Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 6 Easy-Learning
Curs 6 Easy-Learning
PLATFORMA EASY-LEARNING
E-learning este denumirea dat educa iei primite prin intermediul tehnologiei
electronice. Acest lucru însemn c lec iile sunt furnizate prin intermediul mai multor
tehnologii cum ar fi: Internetul, televiziunea, casetele video, DVD-urile, sistemele inteligente
de instruire sau instruire asistat de calculator.
Termenul de e-learning face parte atât din dic ionarul IT, cât i din cel educa ional.
Acest termen a ap rut în limbajul comun atunci când metodele alternative de înv are nu au
mai fost numite cu diferi i termeni, ci s-a c utat un termen comun care s le cuprind pe toate.
În ultima perioad , din ce în ce mai mult lume are acces la tehnologiile de ultim or ,
acest lucru f când posibil i dezvoltarea oportunit ilor de colaborare on-line sau a celorlalte
metode de înv are. Din acest motiv, tehnologiile prezente se diversific tot mai tare i exist
mereu noi companii care intr pe pia i ofer noi produse.
Noi categorii de produse continu s apar pe pia , unele prezentând noi posibilit i,
altele combinând aspecte prezente deja, în noi produse. Produsele nou ap rute nu le scot de pe
pia pe cele vechi, acestea din urm fiind înc destul de bune pentru nevoile institu iilor.
Platforme e-learning precum Blackboard, Step By Step, Ganesha, Moodle etc. constituie
exemple importante de solu ii într-un mediu integrat de e-learning pe care le-au adoptat
majoritatea universit ilor importante din lume.
Platforma de înv mânt electronic Easy-Learning asigur un cadru de lucru pentru
orice tip de activitate de înv are la distan , on-line sau off-line, fiind util profesorilor i
studen ilor la orice nivel de preg tire i formare profesional . Platforma Easy-Learning are la
baz trei componente principale, interconectate din punct de vedere func ional, esen iale
func ion rii unei platforme de înv mânt electronic. Acestea sunt:
• baza de date – o baz de date rela ional care stocheaz în tabele bine definite
structura aplica iei, în func ie de necesit i. Este componenta principal a unei
platforme de înv mânt, iar buna proiectare a acesteia este important pentru o
utilizare cât mai u oar i mai apropiat de cerin ele unui astfel de proiect.
• interfa a de administrare – modulul care se adreseaz tutorilor sau administratorilor
i care reprezint interfa a de gestiune a bazei de date. Aceast interfa se mai
nume te i back-office sau content management (managementul con inutului).
• interfa a cu utilizatorul – partea cea mai spectaculoas a aplica iei, care se
adreseaz atât cursan ilor, cât i tutorilor. Interfa a cu utilizatorul (front-office)
realizeaz interogarea bazei de date pentru a reda informa iile necesare.
Aplica ia Easy-Learning ruleaz pe un server de web (fie local, fie aflat la distan ) i
a fost creat utilizând pagini web dinamice, cu ajutorul limbajului PHP, folosindu-se
sistemul MySQL de gestiune a bazei de date pentru stocarea i interogarea datelor.
Principalul motiv în alegerea mediului de dezvoltare (pagini web dinamice) a fost faptul c
cerin ele sistemului pe care va rula aplica ia sunt minime, toate opera iile fiind executate de
tre server i oferite apoi utilizatorului.
Un alt aspect important este independen a fa de sistemul de operare (putând rula
foarte bine atât pe orice sistem de operare), singura cerin fiind aceea de a fi conectat la re ea
i de a avea instalat un navigator web (browser), de exemplu, Internet Explorer, Opera,
Firefox etc., acestea fiind instalate, de obicei, odat cu sistemul de operare.
De asemenea, un alt motiv determinant în alegerea mediului de dezvoltare a fost
compatibilitatea dintre limbajul PHP (care poate fi u or imbricat cu cod html) i MySQL,
care permite o bun comunicare cu baza de date.
Nu în ultimul rând, securitatea serverului folosit (Apache Web Server) a confirmat
faptul c alegerea de a lucra pe tehnologie web este adecvat .
Fi ierele necesare rul rii aplica iei se g sesc pe server. Pentru a utiliza aplica ia, se
acceseaz fi ierul index.php din directorul aplica iei de pe server, cu una din comenzile:
http://nume_server/easylearning/, unde nume_server este numele de identificare al server-ului
în re ea sau IP-ul acestuia.
Aceast comand se utilizeaz când aplica ia este g zduit de serverul local de
Intranet. Dac aplica ia este g zduit de un server Internet, accesul se face tastând în linia de
comand a navigatorului urm toarea secven : http://www.nume_domeniu/cale, unde
nume_domeniu este numele oric rui site care g zduie te aplica ia.
Interfa a de administrare este cea care gestioneaz în mare parte baza de date a
sistemului. Prin intermediul acesteia, tutorele sau administratorul are posibilitatea de a
ad uga, a terge sau a modifica informa iile existente, în func ie de drepturile pe care le
de ine. Aceste drepturi le sunt acordate în func ie de user-ul i parola de acces pe care le
introduc.
Pentru accesarea interfe ei de administrare, se tasteaz în linia de comand a
navigatorului de Internet existent pe calculatorul conectat la re ea urm toarea comand :
http://nume_server_de_retea/easylearning/admin/ sau http://ip_server/easylearning/admin/.
Interfa a este împ it în dou frame-uri, realizate în format html. Frame-ul din stânga
(leftFrame) con ine meniul interfe ei. În frame-ul din dreapta (mainFrame), care este, de fapt,
partea principal a interfe ei, se încarc datele efective, accesate prin meniul din stânga.
Pentru a se putea vizualiza interfa a de administrare, este nevoie de înregistrarea unui
utilizator de tip admin. La accesarea adresei la care se afl interfa a de administrare, apare un
formular cu câmpuri pentru numele utilizatorului i parola acestuia. În acest mod, sistemul de
securitate garanteaz c nimeni nu va putea accesa datele din platform f a avea un cont i
o parol de administrare.
Partea din stânga (leftFrame) con ine meniul, în format html. Op iunile meniului sunt,
de fapt, link-uri direc ionate c tre frame-ul principal (mainFrame). Partea care con ine meniul
este o parte static i nu are nici o leg tur cu baza de date sau cu codul PHP.
Frame-ul din dreapta este, de fapt, un model de pagin (template.inc.php), care este
urm rit de toate paginile accesate prin op iunile din meniu. Dup introducerea numelui de
cont i a parolei administratorului, utilizatorul are acces asupra interfe ei de administrare a
platformei. Acesta poate naviga prin op iunile din meniu, având la dispozi ie op iunile
ad ug rii, edit rii i tergerii componentelor diferitelor categorii de informa ii.
Fi ierele care con in codul-surs sunt organizate pe directoare. Pentru fiecare op iune
din meniul principal, a fost creat un director cu o structur standard. În continuare se va
descrie structura general i se va exemplifica pentru cazul tutorilor, care reprezint un
exemplu aparte, având cele mai multe atribute.
Platforma Easy-Learning ruleaz pe un server web (fie local, fie aflat la distan ,
folosind facilit ile de tip Apache server) i a fost creat utilizând pagini web dinamice, cu
ajutorul limbajului PHP, folosindu-se sistemul MySQL de gestiune a bazei de date pentru
stocarea i interogarea datelor. Principalul motiv în alegerea mediului de dezvoltare (pagini
web dinamice) a fost faptul c cerin ele sistemului pe care va rula aplica ia sunt minime, toate
opera iile fiind executate de server i oferite utilizatorului.
Platforma Easy-Learning este o solu ie de implementare a unui sistem de tip e-
learning, care îmbin caracteristicile oferite de tehnologia electronic de înv are cu aspectele
psiho-pedagogice specifice procesului educa ional modern. Platforma Easy-Learning ofer
posibilit i practic nelimitate de adaptare la forma dorit de c tre utilizatori, într-un mod
foarte intuitiv i prietenos.
Platforma Easy-Learning se prezint sub forma a trei interfe e de lucru: cea a
administratorului, cea a profesorilor (tutorilor) i cea a studen ilor (utilizatorilor), putând fi
accesat atât într-o re rea intern (intranet), cât i într-o re ea extern (internet). Fiecare
interfa dispune de propriul meniu de lucru, în care op iunile sunt legate de operarea cu
bazele de date ale ale profesorilor, studen ilor, disciplinelor de studiu i documentelor
electronice gestionate (con inutul e-learning).
Pe lâng gestionarea bazelor de date sus-amintite, platforma Easy-Learning prezint în
plus o serie de facilit i, legate de uneltele de interac iune i feed-back sau de comunicarea
sincron i asincron , cum sunt: modulul orar, modulul anun uri, modulul teste, modulul
catalog, modulul chestionare, modulul statistici i modulul motorului de c utare.
Astfel, utilizarea platformei Easy-Learning permite reducerea costurilor, cre terea
performan elor i generarea de noi venituri, factori care rezult apoi în profituri mai mari
pentru institu ia care folose te acest sistem e-learning.
De men ionat faptul c platforma Easy-Learning reprezint un mediu de lucru deschis
i flexibil, care este permeabil optimiz rilor, perfec ion rilor i complet rilor, fiind o unealt
de lucru puternic , versatil i interactiv .
Platforma Easy-Learning poate fi exploatat industrial prin utilizarea acesteia ca
mediu de lucru pentru cursuri de specializare, calificare profesional i perfec ionare la locul
de munc .
Avantajele oferite de platforma de înv mânt electronic Easy-Learning sunt
urm toarele:
• Server dedicat, securizat, capabil s fac fa unui num r mare de vizitatori în
acela i timp, f ca performan a acestuia s fie diminuat ;
• Aplica ia este independent de sistemul de operare pe care ruleaz . Poate rula la
fel de bine i în orice sistem de operare;
• Informa ia c utat se reg se te foarte u or, structura bazei de date i modul de
organizare fiind foarte intuitive;
• Aplica ia dispune de o interfa grafic prietenoas , bine structurat pentru o
parcurgere pl cut i eficient ;
• Înv area se face în ritmul propriu fiec rui student;
• Nu exist dependen de timp. Aplica ia este disponibil 24 de ore din 24, 7 zile pe
pt mân ;
• Nu exist dependen de spa iu. Se poate studia acas , la serviciu sau în deplasare;
• Studen ii pot sus ine teste on-line, eliminându-se astfel suportul hârtie i
problemele legate de descifrarea scrisului. Se m re te astfel eficien a profesorului
în corectarea testelor, economisindu-se timp pre ios;
• Mai buna comunicare între membrii aceleia i comunit i de înv mânt. Profesorii
pot înc rca anun uri i mesaje privitoare la subiecte de maxim interes care vor fi
citite de c tre to i studen ii;
• Scalabilitatea. Structura logic pe care este construit platforma permite
dezvoltarea pentru o comunitate din ce în ce mai mare de înv mânt (alte
facult i, universit i etc.) f dificult i sau reproiect ri a infrastructurii.
Baza de date con ine mai multe tabele, care sunt descrise mai jos. Tipul tabelelor este
„InnoDB” (un tip relativ nou ap rut în MySql, care ofer suportul necesar pentru definirea
rela iilor între mai multe tabele).
Pe parcursul proiect rii bazei de date, principalii factori urm ri i au fost:
• Logica;
• Omogenitatea;
• Leg turile simple între tabele;
• Structura uniform ;
• strarea unui spa iu tampon în vederea ad ug rii ulterioare de noi tabele sau
câmpuri.
Dac aceste condi ii sunt îndeplinite, proiectul va avea o funda ie solid , u or de
manipulat.
În continuare este prezentat structura bazei de date i a tabelelor acesteia (vezi
diagrama UML din figura 2).
Fig. 1b. Diagrama UML a bazei de date.
La prima vedere, structura bazei de date este evident aerisit i u or de urm rit. În
realitate, s-a urm rit realizarea de leg turi inter-tabele cât mai simple, cu cât mai pu ine tabele
de leg tur . Acest lucru a fost realizabil cu condi ia ca o tabel s nu aib foarte multe
câmpuri. Astfel, o împ ire mai omogen a câmpurilor a dus la un num r total de tabele mai
mare, acesta fiind un pre mic pentru controlul i logica pe care le ofer .
Dup cum s-a amintit, platforma Easy-Learning se prezint sub forma a trei interfe e de
lucru: cea a administratorului, cea a profesorilor (tutorilor) i cea a studen ilor (utilizatorilor),
putând fi accesat atât într-o re ea intern (intranet), cât i într-o re ea extern (internet).
3.3.1. INTERFA A ADMINISTRATORULUI
Acest tabel con ine informa iile necesare pentru autentificarea administratorului în
interfa a de gestionare a bazei de date. Denumirea de administrator este generic i define te
un conceptor sau un tutore care are acces la modificarea informa iilor adresate acestuia.
Administratorul se identific unic printr-un user i o parol de acces.
Tabelul admin con ine urm toarele câmpuri:
• id – cheie primar , care identific unic fiecare înregistrare (administrator) din acest
tabel. Tipul de date este integer semn, cu proprietatea de autoincrementare
activat (la fiecare nou introducere, se aloc un num r consecutiv celui din
înregistrarea anterioar ).
• nume – numele cu care administratorul se va identifica în interfa a de
administrare. Acesta este, în general, numele tutorelui, dar poate fi oricare alt
nume. Tipul de date este ir de caractere (varchar) de lungime maxim 255 i este
setat s nu poat fi null (mul imea vid ).
• passwd – parola de acces a administratorului, care nu poate fi vid i este criptat ,
din motive de securitate, cu algoritmul MD5. Acest algoritm cripteaz iruri de
caractere într-un ir de lungime 32. Când administratorul î i seteaz parola de
acces, în baza de date este re inut irul criptat i nu parola în sine, astfel c orice
persoan neautorizat care vede acest câmp nu poate identifica parola. Când se
autentific , administratorul introduce o parol care este criptat cu acela i algoritm
(rezultatul fiind comparat cu ceea ce s-a re inut în baz ), i nu parola în sine. Tipul
de date al acestui câmp este ir de caractere (varchar) de lungime maxim 32.
În acest tabel sunt re inute disciplinele predate în cadrul formei de înv mânt
considerate.
Tabelul disciplin con ine urm toarele câmpuri:
• id – câmpul care identific unic o înregistrare din acest tabel, fiind cheia primar .
Tipul de date este integer semn, cu proprietatea de autoincrementare activat
(la fiecare nou introducere, se aloc un num r consecutiv celui din înregistrarea
anterioar ).
• acronim – acronimul disciplinei sau prescurtarea acesteia (de ex.: EPM este
acronimul pentru Echipamente Periferice i Multimedia). Tipul de date al acestui
câmp este ir de caractere de lungime maxim 255. Nu poate fi setat null.
• nume – denumirea dat disciplinei (de ex.: Echipamente Periferice i Multimedia).
Acest câmp re ine date de tipul ir de caractere de lungime maxim 255 i nu poate
fi setat null.
• descr – acest câmp con ine o descriere care este atribuit oric rei discipline, pentru
a oferi eventuale l muriri suplimentare. Este de tipul text i poate avea, teoretic,
orice dimensiune.
• an – atributul an se refer la anul de studiu în care se pred aceast disciplin . Este
de tipul enumerare i poate fi 1, 2, 3, 4, 5 sau 6 (pentru master). Nici acest câmp
nu poate fi null.
Pentru a cre te viteza în cazul select rii datelor din tabel ordonate dup aceste
câmpuri, s-au creat indec i pe câmpurile acronim i an.
Meniul Discipline al interfe ei de administrare este prezentat în figura 2.
Tabelul tutorilor
Acest tabel con ine informa ii cu privire la cadrele didactice (tutorii) care activeaz în
cadrul institu iei de înv mânt. Tutorii sunt caracteriza i prin anumite atribute (nume,
prenume, parola, descriere, colaboratori, func ie, catedr ) precum i de anumite date de
contact (birou, telefon, fax, email, pagin personal de web).
Meniul Tutori al interfe ei de administrare este prezentat în figura 3.
Tabelul tutori con ine urm toarele câmpuri:
• id – identific unic o anumit înregistrare din acest tabel. Tipul de date este integer
semn, cu proprietatea de autoincrementare activat .
• nume – re ine numele tutorelui. Tipul de date: ir de caractere de lungime maxim
40.
• prenume – re ine prenumele tutorelui. Tipul de date este ir de caractere de
lungime maxim 60.
• descr – descriere care con ine informa ii suplimentare despre tutorele respectiv.
Tipul de date este ir de caractere de lungime maxim 255.
• colaboratori – re ine numele colaboratorilor tutorelui respectiv (asisten i de
laborator, de seminar, de proiect etc.) Tipul de date este ir de caractere de lungime
maxim de 255 de caractere.
• func ie – reprezint titulatura tutorelui (de ex.: conf. dr. ing.) Tipul de date este ir
de caractere de lungime maxim 255.
• catedra – catedra sau departamentul de care apar ine tutorele în cadrul institu iei
de înv mânt. Tipul de date este ir de caractere de lungime maxim 255.
• birou – localizarea biroului unde poate fi g sit tutorele respectiv. Tipul de date
este ir de caractere de lungime maxim 255.
• telefon – num rul de telefon la care poate fi contactat. Tipul de date este ir de
caractere de lungime maxim 255.
• fax – num rul de fax la care tutorele poate primi mesaje. Tipul de date este ir de
caractere de lungime maxim 255.
• email – c su a personal de po electronic a tutorelui. Tipul de date este ir de
caractere de lungime maxim 255.
• homepage – pagina de web a tutorelui. Tipul de date este ir de caractere de
lungime maxim 60.
Rela ia dintre tabelul tutori i tabelul discipline este o rela ie tipic n-la-n (many to
many). Prin urmare, un tutore poate preda mai multe discipline i, reciproc, o disciplin poate
fi predat de mai mul i tutori.
Acest tip de rela ie între dou tabele se creeaz cu ajutorul unui tabel intermediar (sau
de leg tur ), care re ine ambele chei primare (id-urile) ale tabelelor tutori, respectiv
discipline. Astfel, se asociaz o anumit disciplin cu un anumit tutore.
Tabelul discipline_tutori con ine urm toarele câmpuri:
• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat .
• disciplin – re ine id-ul unei anumite discipline (acela i cu cel din tabelul
discipline). Tipul de date folosit este integer.
• tutore – re ine id-ul unui anumit tutore (acela i cu cel din tabelul tutori). Tipul de
date folosit este integer.
Tabelul documentelor
Documente sunt denumite generic toate materialele în format electronic, care fac
obiectul studierii i aprofund rii unei anumite discipline din baza de date. Documentele sunt
re inute în format html, care este apoi afi at în interfa a utilizatorului. Documentele pot fi
clasificate în func ie de tipul documentului respectiv.
Astfel, exist documente de tip curs, seminar, laborator sau proiect.
Meniul Documente al interfe ei de tutori sau de profesori este prezentat în figura 4.
Între acest tabel i tabelul discipline_tutori exist o rela ie de tip 1-la-n (one to many),
pentru ca o disciplin predat de un anumit tutore s poat con ine mai multe documente (mai
mult cursuri, seminare, laboratoare, proiecte).
Tabelul documente con ine urm toarele câmpuri:
• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
• dis_prof – este cheie secundar în acest tabel i coincide cu cheia primar din
tabelul discipline_tutori, pentru a crea leg tura între disciplinele predate de un
anumit tutore i documente. Tipul de date este integer.
• tip – re ine date de tip enumerare i poate lua una din urm toarele valori: curs,
seminar, laborator, proiect, anun uri, program .
• dat – re ine data calendaristic a introducerii documentului respectiv în baza de
date. Tipul folosit este date.
• titlu – con ine numele disciplinei respective (sau numele lucr rii de laborator sau a
edin ei de seminar/proiect etc.) i poate fi re inut sub forma unui ir de caractere
de lungime maxim 255.
• autor – re ine numele autorului (conceptorului) disciplinei respective, de
asemenea, sub forma unui ir de caractere de lungime maxim 255.
• con inut – este de tipul text, putând re ine teoretic oricâte caractere. Ceea ce se
memoreaz în acest câmp este codul surs html al disciplinei respective, care se va
înc rca în platform .
Fiecare document poate avea, pe lâng text, i imagini. Acestea sunt re inute în baza
de date într-un tabel denumit imagini_documente.
Tabelul imagini_documente con ine urm toarele câmpuri:
• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
• id_document – re ine id-ul documentului (din tabelul documente), pentru
asocierea imaginii cu documentul respectiv. Tipul este integer.
• width – reprezint l imea imaginii, în pixeli. Poate lua valori întregi.
• height – reprezint în imea imaginii, în pixeli. Poate lua valori întregi.
• ext – re ine extensia imaginii (tipul formatului grafic: GIF, JPG, PNG – acestea
fiind fi ierele de imagine acceptate, în general, de majoritatea navigatoarelor web).
Documentele gestionate de tutori apar in fiec rei discipline în parte din cele predate de
ace tia. Ele pot fi de tip „curs”, „seminar”, „laborator”, „proiect”, „anun uri” sau „program ”.
Toate tipurile de documente sunt vizualizate în interfa a cu utilizatorul, putând fi selectate
chiar dup tipul lor.
Primele patru tipuri se refer la sec iunile care sunt predate de tutorele respectiv în
cadrul disciplinei selectate. Tipul de document „anun uri” serve te la publicarea în interfa a cu
utilizatorul a unor informa ii utile acestuia (de ex.: data recuper rii lucr rilor de laborator,
data sus inerii colocviului, a examenului par ial i final etc.). Tipul de document „program ”
reprezint programa analitic a disciplinei selectate (sumarul cursului, seminarului,
laboratorului sau proiectului).
Tabelul seriilor
• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
• nume – dat de tip caracter, care re ine litera corespunz toare seriei.
• specializare – re ine un ir de caractere de lungime maxim 255, cu specializarea
seriei respective.
• an – re ine anul corespunz tor seriei respective.
Tabelul grupelor
Cursan ii dintr-o institu ie de înv mânt sunt organiza i în cadrul seriilor pe grupe, care
apar in de o singur serie i nu de mai multe. În schimb, o serie poate avea mai multe grupe.
Prin urmare, între tabelul seriilor i tabelul grupelor exist o rela ie 1-la-n (one to many).
Tabelul grupe con ine urm toarele câmpuri:
• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
• nume – ir de caractere care re ine numele grupei.
• descriere – poate re ine eventuale informa ii suplimentare despre grupa respectiv .
Tipul de date folosit în acest caz este ir de caractere i poate avea o lungime
maxim de 255.
• aprofundare – re ine direc ia de aprofundare pe care grupa din seria respectiv o
urmeaz . Este un ir de caractere de lungime maxim 255.
• seria – reprezint seria din cadrul c reia face parte grupa respectiv , fiind cheie
secundar în acest tabel (este identic cu id-ul din tabelul serii). Tipul datei
folosite pentru re inerea acestei variabile este integer.
Acest tabel stocheaz informa ii cu privire la cursan ii înscri i în cadrul institu iei de
înv mânt. Ace tia au anumite atribute: nume, prenume, adres de e-mail, descriere i grupa
din care fac parte. Întrucât o grup poate avea mai mul i cursan i, dar un cursant nu poate fi
înscris decât într-o singur grup , între tabelul grupe i tabelul cursan i exist o rela ie de
leg tur de tip 1-la-n (one to many).
Meniul Cursan i al interfe ei de administrare este prezentat în figura 7.
• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
• nume – ir de caractere de lungime maxim 40, care re ine numele cursantului.
• prenume – ir de caractere de lungime maxim 60, care re ine prenumele cursantului.
• descr – ir de caractere de lungime maxim 255, care poate stoca diverse
informa ii suplimentare despre cursant.
• email – ir de caractere de lungime maxim 255, care re ine adresa de po
electronic a cursantului.
• grupa – este de tip integer i re ine id-ul grupei din tabelul grupe, fiind cheie
secundar pentru tabelul cursan i.
Tabelul orar
În acest tabel sunt re inute intervale orare în care anumite grupe studiaz diferite
discipline (cursuri, laboratoare, seminare, proiecte). Aceste înregistr ri au mai multe câmpuri,
utile definirii corecte i exhaustive a unui orar: grupa sau semigrupa care efectueaz
activitatea respectiv , disciplina i tutorele, sala, ziua, ora, precum i s pt mâna de început i
paritatea (gradul de repetitivitate).
Modul de proiectare al acestui tabel permite extinderea orarului f nici o dificultate,
pentru orice tip de activitate didactic . Între tabelul orar i tabelele grupe, respectiv
discipline_tutori, exist o rela ie de leg tur de tip 1-la-n (one to many), care arat faptul c
aceea i grup poate avea mai multe ore la aceea i disciplin i cu acela i tutore, dar în zile
diferite.
Meniul Orar al interfe ei de administrare este prezentat în figura 8.
• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
• grupa – re ine grupa care desf oar activit i în acel interval orar. Datele din
acest câmp sunt de tip integer i coincid cu unul dintre id-urile din tabelul grupe,
fiind cheie secundar pentru acest tabel.
• disc_prof – re ine disciplina i tutorele cu care grupa are activitatea didactic
respectiv în acel interval orar i este cheie secundar pentru acest tabel. Datele din
acest câmp, care sunt de tip integer, coincid cu una din datele câmpului id ale
tabelului discipline_tutori.
• tip – re ine o dat de tip enumerare i poate lua una din valorile: curs, laborator,
seminar, proiect. Ini ial, valoarea este setat pe curs.
• zi – poate lua valori de la 1 la 7, valori care caracterizeaz zilele unei s pt mâni.
Pentru a prevedea toate posibilit ile, a fost inclus i ziua a 7-a (duminic ).
• sala – este un ir de caractere de lungime maxim 5, care re ine sala în care se
desf oar activit ile didactice din intervalul orar respectiv.
• start_time – câmp care re ine date de tip ir de caractere de lungime maxim 5;
exprim ora de început a activit ii didactice a grupei respective.
• end_time – câmp care re ine date de tip ir de caractere de lungime maxim 5;
exprim ora de încheiere a activit ii didactice a grupei respective.
• s_inceput – re ine date de tip tinyint i stocheaz num rul s pt mânii la care
începe activitatea didactic respectiv .
• s_repeta – re ine date de tip tinyint i stocheaz num rul de s pt mâni la care se
repet activitatea didactic respectiv (o dat la câte s pt mâni are loc activitatea
didactic respectiv , putând lua valorile 1, 2, 3 sau 4).
• semigrupa – este un câmp care a fost introdus pentru a diferen ia activit ile
didactice care se desf oar cu prima semigrup , fa de cele care se desf oar cu
cea de-a doua semigrup , având în vedere c aceast practic este des întâlnit la
edin ele de laborator. Tipul de date folosit este enumerare, putând lua trei valori:
0, 1 sau 2. Astfel, dac acest câmp re ine informa ia 0, acea activitate se desf oar
cu toat grupa, altfel, se desf oar cu semigrupa 1 sau 2.
Tabelul catalog
Tabelele chestionarelor
Exist trei tabele ale chestionarelor: definirea chestionarelor, întreb rile chestionarelor
i completarea chestionarelor. Modulul corespunz tor acestor tabele con ine trei sec iuni:
• sec iunea de administrare: în care administratorul platformei e-learning poate crea noi
chestionare, modifica i terge chestionarele existente, ad uga întreb ri la chestionarele
deja definite, modifica sau terge întreb rile din care este compus un chestionar.
Fig. 9. Exemplu de lucru cu modulul catalog în interfa a de administrator.
• sec iunea tutorilor: în aceasta tutorele poate s vizualizeze rezultatele complet rii
chestionarelor i s dea drepturi studen ilor pentru a vizualiza la rândul lor
rezultatele chestionarelor.
• sec iunea studen ilor: aici studen ii pot completa chestionarul sau pot vizualiza
rezultatele lui, în cazul în care tutorele a dat dreptul de vizualizare a rezultatelor.
În cazul în care administratorul are foarte multe chestionare de gestionat, acesta
beneficiaz de un instrument de c utare a chestionarelor dup grup , serie, disciplin /profesor.
Administratorul poate crea un chestionar nou prin ap sarea pe butonul „Creeaz chestionar”.
În acest moment, administratorului îi va ap rea o fereastr de unde va putea alege anul, seria,
grupa i disciplina/profesorul pentru care va fi creat chestionarul (vezi figura 13). De
asemenea, administratorul are posibilitatea de a da un nume chestionarului creat, de a
introduce o fraz descriptiv (cuvânt înainte) care va ap rea în momentul în care studentul va
deschide chestionarul i de a alege dac chestionarul poate fi sau nu accesat de c tre studen i.
Interfa a administratorului este u or de folosit, dup cum se observ din figura 12.
Fig. 12. Modulul chestionare din interfa a de administrare
Întreb rile care pot fi create pentru completarea chestionatului sunt de trei tipuri:
• cu r spuns unic – repondentul poate alege o singur variant ca r spuns pentru
întrebarea respectiv ;
• cu r spuns multiplu – repondentul poate alege mai multe variante ca r spuns
pentru întrebarea respectiv (vezi figura 15);
• cu r spuns liber – repondentul poate tasta r spunsul sub form de text.
Fig. 15. Exemplu de ad ugare într-un chestionar a unei întreb ri cu r spuns multiplu.
Num rul variantelor de r spuns reprezint num rul op iunilor din care repondentul
poate alege unul sau mai multe r spunsuri. Alegerea num rului de r spunsuri este limitat la 6
variante. Introducerea variantelor de r spuns dup alegerea num rului de variante se va face în
su ele care vor ap rea dup alegerea num rului de variante. În c su a „Text întrebare”,
administratorul va introduce textul întreb rii la care se dore te un r spuns din partea studen ilor.
Prin ap sarea butonului „Trimite”, întrebarea va fi ad ugat chestionarului respectiv,
fiind astfel stocat în baza de date. Administratorul poate vedea toate întreb rile care au fost
create pentru un anumit chestionar printr-un singur clic pe numele chestionarului afi at în
tabelul de vizualizare a chestionarelor (vezi figura 16), care va direc iona administratorul c tre
pagina care con ine toate întreb rile, putându-se modifica sau terge întreb rile ad ugate.
Tabelul teste
Acest tabel re ine testele care se pot organiza de c tre tutori la o anumit disciplin .
Testele se desf oar on-line, iar r spunsurile studen ilor se înregistreaz într-un tabel
accesibil din interfa a de administrare i doar de c tre persoana autorizat (tutorele care a
ini iat testul sau administratorul). Testele con in mai multe întreb ri, care sunt re inute în
tabelul întreb ri, care va fi prezentat ulterior.
Între tabelul discipline_tutori i tabelul teste exist o rela ie de leg tur de tip 1-la-n
(one to many), ceea ce înseamn c un tutore poate introduce la o anumit materie pe care o
pred mai multe teste, în timp ce un test nu poate apar ine decât unui singur tutore.
Tabelul teste con ine urm toarele câmpuri:
• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este de tip integer
semn, cu proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
• dis_prof – asociaz o anumit disciplin predat de un anumit tutore (din tabelul
discipline_tutori) unui anumit test, fiind cheie secundar pentru acest tabel. Tipul
de date folosit este integer.
• acronim – este o prescurtare care poate fi acordat unui test pentru a fi reg sit
mai u or de c tre tutore sau de c tre administrator. Poate avea o lungime de pân
la 255 de caractere (de ex.: Test 1).
• nume – re ine date de tip ir de caractere de lungime maxim 255 i este un câmp
care a fost creat pentru a re ine numele conferite testelor respective (de ex.: numele
lucr rii de laborator din care provine testul respectiv).
• descr – este, de asemenea, un câmp de tip ir de caractere, care poate lua valoarea
maxim 255. Poate stoca date suplimentare cu privire la testul respectiv.
Tabelul întreb ri
Tabelul întreb ri con ine întreb rile pe care le prime te cursantul la desf urarea unui
test on-line. Acestea sunt asociate unui test din tabelul teste, între tabelul teste i tabelul
întreb ri existând o rela ie de leg tur de tipul 1-la-n (one to many). Aceasta înseamn c o
întrebare poate apar ine unui singur test, în timp ce un test poate avea mai multe întreb ri.
Tabelul întreb ri con ine urm toarele câmpuri:
• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
• text acest câmp con ine întrebarea pe care o va primi cursantul i este re inut
prin intermediul tipului de date text, care poate avea oricâte caractere.
• test – reprezint id-ul testului din care face parte întrebarea, fiind cheie secundar
pentru acest tabel. Valorile pe care le poate lua sunt de tipul întreg.
Tabelul r spunsuri
Acest tabel folose te la stocarea r spunsurilor date de fiecare cursant la testele unui
anumit tutore. Accesarea acestui tabel se face doar prin interfa a de administrare, tutorii fiind
singurii care pot vedea i evalua r spunsurile.
Tabelul spunsuri con ine urm toarele câmpuri:
• id – identific unic înregistr rile din tabel. Tipul de date este integer semn, cu
proprietatea de autoincrementare activat (cheie primar ).
• student – re ine id-ul cursantului care a dat r spunsul la întrebare (din tabelul
cursan i)
• spuns – este de tip text, putând re ine oricâte caractere cu r spunsul cursantului.
• întrebare – reprezint id-ul întreb rii la care s-a dat r spunsul (din tabelul întreb ri).
Interfa a de lucru cu administratorul este împ it din punct de vedere func ional în
dou zone de acces:
• zona care con ine meniul de selectare a modulelor;
• zona de afi are a informa iilor.
În cazul în care se încearc o prim accesare a acestei pagini, se va cere automat
autentificarea administratorului cu nume i parol , conform ecranului din figura 18.
Modulul Discipline
Modulul Serii
Modulul Grupe
Modulul Studen i
Modulul Orar
Modulul Catalog
Modulul Chestionare
Modulul Actualizare
Modulul Logout
Editorul Easy-Learning
Interfa a de lucru cu tutorii (profesorii) este împ it din punct de vedere func ional în
dou zone de acces:
• zona care con ine meniul de selectare a modulelor;
• zona de afi are a informa iilor.
În cazul în care se încearc o prim accesare a acestei pagini, se va cere automat
autentificarea utilizatorul cu: nume, prenume i parola.
Meniul din stânga con ine mai multe zone prin intermediul c rora se pot accesa
modulele. Acestea sunt: date personale, documente, chestionare, catalog studen i, statistici,
teste verificare, teste laborator, rezultate teste, generator i logout.
Modulul Documente
Modulul Chestionare
Rezultatele pot lua forma unor procente care sunt calculate automat de c tre platform
în momentul în care se deschide pagina de vizualizare a rezultatelor. În cazul în care
profesorul are foarte multe chestionare de gestionat, acesta beneficiaz de un instrument de
utare a chestionarelor dup an, serie, grup i disciplin .
Modulul Catalog
Dac testul final a fost completat de c tre studen i, se va marca în mod automat i
ultima prezen (dac aceasta nu exist ), pentru a se calcula corect nota final (vezi figura 9).
Modulul Statistici
Tehnologia Ajax
Ajax (sau AJAX), prescurtare pentru Asynchronous JavaScript and XML, este o
tehnic de programare pentru crearea de aplica ii web interactive. Inten ia este de a face
paginile web s par mai receptive, prin schimbul unor cantit i mici de date cu serverul în
fundal, astfel încât s nu fie nevoie ca pagina s fie reînc rcat la fiecare ac iune a
utilizatorului. Aceasta are ca scop cre terea interactivit ii, vitezei i u urin ei în utilizare a
aplica iilor web.
Ajax nu este o tehnologie în sine. Termenul este folosit pentru definirea aplica iilor
web care folosesc un ansamblu de tehnologii:
Fig. 11. Asocierea unor nume IP-urilor în interfa a de administrare a statisticilor.
Gestionarea testelor
Din interfa a de profesori, tutorele poate alege meniul „Teste verificare”, iar în partea
dreapta se vor afi a paginile necesare administr rii testelor (vezi figura 12). Noul modul de
teste a fost creat folosind acela i stylesheet (CSS), astfel încât diferen ele între platforma deja
existent i noile ad ug ri s fie minime.
În partea superioar a paginii se va afi a un select, care va fi populat dinamic din baza
de date cu disciplinele care îi sunt asignate tutorelui care utilizeaz platforma în acel moment.
Fig. 12. Meniul testelor de verificare.
Dup selectarea unei discipline, se va afi a un tabel care con ine lista cu teste
disponibile pentru acea disciplin . (vezi figura 13). În dreptul fiec rui test se afla op iunile
aferente acestuia. Prima op iune, Status, se refer la vizibilitatea respectivului test în cadrul
interfe ei utilizatorului. Cu un simplu clic, starea se va schimba din Activ în Inactiv i invers,
folosind tehnica Ajax, f a fi necesar reînc rcarea paginii.
În cazul în care se dore te tergerea unui test, se apas iconi a corespunz toare testului
respectiv i apoi se confirm tergerea acestuia. tergerea este de asemenea realizat folosind
tehnica Ajax. (vezi figura 15).
La fel ca în cazul testelor, schimbarea st rii din Activ în Inactiv i invers se face
folosind Ajax. De asemenea, tergerea unei întreb ri se face folosind aceast tehnologie.
Marele avantaj al tehnologiei Ajax este faptul c se economise te timp pre ios prin evitarea
reînc rc rii întregii pagini, ca în cazul altor metode clasice. Acest lucru se face sim it mai ales
în cazul unor conexiuni lente la Internet, de tipul dial-up, sau în cazul în care dimensiunea
paginii este foarte mare, fie datorit num rului mare de poze prezente, a scripturilor de mari
dimensiuni sau pur i simplu a con inutului foarte bogat pe care îl au acestea (vezi figura 17).
În cazul acestui tip de întrebare, cel care completeaz chestionarul poate alege mai
multe variante de r spuns pentru întrebarea respectiv .
Ad ugarea unei întreb ri cu r spuns unic const în introducerea titlului, a unei
imagini, a întreb rii i r spunsurilor (vezi figura 20).
Pentru ad ugarea testelor de tip cuvinte lips este necesar s se introduc titlul,
imaginea (op ional) i textul în care se vor afla cuvintele lips (vezi figura 22).
Pentru a defini secven a propriu-zis este nevoie de definirea unor puncte pe canvas.
Un punct va fi definit printr-un eveniment de tip clic. JavaScript-ul va interpreta evenimentul
i va citi coordonatele la care acesta a avut loc. Se face apoi o cuantizare a acestor coordonate
la valori cunoscute. În func ie de punctele definite anterior, se va decide dac s-a marcat un 0
sau un 1 binar, urmând ca apoi s se introduc în baza de date aceasta valoare folosind Ajax.
Folosirea unei tehnologii de tipul Ajax este important în reducerea timpului necesar
introducerii unei secven e – în acest caz particular –, deoarece se elimin complet necesitatea
reînc rc rii paginii atunci când se apeleaz script-ul de ad ugare la baza de date.
Modulele Teste laborator i Rezultate teste
În aceast sec iune, profesorul poate s gestioneze testele finale de laborator ale
disciplinelor. Func ionalit ile oferite sunt: ad ugare de teste noi, editare teste, tergere de
teste, activare sau dezactivare de teste, precum i verificarea r spunsurilor testelor date de
studen i. De asemenea, se poate seta durata testului (vezi figura 24).
Fig. 25. Meniul de verificare a rezultatelor testelor multiple sus inute de studen i.
3.3.3. INTERFA A UTILIZATORILOR (STUDEN ILOR)
Pagina principal a aplica iei a fost împ it din punct de vedere func ional în dou
zone de acces (vezi figura 2):
• zona din stânga, care con ine meniul de selectare a modulelor prin butoane;
• zona din dreapta, care este un iframe de l ime fix , unde se afi eaz toate datele
rezultate ca interogare a bazei de date prin intermediul butoanelor din stânga.
Meniul din stânga con ine mai multe zone de acces (butoane), prin intermediul c rora
se pot accesa modulele de informa ii solicitate. Aceste module sunt: Tutori, Cursan i,
Discipline, Orar, Anun uri, Documente, Teste, Catalog, Chestionare, Statistici, utare i
Informa ii.
Modulul Tutori
Pentru a accesa acest modul, este nevoie de un clic pe butonul Tutori din zona de
selec ie a modulelor. Se va afi a un tabel cu to i tutorii existen i în baza de date (vezi figura
3). Afi area se va face în ordine alfabetic . Pentru a afla mai multe detalii despre tutorele
respectiv, se poate da clic pe link-ul Detalii, aflat în dreapta acestuia. Se vor afi a, în m sura
în care au fost completate, datele de contact: birou, telefon, fax, email i homepage. Pentru a
reveni la meniul principal, se poate da clic pe butonul de întoarcere.
Fig. 2. Zona de lucru din interfa a cu utilizatorul a aplica iei Easy-Learning.
Acest modul este accesibil printr-un clic pe butonul Cursan i. Vor ap rea în zona de
afi are trei butoane de selec ie, prin intermediul c rora se alege (în ordine) anul, seria i grupa
pentru care se dore te afi area cursan ilor. Ace tia vor fi lista i din baza de date, în ordine
alfabetic , împreun cu adresa de e-mail a fiec ruia (vezi figura 4). De asemenea, se va afi a în
partea de sus a tabelului specializarea i direc ia de aprofundare a grupei selectate. În dreapta
butonului OK, va ap rea un buton numit Discipline, la accesarea c ruia se vor afi a disciplinele
studiate în acel an universitar de grupa respectiv . Pentru a reveni la lista cursan ilor, se d un
clic pe butonul de întoarcere.
Modulul Discipline
Acest modul se activeaz printr-un clic pe butonul Discipline din zona de selec ie a
modulelor. Ac iunea acestuia este selectarea din baza de date a tuturor disciplinelor studiate în
anul universitar (care trebuie selectat din butonul select, aflat în partea din centru-sus a zonei
de afi are) i afi area acestora în ordine alfabetic (vezi figura 5). Pentru detalii suplimentare
cu privire la una din discipline, se poate da clic pe linkul Detalii. Se vor afi a, pentru
disciplina respectiv , denumirea complet , acronimul, anul în care se studiaz , precum i
tutorii care predau acea disciplin . Un clic pe numele disciplinei are ca rezultat afi area
informa iilor referitoare acea disciplin . Pentru a reveni, se d clic pe butonul de întoarcere.
Fig. 5. Modulul Discipline din interfa a aplica iei Easy-Learning.
Modulul Orar
Modulul Orar se activeaz printr-un clic pe butonul Orar din zona de selec ie a
modulelor. Vor ap rea în zona de afi are dou butoane de tip select, cu ajutorul c rora se
poate alege (în aceast ordine) grupa pentru care se caut orarul i s pt mâna din semestru în
care grupa respectiv are ore. Se d apoi clic pe butonul OK. Ceea ce se afi eaz este orarul
valabil pentru toate zilele din s pt mâna selectat (vezi figura 6). Orarul con ine ora de
începere a activit ii, disciplina studiat , tipul activit ii (curs, seminar, laborator sau proiect),
tutorele care conduce lec ia i sala de desf urare. De asemenea, se afi eaz informa ia
referitoare la forma ia de lucru: dac activitatea respectiv se desf oar cu întreaga grup sau
cu una din semigrupele existente (caz frecvent întâlnit, mai ales în cadrul orelor de laborator).
Acest modul se activeaz printr-un clic pe butonul Anun uri din zona de selec ie a
modulelor. Va ap rea în zona de afi are un buton de tip select, cu ajutorul c ruia se alege anul în
care se afl cursantul. Se vor afi a într-un tabel toate disciplinele studiate în anul respectiv (vezi
figura 7). Printr-un clic pe zona de Anun uri, se va afi a disciplina respectiv , împreun cu tutorii
care o predau i cu anun urile introduse. Un clic pe anun ul respectiv deschide o nou fereastr , în
care este afi at anun ul (sub forma unui document html, care poate con ine imagini). Pentru a
reveni, se d clic pe butonul de întoarcere.
Fig. 6. Modulul Orar din interfa a aplica iei Easy-Learning.
Modulul Teste
Acest modul se activeaz printr-un clic pe butonul Teste din zona de selec ie a
modulelor. Vor ap rea în zona de afi are cinci butoane de tip select, cu ajutorul c rora se
alege anul, seria i grupa în care este încadrat cursantul, disciplina i tutorele cu care se
sus ine testul respectiv (vezi figura 9).
Fig. 9. Modulul Teste din interfa a aplica iei Easy-Learning.
Aceste teste se realizeaz on-line, iar rezultatele se scriu în baza de date, în tabelul
întreb ri_r spunsuri, de unde vor fi corectate de c tre tutore, prin utilizarea interfe ei de
administrare. Dac un cursant s-a autentificat la o disciplin care nu are introduse teste, va
ap rea un mesaj în consecin . Odat cursantul autentificat, acesta prime te un set de întreb ri
generate aleatoriu (câte o întrebare pentru fiecare test), la care acesta urmeaz s r spund
(vezi figura 10).
Fig. 10. Exemplu de completare a unui test multiplu cu cronometrul setat la 30 min.
Orice încercare de a primi alte întreb ri, prin intermediul unor tentative de
reautentificare (refresh) va e ua, întrucât cursantul va primi acelea i întreb ri generate ini ial.
Fiecare întrebare prime te r spuns într-un frame separat, în care se pot introduce oricâte
caractere, deci r spunsul poate fi, teoretic, nelimitat ca lungime. Dup ce a r spuns la
întreb ri, cursantul trebuie s trimit r spunsurile c tre tutore, prin ap sarea butonului Gata
de la sfâr itul formularului.
A fost ad ugat unui cronometru (timer), care realizeaz o numerotare invers de la
durata stabilit de tutore pentru test i pân la zero. Studentul va ti în orice moment cât timp
mai are la dispozi ie pentru completarea testului. Pozi ia cronometrului este discret , în partea
superioar a paginii (vezi figura 10). În ultimele 5 minute, cronometrul devine ro u, pentru a
aten iona studentul. Pentru evitarea fraudelor, testul se deschide într-o pagin nou , iar dup ce
timpul s-a scurs, testul este trimis automat, iar fereastra este închis . Un mesaj de confirmare
apare în pagina principal a platformei, în tiin ând studentul c testul a fost trimis.
Exist posibilitatea de a puncta testele rezolvate de studen i cu valori predefinite.
Astfel, pentru fiecare r spuns studentul poate primi 0, 25, 50, 75 sau 100 de procente din
punctajul maxim. Rezultatele testelor multiple se pot vizualiza atât în sec iunea tutorilor, cât i
în cea a studen ilor.
Modulul Catalog
Acest modul se activeaz printr-un clic pe butonul Catalog din zona de selec ie a
modulelor. Vor ap rea în zona de afi are patru butoane de tip select, cu ajutorul c rora se
alege anul universitar, seria i grupa în care este încadrat cursantul, precum i disciplina la
care se solicit vizualizarea catalogului. Pentru fiecare disciplin selectat , se poate urm ri
atât eviden a total (compus din not rile la toate tipurile de activit i presupuse de disciplina
respectiv ), cât i eviden a activit ii la laboratorul acelei discipline (vezi figura 11).
O prezen la o edin de laborator este exprimat prin data i ora la care tutorele a
înregistrat fiecare student din grup . Din ambele op iuni se poate reveni în meniu principal printr-
un clic pe butonul de întoarcere.
Modulul Chestionare
Acest modul se activeaz printr-un clic pe butonul Chestionare din zona de selec ie a
modulelor. Vor ap rea în zona de afi are patru butoane de tip select, cu ajutorul c rora se
alege anul de studiu, seria i grupa în care este încadrat cursantul, precum i disciplina de
studiu cu tutorele asociat pentru chestionarul care urmeaz a fi completat.
În cazul în care administratorul platformei a creat chestionare pentru disciplina
respectiv , iar tutorele le-a activat, acestea vor fi afi ate în ordine, cu precizarea num rului i
denumirii fiec rui chestionar, al turi de care se g sesc dou butoane, primul corespunzând
complet rii chestionarului respectiv (Completeaz ), iar cel de-al doilea, vizualiz rii
rezultatelor acelui chestionar (Rezultat), în cazul în care tutorele a activat op iunea în cauz
(vezi figura 12).
În ambele cazuri, dac se va da clic pe butonul corespunz tor, se vor deschide ferestre
separate de lucru sau de vizualizare. Aceste chestionare reprezint sondaje de opinie anonime,
care vor înregistra în baza de date a platformei r spunsurile introduse de cursant la fiecare
întrebare a chestionarului. Dup completarea tuturor r spunsurilor, studentul va ap sa pe
butonul Trimite i va închide fereastra chestionarului respectiv.
Fig. 11. Modulul Catalog din interfa a aplica iei Easy-Learning.
Modulul Statistici
Modulul Statistici se activeaz printr-un clic pe butonul Statistici din zona de selec ie a
modulelor. Într-o prim faz sunt oferite utilizatorilor informa iile legate de ziua i ora de la
care func ioneaz platforma, num rul acces rilor, precum i num rul studen ilor i tutorilor
care o utilizeaz . În continuare, modulul prezint cinci sec iuni, în care se pot crea statistici
separate pe criterii, prin ap sarea butonului Creeaz statistica. În felul acesta, se ilustreaz
grafic, sub form de histograme, num rul acces rilor platformei în func ie de un anumit
interval de timp selectat (an, lun din an, zi din lun , zi din s pt mân , or ) i timpul petrecut
în cadrul platformei de c tre utilizatori (vezi figura 13).
Modulul utare
Acest modul se activeaz printr-un clic pe butonul utare din zona de selec ie a
modulelor. Va ap rea în zona de afi are o fereastr care con ine toate componentele posibile
ale c ut rii (vezi figura 14).
Fig. 14. Modulul utare din interfa a aplica iei Easy-Learning.
Modulul Informa ii