Alfabetul glagolitic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Alfabetul glagolitic, cunoscut și ca glagoliță (scris cu alfabetul
alfabetul glagolitic
galgotic: Glagolitsa) este cel mai vechi alfabet cunoscut
folosit pentru a reprezenta limbi slave în scris. Numele lui este o
invenție modernă, a fost derivat din substantivul reconstruit din limba
slavă veche, *glagolъ, care înseamnă „limbaj” sau „exprimare”.
Întrucât verbul *glagolati poartă semnificația de „a vorbi”, „a rosti”,
glagoliticul a fost uneori supranumit în poezia ca „semnele care
vorbesc”. Alfabetul acesta se bazează mult pe alfabetul grec, dar se
poate observa și influențele orientale în forma sau modul de citire al
unor caractere.

Numele alfabetului este exprimat în bielorusă ca глаголіца (hlaholița),

în bulgară și macedoneană ca глаголица (glagolița), în limbile
diasistemului slav de centru-sud ca glagoljica sau глагољица, în cehă
ca hlaholice, în poloneză ca głagolica, în rusă ca глаголица (glagólița),
în slovenă ca glagolica, în slovacă ca hlaholika iar în ucraineană ca O pagină din Codicele lui Zograf cu un fragment al

глаголиця (hlaholîția). Evangheliei după Luca .

Tip alfabet
Alfabetul glagolitic cuprinde 41 de semne.
Limbi scrise limba slavonă veche

Tabel cu imaginea și valoarea Creat de Sfânți Chiril și Metodiu

literelor alfabetului glagolitic Perioadă de de la secolul VII până la Evul

utilizare Mediu târziu
ISO 15924 Glag

Notă: Această pagină poate conține

simbolurile Unicode. Fără suport de afișare
corespunzător, se pot vedea semne de
întrebare, pătrățele sau alte simboluri în locul
caracterelor potrivite.

Az Buki Cherv Dobro Dzelo Dzherv Fert Glagol I Izhe

Izhitsa Jat Jer Jerj Jery Jest Jo Ju Jus "E" Jus "Je"

Jus "Jo" Jus "O" Kako Kher Ljudi Mislete Nash Oht On Pokoj

Rtsi Sha Shta Slovo Thita Tsi Tverdo Uk Vedi Zemlja

 Zhivete

Scrierea glagolitică identificată laAnsamblul rupestru de la Murfatlar

[1] „În anii ce au urmat, cercetările au continuat, fiind descoperite bisericile B3 și B4, locuințe de suprafață, un mic cimitir aferent,

vetre de foc, fragmente ceramice, 10 schelete de oameni și animale, precum și unelte din fier
. În urma datării inscripțiilor de pe pereții
bisericuțelor (înscrisuri grecești, glagolitice, desene paleocreștine) și a celorlalte artefacte găsite, complexul a fost datat ca fiind din
epoca medievală timpurie (secolele X-XI).”

Bibilografie
Fucic, Branko: Glagoljski natpisi. (In: Djela Jugoslavenske Akademije Znanosti i Umjetnosti, knjiga 57.) Zagreb,
1982. 420 p.
Fullerton, Sharon Golke:Paleographic Methods Used in Dating Cyrillic and Glagolitic Slavic Manuscripts . (In: Slavic
Papers No. 1.) Ohio, 1975. 93 p.
Gosev, Ivan: Rilszki glagolicseszki lisztove. Szofia, 1956. 130 p.
Jachnow, Helmut: Eine neue Hypothese zur Provenienz der glagolitischen Schrift - Überlegungen zum 1100.
Todesjahr des Methodios von Saloniki. In: R.Rathmayr (Hrsg.): Slavistische Linguistik 1985, München 1986, 69-93.
Jagic, Vatroslav: Glagolitica. Würdigung neuentdeckter Fragmente , Wien, 1890.
Kiparsky, Valentin: Tschernochvostoffs Theorie über den Ursprung des glagolitischen AlphabetsIn: M. Hellmann u.a.
(Hrsg.): Cyrillo-Methodiana. Zur Frühgeschichte des Christentums bei den Slaven , Köln 1964, 393-400.
Miklas, Heinz (Hrsg.): Glagolitica: zum Ursprung der slavischen Schriftkultur, Wien, 2000.
Vais, Joseph: Abecedarivm Palaeoslovenicvm in usum glagolitarum . Veglae, [Krk], 1917. XXXVI, 74 p.
Vajs, Josef: Rukovet hlaholske paleografie. Uvedení do knizního písma hlaholskeho . V Praze, 1932. 178 p, LIV. tab.

^ Ziarul Lumina. „«Bisericile de cretă» de la Murfatlar, un monument unic în Europa”.

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alfabetul_glagolitic&oldid=11404487

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 3 noiembrie 2017, ora 14:13.

Acest text este disponibil sub licențaCreative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice
; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.