Sunteți pe pagina 1din 1

Municipiul T�rgu Jiu ?

i-a luat numele de la vijeliosul r�u Jiu de care este


strabatut de la nord la sud ?i care, �n decursul timpului, ?i-a mutat albia de la
Dealul Prejbei �nspre apus, form�nd trei terase care constituie teritoriul de azi
al localita?ii. �nainte de cucerirea Daciei de catre romani, localitatea era un sat
aflat pe un teritoriu cu insule ?i paduri, situate �ntre cursurile Jiului,
Hodinaului, Voivodiciului, Putnei ?i Paschiei. El oferea astfel un bun adapost
locuitorilor, pe care �i apara �mpotriva navalirilor din afara.

Imagine dinspre Coloana Infinitului


Aici se intersectau importante drumuri comerciale care faceau legatura �ntre
Dunare, Drobeta Turnu-Severin ?i Transilvania cu un centru roman de pe Olt. �n
preajma sa sta?ionau cohorte romane, �ncartiruite �n a?ezari fortificate. �n timpul
razboaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romana, conform marturiilor
istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultura gorjean Alexandru ?
tefulescu sus?ine �ntr-o lucrare a sa despre T�rgu Jiu, ca �n vremea romanilor
localitatea era un vicus, o sta?iune comerciala. Sapaturile efectuate pentru
construirea liniei ferate T�rgu Jiu - Rovinari au scos la iveala �n partea de sud-
est a ora?ului un mozaic, ?igla ?i caramizi romane, precum ?i ceramica asemanatoare
celei descoperite �n apropierea castrului roman de la Bumbe?ti-Jiu.

Ora?ul este men?ionat pentru prima oara �n anul 1406 sub numele de "Jiul", �ntr-o
porunca data manastirii Tismana de catre voievodul Mircea cel Batr�n. Tot �n
secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima data �n documente av�nd calitatea
de t�rg. Cu timpul, �n izvoarele istorice apar ?i men?iuni ce indica o cristalizare
a vie?ii ora?ene?ti. Ora?ul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de
Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipala, av�nd la conducerea treburilor
ora?ene?ti un jude ?i mai mul?i p�rgari. �n secolele XVI-XVII, istoria ora?ului
consemneaza unele lupte ale locuitorilor sai cu vecinii, pentru hotarnicirea
proprieta?ii T�rgu Jiului. Starea economica �nfloritoare a unora dintre ei le
permitea �n timpul domniei lui Neagoe Basarab sa-?i cumpere noi suprafe?e de
pam�nturi.