,pacientul pastrandu-si timp mai indelungat capacitatile cognitive.

Tratament :

Tratamentul consta din identificarea si tratarea cauzei accidentelor

vasculare. Trebuie instituita terapia hipertensiunii,diabetului si patologiei
cardiace. Tratamentul este suportiv si simptomatic. Se pot folosi medicamente
antidepresive, psihostimulante, antipsihotice, precum si benzodiazepine, dar
orice medicament psihoactiv poate sa cauzeze efecte adverse la pacientii cu
leziuni cerebrale.

5
 DEMENTA ALCOOLICA :

Apare la pacientii cu consum indelungat de alcool, dar simptomele

deteriorative se pot datora in egala masura traumatismelor craniene inregistrate
concomitent, deficitului vitaminic, denutritiei, afectarii altor organe ca ficatul,
rinichii, pancreasul.
Diagnosticul de dementa alcoolica trebuie utilizat dupa ce au fost excluse
alte etiologii ale dementei, iar istoricul de abuz alcoolic cronic si masiv este
evident. Simptomele persista si dupa iesirea bolnavului din starile de intoxicatie
sau sevraj. Dementa este de regula putin profunda. Managementul bolnavului
este similar cu cel din dementele de alte etiologii.

Encefalopatia Wernicke (encefalopatie alcoolica)-constituie un sindrom

acut, cauzat de deficitul acut de tiamina. Se caracterizeaza prin nistagmus,
paralizia miscarilor oculare conjugate si de abducere,ataxie si confuzie generala.
Alte simptome pot sa includa confabulatii, letargie, indiferenta, delirium de mica
intensitate, insomnie anxioasa si frica de intuneric. De regula,deficitul de tiamina
este secundar dependentei cronice de alcool. Se trateaza cu 100-300mg tiamina
pe zi, pana la rezolvarea oftalmoplegiei. Pacientul poate sa necesite, de
asemena, magneziu. Pe parcursul tratamentului cedeaza majoritatea
simptomelor, cu exceptia nistagmusului, ataxiei si uneori a neuropatiei periferice.
Sindromul poate sa se remita in cateva zile sau saptamani sau poate sa
evolueze catre un sindrom Korsakoff.

Sindromul Korsakoff (psihoza Korsakoff)-constituie o conditie cronica,

legata de regula de dependenta de alcool, in cazurile in care alcool constituie,
timp de ani de4 zile, o mare parte a aportului caloric zilnic. Este cauzat de
deficitul cronic de tiamina si constituie o tulburare rara. Se caracterizeaza prin
amnezie retrograda si anterograda. Adeseori pacientul manifesta si confabulatii,

6
dezorientare si polinevrita. Pe langa tratamentul tiaminic substitutiv , o anumita
utilitate limitata poate avea si prescrierea de clonidina si propranolol.
Sindromul Korsakoff coexista adesea cu dementa legata de alcool. O proportie
de 25% dintre pacienti recupereaza complet, iar 50% recupereaza partial sub
tratament oral de lunga durata cu 50 pana la 100 mg de tiamina zilnic.