Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
,
-, I
Gandirea cuprinde 0 gama larga de activitati mentale, de la gandirea creatiud, responsabilil pentru marl descoperiri sau opere de artil, pana la alegerea micului dejun. far tipurlle si procesele de giindire varlazii.
Ratiunea, abllitatea de a gandi, este considerata c,aracteristic.:a distinctiva a fiintei umane, Cele llY41 recente studii demonstreaza C<1 -?i alre funte, in special cimpanzeii, care sunt cele rnai aproape de om dill punct de vedere genetic. sunt capabile sa desfasoare procese de gandire elernentare. Stirn G'l abilitatea lor de a rezolva anumite problerne, de a atinge anurnite scopuri, cum ar Ii procurarea hranei care nu esre foarte accesibila. demon-
ar s:
~ co c s: c
streaza ca notiunile de concept sau idee nu Ie sunt total straine. 0 idee este corelars cu 0 alta ~i a~a mai departe, ran:) cand se ajunge 1;1 rezultatul dorit.
Aceasta estc prezentarea unui proces de gfmdire elemental'. Fiintele umane beneficiaza de aceasta ahilitare la un nivel de cornplexitate si sofisticare muir mai mare, care le asigura suprematia asupra lumii animale. Chiar daca oamenii sunt din punct de vedere fizic mult mai slabi dedit multe alte animale, capacitatea lor de a g:'lnJi creativ ii ajuta sa dcpJ~easd acesre dezavanraje.
Cazut pe ganduri
Chiar daca istoria a dat nasrere unor ganditori de mare valoare - Plaron, Aristotel, Leonardo cia Vinci, f',-ewron si Einstein - nici unul nu a dat 0 explicatie convingatoare ell privire la
o Femeie din Panama, membra a tribului Cuna, fladind o bluza colorata.
Pe tanga satisfac,ia personals, actul creatiei genereaza aprobare sociala, mai ales dad rezultatul place celor din jur, La fel ca alte tipuri de gandire, gandirea necesara in actul creatlai presupune combinarea unor idei ~i concepte ajungandu-se la ,un rezultat satisfiiditor. Dar spre deosebire de ratlonamentul necesarin
rezolvarea preblemelor, actul creatlel nu se bazeaza pe ni~te reguli stride care sa fie aplicate obiectelor sale, ci permite libertatea expresiei.
o Capacitate a oamenilor de a gandi logic se bazeaza, intr-o mare masura, pe abilitatea creierului de a aranja varietatea de evenimente din lumea exterloara intr-un model relevant. Acest lucru se
refleda si in simetria TI_,~
regasita in obiectele create de om, cum
ar fi acest material.
natura ganc1irii si creativitatii. Pe de 0 parte, notiunea cle gandire este aproape imposibil de definir, deoarece cuprinde () mare diversitare de procese mentale. De asemenea, studierea gandiril este dificila, situatia fiind comparabila ell cea In care diamantul se poate t:'ia doar cu diarnant (un fel de confruntare intre egali): sJ gandcsti despre g{indire, s,'1 examinezi gandirea prin prisrna gandurilor.
Pan,'! :;;i dictionarele of era definitii d iferite ale cuvantului "gaud". Uncle sustin doar ea este rczultatul procesului de gandire, meditatie sau decizie. Allele 1115:1 sustin c;\ este proJus al mintii sau al constiintei. Dar nu e"iSla un consens nici eu privire la notiunile de cuger, constilnta sau mime.
Accusta problema e.,te studiata din rnulre punctc de vedere - al psihologici, filosofrei, fiziologiei - cu opinil foarre diferue.
Filozoful grec Platen spunea Gl persoanele creative se pierd In momentul creatlel, deveni nd () unealta a LI nor puteri su perioarc:
"Divinitatea acapareaza gandirea acestor oarnenl transforrnandu-i in discipolii ei". Albert Einstein, unul dintre marii ganditori ai secolului 20. l1U a reusit s;T of ere o explicarie stiintifica CLi privirc la na tura gJ nd irii, £1 sustinea cd nu exista un anurnit deniers logic care sa conduca la 0 irnportantn descoperire stiintifica: "giindire:l trebuie s~l rae:! lin salt, la fel cum sc Illlamplti 111 poezie sau ttl picrunt".
Arthur Koestler, intr-o v~sl.a cercetare asupra istoriei g{indirii creative, cuprinsa in lucrarea Actul creatiei. propune notiunea de disociere: I'rin aceasta el expllca modul in care ideilc sau conceprele slim combinate, d<1ncl nasrere unor noi perspective. Sigmund Freud, parinrele psibanulizei, <1 efecniar 0
203
65 GANDIREA $1 CREATIVITATEA
serie de studii Cll prlvire la artist! renumlti ca Michelangelo si Leonardo da Vinci, sau scriitori cunoscuti, cum ar fi Shakespeare, Dostoievski ~i Ibsen. Studiile lui Freud au urrnarit motivatiile subiectilor soli, originea si evolutia ideilor lor.
o dovada a complcxitatii si diversitatii ideilor ell privire la acest subiect este 5i faptul c.:1, pentru fiecare opinie avansata de unul din ganditorii pomeniti mai sus, a fost Iansata si 0 idee contradictorie, Dar toate aceste personalitati erau preocupate dear de forrnele avansate ale gandirii creative, care duceau 10 descoperiri stiintifice sau mari opere de arta, Doar indivizii cu un talent de exceptie sunt
TfIf, OLJ} M .... '" «HI S U'N KU L,Y PJ.<I,
....
N°j
who W.1:.lli hap
:;:;:;s:.' .ee hi1u1"e 1,.y hoTlItJ!i de.
,s tX-I'F.N CF.,
204
o Schlte realizate de artistul Leonardo da Vinci, un mare ganditor creativ.
o Sherlock Holmes 1'i Dr. Watson creau concepte pentru a explica evenimente aparent lipsite de legatura.
capabili de ascrnenea forme de gandire, C:u toare acestea, gandirea este mdispcnsabila 111 viata cotidlana, ~i nici un studiu de psihologie nu ar f cornplet LlrJ () abordare a proceselor de giinuiJc din via ta de zi Cll zi.
o forma de ganc1ire - IIls1l5irea conceptelor - are ca scop obtinerea unor explicatii sarisfacatoare penrru fenomene si lucruri observate, Exemple de acest tip de rationsrnent sunt incerc.arile oamenilor de ~tiin\:1 de a gasi 0 teorie valahila pentru dilenre renomene, _"U1 cercetarile lui Sherlock Holmes xau altar detectivi, reali sau de fictiune.
Ln alt til' de ganclire este necesara pentru luarea deciziilor In munca sau in context social. Aceasta presupune a prevedea urmarile p ropriilor actiunl ~ i ale a lrora si eval uarea consecintelor, in rezolvarea unei problerne, trebuie rnai intai evaluate cauzele; apoi sulutia poate fi caurata, fie ra~ cu pas prin metocia analizei logice, fie prin pcrspicacitate, care necesita 0 abordare mal putin conventionala. Oarnenii au si gandire rmaginattva, in care 0 juxtapunere intrc cxperientele 5i conccptele vechi si noi procluc idei utile si interexante.
Utilizarea conceptelor Psihologii au fost de acord asupra importantei pc care 0 au conceptele in g:lndire. Folosirea conceprelor in giindire este () extensie a folosirii lor in perceptie, iar felul in care operant cu concepte este eel mai bine explica t de modul in care ele ;I ctioneaza la ni vel perceptiv.
Conceptul de floare esre format prin cxperientele unui incJivid legate de obiectele clesrm; c;ue i s-" sf'lus di sunt flori. Daca singurele Flori pc care 0 persoana Ie-a v,1zLlt SUnl
OEste nevoie de un efort de gandire considerabil pentru compilarea ~i in\elegerea aces~ tei pove~ti despre un om ~i porcul sau neast cultator. Solu\ia este asocierea unor sunete
:£ care se potrivesc in contextul povestirii.
piciorul COC05ului, atunci conceptul de floare va cuprinde doar caracteristicile pe care le are piciorul cocosului, Conceptul de floare nu i-ar fi de folos pentru a recunoaste rnacul ca floare, deoarece Fiorile de mac au caracteristici dlfcnte de cele ale piciorului cocosului Dar rnodificand conceptul astfel incat s~1 cuprinda doar caracteristicile comune macilor si picior ului cocosului - tulpini verzi cu petale colorate atasate - conceptul este generalizat si poate Ii Iolosit pentru a recunoasie in viitor si alte tipuri de flori. lnteresant, In urma unor studii asupra cirnpanzeilor s-a descoperit c;1 maimutelc, dupa ce au fost invatate prin limbajul semnelor sa recunoasca mai multe tipuri de flori, all putut recunoaste drept flori plante pe care nu le rnai vazusera pana arunci.
Acest proces cle formare a conceptelor are loc perrnanenr in cazul coplilor care invata sa clasifice obiectele intalnite. Prill intermediul experientei. e dezvoltara () gall1a la rgi! de concepte generate, Cand lnralnim situatii sau obiecte complet noi, e uneori necesar sa fie analizate ~i combinate mal multe concepte penrru a g~isi 0 explicatie sartsfacaroare ClI privire la 0 serie de observaiiisau evenimente. Acest proces are loc prin gandire, Noua cornbinatie de concepte, UHe este tocmai soluria problemei, devine ea insa5i uri concept generalizar, stocat in rninte ~i folosit in viitor In siiuatil asemanatoare.
Luarea deciziilor
Oarnenii iau decizii mereu. Deciziile sunt de o mal-e diversitate, de la cele obisnuire, cum ar fi alegerea meniului la restaurant, la cele rna i cornpl exe 5i mai importante, cum ar fi alegerea mutarilor in tirnpul unei particle de sah sau luarea urior decizii cu impact mare asupra viitorului personal - alegerea unei ca rie re S,I\I a unui partener de viata.
Deciziile Iogice presupun evaluarea tuturor consecintelor ce pot sa apara, in toate alternativele posibile de actiune, si estirnarea variantei care va avea eele mai avantajoase rezultate, Cu cat mai cornplexa este 0 decizie, cu arat sunt mal multi Iactorii necunoscuti care ;II' putea influenta consecintele si ell atat mai grea .degereil cursului de <lqiune cel mai f8vorabil. Situatia este ~i mai compticat<1 dad! trebute evaluate avantajde unor consecinle cle naturi diferite: de exemplll, pentru foarte multi oameni ar fi complica[ ~a aleagi! intre a primi un mil ion de dolari sau ~ trai C1.l zece ani mai mult, in l11asura in care 0 asemenea oferta ar fi posibiia.
CORPUL OMEN ESC 65
o Acest joc al chibritelor necesitii perspicacitate pentru a fi rezolvat; cele sase chibrite trebuie astfel aranjate tndit sa formeze patru triunghiuri congruente, avand laturile egale cu lungimea unui
chi brit, Solutla este descoperita mai degraba printr-o sclipire de moment, decat printr-un demers loqlc,
o Acest labirint necasita 0 abordare mai directa, Un drum din mijloc panii la fundiitura din coltul stang, din partea de jos a labirintului, poate fi gasit prin incerdiri repetate,
Mai multe cunostinte eu privire la deciziile logice au tost obtinute din incercarile oamenilor de a prograrna computerele sa "joace" sah sau alte [ocuri, care presupun luarea mai multor decizu. Procesele de gandire ale Offilllui au fosi folosite ca exemplu pentru crearea unor astfel de programe; calculatorul are la dispozitie 0 selectie de 7-8 miscari posibile si pe care Ie analizeaza de flecare data dnd este randul lui sa "[oace". Apoi alege 7 sau 8 mutari pe care e eel mai probabrl sa Ie faca concurentul, si in functie de ele alege 7 sau 8 mutari pe care el le-ar purea face, ca urmare a mutarilor iporetice ale oponentului sau.
Aceasta previziune a cursului joeului po ate cuprinde urmatoarele 4 sau 5 mutari, in functie de perforrnanta calculatorului. Cornputerul evalueaza rezultatul fiecarei serii de mutari previzibile, prin estirnarea avantajului strategic oferit de flecare, facand apoi un derners invers penrru a derermina mutarea inltiala, care ar genera eel rnai avantajos rezultat,
Oamenii [au decizii in mod similar, desi de cele rnai rnulte ori oponentul nostru nu e~te 0 alta persoana, ci lurnea in ansamblul ei. Capacitatea oamenilor de a evalua toate rezultatele posibile ale actiunilor lor este mull mai limitara dedit aceea a unui computer, 0 persoana
poate face In mod normal 0 analiza completa pentru trei sau patru miscari consecutive, Efortul si timpu I solicitat de luarea deciziilor logice corecte, ii determina de multe ori pe oarneni sa renunte la acest mod de abordare si sa se bazeze pe experienta, intuitie sau nimereala, Pe de alta parte, perspicacitatea, intuitia, permite de multe ori oarnenilor sa vada combinatii utile ale diferitelor actiuni, pe
care nu le-ar fi identiflcat printr-o abordare pur lcgica. Astfel se explica de ce multe computere performante 1111 reusesc sa-: invinga pe marii maestrii ai sahu lui.
In unele situatii care impun luarea unei decizii, nici una dintre variantele posibile de actiune nu pare sa fie mai avantajoasa decat celelalte. In acest caz este foarte greu sa iei 0 decizie, Studiu! matematic cu privire la strategiile si modul de luare a deciziilor, nurnit teoria probahllitatllor, s-a dovedit util in a-i ajuta pe oameni sit aleaga cea mai buna varianta de actiune. Una dintre cele mai elaborate aplicatii ale acestei teorii este cea din jocurile de Razboi, in care deciziile tactice ~i strategtce sum luate folosind astfel de metode stlintlfice.
In mod similar, decizii care la prima veder~ par excesiv de complicate pot fi sim-
o Fa~ia din
stanga trebuie asezata peste cai astfel incat ambii cow-boy sa fie calare_ Ideile preconcepute ar putea fi in~elatoare_
00 abordare directii in rezolvarea problemei poate fi folositii in incercarea de a gasi 0 stea regulata cu cinci laturi ascunsa in acest rnozak.
1- -
B
20':;
65 GANDIREA $1 CREATIVITATEA
plificate prin simpla notare a consecintelor posibile ale diferitelor cursuri de actiune, fieclrei<I atribuindu-se valori. pozitive S<lU negative, astfel lncClt procesul de decizie e~k mult rnai usor de rea I izat r ri n exam i na rea vizuala a argurnentelor pro sl contra generate de diferitele variante de actiune,
000 lata ~i solu~iile. Presupunerile di jocul cu chibriturile ar putea fi rezolvat in doar doua dimensiuni, sau di cei doi cow- boy ar putea fi asezatl pe cal, asa cum se afill ei prezentatt in imagine, au fost gre!fite. Cu toate acestea, incercarlje repetate se vor dovedi cu folos pentru a gasi steaua cu cinci laturi.
Mult limp gflndirea logic:,l a fost cons iderata s ingu ra COl re ofera .';01 Lilia line i probleme. Doll- m u IIi fllozofi rnoclerni vad aceasra a borclare, care presupune procesarea unor concepte inflexibile, c;1 este inadecvata pentru rezolvarea rnultor probleme ale lurnii rnoderne. In rnuite cazuri, datele detinute cu privire la 0 problema Slim insuficienre peruru a permite adoptarea unei solutii printr-o abordare logica.
Gandirea creative
Edward de Bono, filozof si sustinator irnportant a] procesului de gandin: colaterala, sustinea ('<1 dalorit.l Iaptului eel viata nu se incadreaza in ecuatit clare, oamenii au ajuns sa prefere sentimentele in locul gandirii. Comparand progresul realizar in tehnologie ell eel din dorneniile urnaniste (exemplificat prin sfera larga de problcrne sociale si cconomice pe carl:' oamenirea le-a creut), el sugereaza cd rneuxlele noastre de rationa me nt au nevoie de () rev izu i re rad icala, deoarece s lste mul actual t"<lce 0 confuzie lntre Infonnatie ~i ganclire.
)06
o .Ideile creative sunt deseori luate 'in deradere dad contravin unor credinte sau metode inradacinate. Jonas Hanway, care a introdus umbrela in Anglia, a fost criticat "pentru c1\ sfida menirea cereasdi a, ploii". EI a intampinat difitulta.\i in a-i determina pe oamenl sa renunte la metoda mult mai ineficienta, dar traditionala, folositii pana atunci: un cos de marl dimensiuni.
Gil nd irea cola terala promova t<'1 de dr.
Bono este 0 unealrs menira sa elibereze ganclirea creative] a oarnenilor. dfmdu-le posibiliratea ~a se foloseasca mal bine do: COIllportarnentul modelaror al ganclirii_ Gfl11direa colatera 1:1 a fost deja folosita peritru a rezolva probleme lndustriale Si penrru a eftctenrlza procesul educational. 0 comparue care avea insuficiente lifturi in cladire ofera un exemplu de gandire colaterala, Angajatii cadeau des in timp ce se grabeau s;l coboare scarile alunecoase. Conducatorii firrnei au g:lsit dOli., solutii destul de costisitoare: s,l creases vueza I iftu rilor sau Sit mareasca numaru I lor. Adeptii gandiril colaterale au sugerat 0 solutie mai simpla si eficienta: s,'i se insraleze oglinzi pe scan, Angajatii erau asa de preocupati ~ii xe privcasca In oglinzi, indlt cohorau sc:lrile incet, reducandu-se rtscul unor accidenre,
r=
I
Salt mental
Se pare c.) nu exista reguli rigide dupa care procesele de gandire opereaza pentru a g:hi solutii satisfacstoare unor problernc 0 marc; parte ,I cfortului necesar rezolvarii unei prohIerne se desL1~()ara inconstlenr. Multi sustin ca du r<1 ce S-<1 II concentrat ore in sir asupra unei probleine, au descoperir solutia doar dupa co: problema a fost Ebata de 0 pane in subconstient, tirnp de are. zile sau uneori chiar mal rnult. Solu!!,l poate aparea sub forma line! revela ti i fulgeratoare, sa Ll simholic In vis.
in aceasta slruatie gilndirea stiintifica devine greu de delimitar de crcatia artisrica. Bineinteles, tali oamenii de ~tjinta ~i a rti~r_ii, indifercnt de dorneniu, trebuie s,1 retread mult tirnp studiind problemele cu care se conhunt;" fie C~ urrnaresc construirea unul model teoreric al universului, sal! cornpunerea unei sirnfonii. Dar cste surprinzator dt de multi dintrc acesti 0;1 men i disciplinat: sustin puterea "saltului crearnr", () intuitie de moment care ofera solutia problemei, Modul in care subconsrientul analizeaza datele unei probleme sau slntetlzeaza ideile creative rarnane in conrinuare lin marc mister
CORPUL OMENESC 45
A.
~ lnvatarea si inteliqenta
Cum douedeste cineua ca e inteligentr - prin note mari la examene, 0 slujbd buna, abilitatea de a picta tablouri deosebite? Toti dispunem de un anumit grad de inteligentii, dar cum poate fi definitd si mdsuratd?
eLi rotii stim in mare cc esre inrcligenta, dar () deflnitle pn:ci!i:l este grcLi de dar: ins}] ?i mai dificila esre masurarea inteligentei, I\ici macar pxihologii nu pol cadca de acord unul ell cclGlall. De-a Iungul anilor unii au nurnit-o "abilitatea de :1 tc adapra in mod adccvut ia condiuiie; mediului", in timp ce al,ii ~ II considerar-o "0 tend i n\;1 general a s pre realizare". Nici unii nici altii nu aveau perfects dreptate, dar nici nu grc:;iser;' complei.
Cuvantul Inteligcrua provinc din cuvinrcle latinc inter, "inrrc' ~i legero, ;.~-! alege". Clasicf ~ crcdcau ca Intel igen\a esrc 0 calilate comun.t J ;;;i caracteristica tuiuror proceselor intcleciuale §
r' - cum ar Pi memoria. perceptia, senzatia, ~
imaginatia ?i motivarca .2
Herbert Spencer. un filozof radical englcz .g. clin seco!ul XIX, <I fost printre primii care au ~ atribuit inteligentei () dimensiunc hinlogic5, 1':1 ~ a sustinur cl irueligenta csre 0 trZ'is;lturJ § inn.lscLlt,l, mosienira. Intcresul lui in cvolutie ;::: (ideile sale CII privire hi areasta au [OS! publicate inainte de cele ale lui Darwin) l-au COIldus la evidentierea axpectelor comporramcntale ale inteligentci; aceasta insemna cif animalcle mai intcligente (incluxiv oamenii) 1.7i adapteaza si i;;i ajusteaza actiunile dlnd sum confruntate ell L'i rCLI msra rue complcxe 5i JFiale inrr-o conunu.! schimhare.
lnteliqenta in invatare
Ideile prop use de Spencer srau hi baza sernnificatiei pe care cei mai multi 0 arribuie intcligentei: ell to.ue G1 studiilc ulterioarc ~11
00 Mediul cultural din care provin copii are un impact enorm asupre tipului de inva\are primit si in consecinta asupra rezultatelor obtinute [a testele de inteli· genta. Copiilor chinezi Ie sunt predate atat asa zisa filozofie a presadlntelui Mao cat sl algebra vestica (dedesubt) pentru a asigura integrarea
lor intr-o societate industrlalizata, Tana· rul calugar budist (stanga) invata negarea.·sinelui, tehnici de meditatie ~i religie pentru a atinge cel mai inalt nivel de puritate. Care dintre copll e mai inteligent?
modifica t-o ~ i dezvoltat-o, definitia este ~; astilzi in mare acceptata. Conform definitici standard, inteligenta poate fi conxiderata sub trei aspecte principale:
• Fsle 0 abilitate cognttiva. inrelectuala distincta de alte caracteristici perxonale care se incadreaza mai degraba in sfera emotiilor.
• Este 0 caracteristica generala, intalnita in toate tipurilc de procesc intelecrualc, nefiind specifica doar unui anumit gen de abilitare. ~ • Estc in cea mai mare parte umascuta, deter- :r uunats genetic si doar intr-o proportie mult .§ rnai mica influcntaut de experienra ~i mediu. ~
La inceput, acest concept al unci abllirat: ~ colective. innascute, a fost rezultatul unor ob- ~ serv:lri gcnerale ~i al unor speculatii ~i motivari ~ filozofice. Cu roarc acesrea, sprc :;fflr-5ilUl seco- ~ lului xrx, inteligcnta a devenit obiectul unui :?_ numar mare de studii desfasurate de psihologi, cu scopul de <I verifica 0 sel-ie cle reorii prin intermediul cxperientelor ~i analizei snnisrice.
Tome acestea au dus Ia prunelc incercan de a gasi lin sistern de rnasurare a inreligente. Dilcrcntele de opinie ell privire la importania cc rrebuie acordar: diferitelor aspecte ale
;nteligentei ~i la eflcienta diferitelor metode de masurare a ei sunt in continuare 0 problerna de actualirate. Pionierii acestui dorncniu all fost Francis Galton i Facultatile lI'11JCme, 1883), Alfred Binet si Theodore Simon (scrieri diverse, U'90-1911) 5i E. Thorndike (1910).
P rimele teste efccti ve de in re I lgenta au avur C.L haz:! teste concepute de Galton 5i dezvoltate de l3im:t ~i Simon, Au tosr revizuire ~i dezvoltate de Burt in Marea Britanie, de Stern in Gcrrnania ~i Terman III SUA, Specialistii care S-<1U rernarcat ulterior III acest
~,
'0
~ ,.. Realizarile academice, recunoscute 0"'"
3:: printr-o festivitate de absolvire, nu sunt in
~ mod necesar 0 masura a intellqentei unei
~
'" persoane, desi cei doi factori sunt lega\i prin
2 abilitatea de invatare.
135
45 TNVATAREA $IINTELIGENTA
dorneniu sunt J.P, Guildforcl, Edward de Bono, R.B. Cattell si Hans Evsenck. Thorndike a sugerat ca inteligenta poate fi descompusa to trei grupuri: sociala, rnecanica si abstracta. Inreligenta mecanica viza abilitatea de a rnanipula unelte sau agregate, inteligenta socials era lntelepciunea unei persoane In relatiile inrerumane, iar inteligenta abstracta consta in abilitatea de a opera ell simboluri (preeum numere si cuvinte) ~i principii stiintifice.
Gandirea creativa
Unul dintre aspectele insuficient luate In considerare in clasificarea lui Thorndike a fast ereativitatea, In anii 1950, J P. Guildford, nernultumit de rnetodele cit: testare existente, a initiat a cercetare proprie bazata pe gandirea convergenta (>i divergenta. El a definit g;lndirea convergenta ca fiind abilitatea unei persoane de a da raspunsul "asteptat" la 0 problema, iar gandirea dlvergenra sau creativitatea ca fiind abilitatea de a of en un raspuns "neasteptat".
"Neasteptat'' nu are aid sensul de "gresit", Edward de B0110 a efectuat experimente, ,ltBt cu copii cat si CLl adulti, ell privire la modul in care oarnenii i~i folosesc inteligenta, sau gandesc, El a promovat ideea de r~spllns "neasteptar" la probleme, nurnita gandire laterala - manifestarea laturii "creative" a inteligentei. El sustine ca din acest punct de vedere coplii sunt aproape intotdeauna mai buni decar adultii, a caror inteligenta a fost canalizata intr-o anumiill directie ~i a carer latura creariva it fost reprimala de metode de educare conventionale.
o Testele moderne de IQ folosesc simboluri universal in,elese :j'i mai putin cuvinte, pentru a elimina "prejudeca'ile culturale".
o Un test de inteligen1a poate include gasirea elementului care nu se potriveste (prajitura, care nu este 0 planta ~i bicicleta, care nu are motor); un test de aptitudini spa~iale ~i numerice 005, dreapta, gasi\i 44 de triunghiuri); 0 probil vizand perceptla (sus dreapta, desenati conturul fara a ridlca creionul de pe hartle),
TESTELE DE INTELIGENTA FLUIDA
A.I,e.g~~i unul dlntre simboluri pentru a completa pltr;i~elulliber
l'OPQLOGIE
Alegeti plit.ratel u I i,r care pu nctul poate Ii p lasat ca in s1a nga
ANOLOGIE
este peniru
II
111111
Alegetiu_nljl . .dlntre .imboluri care .sl! potriv~tein plitratelulliber
136
'il
., .
.l!
&.
&.
..
'-E'
~ ~
~ e,
]
~
'"
'"
""
~ IQ (scala Cattelll1)
Spre exernplu, in cartea sa Copiii rezolua probleme; de Bono citeaza copii care au fest rugati sa of ere solutii pentru construirea mai rapids a caselor, Multe dintre desenele lor emu conventionale, dar unul dintre copii a sugerat folosirea unui balon urias, pe a carui fata interioara sa fie irnprirnat un model similar celor de pe tapete, care sa fie urnflat, suflat In exterior cu heron iar apoi sa fie taiate ferestrele ~i usile, Aceasta metoda este tocmai opusul metodelor tradition ale, dar un sistem similar cu eel al copilului chiar a fost realizat.
in 1971, R. B. Cattel a sustinut ~i el ca exista doua tipuri de mteligenta, pe care le-a denumit flulda si cristalizata. Cercetarile sale au ararat ca un copil care are 0 inteLigent!! fluida poate sa evire raspunsul invatat sau asteprat la 0 problema .:;i s:l of ere un raspuns creativ si neasteptat, Un copil cu 0 intellgenta crisralizara va oferi prohlemei un raspuns cart deja a fast Icrmulat anterior ;;i nu va incerca sa priveasca dincolo de acesta
Testele de inteligen,a
Sir Francis Galton a fast un deschizator de drumuri in ceea ce priveste rnasurarea diferentelor individuale dimre reaqiile umane fizice $i psihice. Descoperirile sale, publicate pentru prima data in 1883, au formar baza pentru munca pSihologului francez Alfred Binet ~i asistentului sau Theodore Simon, care all obtinut primele succese in masurarea inteligentei, la inceputul secolului XX.
o Mensa este 0 societate pentru persoanele cu un lQ mare. Doar 2% a pcpulatlel fac parte din aceasta.
o Copiii din casele in care sunt prezente carl] se comportil mai bine in discu,iile de la ~coala. Multe teste sunt bazate pe abilitiili1e de a opera cu cuvlnte, astfel indit este dificil sa apreciezi 10-ul unor copii care acasa nu au acces la cartl,
In 1904 Ministrul francez al instructiei publice a constituit 0 comisie care Sa studieze problernele copiilor "inapoiati", Binet sl Simon f;lceau. parte din aceasta comisie si prima intrebare pe care si-au pus-o ,I fost: cine sunt copiii "inapoiati'? In 1905 ei au publicat 0 serie de teste gradate care erau administrate copiilor. Binet si-a perrecut restul vietii revizuind aceste teste, lar dupa rnoartea sa, In 1911, americanul Lewis Terman i-a continuat munca la Unlversitatea Standford din California. Testeie de acest rip sunt folosite ;;i In prezent ~i sunt cunoscute ca testele Standford Binet.
Conceptul de varSt!! psihica s-a desprins din rezultarele muncii lui Binet. El a presupus ca creierul unui copil se marurizeaza inrelectual de la an la an. Doi copii ale caror teste aratau aceeasi rnaturirate inrelectuala, aveau aceeasi v[lrst.l psihica indiferent cle varsta lor reala, Un copil de 13 ani ale carui rezultate coincideau eu rezultatele unui copil normal de 12 ani, se considera inapoiat cu un an, in timp ce un copil de 13 ani. ale carui rezultate se potriveau ell cele ale unui copil de 14 ani, era considerat rnai avansat cu un an. .
Coeficientul de inteligen,a
o "inapoiere" de un an la varsta de 5 ani este mult mai gmva dedit la 13 ani, cleoarece reprezinra 0 proportie muir mai mare din dezvoltarr;a copilului de pan<'l atunci. Din aces! motiv, s-a sugerat c<1 proportia dintre v~hsta psihic;l a unui coril ~i varsta sa reaM este un
CORPUL OMENESC
o Mozart ~i Mendelssohn. compozitorii unor celebre budli~i muzicale, au fost amAndoi copii extraordinari care au determinat numerosl parin,i sa incerce sa dezvolte talente muzicale simila.re ~i la copili lor.
indicator mult mal bun decat diferenta dintre de. Aceasta proportie lnmultita cu 100 poarts numele de coeficientul de inteligenta sau IQ - IQ .este ega! cu produsul dintre varsta psihie!! 5i 100, raportat la varsra reala, Un copil care are varstJ psihica ega I:! cu cea reala esre considerat un copil normal: coeficientul sau de inteligenta esre egal cu 100.
Cu toate acestea, capacitatea intelectuala a unei persoane nu poate creste infinit: undeva lntre 14 si 18 ani incepe sa se stabilizeze.
Dar cum variaza lQ-ul de ia () persoana la alta? Aproxlmativ 50% dintre persoanele exarninate au un IQ cuprins intre 90 5i 110. Aproxirnatlv 25% din ei reaiizeaza un IQ mal mic de 90, iar r stul 25% au IQ-ul mai mare de llO. Numarui persoanelor cu un IQ sub 70 (pragul care indica de obicei faptul cit 0 persoana este rerardara) S,lU peste J 30 (care sum considerati stralucitori) esre relativ mlc: aproximativ 3% in fiecare caz.
Alti factori
Aceste metode de restart nu arata nici 0 diferenta lnrre IQ-L11 femeilor .,i eel al barbatilor. Dar testele au ararat diferente semnificative intre persoanele provenire din medii diferite: cle exernplu mernbrii unei majoritati prospere ~i cei ai unei rninoritati sarace dintr-o lara.
Din acest motiv, in prezent multi psihologi nu considera ci1 aceste teste rradiuonale sunt adecvate, Copiii provenitl din case in care sunr prezente carti, jucarit, discuri, conversatil vioaie - intre elsl mai ales cu adulti - sau alti stimuli, au tendinra sa se comporte mai bine decat ceilalti copii in timpul discutiilor de la scoala CLi profesorii sl cu exarninatorii, A vand in veclere cil majoritatea testelor slim hazare pe abilitatea copiilor de a opera cu cuvinte, este dificila masurarea Cll acuratete a inteligentei copiilor care acasa nu beneficiaza de acesre avanta]e. in realitate foarte multi eopii care nu obtin rezultate foarte bune la sectiunile verbale ale testelor obtin rezultate bune la sectiunile non-verbale.
Testele conventjonale slInt, dupa pan:rea majoritatii pSihologilor, axate intr-o masurJ mult prea mare pe inteligenta "erisralizaU" Si mai rutin pe cea "!1l1id;i" Si contin prea multe concepte abstracte. Din aceste motive testele sunt foarte utile in masurarea potenliallllui
137
45 iNVATAREA ~IINTELIGENTA
o Ganesh Sittapalam este ceea ce in mod uzual numim un copil minune. EI ainceput matematidle superioare cand avea doar patru ani ~i a treeut examenul pentru eel mai inalt
. nivel (A level) 101 noua ani ~i patru luni.
o Memoria este 0 compcnenta importantii a procesului de invii\.are_ Temele n .. cesita fixarea unor noi proceduri ~i amintiri ~i regiisirea unora mai vechi din memoria pe term en lung.
academic al unu i copil, dar nu ofera inforrnatii despre perseverenta ~i creativitarea sa - arnbele avand un rol important III diferite tipuri de activirati.
o mare parte a cercetarilor efecruate de 1<1 Binet incoace au einborat un numar marc de teste pentru ° gama larga de scopuri, xltuatii )i grupuri de varsta. Fie variaza de la leste predominant verba le, pJna Ia (este integral non-verba!e, bazate pe simboluri universaie. Cu toate cain general un scm mare Inscamna un rezultar bun iar Lin scor mic un rczultat slab, ficcare test vizeaza aspecte (I iSI inctc ale persoanei tesrate. r\imeni IlU are un scm 81 inreligentei fix, care sa nu Se rnodifice in functie de modul de rcstare.
Memoria
Mult mai simplu de definit clecat lnteligenta, dar la fel de importanta pentru procesek de invatare, este memoria. Aceasta este abilitatea de a reline ceca ce am invatat, astfcl indt sa putern reg;1si inforrnaua arunci cJnd avem nevoie de ea.
In cadrul rmccsului cle invii(are, C<lpacitatea no<[stn1 de mcmorare Lkpincle alaI de metodele folosite penl;ru transmitcrea informJtici. cat 5i de circumstanlele in care are loe procesul de illvnt~re, ASlfd, un dev care a invatal intensiv in ultimele dirt.: clinainlea t.cstului .5tie nl informatiile pe c~re asUzi Ie-a illgf~lmJclilin cap pot fj uitate piin;j mflint.:_ Accasta c1eoart.:ce creierul are alfu () memorie de scurtJ cluraW cat ~i una de ILlIlg;l ciUr:lLd. eLi cat l11<li des lin anumil bpt este -excrsat in
138
De~i este autist, Stephen Wiltshire are un tip special de inteligenf6 - el realizeazii desene de arhitecturd co precizia unui desenator tehnic. Speciali~tii nu pot explica de ee anumite handieapur; psihiee se rmbinii atilt de bine co talentul remareabil In alte domenii.
memoria de scurta durata, cu atat e mat probabil Sct fie transferal in memoria de I ungil durara: Aceste incerG1ri de a toci in ultirnelc minute nu asigud stocarca pe termon lung :l infonnatiei )i din aceastJ GlUZi1 aclescn uitarn lucruri care au fost mernorare doar pcnrru un scop imediat, cum ar Ii un cxamen,
Mai putin cunoscur eSLe faprul cd clcvii care dau un examen in sala In care le-a ['ost predara materia respectiva obtin rczultate mai hunc deciu <-bca ar Ii WSWli in incaperi rnai purin famlliare. Celulele de mernoric sunt muh ajurare ciaca S-<1U [ormat leg.uur: care faciliteaza recunoasterea unui anumit luc:ru atune! dod avem nevoie Sit 11 i-I amintim.
Uitarea
Tn general, uitarea nu e cauzata de esrornparea uno]' imprcsii, ci rnai ciegrJh:1 de ingr-ilmadirea unor informatii mai vechi Lie c::ltl'C' un influx constant de informau i noi. Uneori pentru a sroca aceste noi informatii este nevoic sa rectiflca T1l sau sil rcorgaruza III inlorma Ii i It' memorate anterior, ca rc VOl' f al.;j.r de amestccare incat sc va crea () situ a tie «onfuza - Illl at:lt datorita incapacitaiii de a mernora, cat a Iaptului cl nLi '7tim ce anumc sa tinern mime,
Reprirnarea unor lucruri ncdorite eSlC 0 alta expiicatie. Cei mel; multi oarncni uita mult rnai usor ea au 0 programare la dentist (ledt c1 ~IU fost in viwti la 0 pctrecere; aCl~st lu crll sc intfllllpW cleoarcce mintea oamenilor respinge mai dc~graba lucrurilc nepi;1cllte dedt pc cele pl,kule
Unii rsihologi Srlill Or acelasi IUCfU sc i'nt{ll11pl<l $i in cazul lnv:l(atlilui. Dan1 IlU se c()n~tientizeaz,l c1 lllel()dde de prc(iJre sau atmosfera de aeasa pot rJ1l1 copilul sall s~i II punJ iner-o SitUd\ic jenant;1. minte,l copilului ar pule;l reaqiond prin "blocdrca" r1l<u.erialuiui pc care ar trehui sa II Invete. In mod similar,
pJrin\ii care IlU l)i «Juta copiii s<11nve~e, dar le pretincl iKe,.;l()ra 5,1 ue:IGl examenele, pot s:1 ii determine pe copi; S,{ uite cc au invatat datoriu; unui serulmcnr de ur.I inronsrieru.
Oboseala salt lipsa (I<: intere~ pcntru ceea ce trebuie invatat ponte cluce IJ goluri de rncruorie. In 19:\2 Van Alstyne :1 descoperir ca tirnpul in care un copil ,'ie ponte corxentra asupra unui anumit subiect. FJr:i a luu nki 0 IXl u La crcsre sistema tic 0 cia 1:1 cu vdrsta. De cxemplu, cl a ulku cJ inrervalul rnediu de p~stral'e a atcntiei peniru un copil de cloi ani csrc de sapte minute, III rimp ce Llil copil de c inc.i ani nproape i~i Liuhk:.l7.:1 acesi interval. ASLfe I s-a de n]( instrat GL e posihil ca II n copil normal, chiar ~i unul de p.uru ani, sJ 1I1VO:l<' lucruri utile clad lcctiile <Ill 0 durara SCllrlJ de timp ,~i -'l' c1esfa~();Jr;l in locuri fauuliare.
Dovezi neconcludente "lntcligerua" csre un u-rrncn gener-ic, ell multe intclcsuri. Ceel CE' psihologii au masur.u prin tesrc!c de IQ esre dear () calirare mult mai l'estralls;'\, Ace~1 rapt nasre adescori confuzii ~i uneori dctermina Illilrea unor decizii pripirc cu privire i;J unele persoane: Testelc de lQ nu rnasoara ruu lrllateral ila le,l abil itJ(iior; de excmplu ele nu m,1s();Ir:1 bunul .ximt, nu m;1s();Lr':l abihratca genera 1;1 ric invatare. in realitaie. studiile ;mlt;l cil cle bpi nu exisl.J 0 ahililatc gt'nel,li;l ci,' lTlv,l(are_ Dc eXetnplll, (ci care sunt roark buni kt pi,m ar flutea ,wea probkme 1;1 ,J lnv,)ta s,l joace teni", iar cei care l11va(;1 f:Jpid Iimbi slr:l.inl' I1U sunt neap:lraL hllni ~i ill uOl1lcniul 5tiin~dor eX;tCle,
Fiecare tip cle :lllilitate p~ihicl (memalaJ cierennin;i 0 :LIlUme ;Jhil itate (Ie Inv~ita!'e, care nll poate fi m~sllrati\ de l,'stele de inlc·ligencJ. Fiind insa r()I(),'.;ito:1re, e"lc cxtl'em de importanl pentru Lie7.voltarea ulleriO:lr~l a copiilor ca de s:1 IlU fie aplic8te gresiL
PERCEPTIA $1 ILUZIA
indepartare. Un alt factor puternic este interpozitionarea. Daca un obiect urnbreste partial pe alml, vom stl col este mai aproape de noi.
Aile informatii importante provin din iridicatiile de perspectiva. Perspectiva functioneaza in rnediul nostru natural. Majoritatea suprafetelor naturale - pajisti, plaje Cli nisip, trunchluri de copaci - sunt texturate. Dispozitiile texturii, cum ar fi micsorarea treptata a nisipurilor pe nrasur:1. ce se indeparteaza. asigur:'l un "cadru de referinta' prin care putern percepe distanta oricarui obiecr aflat in cadru. In mediile consrruite de oarneni. convergent a Ilniilor paralele, pe m:'lsur:'l ce acestea se indeparteaza (de exemplu, liniile de cale ferata), este cea care ne d:1. impresia de adancime.
Indicatorii perceptivi sunt in mod normal '" eficienti, chiar si atunei cand sunt in esenta ~ arnbigui. Daca liniile de cale ferata formeaza 0 :;:; convergenta ):~e lrnaginea retinei, le "interpr~- ~ tam" ca pe rusre linii paralele "convergente". 2' Insfi, interpretam destul de diferit aceeasi imag- !t ine a retinei, cand este produsa de drepte convergente vazute de jos in sus - conturul turnului unei biserici de exemplu, Rar suntern constienti de asemenea interpretari alternative. Mecanisrnele de perceptie ale ereierului preiau indicatia de la oehi si 0 interpreteaza adecvat,
Interpretarile alese adeseori de mecanismele de perceptie ale creierului, sun! cele care prezinra unghiuri drepte si linii drepte. La acest nivel se pot crea iluziile, 'Prin crearea catorva modele desernnate Sol dea aceeasi imagine a retinei ca obiecte familiare, desl de forme foarte diferite, Adelbert Ames, un psiholog american, a creat cateva rezultate vizu-
...,·privitor
o Forma unghiulara bizara a camerei lui Ames produce aceeasl perspective ca ~i cea a unel
inca peri dreptunghiulare normale. in censeclnta, femelle din imagine sunt percepute in mod gre~jt, ca sltuanduse la aceea~i distan\a fa\a de privitor. Creierul nu detecteaza marimea femeii din stanga, aceasta parand astfel mai mica.
o Creierele noastre interpreteaza obiectul alb, rotund, de
pe cer, ca fiind luna. insa. dupa cum arata acest desen, percep\ia omului (~i a girafei) poate fi uneori lnselatoare, Arta reprezentatlonala
po ate crea impresia de obiecte reale, folosind modele foarte simple.
ale surprinzatoare, Camera lui Ames este una deformata, care pare normals dintr-un anumit punct,insa in interiorul acesteia martmea oblectelor $i oarnenilor apare deforrnata,
In unele cazuri mal speclale, putern deduce doua lucruri, aparent la fel de valide, din acelasi model senzorial, Ln binecunoscut exernplu este figura reprezenrand 0 cupa, care poate fi de asernenea vazut<! ca deus chipuri urnane. Cele doua irnagini diferite par sa alterneze in perceptia noastra, intr-un fel asupra caruia nu putern exercita nici un control constient, chiar daca informatia "intradusa" prin interrnedlul ochilor nu variaza
o data ce creierul sl-a format 0 interpretare preliminara a inforrnatiei pe care simturile i-o ofera, acest fapt determina modul in care va fi interpretat intregul model St:11Z0- rial. 0 data ce camera lui Ames este perceputa ca fiind dreptunghiulara, cele dou a colturi ale peretelui din spate trebuie sa apara la aceeasi distanta de eel care priveste, iar iluzia este astfel reusita. Acest lucru se lntampla deoarece nu lnrerpretam un obiect doar din Informatia furntzata de propri ul sau model senzorial, dar si din ceea ce II inconjoara. Ceea ce vorn percepe este obiectul asa cum II cunoasrern din experienta,
-
Perceptia si experienta Modul in care reusim 5<1 interpretarn infermatia senzoriala Intr-un mod atat de eficient a constituit subiectul multor discutii intre filozofi si psihologi. Nativistii considers col abilitatea de a percepe este innascuta. Empiristii sun! de parere ca reate cunostintele ornului se dobandesc ell ajutorul simturilor.
Unele cercetarl sprijina abordarea empirica.
S-a dernonstrat ca invatarea perceptiva este posibila si ca experienta indelungata in realizarea unor distinctii perceptive subtile Ii permite unui expert sa aiba un discernamant corect, De exemplu, 1Il1 naturalist experirnentat poate sJ identifice 0 specie de pasart doar aruncand 0 privire rapids asupra acesteia, in timp ce Lin incepator nu poate s:'l 0 recunoasca deloc,
IncJ din copilarie, oarnenii invat:'l sa interpreteze diferitele sernnale pe care ochii le transmit creierului. In perceperea obiectelor, clasificam imaginile de pe retina sub forma de farfurii, cesti, rnese sau carti, iar apoi actionam in functie de aceasta clasificare.
Coordonare
,--
CORPUl OMENESC
Ji contrcl In rruscare
,---
arlee facem - tncepand de la cele mai simple lucruri cum sunt scarpinarea nasului sau mersul pe jos, panli la exerci(ii acrobatice -necesitii 0 coordonare desiivlir~itii dintre muscbi, creier ~i sistem nervos.
Putem afirma c1 miscarile noasire sum bine «oordonatc, JaGl prin intcractiunea rnuschilor real i7.arn misctri ~i actiuni eficicnte. Desi miscarea coordonata la nivel inalr, spre cxemplu excrcitiul UI1ui atlct las;! impresia de usurinta si eonlinuitate, coordonarea serveste nu numai la cresrerea pcrforrnantei ci are un rol important .51 In cele mal banale miscari.
S:1 ne imaginarn 0 actiunc sirnpla, de exemplu, cum nc suflecam maneca c:lma~ij sau bC1T1 ceai din cea.)ca. Odat<1 ce ne-arn I11SU5i[ deprinderilc necesare efectuarii actiunii, acestea
o Cine crede eli aruncare unui drajeuin gura este un lucru simplu, se in~eala. in primul rand lobul parietal primeste informatii de la organele senzoriale despre pozitia relativa a drajeului fata de corp. Apoi trimite aceste informa\ii la scoarta premotorica a creierului, care elaboreaza modul in care va fi consurnata, dupa care va trimite proiectul de acfiune la scoarta mctrlca, in final, scoarta
-' motrica trimite
~ comenzi muschilor ~ des pre cum sa
~ ridice drajeul la
5: gura.
o Mi~carile corpului uman se bazeaza pe armonia dintre schelet, muschi ~i sistemul nervos. Impreuna, acestea ne inzestreaza cu coordonarea sublima ~i deosebita de care avem atiita nevoie pentru efectuarea celor mai diferite rniscar],
devin automate si rcalizarea lor nu necesit,1. cfort intelectual. Pentru realizarea rniscarilor coordonate - orioit de simple ar fi ele -, trebuie mai inta] sa cunoastcm pozitiile partilor corpului ~i pozitia lor relariva In spatiu. Pentru construirea aceSlei harti rn i nrale sc util izeaza informatii provenite de la ochi, de la organul de echilibru din intcriorul urechii ~i de la piele Infcrmatiile despre pozltia muschilor ,5i a incheieturilor sunt transmise prin scmnale generate de catre senzorii din inrcriorul acestora.
Rolul creierului
I'\u intordeauna sunrem consrienti ca actiunilc cornune, cum este de exernplu bauiul dintr-o ceasca, sunl. realizare pe doua planuri diferite: mental ~i fizic, Desi este usor sa ne dam searna dl penrru cfecruarea oricarei miscarl trcbuie si'i existe 0 intentie de realizare a ei, crcierul trebuic sa primeasca informatiile de confirmare generate in procesul de .miscare.
Partea xreierului care initlaza rniscarile se numeste scoarta prcmotorica iar partes care conduce efectuarea lor se numcste scoarta motddt. Excitatiile refentoare la perceptia spatiala sunt preluate de lobul parietal, care se afla In partea superioara a creicrului, iar pe bam .informatiilor primite de la acesta, scoarta motrica trirnite cornenzi la muschii mainii si ai bra" tului pentru a efectua corect miscarile cand dorim sa hem, adicJ mana sa lid ice .ceasca ~i s:, o aduca la gura. Apoi, dnd vine randul sorbirii sal! al inghitirii, scoarta rnotrica actioneaza alti rnuschi, In limp ce secventa de miscari elaborate de cenrrul de "proiectare" al creierului se ana In dcsfasurare, inforrnatiile despre relaxarea si incordarea muschilor sosescin mod continuu III creier de la nervii care dcservesc muschii si incheieturile, Penrru ridicarea cestii, prima data ne aplecam putin in tara. deplasand astfel un pic
33
11 COORDONARE ~I REGLAJ iN MI~CARE
centrul de greurate al corpului, Sunt activate mecanisme de echilibru prin reflex, ca pentru realizarea lor, prin rectificarea miscarilor museuiaturii, sa ne adaptarn corespunzaror, Partea creierului care controleaza aceste adaptari se numeste creierul mic (cerehcl).
Coordonarea mu~hilor Actiunile noastre necesita contractia coordonata a diferitelor grupe de muschi. Exista organe receptoare In muschi, aparatc Golgi, care detecteaza in mod continuu srarca de incordare a muschilor, ~i informeaza creierul prin intermediul maduvei spinarii, In acest mod, creierul - prin inrermediul comenzilor transmise prin nervi! rnotori - tine sub control functtonarea rnuscularurtt.
Receprori sirnilari, insa mai mari, se afh! in zona de contact clintre muschi Si tendoune. Acestea sunt aparate Golgi sau fusuri neuromusculare. Rolul lor este probabil sa protejeze rnusculatura de eventuale leziuni, prin blocarea sernnaielor de contraqiein rnuschii su pra tensionati.
T esuturi nervoase de motricitate Procesul sofisticat de reglaj al contractiilor musculare necesare miscarilor este realizat de nervii motori, ai carer fibre pornesc din creier sau c1in rnaduva spinarii si ajung direct in muschi. Flecare celula nervoasa din nervii motorii acrioneaza cate lin grup de fibre rnusculare. Cand prin interrnediul unei celule nervoase de rnotricitate ajung irnpulsuri de miscare in muschi, toate fibrele rnusculare actionate de acestia primesc aceeasi informatie de contracrare. Acesre grupurl de fibre rnusculare reprezinta uriitatile morrice ale musculaturii. Unitatile morrice sc compun dintrun nurnar diferit de fibre musculare, in functie de finetea ~i precizia miscarii respective. Spre exernplu, miscarea globului ocular necesita un reglaj foarte fin, de aceea, in rnuschii care sunr responsabili de miscarea ochiului, un grup de motridtate contine aproximativ zece Iibre musculare, in tirnp ce in muschii brarului
o Cine ~tie sa mearga. vede aceasta capacitate ca 0 banalitate,
desi chiar ~i mersul se inva1a. Bebelusul inva1a mai intai cum sa se intoardi de pe 0 parte pe cealalta, apoi incepe sa se t§rasdi, apoi inva1a sa stea si in fine se va ridica in
picioare. Cu picioarele indepartate inceardi sa fad! primul pas fara sa cada, Simtul de echilibru i se dezvolta repede, ~i dupa putin timp devine capabil de mi~cari care necesita coordonare in miscare mai complexa, de exemplu alergatul, saltul sau evitarea obiectelor. De-a lungul vietll, secventa de baza a miscarilor mersului sufera de multe ori modifidiri.
o La fel ca In majoritatea sporturilor, si in fotbal este indispensabila 0 coordonare puternica intre picioare ~i ochi. Cine vrea sa joace la nivelul eel mai inalt, trebuie sa 0 faca in mod regulat, incepand inca din primii ani de copilarie,
(bicepsul), unde nu esre nevoie de () ascrnenea precizie, un grup de motricirate eSle C()JTlj1l1S clin peste () mit:' de fibre rnusculare,
o conditie necesara pentru reglajul misc:.lrilm prin care ne reaiizam actiunile e~le GI organele senzorialc care urrnaresc acesre mi~c;1ri .sa transrnita reactii despre rni)C:Jri 111 mod continuu. S-all realizat experimente inrcresante asupra importante: acestor semnale de raspuns. De exernplu, unul din subiecti a Cost rugat 5<1 scrie ceva, astfcl indt miscarik- 111<1 ini i sJ ,)i Ie pears urmari numai pe ecranul unui televizor. Personna re-pecriva a scris irnpccabil cat limp a vJ7lll mana pe ecran din pozi\ia in care 0 vede in mod normal, insa cancl a fosr schimbau rozi\ia camerei de: [UM vederi ~i subiectul experi rncnrului a va7ut mana dintr-un unghi neobisnuit, s-a derutat ~i a scris foane greoi.
Oricat de desavarsit ar f conrrolul creierului ~i al sistemului nerves asupra musrulaturii, dac;l nu avern forta corespunzatoare, I1U putem actiona cum dorim, Muschii fiind tesururi vii. all ncvoie de suficienta hran: ~i oxigen. Circulatia sangelui trebu ie ~a indeparteze in mod continuu deseurile generate darorira luncuonarii muscuiaturii, pentru ca muscliiul s.l poata functions cficient su h cornanda sisremulu: nerves.
1
'I
34
Computerul biologic
Creierului omenesc i se atrtbuie adeseort numele de computer biologic, sau biocomputer - biologic deoarece este parte dintr-o fiintii vie si computer pentru cd acesta poate sit stocheze informatii asemenea tlnu; computer obisnuit:
Oe;;i -corrrparatia _?int1:c creierul llln~n $i computer ne cia 0 Idee despre cal. de complex" este rnunca creierului, acest lucru cste doar partia 1 adevarat. In primul rand, creierul poate procesa rnai multe inlormatii
o Partile corpului ilustrate la un nivel ce arata dit la suta din creier este legat de acestea. liniile punctate rnarcheaza regiunile motorii; iar cele pline indica regiunile senzoriale.
REGIUNILE SENZORIALE ~I MOTORII ALE CORTEXULUI
1··'··
(kelt un computer si s~l prelucreze date in rnult mai rnulte feluri. Spre exemplu, niei un computer IlU poate s:t ra tione ze singur, sa simta emotii cum ar f iubirea, mania si teama, sal! sJ viseze $; chi;,r daca un computer poate efecrua opcratil maternatice irnposibile creierului uman, acesta nu poatc concepe constructii de masini, rachere sau zg:lrie non, nici sa cornpuna poezli sau sa bnl filme. in al do ilea rand, creicrul nu functioneaza doar electric ci si chimic. Componentele chimice sunt implicate 'in comunicarile din interiorul creierului, precum ~i In crniterea mesajelor din acesta.
Creierul urnan este 0 hUGH:) de tesut rnoale, de culoare gri-rozalie, avand forma unei nuci uriase, si 0 suprafata ondu lara. Greutaiea medie a crcierului unui barbat este de 13'50 g,
~e9iune sen;ojriar&
34
VED~!!E DIN FATA
~_. -~1
00 Creierul mare este cea mai evoluato) parte a creierului, al carul cortex cerebral formeaza cea mai mare parte a suprafetei externe a creierului. Cele doua jumatatt sunt unite prin corpul calos,
ca le ne rvoa sa motorie
regillne mororie
pARTILE CORPULUI
I, Regiunea intra·abdominala 2. Oegl utitia
3, Faringele
4. Limba
5. Gura (din~i ~i gingii)
6. Buza de jos
7. Buzele
8, Buza de sus 9. Fata
10, Nasu[
11. Ochiul (g[obu[ ocular $i pleoapa)
12. Fruntea
13. Giitu[
14. Degetul maro
1 5. Oegetu I ariitator 16, Degetu[ mijlociu 17. Daqetul lnelar
VEDERE DE SUS
VEDERE DIN SPATE
o Influxurile traverseaza maduva spinirii spre creier: senza\ii de dure,.e ~i de atingere (rosu) din rnuschi [albastru),
18. Degetul mic 19.M;;na
20. incheietura maini; 21 . Antebrat
22. Cot
23. Bra\ 24.Umiir
25. Gat $i cap
26. Trup
27. ~o[d
28. Genunchi
29. Picior
30. Gleznii
31. La ba picioru lu i 32.0"9"te
33, Voce
34. Sal ivar e
35. Mastica~ie
eOMPUTERULB IOLOG rc
STRUCTURILE INTERNE ALE CREIERUlUI
mare Aceastii secfiune
cerebral evidentiazii structur;/e majore ale creierului. Sistemul limbic situat In talarnus are funqi; legate! mai ales de mernorie, ,nvatare ~; emo!;;.
corp calos
hlpotlza
talarnus
sistemul activator reticular
sistemul limbic
pre lun 9 irea maduvei
i:11' a unei ferne i de 1200 g, Compa rativ 01 grcutarea totala a corpului, acesta repreLinlj aproximariv 2%J la amhelc scxc,
Struetura ereierului
Emisfere-le cerebra IE', ,n nurnJ.r de doua, ocupa 9()O/i) din suprafata creierului. Accsrea sc at1:'i deasupra rcxrului de 10%, care c()nsrJ din cateva regiun! separate de tesut ,5i se continu<1 in varful sirei spinarii.
Crcicrul si sira spirdrii MInt acopcrirc de [rei straturi de celule. meningck-. Acesrea, impreuna cu cavitatile creierului, cunoscute sub numele de vcnrricule, coruln un lichid apos, denumit lichid cerebrospinal. Accsra protcjcaza lmpotTiv;-l loviturilor si urnflaturtlor ~i transporta suhstantc nutritive din siinge,
clirninandu-le pe celc ncfolositoare. '
Cdc rnai mici componentc ale creierului sum celulclc nervoase, sau neuronii. Creierul continc peste 10000 de rnllioarrc de ncuroni, fiecare clinlre ei Hind mal mic dedl punctul de la sfarsiwl unei propozirii. Neurcinul are 0 maS;l centraL1 l;on\indnd nudeul, cemrl.ll de con IroJ al celulei, 0 filml gro;Js:l. axoIllll, S i r1unwro,,~e fibre subliri numirc de dendrite, Ax()nii fac kgamra intre celulclc crcierului Si resrul organismulUi. Denclritele rea]izcaz.a uq sistem de cOrTlUni«lrc intre neuroni.
Mesaje in mi~care
Creierul prime5te inforrna\ii de hi organele de simI ale corpuilli - ochii, ur'cchilc, naslll, 11mba si pielea - ;ii de la receplorii inkrmllScubri si sem:orii dt: !cmpemtur!! ai s.lngelui r;hpanditi de-a lungul corpului. TO'lle a",:·"I.<:a sunl. aSC111.cnea component<:lor unui compuler - taslall.lr:'i, mouse sau sist.t:m grafic. Inlmmalia estc transferata in regiunik senzoriale din emisferele ccrebrale,
22
Mcsajclc ricrvoasc sunr nurnire irnpulsuri.
I~lc se aseamana eu semnalele electriee intr-un circuit al computerului. Ficcarc neuron are 0 mic} sarcina electrica, chiar ~i dnd nu este folosit, Aceasra este creaL! de canritati dilerite de ~uh."I.~n,c chimice lnci!rulle elcctrlc, In:1.l111- rrul sl in afara cclulci, (Bateriile lunctioncaza similar). Un impuls provenit, de exemplu, de la ochi, provoaca sc.urgcrea unor subsiante chimice in neuron, creiind 0 unda de incarcare clccrrica cc srrabate axon u I, ascrncnca curentului electric ~:are circula prirur-o silnm1. La capaiul axonu!ui substnnrele chimicc sunt eliberale. ciocnindu-se de neuronii invccinati. Astlel mesajul din ochi esre transferat centrului viz ual al creicruhri. Aid e::'le Interpretai )i, ca raspuns, se pol trirnite comenzi ce at' avea ca rezulta t comractia rnuschilor bratu lu i
Teate irnpulsurile sunt idcntice, Fiecare pane a crcierului interpreteaza mcsaiele in
functic de numarul lor De cxcmplu, mesajele ce provin de la 0 man!! In contact CLi ceva fierbinte, VOl' circula mult rna! rapid decat cele din urechea care in acelasi timp aude () pasarc cilntand, Astfel, creierul stabileste care inform.atic este ma i irnporta nta pcnrru organism,
Tnftuxurile nervoase circula prin creier la viteze de peste 400 km/h, iar 200 dintrc ele pot strabate un neuron in Iiecare secunda. Spre deosebire de computer, care poate fi oprrr, crcicrul este tot tirripu l activ. Chiar ~i L11 timpul somnului, 50 de milioanc de mesaje nervoasc circula spre si din-pre creier in fiecare secunda, consumand tot atilw electricita te d t.! ii eSle neccsara unu i bee de 10 \\;1.
1
Legatura chimica
La fcl cum chimia eSle implicata in irnpulsurilc nervoase, sl creierul prczinta rnesageri chirnici spccifici, Acesria sunt cunoscuti sub nurnele de horrnorii si formeaza sisteinul postal al corpului. In organism exista peste 30 de hormoni diferiti, produsi de glandele endocrine (pancreasul, tiroida, ovarele si tes[iculde). Glandele elibereaza horrnonii in sange ~i controlcaza activitatea organdur corespu nz.lt.oa re a ccsrora.
In ti rn p ce i rnpulsurile nervoase se ITt i~c;l ~i actioneaza rapid, horrnonii produc transferrnari Ienre, de lunga durata, cum ar fi cresicrca, dczvoltarea organellJr scxuale, irunagazinart:<l ~j folosirea energiei provenite din hrana. To.ue glandele endocrine se alla sub inllue nta hi pof zei, Aceasta structu ra, de marimea unui bob de mazare, aflata la baza crcicrului. ac\iOJle2l",l la lcl ca sistemele de software sau ca un program fundamental ;11 cornputerului. Ea dirijeaza celclalrc glande. eliberand horrnoni care Ie acriveaza sau Ie irurerupc functionarea, [iind de asemenea capabila de " lc arnplifica sau de a le reduce activitarea. La 1':Jlldul sau, glanda esre C0111ro· lata de G'tre hipotalamus. Acosta functioneaza automat, 24 de me din 24, cercerand ~i r<;:ghlnd tot ceea ee se petrece In inreriorul organismului. Hipoialamusul eSle, de asernenea, surxa senzatiilor de roarne, sele, xomn )i a ernotiilor Hipotalarnusul $i hipofiza sum doar doua dim.re unitatile de ie,5ire ale creierului, comparabilc cu rnonitorul sau imprtrnanta unui computer. Muschii reprezinta celalalt dispozitiv pri ncipal "de iesire" al creierului, In Iunctie de instructiunile provenile de la zonele motorii ale creierului, acestla deterrnina miscarea corpului,
corr!l omenesc (j - REFLEXE [I I{,\SPU.:-JSURI
Q Sectiune prin cerebel. vazuta la un microscop performant, ilustreaza complexitatea re\elei de dii nervoase. Pot exista aproximativ 50.000 de dendrite ce se af1a in con tad cu 0 singura celola a corpului - fiecare capabila sa transmita un mesa; de la 0 alta celula nervoasa.
CORPIJ[ OMENESC
Activitati ale creierului
,
Creierul uman .asezat in interiorul craniului; este mai sofisticat decat eel mai peiformant computer. Cu ajutorui milioanelor de celule; acesta directioneaxa ~i monitorixeaxa toate acUvitii(ile noastre - cbiar ~i atunci ciind dormim:
CrderUI esre principalul coordonator si centrul de cornanda al organisrnului, Asemenca unei centrale telefonice, prela rnesajc provenind de In ochi, urechi, nas, llmba si piele, .5i trirnitc sernnale sprc muschi .5i glande, Creierul functioneaza si ca un computer, procesand si inmagazinand intormatii,
In interiorul sau se ana un sistem postal care lrirnitc mcsaje spre acea rcgiune a creierului, uncle aces tea trebuie s:1 fie descifratc.
Activitatea creierului nu se rezuma doar la manipularea datelor, FI este centrul sentimenrelor, ernotiilor ~i dorintelor, cu aiutorul ei1ruia putcm invat« si crea gi.induri ;;i idei.
La nivelul celular
Creierul urnan este constituit din peste 10 O(JO milioane de neuroni microscopici sau celule
lob optic
PE$TE
o Evolu~ia a dus
la dezvoltarea celei mai potrivite structu ri a creieru lui pentru organism.
La om, aceasta prezinta un creier mare, masiv. ce are rol in functiile mentale superioare. Toate vertebratele au un cere bel, lobi optici, olfactivi, hlpoflza, cu rol in coordonare, vedere, crestere ~i miros.
hipofiza
lob optic
R.EPTILE
lob optic
o La inceputul secolului 19 a aparut asa-eisa '?tiin~a a frenologiei. $e eredea cii facultatile mintale bine dezvoltate corespundeau unor portiuni fntinse ale suprafetei craniului, Har1;i ale mintii, ca cea din imagine, erau elaborate In urma pipairii umfliiturilor capului, Cu toate acestea, nu exista niei 0 dovada ~tiin\ifica care sa sprijine aceasti teorie.
nervoase. Ficcare dintre acestea are un corp celular, cc contine nucleul, din care radiaza numeroase proernincnte subtiri. Corpuriie celulare suru grupate in ciorchini sal! centre, Iiecarc cu 0 Iunctic specifica, curn ar fi vederea, vorbirea sau controlul muscular. Ele forrneaza "materia cenusic a creierului", denumua <I~lfd deoarecc sc inchide la culoare cine! estc iratata Cll anurnite substante. Proemincntele celulare se unescsi formeaza un sistern de retelc complex, ce include fibre ncrvoase cuprinzarid "materia alba" (care nu lsi schlmba culoarea ).
Activitatile creierului unpllca modificari de ordin electric si cbimic in interiorul neuronilor. De tlecare data cand un electron este "atins", el transmite un impuls sau un mesa] ncrvo- aseainanator cu un mie curenr electric. 1n functie de dlrectia, de sursa mesajelor ~i de numsrul lor, Ilecare centru al crcierului le examineaza sau Ie transmire unei alte portiuni, unde vor fi procesare.
Activitatea electrica CreienJl este Lot timpul activ. prin el circuland milioane de impulsuri in fiecare secunda, Unele dintre aceste mesaje SUIli: legate de activitatl consticnte - celc asupra C:1rora dctinern controlu I. cum ar fi mersul, vorbitu I
23
........ _ ,. ,..._ .. L '&;II;;,RULUI
~i scrisul, Alte mesaje provin din procesele vi La it: ale organism ul ut, ce se deslasoara in mod automat, spre exernplu respiratia, baratle inimii ;;i dlgcsria alimentelor pe care le consumam,
In ulrimii 25 de ani, cercetatoril au reusit sa elaboreze harm celei mai mart partt a creierului, localizand c1iferite zone ce indeplinesc anumite functii, Ei au realizat acest Iucru prin folosirea unor tehnici variate. Prin plasarea unor senzori electrici pe suprafata capului si iruroducerea unor electrozi (ace conductoare foarte subtiri) In creierul animal si uneori chiar in eel uman, au reusit s,1 traseze diile irnpulsurilor, care circuli! de exemplu de la ochi sau de la urechi spre centrul vizual sau auditiv,
Efecrele rarurilor sau ale lndepartarii pe (ale chirurgicala a anumitor regiuni ali: cortexului - portiunea fina si incretira de hi suprafata creierului - indica faprul ca acestea contin centri ce au functii specifice. Ins" acestea pot sa nu fie smgurele zone ce indepllnesc funcriile respective, Spre exemplu, ranirile in unele regiuni ale lohilor fronrali, situati In f~t;l emisferclor cerebrale, provoaca dificultati jn intelegerea vorbirii. Persoana respectiva este tncapablla de a enure sune[e ell inteles 111 vorbire. Un alt efect asemanator este cauzat de rani in zonele posterioare ernisferelor In acesr caz persoanele respective nu poi intretine 0 convorbire constanta, aceasra hind intrerupta ill mal rnulte segmerue.
Un aranjament de unitafi
Dintre toate marniferele, omul arc creierul cel rnai avansar ~i mal dezvoltat (desi IlU are cele mal mart dunensiuni). La reate vertebratele
PRIMA UNITATE (verde)
talamlJS
ul
A DOUA UNITATE (rosie)
ernisfera cefebr'ala
o Activitatea ereierului poate fi studiata eu ajutorul lInlli aparat f"EG. f"lectrozii produc mid modltlcari electrice in diferi1i centri ai ereierului.
o Imagini ale crelerului realizate eu ajutorul scanerelor, pot fi folosite in seopul inregistrarii raspunsului la stimulii vizuali.
o Aceasta EEG a unui ereier arata sueeesiunea etapelor de la 0 stare de con~tien"tii la Una de somn profund. Deschiderea oehilor modifica ritmul normal de odihna,
treaz
.... ~Tr"-' ~ .... j2 d\.4 disc.::' ...
relaxat
<~ ~i; , ;, 4'f-tj,.· ~W.'wi • .,,,.f..JJ--,. '1T~1 r. r" !,
ochl deschlsl
relaxat. ochll inchi~j
o Unita~ile crelerulul, Prima eontroleaza starea de con~tien1a sl raspunsul la stimuli. A doua analizeaza si inmagazineaza informatla provenlta de la sirnturi, A treia se ocupa cu fo ... ma ... ea lnterrtlllor ~i pro9ramelor - activita,ile mentale superioare,
(anirnale Cll sira spinarii), insa, creierul consta din 3 unit"li structurale principale: emisferele cerebrale, trunchiul cerebral si cerobclul.
Ernisferele cerebrate au rol in procesarea rnesajelor ce provin de la organele de simt. Trunchiul cerebral este cornpus in special din fibre nervoase ce leaga celelalte doua unirati. Cerebelul prezinra portiuni destinate cchilibrului si coordonarii activitatii muscuiare, dar este prevazut .)i cu cai nervoase spre ~i de 1<1 sira spinarii, precum ~i nervi conducatori de mesaje spre organele majore ale organismului.
De-a lungul evolutiei creierului, diferite portiuni ale sale s-au dezvoltat in moclul eel mal potrivit pentru supravietuirea organismului. La oameni, ai caror stramosi au trait in copaci, coborand apoi pe pamant, uncle era plin de pradarori, iar competitia pentru hrana era foartc mare, emisferele cerebrale au devenit rnai ImIT; si mai complexe, fiind centri foarte irnportanti pentru inierpretarea si prelucrarea inforrnatiilor provenite de la sirnturt. La Homo sapiens, ernul modern sau "intelcpt" (adica noi), emisferele cerebra le cuprind flO % din v()luI11UI crelerului.
La nivel functional
Exist!! 3 unnau functionale principale ale creierului - zone cu cea mai intensa activitate a neuronilor Acestea sunt diferite de unitatile structurale, Prima unitare functionala se ana la baza creierului. Este com pus" din portiuni denumire tormaua renculata, bulbul rahidian, cercbelul, talarnusul ~i hipotalamusul.
/{\
cortex vizual
Forrnatia reticulata este principala zona Ia nivelul careia se realizeaza schimbul de informatii, fiind si sursa puterii creierului. In aceasta retea de fibre nervoase, ftecare neuron poate fi conectat eu alti 2S 000. Formatia reticulata primeste constant mesaje de la organele de simt, emitand la randul sau unde de acttvitate electrica prin cortexul cerebral. Aceasta mentine starea de constienta. Daca ['onna(ia reticulata I;;i reduce activitatea, persoana respectiva poate aclormi sau poate avea halucinatii, vazand, auzind ~i avand senzatii ireale. Rezultatul "privarii senzoriale", dine! 0 persoana este inchisa. intr-o i'ncJpere intunecoasa, goal,) si linistitj timp de rnai multe ore, eSle 0 "inneburun:" aparenra, intra rea in transa sau coma.
Trunchiul cerebral se comporta ca un Lablou de comanda. Zona urmaroare, bulbul rahidian, contine centri responsabili pentru controlul activitatilor autornarice ale organismului, Acesta face legatura dintre ernisferele cerebrale, sediul intelectului nostru, cu talarnusul $; sisternul limbic, responsabili pentru stilrile de spirit, pofte ~i mernorie. Talarnusul transforma si sorteaza mesajele de la organele de simt si creeaza 0 constienrizare a senzatiilor, cum ar fi durerea, aringerca, caldura -51 frigul
Hipotalamusul este activ in numerouse procese. in primul rand, acesta dirijeaza multe actiuni lente, de lunga durata, ca de exernplu cresterea, prill controlul pe care il exerciW asupra hipofizei, principalul centru de producere a horrnonilor din org<lllism. In al doilea
emisfara dreapta
o Daca ne fixam ochii asupra unul punet, inforrnatia din stanga punetului se indreaptii spre ernisfera dreapta, iar lntorrnatla din dreapta merge spre emisfera stanga_ Corpul calos uneste cele doua regiuni ale creierului. Cand acesta este taiat, persoana respectlva nu poate descrie obieete aflate in carnpul vizual din stanga, deoarece informatla nu poate trece din partea dreapta spre centrul vorbirii, situ at in emisfera stanga_
o in interiorul bulbului rahidian, caile nervoase din fiecare parte" crelerulul se incrud~eaza_ Cand ne rniscarn bratul drept, emisfera stanga a creierului da instructiunile. Aceasta ernisfera este mai dezvoltata la persoanele dreptace, permltand un control mai marc ~i mi~cari precise ale rnalnil drepte.
rand, hipotalamusul activeaza sistemul nervos autonorn, care supravcgheaza unele functil pe care IlU Ie putem controla, ca de exernplu coniractia muschilor In stomac, vezica si caile respiratorii, precurn ~i secretin de saliva si de iacrimi. (Sisternul nerves autonom ne impiediG! :;,1 ne tinem respiratia la nesfarsit, El (;\~te dispozitivul cle siguranta al organismului.) Legat de aceasta, hipotalamusul pregateste organismul pentru ;;fuga sau lupta" In cazul unor urgente san pericole Hipotalarnusul reprezinta sursa emotiilor noastre 5i a nevoilor fundamentale de foarne, sete ~i sex.
Cea mai mare parte a detaiiilor referitoarc la acrivitatile constiente ale creierulu i au fost stabilite III urma studierii efectelor drogurilor asupra acestuta, De exernplu, snmulcrne!e ca amfctarnlnele si cofeina excira activitatea 1'01'rnatiei reticulate si a hipotalamusului. Acesta transmite sernnale la COl1ex 5i astfel cresre agitatia, starea de somn hind alungata. Sedativele all un efect conrrar. Sunt prescrtse adeseori ca rablere pentru sornn.
A doua unitate
A dou a cornponenta functionala a creierului consta in jumaratlie posterioare ale emisferel or cerebrale, Acestea contin centri de primire, procesare si inrnagazinare a inforrnatiei obtinuta prin intcrmedlul organelor de slmr din mediul extern.
Neuronii din fiecare o:mw nervo~ ~unl caracteri.st5ci Upurilor e!e impulsuri cu care
opereaza. Spre exemplu, neuronii dill centrii vizuali prlmari raspund dear la mesa]e referiWare la intensitatea sau nuantele culorilor, sau la curbura sau neregularitatea suprafe(elm. Acestia trlrnit sernnale spre neuronii din centrii vizuali secundari, care descifreaza, inrcrprcteaza si aduna datele, creand modele si forme care alcatuiesc constiinta noastra vizuala
Memoria
Cercetarorii cunosc acest lucru dill consultatilie medicale, Daca sunt introdusi electrozi in cortexul vizual primar Cin tirnpul unei operant pe creier, fara dureri), trecandu-se Ull curenr slab prin acesria, pacientul va vedea puncte stralucltoarc sal! ccrcuri Tnaintca ochilor. Daca clectrozii sunr introdusi in cortexul vizual secundar, pacientul va vedea modele complexe sal! chiar obiecte complete - copaci leganandu-se sau 0 veverita topaind. Zonele secundare par S;\ 5C cornporte ascrnenea uriui sistern al memoriei vizuale
Exista zone in irueriorul emisferelor cerebrale care nu au fost inca descoperite, dar par sa aiba de-a face cu tome tipurile de 111el110rie. Prin ce metode creierul selcctcaza, sorteaza ~i inrnagazineaza informatille sub forma de mernorie ramane un mister pcnrru cercetatori.
Exista e!oua tipUt1 de memorie: de scurtJ durata ;;i de lungJ durata. Fiecare element al memoriei poate fi retjnut l.empomr sub form!! de activiWte electrica. In funqie de puterea
25
ACTIVITATI ALE CREIERULUI
De aici, nervii sc indreapta spre muschii din rncmbre, fata, buze, ochi si limba. Irnpulsurile trimise din centrii "motori" sprc cortex declanseaza miscari ale corpului, VOI'birea, precum si expresii ale fetei, cum ar fi clipitul, zambirca, Incruntarea )i strarnbatura.
Desi cdc doua jumatil\i ale creierului urnan au acelasi aspect, ele poseda sarcini diferitc. Acestea sunt unite prinrr-o portiunc de ,e~LLl nerves, denumit corp C>l105_ In cazul in care ac e sta este taia t sa u rd 11 i t, eel e dou a em is Iere cerebrale St; vor comporta partial independent, avand gandllri si emotii separate.
Emisfera stanga controleaza miscarilc din partea dreapta a corpului ~i contine cei mai Importanti centri. ai vorbirii, lirnbii, persptca-
acesteia. se pot product modificari chimice in interiorul neuronilor sau in retelele dintre acestia. Astfel, elementul este retinut pentru mai mult [imp. Retinerea unui numar de telefon pc durata formarii lui, este un cxernplu de memorie de scurta durata. Reamlntirea vacantei de anul trecut ts!t rnemorie de lunga durata,
citatii in maremarica ~i gandirii logice. Emisfera drcapta controleaza partea stang,1 a corpului, fiind supralata insarcmara cu senzatii vizua lc, ra lcrir rnuzical :;;i gandirc abstracta S(lU lihera. Impulsurile circula In mod constant intre cele doua cmisfere ?i chiar arunci cand eorpul calos este deteriorat, acestea continua s;l functioneze irnpreuna.
A treia unitate
Aceasta ultima unitate cuprinde jumatatea din fata a cmisferelor cerebrate. Aici se afla centri responsabili cu dirijarea actiunilor noastre, in acelasi fel in care ansamblul de programe ale cornputerului controleaza modul In cart monitorul unui televizor sau irnprimanta unui computer opercaza si ce produc acestea.
Cercetarea in viitor
Exista inca rotusi multc functi i a Ie creierului 5i rnctode pri n care acestea proceseaza 51 lnmagazineaza inlormatia, care nu sunt pe deplin descifrate. in viitor, ccrcetarile VOl' duce cu siguranta la 0 intelegere mai buna a functiilor creierului.
INFORMATIE MOTOARE TRANSMISA.
o Cortexul (suprafata ereierului mare) prezinta 0 portjune eu rol in primirea senzorilor de informatle ~i alta care se ocupa eu transmiterea infermatiei sau inforrnatia motoare. Cantitatea de cortex, cu rot in prlmlrea
sau transmiterea de informatii depinde de regiuni specifiee ale organismului. Spre exemplu, 0 portlune mare a eortexului senzorial
este legata de buze, deoareee aeestea sunt foarte sensibile. ~i 0 mare parte a cortexului motor are rol in transmiterea inforrnatiilor spre rnaini,
o Creierul functlonaaza cu 0 viteziil foarte mare. intr-o frac,iune de secunda. acesta interpreteaziil imagini ~i sunete ~ ea !?i eele din eel mai complex joe pe computer - apo] dirijeaza instantaneu rniscari ale corpului pentru a ob\ine raspunsul sau program at.
INFORMATIE SENZORIALA. PRIMITA.
"I
CORPUL OMENESC
5
Sistemul nervos
Sistemul nervos ne controleaxd actiuitatea de fa 0 miscare fa alta - total; .tara exceptie. Sistemul rurroos este ceo mai comptexa ~i cea mai importanu; retea de control side
di: .. tributie a. informatiilor:
F~i.rii sisrem nerves nu exista ,WL sl vcdcrc, nu csrc durere 51 bu curie. dar nu sunr nici mi~ciiri coordonatc, ar Ii de neinc.hipuit rcglarca lI11m functii fiziologice (:;) digestla sau respiratla, FJr;1 sJ mai vorbirn despre i rn porianta memorl ei ~i d I ml rii de dccizi i, clespre senti mente, afect ivita Ie, gilnclir(_: si vorbire:
Partile sistemului nervos
Elerneillele'de balJ ale .'iislcrllului nervus ~l11l1 ~ celulele nervoase, num i n: neuron i, in numa r de i2
o
mai mulre 11 iilioa ne, care II] ipJ.J f/.e~c l~ Jl ~ "};'dl ~jsrnul uman asemanaror unor conductor! dimr-un aparat electric complicat. Rolul lor este de a priIII i informati i di nrr-u nan urnir puncr ell organismului $i de a translera aceste informaui altor cclule nervoase care sJ declansezc () anumira reactie, de exemplu. coruracua anumuor grupuri musculare.
Cdulele nervoase sunt sensibtle la stimuli! extcriori. lcziuni rnccarucc, infecui, presiune.
modillcarea chimica a rnediului inconjurator sau lipsa de oxigen, IOU acesti Iactori le PO[ deteriora, Dcteriorarca cclulci nervoase poate avea consccinrc gWV(;, deoarece celulele disrruse nu sc rdae lliciod;It!:L Sistcmul nerves 81'C doua pJn) irnportantc, cu deCk reciprocc: sisrcmul nervos cerural. care c.upri nde crcierul )i maduva spinarii si slsremul nervos perileric, ce cuprinde
o Sistemul nervos periferic cuprinde pere<hi de nervi ce se ramificli din sistemul nervos central. Rolullor este transmiterea informatiilor de la rnuschi, res peetiv organele de simt spre sistemul nervos central, de exemplu de la nivelul ochiului 121 eel 211 ereierului jOl1glerului.
o Celulele nervoase sunt celule destinate transrniteri] impulsurilor, Sunt compuse dintr-un corp celular ~i din prelungirile acestuia, Anumite celule nervoase
~ transmit exdta,iile jj
g;, organelor de simt,
l' altele transmit co-
~ menzile creiemlui ~i iO ale maduvei spinarii, r-. jar altele realizeaza cL
legaturi intre cehilele
~ senzoriale ~i motorii.
1.011.11 III a Fa r-a de tesu lU I nervus di n xisternul central.
Sisrernul periferic are (lou.1 cornponenre unporrante: sistemul nerves somatic si eel vcgetativ.
o sa rei m1 irnpon:mtJ d xixtem u lui nervos xornati« C.'i.e adunurea inforrnatilor de la organele de simt 5i transmiterea 1m la ~iSkrl1\11
1:\
5 SISTEMUL NERVOS
o Reactjile fulgenltoare ale sportivilor de performanta dovedesc capacitatea fantastic;:' a sisternului nervos.
ncrvos central, a doua sarona este transmitcrca irnpulsurilor primite de la sistemul nervos central la muschii scheletici, producand astfel mlscarile cornandate,
Constient si inconstient Sistcrnul n~rv()s vegetativ ~o()rdoncaza functionarea organelor inrcrioare si a glandelof - cum <if fi. inirna, stomacul, rinichii 'ji pancreasul. Sistemul nervus somatic are doua componente irnportante: sisternul senzorial ~i eel motor. Informatiile venite din rnediul exterior sunl culese de organele de simt, Durerea, impulsurile tactile, temperatura piclii sunt rcceptionate prin celule receptoare Din acesri reccptori impulsurile rezulrate in urma excitatiei ajllng prin fibrele nervoase senzitive 'in sistemul nervus central, Informatiile despre rnediul exterior sunr adunate $i transmisc prin siruri de semnale, compuse din milioanele de impulsuri pe minut, spre sisternul nervos central.
in timp ce nervii senzitivi transporta 'in slsrernul nervos central impulsurile venite din orguricle de simt, ncrvii motori transmit cornenzile sistemului nervos central spre muschi .5i ill organele rnotoare.
Cea mai mare parte din drurnul strabarur de irnpulsuri se face prin nervii senzitivi si oei motori, dar nici nervii scnzitivi ,;.i nici eel motori nu sunt forman numai din fibre nervoase. Fiecare celula nervoasa are ~i un COIP celular din care pornesc nurneroase prelungiri __ Fibrele rnotorii 5i senzirive ale sistemului nervos pcrifcric sum formate din cdc mai lungi prelungiri ale celulelor Cclulele Ilbrelor senzitive sunt In imediata apropiere a creierului ~i a maduvei spinarii, in limp ce celulele [ibrelor motoare se gasesc chiar ill crcicr si in maduva spinarii,
Manunchiul de fibre motorii si senzitlve ce impanzesc un organ sau un teriroriu bine determinat akilnlicsc nervii. Difcritcle organe .~i dileritele zone sunt "deservite" de nervi diferiti. Din sisternul nerves central pornesc in total 43 de perechi de nervi: 12 perechi de nervi cranieni din creier si 31 de perechi de nervi din partilc laterale ale rnaduvci spinarii,
Nervii cranieni inerveaza 'in primul rand organele de simt si muschii capului, unul clintI"€ ei Ilind foartc important, nervul vag, care ajunge si la aparatul digcstiv, la inirna $i la branhii.
Ncrvii cranieni. de exemplu nervul optic, sum forman din tibre xenzirive.
Nervii spinal! pornesc din segmentele rnaduvei spinarii 5i contin alat fibre senzitive cal ~i moroni. Acesrea lnerveazf tot organismul de la gfLl I'll ios. Ficcarc ncrv spinal CLL originca din maduva spinarii are doua radacini, printr-una tree fibre Ie motorii, prin cealalta fibrele senzitive.
Dcci sisremul nerves peri tenc transmire inforrnatiile de In organele de ,'im!: la sisternul nervos central, si comenzi ale acestuia spre muschi .5i glaudc, in analiza irnpulsurilor organelor de sirnt, rcspecriv in inltlerea irnpulsurilor motorii nu are nici un rol, acestea fiind sarcina sisternului ncrvos central.
1
Sistemul nervos central Creierui 5i rnaduva spinaril forrneaza "procesorul central" al sisternului nerves. Sisternul nerves central primesic din organele de simt $i din receptori lmpulsurilc sosite prin nervii senzitivi, le fdtreaza si Ie anal izeaza, apoi prin nervil motori transmite concluzi i, obligand muschii .,;i glandcle sa reactioneze corespunzaror la irnpulsurilc primite. in sarclnilc indcplinire de rnaduva spinarii simaria este mal simpla, creierul fiind accla Gll"€ face analiza complexa, proces la care participa mii de celule nervoase diferite.
Maduva spinarii
Maduva spinarii are (_) lungime de aproxirnatlv 40 de em, de Iorrna cihndrica, esre formats dill tesur nervos 5i ocupa intcriorul coloanei vertcbralc, de la pal1ea inferiuara al creierului rani! Ia pauca inferioara a spatelui. Ca organ :; independent are de indeplinit doua sarcini de ~ ~Jza. u
In prirnul rand realizeaza legatura In duhlu ~ ;;CI1S dinte creier ~i :;iSl.cllJul nervus periferic cu :f
}c ajutorul acelor celule nervoase senzitive ~i mo- -
torii ale carer fibre p;\rjse"~c anurnite zone ale ~ creierului sub forms de manunchiuri lungi, care ~ parcurg un drum rnai lung sau rnai scurt In i
PRINCIPALELE COMPONENTE ALE CREIERULUI
Principalele part; componente ole creierulu; .sunt: trunchiul cerebral,
creierul mic, $i creierul mare (emisferele cerebrale ).
Creierul mare se
imparte in patru
lobi cu suprafete Lob
bine definite care temporal sunt responsabili
pentru vorbire,
simt gu.stativ,
simt toctil,
ouz, simf o/foctiv, virz $; coordonareo mi~carilor.
Zonele coordonaril miscarll
Lob frontal
J
ORPUI: OMENESC
ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL ~I PERIFERIC
PRIVIRE GENERALA ASUPRA SISTEMULUI NERVOS
SECTIUNE TRANSVERSALA PRI'\COLOANA VERTEBRALA
Prelungirea
vertebrei
COLABORAREA SISTEMULUI NERVOS CENTRAl, SOMATIC ~I VEGETATIV
Creierul mic
Nervii gatului (8 perechij: inervatia bratului, al gatului'
~i al umaruhn,
spinarii
Nervii motori care tin de sistemul nervos somatic
Nervii lombari (5 pen~chiV inervatia spatelui inferior ~i coapselor
Nervii sacrali
(5
lnervatia organelor genitali ~i a coapselor
Nervii spinali (I pereche)
maduva spinarii, iar la capatul lor eel mai indepartat de creier intra in legatura Ctl celulele sau fibrelc scnzitive ~l motorii ale sisternului ncrvos pcrifcric. I'rin golul dintrc doua cclule - prin asa nurnira sinapsa - impulsurile tree cu ajutorul unor xubstaruc chirnicc, denurnite mediatori chirnici, In al doilea rand, mill! rnaduvei
este sustinerea unor rcflexc simple prin acclc celule nervoase care parcurg un drum SCUtt in sus sal! in ios In maduva, .)i de asernenea interncuroriii care rcalizeaza 0 leg:llurJ apropiata intre celulele nervoase, senzirive sl motorii. De exernplu, dad! din intamplare mana noastra <Hinge plita incinsa, receptorii sensibilitatii dure-
roasc prin fibrclc scnzitive transmit informatia "in rnaduva spinarii. 0 parte din aceasra informatie este transmisa prin inter-neuronii corespunzatori la nervul care coordoneaza miscarea mainii si a bratului si 111 mod "automat" rctragem mana. Ccalalra parte a inforrnatiilor primite din receptorii durerii prin intcrmediul inter-neu-
Radacina cornuna a nervilor somatici si vegetativi care intra ~j ies din maduva spinarii
Imagine din spate a creierului, maduvei spiniirii ~i a sistemului nervos periferic (stango). Conlucroreo ocestor unitiiti este foorte stronsii (stanga). Celulele sistemului nervos somatic ojung prin intermediul ganglionilor in legatura cu celulele sistemului nervos vegetativ.
Prjn seq,'unea transversala a coloanei vertebrole Oos) se poote vedea proteqio putemica de care se bucura madullu spinarii_ Celula nervoasii (stanga jos) este prezentata impreunii cu teaco mielinicii. Spapile inter-nodule Runllier ojutii in tronsmiterea impulsurilor electronice.
Nerv motor
Ganglion vegetativ
1')
!j SISTEMUL NERVOS
ronilor ajung la ncrvii care regleaza miscarile gatului, declansand miscarea automata a capului In directia locului undc s-a declansai durcrea. In Sm'9it, informatia ajunge in creier uno" sc constientizeaza sensibilitatea rcrrnica ~i dureroasa.
Creierul
Crcicrul are trci parri prinr-ipalc. trunchiul cerc.brnl. allat In prclungirea maduvc: spinarii pe care se aiL! ce!e dOll,' emislerc «crcbrale, creierul mare (cerehrurn), locul giindirii constiente iar sub cell' JOlla cmisfere, 111 spate, sc gasql.e ,1 treia pa rtc-, creierul ITI ic (:cl"Cbellum),
[)c~i multi nervi scnzitivi se icrmina la nivelul crcierului )i multi nervi motori pomesc de aid torusi majorirntca celuleior din creier sunt inter-ncuroni cu rol In furrarea, analizarca si depozitarca informatiilor l'n rol important ",1 crcicrulul este rxlst1:lJea inlormauilor sosite de la organclc de silll~. Crcicrul pUaLe rcaduce mat tarzi u accste inlon na\ i i pentru a n folosite in luarea de dccizii. De excrnplu durerea resimlit2i ]a atingerea plilei incinse intra in mernorie .)i CSIC readusa ori de dite ori nc g:'lnc1im ,';;} atingcm sau s,'j nu atingern plira.
Limbajul ~i luarea de decizii
Activitatilc consriente ale c.rcicrului au I()(' la nivelul SC()aIV:i cerebrale, "xrrarul" exterior al crcicrului, Anumitc parti ale sC()(l11:ci cerebrak: iau parte la tran: .. -forrnarea in siruturi a inlormau i lor transmise de organele de sunt, allele ooordoncaza vorl iirca , iar allele u u lUI rul in coordona rC:1 ml.5l'<lri lor prin cenuclc rnoroare.
Scoarta cerebrala cuprinde pe lilngii centrele moioarc, senzorialc, ccntrul Iimhajului. alte zone icg"t<,.' inrre de prin rnilioa nele de cclule nervoase. zone care sun; in stdnsa legal\ln:l ell
o Dupa na~tere, ceJulele sistemului nervos pot cre~te in timp, dar nu se pot inmulti, de aceea sunt de neinlocuit.
g{l1lclirea, ell ximturile si cu luan-a de decizii. Creterul mil' se alh in unediata aproprcrc ;\ ernisfcrclor cerebralc, esrc cuplat de rrunchiul cerebral si in 1"'i111111 I~I nr l ;HC rol in co(miOn"l'l'" miscarilor Coordoneaza independent de vointa noastra acele grupuri rnusculare care au rol III unura ,~j in et.hlllbrul corpulul, crcicrul 111ic - prin colabora re cu zonele rnr itr ir i i ale emisferelor c.'rf'hrale - arc 1'01 cenl nl 111 coordona rca miscarilor
Trunchiul ccrcbml prin difcritclc srructuri are mulrc roluri Ilzlologice. "cerurclc" l'egbrii :.Iuivitii(ii plillililnilor. inimii. ~i regbr~:a nervoaxl " vasc lor sangllinc', Anumire r::lrti .i l e trunchiului cerebral [unctioneaza ea ni~1(' statii de transmttere a dileritclor impulsuri s()sit<: din rnadu va spi naru ~i creier. I In<l (lin p,lr(ile cl'ie rna i rnir i ale tru nch iului cerebral eslc hiporalamusul, GII"(' este cenrrul hOl'111Un'11 ,>i al regL1ri i rermice.
Celulele nervoase
Celulele nervoasc au un ml atat de importaru Tn functionarea lnl.rcglllui sisrern nervos, incih ncccsit:l s,'\ ne ocupam mai indeaproape de acesl"c celule.
TesII tul nu esre compus numai din ccIule nervoase, ci si din celuk gliale (neuroglia inscainna "Iipicilll nervul ui "1, care :1 p,1 1-:1. _, hrancsc si spriiinJ celula nervoasa Celulele ~ nervoase se pot inmulti. si pentru ;J avca 0 viata -f, lu ngJ au mare nevoic de aceste "c.clulc cle ~ ajutor". Dad o celula nervoasa este dislrlls,1 -", prullezare sail hoaW, nu va fi inlocuita nic;odaliJ
de 0 alta celula ncrvo~sj.
Cdukle nervo,-t'i,~ sunt irxtrle difcdtc, ch1r sl.mctllra lor cle had cstc iclemicJ: all un !ludell anal. in ("cntrul curpuilli cclulei. de unde - ca
1
o Sistemulnervos periferic are douii componente principale: sistemul nervos somatic ~i vegetativ. Pentru adivitiitile dorite, de exemplu pentru a merge cu bicicleta, principalul raspunziitor este sistemul nervos somatic.
1
ni;;k Iti(klcini sllilliri - pornesc in nurnnr mare ni.,Le lihrc subtiri, numiu dcndrire. In alara lor din corpu' cduld se iruindc () prdungire tllai mare, nurniut axon, cue b cap:lll rl opus EI\J de corpul celular ,;c imp.ute In muln: 1~1111111i ~i ficcare I:H III 1 r:'i S~' lCrmin~1 inu-o "milciuc:i" tr-rminnla.
Transmiterea impulsurilor cu ajutorul mediatorilor chimici
Fiecare IlIJciIIC£1 terminakl s,: npropie de dendrita ahei cviuk' ncrvoase. dar nil () uringe in rotalitnte. Iornuir«! sinupsu, Cu ujutorul uno]' subsr.mre chimice (Ie transmitere - ncuro uansrnitatori - impulsurilc "tree" dintr-o pane :.1 sinapsc.i in alta, Cilild ,",xcirati:! aringe maciura tcrminala din axon, in anuruite conditii poate "sari." sinaps« ,~i i,~i continua drurnul prin .k-ndnrele celulei ncrvoasc vecine.
I 'cnrru sll~\inerea activitarii sistemul u i III -rvos central csre nevoie de mull oxigen sl suhstante nutritive, ;Idid de a bugalj rirculatie sanguin:1. In arara de aSI~1 rrcierul si mJduvu spinarii slim ~llxlr<lk si prin anutomin lor: creierul ap,ll~lt de rraniu, rnadu. a spinari; ell' coloana vcrtcbrakt. in al doilca rilnd, al:'il clTi,'rui dr ,5i rnnduva spill!!rii SlIlll ap5rate de [rei Slr:ltllri de pieli\il fibroas~1 Iltllnil{i 1l1cni.np.e. Ca \'iLa~ill' inlcriuare ;II.... creieruilli .:;i :dc m;ldllvei spinJrii slint Ilmplul<:' Cll Uri li('ilid cienllllLil lichidul ('ef:Lior:1hicli:m, care <Ire un rol de a ailloniz3 lr:1l.I ITl:! h';llwJe I)]"O\'()C:I Ie din ,'xtcl'ior,
Reflexe si reactii
, ,
o Fault! Acelea~i reflexe care i-au ajutat pe fotbalisti sa-~i rnentina echilibrul cu 0 fractiune de secunda inainte, acum debermina bra\ele sa se miste spre exterior pentru a atenua efectele dideri_
De ce cade pisica intotdeauna in picioare? Din ce cauza clipim? Cum de continuam sa respirdm; cbiar si ciind dormim? Toate aceste aqiuni au roc ca urmare a unor reactii automate, ce nu sunt controlate constient - rejlexele.
Din punct de vedere al cornplexitatii, reflexele prezinta 0 mare varietate, incepdnd Cll simpla retragere a rnainii cand intra in contact C"U 0 suprafata fierbinte pan!!. la reflexele mai complicate, care ne ajuta S3 De pastram echilibrul Ne nastern cu 0 multime de reflexe primitive, ce sun! treptat uitate pe masura ce deprindem noi activitati,
Ce este un reflex?
Reflexul este un r2_spuns automat, dat la aplicarea unui stimul specific, In mod inconst ient. Act i unea refl exe lor e st e conditronata de exisrenta urrnatoarelor elernente: analizatori; nervi care sa transmit>'! informatia furnizara de analizaror, un aparat specializat care s,1 transforme acea,t:d irformatie intr-un n'ispuns; si in cele din U1Wa rnuschi sau glande care reacnoneaza la stimulul aplicat - de
o llustratle din cartea "Tratat despre om" scrisi
de Descartes in secolul al XVI-lea, ce arata modul de realizare a
reflexelor. Focul (A) stimuleaza nervul (8), care trimite impulsul mai departe spre creier, unde deschide un por ( e
~ si d,). Din rezervorur
, ~,.
- ventricolului curge
~ un fluid spre muschji .1!iiI- .. "'"" .... iIill* .. ""!'II .. ~ § piciorului,
~ determim3ndu-l sa se .§ retraga.
-~---
obicei raspunsul se concretizeaza intr-un anum it tip de miscare, Orice raspuns care se incadreaza in acest tipar de reactie automata la un stimul, se numeste reflex,
Acttu nile constienre nu su nt reflexe, deoarece Tnrre aplicarea stimulului :;i rJspuns intervine 0 etapa de analiza - raspunsul la stimul este dar in funcrie de experienra trecuta, de dlspozirie, de dorintele actuale etc Aceasta inseamna c:l la mornente diferite, acelasi stimul poate produce reactii diferite; din contra reflexul ramane acelasi de fiecare data cand e aplicat stirnulul,
o reactie constienta poate fi mai puternica dedit unele reflexe - putern sa ne tinem mana pe 0 soba fierbinte, dar nurnai cu un efort comtient de volnta. Asfel, reflexele reprezinta un mijloc de protectie a corpulul, prin reactii rapide mai ales la stimuli nocivi. Unele ref1exe importante, cum ar fi respiratia, pot fi 'impiedicate constient dear 0 perioada scurta de timp.
Tipuri de reflexe
Exista 0 mare varietate de reflexe: unele conrrol eaza mlscarlle rnu sc h il or , alrele controleaza functnle de baza ale corpului sau ne ajuta sa ne orientam corect, cand stam in picioare.sau asezati, Alte reflexc, mal complexe, reprezinta reactii bine determinate la anumite situatii periculoase sau insp:1in~amatoare_
Reflexele musculare mai sunt denumite ,; reflexe osteotendinoase", d eoa rece sun t declansatc de vibratiile din tendoane. Cand
doctorul ne testeaza reflexele prin lovirea genunchlulul cu un ciocanel. vibratiile provocate stint simtire de niste receptori specializati din muschi, Acestia trimit rnesaje Ia
~ n.l;,r~Iiii..n.. .. -II I 'U ... r""L ....... II
o 0 simplii rniscare a genunchiului poate da informa,ii despre 0 posibila vatamare a coloanei vertebra Ie. Este lovit usor tendonul situat sub genunchi; 0 succesiane de impulsuri (vezi figura alaturatii) sunt transmise prin intermediul fibrelor senzitive la coloana vertebrala ~i de acolo la muschl, detennimind miscarea brusca a piciorului.
o Sistemul nervos simpatlc este cel care determina victima unui atac arrnat sa ridice mainile. Se elibereaza in corp adrenallnli, plre accelereaza batiiile inimii ~i c~te fluxul de sange: la muschl ajung cantita,i mai mari de oxigen ~i glucozli pentru un plus de energie. Cand totul se dovede~ a fi doar 0 gluma, sistemul nervos parasimpatic face ca toate fund;iile sa reintre In normal.
maduva spinarii, stirnuldnd celulele nervoase responsabile de controlul muschilor, iar acesiea vor face piciorul s,l sara. Aceste reflexe fac parte dintr-o gama complexa de mecanisme (sisternul nervos vegetativ), aflate in rnaduva splnarii, acestea controleaza tonusul muscular, astrel incat corpul sa fie lot nmpul gata de actiune,
Aceste mecanisme situate in, maduva spinarii sum la randul lor controlate de centrii nervosi responsabili de rniscare, aflati in creier. Reflexele spinale pot fi mat energice (controlate de sisternul nerves simpatic), sau mai lente (cotrolate de sistemul nerves parasimpatic), In functie de irnpulsurile primite de la.centrele de control superioare. Aceleasi mecanisme ale maduvit sptnaru sunt In legarura cu receproru de durere, astfelincat corpul s;'i poara reactiona rapid la aplicarea unor stimuli-durerosi.
Reflexele de orientare
Daca tinem 0 ptstca Ia un metru .5i ceva de pamant si 0 lasati S<l cada, ea va ateriza intotdeauml in picioare (farif a pati nimic). Tn mod similar, daca alunecam pe gheata, corpul se rasuceste incercand sa-si recapete echilihrul, iar rnalnile sunt impinse lateral pelllfu a prevent caderea,
Aceste rea ct i i m a i oo m pIe x e xu n t coordonate de componente mai avansate ale sisternului motor. Receptorii din urechea interna monitorizeza pozitia .noastra in spatiu, Cand incepem sa eadem acesti receptor: transmit informatiile necesare la cere bel (situat la baza creierului) , iar acesta alege succesiunea corecta de mlscari, ce trebuie transmisa muschilor de la maini §i de Ia picioare. viteza
de reactie este muir rnai mare, fal~1 de situatia 1:11 care ar trehui trebui sa ne corectam pozitia in mod consuent. Reflexele primitive de accst rip PO[ fi usor rernarcate la nou-nascuti. De exemplu. daca capul bebelusului este lasat brusc, copilasul va intinde mainile, ca ;;i cum ar incerca sa prinda ceva, Acest reflex, denurnit "Moto' (dupa doctorul care I-a descris pcntru prima data), dispare cand bebelusul are cateva ' saptarnani, In coriditiile unei dezvoltari normale,
o Daca se atinge cu 0 bucata de vata pupila. se v .. declansa imediat un reflex de clipire. in acest mod, eventualele partlcule de pe supr .. f a \" ochiului sunt lndepartate automat, fara (a noi sa ne mai preecupam de aceasta problema. Dadi acest reflex este pierdut, corneea poate suferi diferite leziuni.
Reflexele de functionare
a corpului '
Copiji care rnai sum inca in scutece nu pot controla constient eliberarea urinei din vezica, Cand vezica este plina, datorita presiunii GJJ"e se formeaza in interiorul ei, ~e transmit la
coloana vertebrala semnale, pentru ca aceasta sa declanseze un reflex de gulire a vezicii. Pe rnasura ce copilul creste, invata sa i;;i controlcze acest reflex , Dar chiar si adultii nu pot tine sub control acest reflex la infinit; la un anurnit punct, datorita impulsurilor trimise de coloana vertebrata, vezica va fi goUla,
Reflexe sirnilare controleaza :;;i celelalte functii ale corpului, inclusiv respiratia. Unele dinrre de (cum ar fi reflexul de golire a vezicii urinare si intr-o mai mica masura chiar si respiratia) pot fl control ate in mod constient; in schimb reflexele care coordoneaza activitatea cardiaca sunt automate, invo!untare.
Reflexele de comportament Acestea sunt cele mat softsticate reflexe ale organisrnului nosrru, ele deterrnina corpul sa se comporte intr-un mod bine stabilit, cand este pus in situatii extreme, Cel mai bun exernplu il reprezinta reactia de "fuga sau lupta" - un ansamblu de raspunsuri reflexe tipice ce apar intr-o situatle de criza. Cinc!, pe neasteptate, ne trezim fata in fata cu un ta!har fie fugim, fie decidem sa luptam <..1.1 el. Inditerent de decizia creierului, de a fugi sau de a rarnane :;;1 a lupta, nevoile organlsmului nu difera prea. mult. In consecinta, ansamblul de retlexe va regia In mod automat frecventa optima a barailor inimii, resp iratia sl acrivita tea alter parti ale organismului. astfel meat corpul ~a fie pregatir indiferent d.e alegerea facuta.
De asemenea, acest ansarnblu de reactii include si aparitia transpiratiei, ce permite corpului sa piarda c<lldur.1 in timpul fugii S;lU iuptei; totodata tenul devine palid, deoarece 0
o Reflexul de clipire rnerrtine suprafata ochiului curata ~i umeda, EI se produce automat tot timpul, nu numai cand exist;; impuritiiti ce trebuie indepartate.
o Nervii spinali (colorat! pentru a evidentla intreaga retea) transmit mtormatn principalelor grupe de rnuschl cauzilnd reflexe.
cantitate mare de sange este pOmjX1W din cpiclerma spre muschu cci mal irnportanti. Aceste reflexe pot aparea chiar ,5i cand ne gandim la ceva inspaimantator sau amenintaror, ele fiind parte integranta a ceea ce numim raspuns conditional.
Reflexele conditionate
Un retlex conditionat e produs de un stimul diferir de eel care-I producea initial (sau in mod natural), fiind practlc asocial noului stimul. Acest lucru se 111L;.llIlpla dnd, in mod rcpetat, un stimul oarecare este atasat until stimul care provoaca un reflex lnnascul.
Aces! tip de reflexe a fost ilustrat pentru prima oar-a de celebrul psiholog rus Pavlov. De fieeare data cand catelul supus experimeritului era hranit, suna un clopotel. Pavlov a obscrvat ea reflexul salivar, care se produce ca reflex
",N; <ON;"I; - I
gat, piept, umeri, brate ')'i palme
~J.
nervi toracali -
de la stern pilna la arcul costal
nervi lombari - plex solar sl abdomen
nervi sacrall« de la abdomen pana la degetele de la picioare
19
· .. _. _-.r ... _ .., .... _. .. _ ~ ..
'innascut doar la actiuriea hranci, dupa 0 anumita perioada de timp se va produce si la auzul clopotelului (tilr:! hranirea c:'i!elului)_ Cele mai multe rnetode de dresare a animalelor, se baze aza pe d ezvolta re a unor reflexe condition ate de accst tip.
De ce sunt necesare reflexele?
In ansarnblul lor reflexele constirule 0 parte irnportanta a sistemului nervos, Datorita faptului d\ sunt foarte rapide si mai muir sau mai putin automate, reflexele economisesc timp si energie mentala In situatiile in care trebuie s~ actionarn prompt, de rnulte ori chiar pentru a salva viata cuiva,
20
o Un bebelus rea~oneaza la arome in mod reflex. Un lic::hid duke va determina 0 expresle relaxata (stanga); in schimb cand simte 0 aroma amara bebelusul va face 0 grimasa (deasupra). Cand este mangaiat pe f~, bsbelusul i~i va intoarce capul, incercand sa prinda degetul cu gura (dreapta sus). Reflex de apucare (dreapta).
In medicina reflexele sunt foarte des utilizate, deoarece of era inforrnatii despre 0 serie de circuite nervoase, putdndu-se astfel iclentifica eventualele problerne. De exernplu, reflexele osteotendlnoase sunt controlate de coloana verrebrala, Astfel se poate deterrnina care segment al coloanei vertebrale esre responsabil de problema respectrva.
reflexele osteotendinoase si totusi au 0 viata norrnala. Dar exista reflexe mult mai importante, cum ar fi reflexul de orientare. DacJ acest reflex e pierdut in urma unei afectiuni a cerebelului, respecrivei persoane ii va I, foarte greu sa l$i mentlna echilibrul, Mril: a se concentra asupra acesrui fapt. De asernenea, daca se pierde reflexul de clipire, ochiul va fi afectat de particuleie ce se depun pe suprafata sa $i IlU pot fi iridepartate
Oamenii care t~i pierd reflcxul automat de respirare pot avea marl problerne mai ales noaptea, cand sistemul de respiratie voluntara nu rnai funcuoneaza. Persoanele care si-an pierdut un astfel de reflex trebuie protejate printr-un trararnent special, pam:! dine! cauza can:' a deterrninat pierderea poate fi inlaturata.
Ce se intilmpla daca unele
reflexe sunt pi.erdute?
Importanta reflexelor in viata de zi eu zi difera de la un reflex Ia altul. Chiar daca pierderea reflexului rotulian nu pare importanra, cauza care a dus la aceasta pierdere poate avea si alte simptome.
Exista oarneni cart Sf; nasc fara 0 pane din
o Foarte multe reflexe aetloneaza in timpul somnulul, Reflexul plantar, testat prin plimbarea unui instrument ascu\it pe talpa pidorului, determtna plclorul sa se ret raga in contact cu 0 stkla cu apa fierbinte.
o De~i sunt ~ tffi~~iffijiffiii:
echipa'i cu butelii cu 8
oxigen, sc::afandrii inva\a sa-li ,ina resplratla sub apa; reflexul natural este
w ~ J:",;;~·f;'!".~"
'0 ~h""·"""'_'"
:::.Z
sa inspiri imediat. _Q
.,.".', Corpul ornenesc 5 SISTEMUL :"JERVOS Corpul omenesc 7 COMPUTERUL BIOLOGIC I
eORPUl OMENEse
Pubertatea
Pubertatea este perioada de dezvoltare a corpului de la copildrie spre maturitate. Este marcata de mari modificdri fizice, cea mai importantd fiind maturizarea din punct de vedere sexual a baiefilor si fetelor, care face posibild reproducerea.
P ubertarea incepe la oric:e varst;l c.uprinsa intre aproximariv 11 ,'ii 16 ani, media Hind de 13 ani. De ohicei, la fete inccpe ell un an sau dol mal dcvreme ckd.t la baicti. in ultimii 1 '50 de ani, In tarilc dezvolratc, c.opili aJung la pubertate la 0 v;'irsl.a din cc III ce mai mica. La inceputul sccoluiui XfX, In Europa occidcntala de cxe mplu, puberta tea incepea in general in [urul varstci de 16 ani. Sc<lcierea v5rSl.ei la care Sec aiungc la pubertate
,..... 0 Comparatie intre pelvisul barbatesc ~i cel feminin. Pelvisul feminin se mareste in timpul puberta~ii. Oasele pubiene sunt f1exibile, astfel indit sa permita deschiderea vaginului in timpul nasterll,
COMPARATIE iNTRE PElVISUl
M IN ~I CEl FEM . .._ _
arcul pubian
APARATUL REPRODUCTIV BARBATESC
coloana -----------+~ vertebral a
vezlcula seminala
red-----\ prostata ----~
osul pubian
tesutul erectil al penisului
Organele de repraducere barbate~tj sunt testkl1lele, care produe sperm a, ~i tub;;, care stocheaza ~; transporta sperma fnspre penis. Testicl1lele produc ~i hormonul num;t testosteron.
tubi seminiferi ~--_j
APARATUL DE REPRODUCERE FEMEIESC
coloana ~i'i>i':'-+------- vertebraia trornpa utarina
(tubul falopian)
osul pubian
clitoris ---'--------___j
Ovurele elibereaza ovule (oua) 0 data pe luna. Acestea tree de-a lungl1l trampe/or uterine in utero
orifidul urinar _--.,. _..J
-,
-
139
46 PUBERTATEA
o Testlcul matur. in timpul pubertatli, testiculele devin mai sensibile la stimularea hormonilor din glanda pituitara anterioara ~i incep sa produca sperma.
se daroreaza, in mare parte, alimentatiei irnbunJta\ite, igienci si lngrijirii medicate. Chiar si in prezent, problemele de sanatate, cum ar fi orice afcctiune mal grava, pot intarzia inceputul pubertatii cu un an sal! rnai rnult,
Dupa pubertare urrneaza adolescents, dind au roc alre rnodificari fizice. Totusi, mai importante sunt schirnbarile ernotionale. de dispozitie ~i comportarnent, La pubertate majoritatea copiilor intra in relatie Cll ce! de acelasi sex. Pe masura ce ajung la adolescenta, devin tot mai interesati, sau nu mal sum atilt de timizi sau lntoleranti cu cei de sex opus.
Saltul de crestere
De-a lungul copilariei baieru' si fetele rind sa creases in inaltime ~i in greutate constant si la intervale regulate. Aproximattv Ia varsta de 10 ani la fete ~i de 12 ani la baieti, viteza de crestere scade timp de un an. Pe rnasura ce se ajunge la pubertate, creste din nou, iar pe o perioada de doi ani se rnareste rapid. Acest salt In crestere poate avea ca rezultat 0 cres-
tere in inaltime de 20 em .~; 0 luare in greutate de aproxnnativ 18 kg. Cifrele variaza In functie de alimentatie, de miscarea flzica si de Iactori ereditari - copiii Cll parinti inaltl cresc eel mai mult de obicei in aceasta perioada,
-1
Aceasta crestere rapida este asociata OJ 0
crestere In dimensiuni si intensificarea activit;\tii inimii, plarnanilor si ficatului. Inima trehuie sa pornpeze sange in corp cu 0 1'011<1 rnai mare, lucru vlzlbil intr-o crestere treptara a tensiunii arteria le in timpul pubertatii. La varsta de 15 ani rensiunea arteriala ajunge la nivdul normal al unui adult. Cresterea presupune formarea de noi celule ~i tesuturi, ceea ce necesita mai multa energie, In pubertate copiii au nevoie de mai multi! rnancare pentru a r.'!mane in forma si sanatosi. Cerintele zilnice de energie cresc de la aproximativ 1800 de calorii la 2500. Totodata, ali nevoie de cantiratl mai mari de calciu (pentru cresterea oaselor) si de fier (pentru formarea celulelor sangelul).
Modificarile fizice care se produe in timpul pubertatii slim declansate de diferiti hormoni.
129
112 ,
~ ,
164
k.
175
f
, i
.'
(
140
;
Acestia sunt mesagerii chimici ai corpului ~i circula prin interrnediul sangelui. FieGlHO: ~ste produs de due un organ, 0 glands ~i are efecte asupra alter organe sal! ;1 anumitor tesuturi altundeva in organism. Horrnonii asociali eu pubcrtatea sunt produsi de glanda pituitara de la baza creierului, de testlcule sau de ovare sl de glandele suprarenale pozitionate deasupra rinichilor. Lohul anterior al glandei pituitare actioneazn prirnul, El este pus in miscare de mesajele nervoase ale hipotalarnusului din creier, care pare sa contina un ceas biologic, ce pomeste dear la varsra potrivita.
Actiunea hormonilor
Primul hormon secretat de lobul anterior al glanclei pituitare este horrnonul somarotrop sau hormonul de crestere, Acesta actioneaza direct asupra resururilor corpului (anatomic numite somatice), deterrnindnd cresterea .,i multiplicarea ceiulelor. Rezultatul este, de exernplu, marirea oaselor sl a muschilor.
In a1 doilea rand sunr hormonii gonado-
tropi. Acestia actioneaza asupra organelor de reproducere - gonadele. Ei induct horrnonul foliculo-stimulator O,'Sf T) :;i horrnonul luteinizant (LH) la fete ~i horrnonii stimulator! ai celulei interstitlalc (iCSH) Ia baicti. Denumirile stiintifice ale hormonilor se refera la tipurilc de celule asupra carora au efect. FSH ~i [J-T actioncaza asupra ovarelor, stimulandu-le s~ produca estrogen ~i progesteron, hormonii sexual! feminini.FSH si ICSH stirnuleaza resticulele sa produca restosteron, hormonul sexual masculin.
Glanda piruirara anterioara produce si corticotropina sau ACTH, care determma giam.la SlIprarenala s<1-:;;i rnareasca productia de hormoni androgen], atat la baieti, d_t si la fete. Hormonii androgeni au functii si efectc variate si cuprinzatoare asupra trasarunlor genera Ie ale C01"pului. Unele dintre aces tea sum diferite de cele ale hormonilor sexuali, iar allele Ie lntaresc
intregul proces hormonal poate f cornparat ~ cu munca unei orchestre, uncle glanda pituitara ~ es[e dirljorul, iar muzicienii sunt celelalte glan- ::;
CORPUL OMENESC
o Protuberante in forma de deget la deschide rea trompei uterine, Acestea ajutii la direqionarea ovulului spre tubul ce duce la utero Se dezvolta complet la pubertate,
/nstitutul de Sandtate a Copilulu; din Londra a elaborat a scaro in cind puncte pentru dezvo/tarea puberald. Fiecorui aspect 01 dezvoltorii unui ;ndiyid i se asociazo "0 cifro" intre unu ~i cinci. !maginile din stanga sunt cele clnci etape ale dezvoltarii organelar genitale ale bdiatulu; !ji ale cre~-
128
12
\0.(' •
"
1 .
164
teri; piirului pubion. Se observe; ~j mod;fjcarea forme; corpu/ui. Fetel i-au crescut porul pubian !ji scm;; In acela!ji timp. Dar nu intotdeauna se ,ntompla asffel. De exemplu. a fato or putea ajunge 10 etopa a treia a dezvoltarii sonilor!ji door 10 prima etapa a cre~terjj parului pUblan.
162
147
. ~
'*
...
w
~
~
I
"0
~
u
'15
~
.~
< s
; , -'
~
§_
0
]
c
"0
~
~
2
<:)
"
15.
~
:1i
·0
0
~
<1:
~
0
0:
-,'i
c
2-
~
]
~
:g
f:.
141 PUBERTATEA
o Circumcizia, in care 0 parte sau tot preputul penisului este taiat, este practicata de unele popoare. In acest trib tanzanian circumcizia este acornpaniata de variate ritualuri, ca 0 celebrare a initierii baiatulul in maturitate.
142
00 In unele societatl, inceputul manstruatiei este sarbatorit ca 0 lnltlare in maturitate. Acest trib nigerian (stanqa) marcheaza acest eveniment prin dans. Aceste fete brazilience (jos) au fost ~inute separat de tinerii barbati de cand au ajuns la pubertate. Urrnaaza sa Ii se taie piirul ~i sa Ii se permita sa stea cu adolescerrtll,
de producatoare lit: hormoni, cum sun: ovarele .5i testiculele, Intr-o asemenea analogie, hormonii sunt cornparabili cu rnuzica in sine, avand influenta axupra inrregului organism.
Din biiieti in barbati Efectele testoster()nuiui ~i hormonil~Jr androgeni la baicti determlna crestcrea penisului si capacltarea acestuia de a inti-a 111 erectie, facilnd posibila intra rea acestuia in vaginul femcii. Organele asociatc ell penisul - prostata, epididimui sl vezicula scminula - cresc ~i 10k. Pidea scrotului se ingroa.~a, iar in sacul scmtal testiculcle - perechea de gl;lnde sexuale, de form;! ovala - incep s,1 product sperma Prostata .?i vczicula seminala produc lichidul seminal care rnentine sperma In viata, iar ejacularea sperrnatozoizilor devine posibila.
Alatun de aceSle transformari ale organelor sexualc se prociuc si lrnportante modificari ale caracreristicilor corpului. Incepe sa creases parul pe fata, pe maini sl pe picioare, sub brat, deasupra ,)i in jUJ'uJ penisului (ii al scrotului ~i, Ia unii baieti, pe picpt ~i pe spate. Pe fa\a, apare rnai J:nt,'\i deasupra buzei surerioare ~i pc obraji, apoi se extinde pe barbie si pe grit. Vocea se Ingroasa 5i, pe rnasura ce creste laringelc, variaza cle la tonalitati joase la inalte. Pie lea se modifica la randul ei, devenind mult mai gnJsa_ Acest IUCl'lI poaie ducc la aparitia acneei, () boala a pielii cauzata de blocarea porilor cu graslrne III smr~it, forrnele generale ale corpului se modifica si, pe masur:! ce urnerf se Hlrgesc, bratele ,~i picioarele devin ruai rnusculoasc.
Din fete in femei
Pubertarca la fete cste marcata de cresterea sflnilm si de inceputul menstruatiei, scurgerea lunara de snnge clin mucoasa uterina, Pe m.!sur<! ce ovarele incep s;1 produca ovule mature, respecnv celule-ou, secreta .~i estrogen si progesteron [ll1prclIrl,'l, acesti horrnoni spccializari intregesc dezvoltarea organelor de reproducere ale fetei. Trornpcle uterine sunt pregatite s;'i, transfere ovulul in uter,
In Iiecare luna, peretele urerului e pregarit 5:1' primeasca ovulul fertilizat, DaGI in perete nu se fixeaza un ovul, strarul superficial al rnucoaset uterine se desprinde, pornind srurgcrea de sange sub forma de menstruatie. V<Jginul asteapta sa primcasca sperma de la barbat. In primele luni ale pubertatii, ovulele produxe nu sunt perfecte sau suficienr de mature pentru a se produce fenilizarca. Este ca Si cum corpul tfinar al femeii sue ca nu este pregatir pentru a purta 0 sarcina
Vocea fetelor nu se schirnba In timpul pubertatii, dar le creste 1',11" pe corp, cle regula doar sub brat ~i in jurul vaginului. La aproximativ 30% din fete parul pe corp apare inainre de dezvoltarca sanilor. Cre,terea parului pc corp la pubertate este cauzara cle hormonii androgeni, asa-numitii hormoni masculini, dar la fete, cstrogenul stabileste canritarea si aria de acoperire cu Vir, diferit de baieti.
Sanii cresc ,~i devin pregatlti pentru ,I produce lapre, Deseori, cresterea sanilor este inegala Ia Inceput, un <in fund usor mal mare sau rnai rotund dec.It celalalt, De-a lungul adolescentei, eel doi ajung la acclcasi dimensiuni. In jurul fctei, abdomenulu i, coapsclor si feselor, se depune tesut gras, dererminand rotunjirea corpului. In sfarsit, pielea capata o usoara stralucire ~i 0 textura mai m,1t<1soasa.
-
CORPUL OMENESC
Adoescen a
,
,--...
Pentru multi tineri; anii dintre copiliirie si maturitate poate.fi 0 perioadii de zbucium emotion at dar si
de dezvoltare emotionald. Aceastd perioadd, cunoscutd ca adolescentd, dureazii sapte-opt ani.
Aclolescenta. cu dificultatile sl dilernclc ei, pare a fi () problema insol ub i ia a sockl.<1\ii Varsta adolesccntci variaza de IiI [) regiun« :1 globului la alta, dar a Iost diferil:l ~i de-a lungul timpului. fn unele socicUli traditionale. cum Dr fi unele zone din Samoa, Noua (_;uinct.:. sau Amazon, adolescenta este practic incxisienra 111 forma sub care noi 0 cunoastem. BJie,ii sunt supusi unui rest S:lU ritual de iniriere (ritual de Lrecere intr-o nou,! em P') a vietii) ~i axt I'd devin harha\i Fe[ele, lnrr-o s;'lpt~lm;lnJ sunt privite ca niste copii, hi)' sJpl.Jrn:-IIl2l urrnatoare sunt acceptare GI fcmci _ C IJ toate acestea. III Ii) ri I c occidentale moderne, adolescenta poatc f () lunga si onositoare luplJ de ajungcrc fa m.uu-
ritatc ~i de dobandire a independcruel. co
Cc cste adoles(eJlta~ In ce m,1.'iurJ coincide '? (1.1 puhertatea? Cdnd arc joe, ce irnplica si cle ~ u
ce genereaza atat de multe problemer ~
Pubertatea si adolescenta I i\tf1r pubertatea cat si' adolesccnra m~lr/heaz;1 tranzitia de 121 copilane Ia varsta "!dl.lll:1_ Dar pubertatea se refera rnai ales la modiflcarile anatomice care marchcaza ne.>terea si maturizarea corpului. Aceste aspecte Ilzice stint conrrolare de variatiile rapide ale honuonilor, mesagerii (him ici a i corpu III i. Acesrc sch i mbari indud cresierea rapida si dezvoltarea rnuschilor, irnplinirea corpului, crcstcrea sanilor la fete, ingrosarea vocii ;;i crcsterea parului pe corp la baieti etc. 11ln:pulul ~i smn;;itul pubertatii este rclativ usor de identificat, dcsi acesrea (liferJ scrnnificativ de la un individ let altul, In jurul varstei de 10 ani la fete .?i intre
12 -1:3 ani la hJie(i are loe un salt de cresiere. Ilata de crestere se diminucaza sernnificativ in jurul varstei de 14-15 ani b fete )i 10-17 ani Ia baieti, in acesr moment, corpul este aproapc adult, ~i matur din punct de vedere sexual.
in schi 111 h. adol esce nta este mulr )11,1 i greu de hxalizat, ati'll din punct de vedcre temporal, dit sl din punctul de vcdere al modifiedrilor care au loc, 111 gcnn,d. adolescents cstc perioada In care 0 persoana nu mai csrc COt1- sidcrata un copil, dar nici marurq. Adolesccnta se iruinde cle la 12-1.1 ani p:lnJ In jurul vdrstei cle 1')-20 cle am, de.)i exisLJ numeroase dilerente si in ~cnJst:l privlrua. Foarte multo evenirnenrc CHe ;JU lex: in adolescenta pot atecra un individ multi ani clup:l cc :KCS!:d a dcvenit adult.
o Un adolescent care lncearca sa-\ii giiseasdi identltatea poate recurqe la solutil extreme pentru a afisa 0 imagine stereotipii cunoscuta, ca aceasta timiirii eu machiaj \ii pieptanatura punk. in duda faptului (a adolescentul poate indica legile societatii, el este pregiitit sa accepte legile unui grup de camarazi, chiar daca aeestea sunt la fel de stricte.
o Fetele tinere au tendinta de a lega prietenii stranse intre ele - Impartasindu-sl oriee, de la informatii cu privire la modii, la ehicoteli ~i secrete.
ADOLESCENTA
Adolescenra impltca scimban in cornportamerit, g;lm.iirc ,~i procese menta Ie, sentirnente 5i emotli ~i in psihologie generala (rnodul in care functioneaza mime" umaria). Aceste modificari sunt concentrate In adolescent, dar au loc )i In oarnenii din jur, de exemplu In p;'!rinti, Irati .),i surori, prieteni de aceeasl varsra.
Un mod de a privi aceasta etapa din vi;II:1 este prin prisma gilndurilor sl sentimentelor adolescentului, a evolutiei idcntitatii ~i constlintei de sine, De asemenea pot fi studiare si relatiile cu prietenii, parinti: .~i restul familiei, socieratea in care traieste adolescentul si lumea in general.
Constientizarea sexuala
Pe masura ce corpul trece prin drasticele schirnbari ale pubertatii, se rnodifica si perceptia ell privire la propria persoana. Multi . adolescenti se simt stangaci, stingheri ;;i dewtati. Au problerne cu coordonarea miscarilor. Aceste lucruri sunt insa normale. Pe de 0 parte, datorita saltului de crestere muschii sl oasele se dezvolra muir mai rapid decar capacitatea de control a creierului .5i sisternului nerves. Coordonarea si precizia miscarilor vor fi in curand recastigate.
Un aspect important al acestei perioade este eel sexual. Adolescentul devine constient de prezenta nevoilor ~i impulsurilor sexuale, care se manifesta Intr-un corp su pus unor rapide transforrnari. Fanteziile sexuale sun! caracteristlce perioadei de adolescents. De aserncnea sunt des intalnite atractiile homosexuale - fat~l de memhrii de acelasi sex, ~i masturbarea, sau srimularea propriilor organe sexuale, In uncle societati rnasturbarea este considerata daunatoare si nesanatoasa, fiind interzisa, Din aceasta (:;IUZ;'l, foarte multi tineri cresc ell lin sentiment de vina si rusine, des: aceasta activitate esre norrnala ~i inofensiva.
Grupurile
Cei mai multi oarneni sc idenrifica CLi eel care au acceasi atitudine ~i aceleasi interest'; aceste prietenii se formeaza in adolescents si lmpllca un alt gen de modificari - in comportamentul cu altii, in special cu gru pul de prieteni.
Grupurile de interes constau din persoane care au cam aceeasi v:1rs(.'I, statut .5i pozitie 111 viata. Pentru un adolescent, parintli C)i adultii in general) sunt rupti de rcalitatea prezenta, Ei impun rcguli severe, dernodatc si nedrepte. In aceasta situatie grupul de pricteni otera intelegere ~i satisface nevoia de apartenenra. in cadrul acestor grupuri, membrii s~li sunt eliberati de aminririle din copilarie si de presiuriile vietii adultilor .)i au ocazla s;i se descopere pc ci insisi .si s:1 fie "descoperiti",
InsJ ~i grupul :i~i pune propriile intrcbari si impune propriile presiuni, unele dintrc ele fiind mult mal greLl de suportar decat cele din partea parintiilor sl a profesorilor. De exernplu, intr-un grup de prieterii cste dificil pentru lin adolescent sa hotarasca daca sa f;olman:1 simplu membru xau sa lupte pentru () pozitic de dorninanta .5i puterc, devenind lider Adolesccntul este xupus unor presiuni in plus clad cineva din gmp se ciroghe'17.,1, daca se implica in delictc minore sau este incurajara activitatea sexuala. Unii dintre mernbrii grupului considera 'ii accsre activitati sunt pruvueatoare ,5i intere~ante iar palticiparea Ia ele aducc eu sine 0 irnbl.lmltatire a statutLilui ~i 0 cre.)tert;: a impOitanlei in cadrul grl.lpului.
{) Mama ~i flica curnparand haine impreuna. Rela~ia parinte-copil este de obieei intarita daca parin~ii incearca sa imparta~easea diteva dintre noile preocupari ale odraslelor lor.
o eel mai bun lucru pe care parin\ii il pot face pentru a-si ajuta copiii aiun~i 103 varsta adolescentel e sa renunte la rolul lor mult prea evident de protectori si sustlnator] ai disciplinei, dar sa actioneza totusi ca un zid de siguranta daca apar anumite probleme. Este foarte important ca
tS tinerii sa aiba posi~ bilitatea de a sociai:~Iit.§"~;§~~~ § liza cu persoane de
"""==;;:;_=., ...... .....;.:=-_..:J ~ sex opus ..
Dar e posibil s,1 se obtinr ~i Lin efect contrar, ceilaltl considerand un semn de xlabiciunc faptul c1 respectiva persoana S-;j h1sal COIlvi ns,l sJ pa rticipe la ase menca activitati. Iar atunc.i dlIld grupul i.51 diminueaza importanta sau se destrarna VOl' exista presiuni din partea parintilor, a rudelor, profesorilor, politiei ;;i altor autorit;W, C<lre din perspectiva adolcsccntijor sum intol:deJlln,J gaff! sa slistin;l 5i sa aplin: rcglllile ;:;i sundard~le socict;1tii.
Inlreh,iri de gcnul: ce s:l fac, cat de departe
ar trebui s" merg, pe cine sa adrnir, pe cine S,t ,....." ignor, se ivesc Irecvent in adolescenta. De
[apt, intrchari similare VOl' ap;Trt;:il in VI;I\;1, dar
CLl inainrarca in varst:l o.uneni efl~1 iga cxpcrienta, cunosunte .~j un puncr cle vedere stabil,
care ii ajuta s.) tread rna i usor prin acesre st;'!ri
de confuzle f:lrJ pl-ed multc complicatii,
.-\doleseentul este 1<1 lnceputul druIllului srre vflrsw adulta 5i are Lin simI al idcIlUt:l\ii
o Fervoarea adolescentllor a fost folosita de Mao pentru a suprima valorile traditionale in timpul revolutiel culturale chineze,
o Adolascentii se orienteazii spre cei care Ie imparta!iesc gusturile. Festivalurile de muzica sunt locuri ideale de a face noi cunostinte.
CORPUL OMENESC
care se dezvolta rapid. Aceste problerne sum noi ~i confuze. El S:lU ea IlU si-a organizat inca experientele, g,lndurile, senrimentele $i ernotiile Tnlr-o I;lruc(ur~i unitara. Conluzia ,~j lipsa de experienta se reflects in cornportamentul adolescentului, acesta osciland de Ia 0 stare extrema la alta. Poate parea foarte indcpendent ~i rebel intr-un moment, iar in momentul urmator sa devina copilaros ~i neajutorat.
Plecarea de acasa
Aceste modificari de comportarnent ;IU consecinte irnportarue asupra unui aspect. deoscbii - relalia dintre adolescent .)i parinlii .<;,1i. Tn cele mai multe familii parintil asigur:l confort, srabilitare ~i securitate pernru copiii lor. De asernenea ei okra un sistern de reguli si orare.
Acesrc roluri ale parintilor sum caracteristice ,~i altor fiinte, de Ii! lupi, hi ddfini 5i la cimpanzel. Dar In natura, un pui care se indreapta spre rnaturiratc este 0 amenintare pentru pannn. De exemplu, cfind un pui de leu de sex masculin cresre, parintii nu II rnai protcjcaza. EI este exclus din grup, fiind <1Slfcl for\al s~1 se descurce singur
Pe In,isUI~) ce copilul se transforrna in adolescent incepe 5,1 gilndc3sc5 independent ~i 5:1 lSi tormeze opinii proprii Acestea sunt influentate partial de paril1(i, dar 'i de grupul de prietcni, reclarne, prograrne de tclcviziune, rcviste etc.
Parintii problema
Parerile. adolcsccntului aflate intr-o continua transformare il fac pe acesra sJ fie foarte SU$picios cu privire la valorile promovate de Ixlrin\ii .,<li, Acest lucru se intampla nu dear datorita faptului ca tinerii sun! in general rebeli ~i nesupusi, ci :;;1 faptului c;) Iumea progreseaza. Vremurile sunt altele. 0 d(ltil cu intensificarea permanenta a ritmului ce caracterlze:.JzJ lumea rnoderna ~I tehnologiei, rnoda )i preferintele muzicale, acrivitatile din rimpul I i her sl perspectivelc de rnu nee) slim mull dilerite de cele de acum ZO-30 de ani. l'[jrin~ii poate nu-si dau sea rna dt de important eSLe s;( Hi pcrcchea "adecvara" de adidas: SHU care estc "adevarata' muzica pop.
Deosebirile dintre conccptiile parintilor Si cele ale adolescentilor sunt numite adesea "prapastia 'dintre gencr,,~ii". Aceasta este, in parte, 0 consecinta naturals a lumii in care rraim, enii parinti l1U pot - sau nu vor - sa-,5i reaminteasca proprii ani de adolcscenta. insa In ciuda "prapastiel dintre generaul", majoriratea parintilor responsabil i privesc in perspectiva si incearca s,l-~i indrume fiji s;l trcaca peste problemele de scurta durant legate de frizura sau incaltamintea "adecvaia".
Viziunea asupra lumii
Mal exista un factor important care determine atitudinea cornpetitiva si rebel:"! a adolescentiler. Este vorba de rnodul in GIrL> rnintea umana vede lumea si intelege notiuni precum adevarul ~i realiratea
La Iel cum corpul se dezvolta in pubertatc, mintea se dezvolta in adolescenta. Uni: expertii ned ca rnintea face salturi la aceasu varsra. Nu rnai accepts perspective ingusta si simplisl:1 asupra 11I1l1ii caracterisrica copilariei. Adolescentul devine constient c:1 are la dispozltie rnai rnulte alternative. Jcleile parintilor cu privire la stilul de via\,1 sl moralitate, modul
t. /.-
47 ADOLESCENTA
de Via(,1 a fami liei, modul de abordare locah1 a educatiei 5i asistcntci sociale, politicile guvernulul, chiar :;;i ideilc despre poluare ,5i conservarea mediului nu sun! singurele posibile. Adolescentul l~i da seama ul cxist,l perspective contradictorii si alternative, iar pentru uneie dinire e I e mcrita stj III ptl.
Aceasta c<'iutare Ii derermina pe adolescent] sj-~i plIna intrebari care rxu sa nu aiba raspuns: Cc este adevarul? Cine sunt eUI Cc este realitatea? Filosofii sl oamenii de .5tiin\:1 au discutat aceste problerne timp de secole ~i de~i nu exisra raspu nSLI ri, punerea acestor intrebari Ii ajut<1 pe adolescent! <Hi construiasca 0 imagine proprie asupra lurnii ~i a modului cum functioneaza, Trepuu Incep sa-~i dezvolte atitudinilc, relatiile si un cod moral ~i comportamenta] personal care ne Iac difcriti.
Decizii ~i optiuni
Se poate spune c:l adolesccnta csre perioada ill care dcvenim constienti de posibilitatile oferite de viata. Unii tinerl parcurg () perioada de entuziasm, activitate intensa 5i chiar vencratie, Aceste atitudini pot fi legate de politica, rei lgic, muzica, haine, arra, moda S:lU de aproapc mice alt aspect al vietii, Esrc Iegat de camarazii sa printr-un scop comun, adolescentul beneficiind de siguranta ~i securitatea oferite de un grup care urmareste acelasi tel.
De asemenea, III adolescents devine evidenta utilitatea educatiei scolare, Intrelxlri practice privind continuarea ~colii si a merge apoi la universitate, sau de a rcnunta si a ~ cauta 0 slujhJ - <JaG! acest lucru e posibil - g, devin subiecte de maxima imporrarua.
Deciziile adopiate in aceasta perioada cu privire la educatie .)i cariera vor avea electe rnajorc asupra moclului In care adolescentul trece la varsta adulta. Din accst rnotiv sfaturile si indrurnarea persoanelor mai in varsta pot t1 extrern de importanre In aceasta perioada.
Atitudinea societatii
S-a xpus cl adolescenta est(;' 0 perioada conIuza .)i conflictuala, la fel ca atitudinea societa{ii fap. de ea. In unele tari exista scrviciu militar obligatoriu, astfel incat tinerii anrrenati pentru a deveni soldati se vad deseori pusi in siruatia de a ucide inaintc de a avea drept de VOl. De asemenea, multe tari permit tinerilor sJ sc casatoreasca si sJ aibJ copii la 0 varsl:! la care Ill! au dreptul la permis de conclucere sau s:l se inxcric la 0 biblioteca. Uncle societi(i interzic relatiilc homosexuale 'intrc: barbatii rineri, dar n u ~j pc cele d intre Fe me i
Unii expert! sustin ci1 atata timp cat socielatea ia decizii arhitrare cu privire la tratarea unor persoane ca adulte sau nu, nu e de mirare c:1 adolesccntii sunt derutau ell privire la acesr su biect. I\lu numai Gl se astea pta de la ei sa faca fa(,1 unor probleme de orclin fizic, hormonal, emotional sau spiritual, dar sun! totodata expusi unei societati inconsistente in cerin(ele pe care le emite si care se atll intr-o continua schimbarc, lasfind in urrn.l vechilc valori si adoptand altele noi.
In cele din urma, adolcsccntul este supus unei adevarate Incercari. ESLe rimpul sa se gancieascJ ce fcl de persoana I.:;i dorcsre sa fie, cum ar vrea sa fie lumea sl societatca in care rraieste. Foarte multi oarneni I~i peuec viata mcercand s:I-,)i aUnga scopurile, iar adolescenta este dear primul pas spre implinirea lor.
1 lit:..
o Unele societati au ritualuri care rnarcheaza trecerea la varsta adultii. In aceastii cerernonie bar mitzvah evrelasca, un baiat de 1 3 ani indeplineste primul sau act reliqios ca adult.
o 0 parte esentiala a dezvoltiirii ernotionale este creserea interesului pentru sexul opus. Aceste familiarita~i vor ajuta adolescentul sa stabileasca rela~ii in perroada adulta,
CORPUL OMENESC
Tipuri de personalitate
Sunt intr-adevdr persoanele mai pline ferieite ~i vesele? Sunt eei ndscuti in zodia berbecului tntotdeauna siguri pe sine si agresivi? Yom urmdri in eontinuare cum sunt grupati oamenii - de fa teorii strdvechi pana la cele moderne.
"n viata cle zi Cll zi, tindern sa-i etichetam pe
I cei din jU,r In fun~\ie d; tipul de persoana pe care 11 reprezinra ticcare. Exista ripul prietenos si sociabil, tipul agresiv. tipul linistii si timid, tipul acriv si ocupat, si asa mai departe La baza acestor clasificari se alla ideea (,1 Hecare persoana are a anurnita personalitate - un anumit Fel de a reactiona si de a se comporta. DaCl stirn cu ce rei de persoan:, avern de-a face, ne poare fi rna; usor sa-t intelegern cornportarncnrul. De asemenea, putern sil anriciparn reactiile unci persoane intr-o anurnira situatle.
'I'orusi, aceste clasificari nu sum foarte stiiruiflce. Ele pot fi uneori chiar inselatoare. Pslhologii - oarneriii de stunta ce se ocupa ell studiul comportamentului uman )i cu complexirarea rnintii - cerccteaza in mod continUti ceea cc numim "personalitate", Ei folosesc rnai multc metocle de clasificare a indivizilor, in functie de caractcrul, temperamentul si cornportamentul lor. in dorinra de a intelege omul.
Patru tipuri de baza
Primelc Incercari de clasificare a tipurilor de personalltat: au fosr facuie de Hippocrate, mcdicul grec numit "Parintele Medicinei", care a [r:lit ell aproximativ 2400 de ani in urma $i de Galen, rneclicul d.e origine romans care a trait aproxirnativ intre anii 130-2()() i.Hr.
o Astrologii sunt de p.kere cii personalitate a este partial determinata de sernnut zodiacal sub care suntem nascutl, De exemplu, persoanele din zodia berbecelui sunt de obicei increzatoare in sine ~i agresive.
CElE PATRU TEMPERAMENTE
Melancolic
Clasificorea oamenilor conform celor potru temperamente combina ideea co personalitatea este legato de expresio fefe; cu canceptul "urnorilor" a lui Hippocrote, refer;toare 10 contitafile celor potru fluide din organism.
207
66 TIPURI DE PERSONALIT ATE
l Iippocrare sl Galen considerau eJ exbW patru tipuri principale de personalitatl. Acestea se bazau pe cele pairu fluide speciale din corp, denurnire urnori. Conceptul celor patru umori era rJspandit In medicina de la acea vreme. Acestea erau: sangele rosu, hila galhenJ din ficar, bib neagrJ (sange inchegat) din splina .)i flcgma. Personalitatea sau temperarnentul unui individ depindea de echilibrul umorilor din orgarusmul sau,
• 0 pcrsoana care avea pre" mulr sange era conslderaia fericira, entu zrasra, scnsibila, ~i care vede intotdeauna partea buna a lucrurilor. Acesta era temperamentul sangvinic.
• 0 persoana cu 0 secrctic excesiva de bila galbcnii era irirabila, irascibila, suparacloasa ~i nervoaxa. Acesta era temperamentul coleric (colecist insemnand bila).
• Datorita unci secretii excesive de bila neagra. 0 persoana dcvenea deprimata ;;i ne[eric.ita - rernperameruul rnelancollc (melano insemnand ceva intunecat sal! negru).
• 0 persoana ce prezenta 0 secrctie abundcnta de flegrna era considerata calma, probabil lipsira de entuziaxrn 5i apatica. Acesta era ternperamentul tlegmauc.
Personalitatea si tipul de corp ldeea celor patru urnori a disparur din medicina ;;i psihologia stiintifica, insa continuarn sa Iolosirn cuvinte ;;i termeni bazare pe teoriile lui Hippocratc si Galen. Putem spune c'1 0 persoana eSle binc-dispusa sau prost-dispusa, sal! este pasinnata, melancolica (lrisW) sau
flegmatlca (insensibila si placida) Sugestiile lui Hippocrate Ili Galen sunt Lin exernplu al unei teorii consrirutionaie a personal it;ltii. Conform acesteiaunele aspecte ale corpului - rnarimea sau proportiile acestuia, procesele chimice ce se desfa;;oara inauntrul sau - sunt legate de modul de functionare a mintii si de comportamentul indivldului.
In anii '40, psihologul american \\i'illiarn Sheldon a propus 0 alt!! versiunc a teoriei constirutionale. Dupa ce a petrecut cJtiva ani cercerand si intervievand oarnenii, in cea mai mare parte tineri, el a ajuns la concluzia ca tipurile de pcrsonalitati ar putea fi legate de tipurile de corp. Dupa Sheldon exisra trei tipuri fundamentale de corpuri: tipul ectornorf caracterizat ca slab, delicar, timid, sensibil si ganditor, tipul mezomorf musculos -5i agil, independent, indraznet .51 chiar neglijenr, iar tipul eridomorf greoi, adesea cu forme rorunjite, relaxat, sociabil si linistit,
Supraponderal dar fericit?
Cea mal marc pane a psihologilor de astazl 1111 mal lin com de teoriile constitutionale. Cu toate acesrea. este acceptat faptul c5 tipul o5i forma corpului unei pcrsoane pot influenta personalitatea si cornportarnentul acesteia, intr-un mod subtil ~i complicat.
De exernplu, un copil care pare mal tan,ir decar este, se cornporta uneori GI un "copil mic". Darorita dimensiunilor sale mici ,~j vulnerabilitatii aparente, copilul este in pennanenta protejat si supraveghear, chiar -5i de
prietcnii lui de aceeasi vrlrstJ. De asernenea. multi creel C:I persoanele mai plinc sunr donie si vesele, asernenea tipului cle corp cndornorf al lui Sheldon Inrr-ildeV,1r, 0 pcrsosns supraponderala esre adcsea voioasa .,i vioaic, deoarecc Iumea se asteapta sa fie astfel,
De-a lungul timpului s-a incercat g~sirea unei legaruri intre personalirarea unui om si data nasrerii sale (in astrologie), irure personalitatea sa Si urnflaturile de pe craniul sau (in Irenologic), si inrre personalitate si liniile din palma (in chirornantie). ins!! .)tiillr~ moderns nu acorda 0 importanta prea mare acestor tehnici,
1
inchisi sau deschisi
In anii 1920 si iY:3Q, pslhologul cl~'elian Carl jung a elaborat 0 alta teorie referitoare la tipurile de persona litiili , El era de parere G1 fiecare dintre nol se poate Include in sine, devenind tacut, retras -5i preocupat de propriile ganciuri. Aceasta actiune poarta numele de introspectie. De asemenea, putern fi deschisi I ucrurilor ce se int~l 1l1p15 ill jurul nostru, devenind mai sociabili ,~i mai irnplicati In actiun ile cetorlattt. Persoanele car,,' fac acesre lucruri sunt nurnite exrro ertire.
Multe persoane tree de la introspcctie la cxtrospectie, In funcue de clrcurnstantc. UI unelc persoane tnsa, una dinrre aceste atitudini Linde s,'l domine. D cxemplu, tipul de pe rsoa ni:i extrovertira este vorba rca 1~1 si a ctiva intr-a situaue in Gl['C cele mai multe pcrsoane ar fi racute ~i rezc 1\.'<1 re.
20i-)
{) Femeie efectuand un test Rorschach cu pete de cerneala, Scopul acestui test este identificarea trasaturilor personalita~ilor celor testati, in functie de rnodul in care acestia interpreteaza 0 serie de zece pete de cerneala, dintre care jumatate sunt (010· rate, iar restul sunt alb ~i negru.
Notiunea celor doua tipuri de personalitati princtpale a lui .lung nu mai cste in totalitate aco:pLat:l de majoritatea psihologilor, de~i introspecria ~i cxtrospectia au devenir cuvinte descriptive utile. In prezent se acorda mai pUlina importanta tipurilor de personalirati, acestes fi i nd folosite doar penrru identificarca cazurilor extreme. Majoritarea psihologilor sum de acord nl personaluatile sum extrem de cornplica Le, varia te .5 i schim hd Loa re. Descrierea .~i gruparca acestora estc rnult mai complicata dedit teoriile lUI Hippocratc, Galen, Sheldon si _lung.
Trasaturi ale personalitatll
Personalitatea poate fi descrisa ca 0 combirialie sau un arnestec cle trasaruri. 0 pictura este formats din pete cle diferite culori )i marimi, In mod asemanator, personalirarea unui indivic! este constituita dintr-o varietate de Ingrediente sau trasaturi, Trasaturile cuprind rno-
o Oamenii tind, in anumite rnasurl, fie
sa domine, fie sa se lase dominati. Cele doua extreme se completeaaa ~i in acelasl timp se resping ~i poate constitui baza casnidei, dupa cum se ilustreaza in aceasta caricatura.
duri specifice cle gandire, de comportarnent, cle simtire si de reactie. Amesrecul ~i eclulibrul w1sJI.urilor fiecarci persoanc eSLe unic, dupa cum fiecare pictura originala este unica.
DaGl asa stall lucrurile. care rrasaturl exista ~i care sunr cele rnai importanre? Dictionarelc cuprind mii de cuvinte ce pot dcscrie trasJturilc pe rsonalitati I( ir: agresiv, I:i ITI id, ira sci bi I, scnsibil, insensibil. arnabil, rinstit, iacorn - acesLea hind doar catcva. De ascmenea, descrierea fiecarei pcrsonalitati sub forma unor cornbinarii unice de rrasaturi ar neccsita un timp indelungat, Dar lucrurile pot fi Si01- plificate. Multe dintre cuvintele descriptive sunt similare, deci ele pot fi recluse la aproxirnativ 200 de trasaturi fundamentale.
In plus, tehnica matematica cle analiza a Iactorilor dernonstreaza ca asernenea trasaturi nu sunt amestecate la inramplare la fiecare persoana in parte. Acestea sunt adesea reunite in mal multe grupuri. De exernplu, dacs un individ are 0 personalitate agreabila - trasatura "agreabil" - el poseda si alre tras,lturi asociate acesteia, ca amabilitatea si bunaratea
In pracrica, relatia personalitate-trasatura poate fi redusa la aproximativ 12-15 trasaturi fundarnentale care sa descrie personalitatea
CORPUL OMENESC 66
unui individ. Una esre ce:1 dominanrf. Dac:' aceasta esle accenruara I" o persoana, ea I';' incerca sa-i conduca pe eel din JUL l)~1c;1 tras;'H.ura dominatoare esre slaba, persoana esle supusa. influentabila ,~i face ce doresc eei din jUL Personalitatilc rnajoritatii oarncnilor se sirueaza undeva b rnijlr x: - ei sunt dominarori 1n uncle situatii ~i supusi Jn .rltele. 0 alt;;l tras,ltur:1 unportanut este st.rbilirarea emotionalJ. DaG! aceasra esre intensn 101 () persoana, la auzirea unor vesti proaste ea va re:lqion:1 purerruc 10 inceput, iar dup:l scurr urnp se va calma, dacs rr;isatUl-;_[ este slalxl, persoana reactioneaza isteric, \ipa si uneori chiar lesina
Se considera c:1 fiecare dinrre aceste t.l"asaturi fundamentale este independents ~j nu este influentata de prezenta sau absenta celorlalre. Intensitatea fiecarei trasaturi poate fi reprezentata pe 0 scara de la unu la zece, obtinandu-se un "profil al trasaturilor", folosit pentru descrierea personalitatii unui .individ
Idei despre personalitate
Una dintre problernele referitoare [<I "personalitate" este aceea ca fiecare percepe diferit acest cuvant, Multe dlctionare de psihologie sustin ca "personalltatea" nu poate f deftnlta.
o Cercetarile asupra gemenilor identici - Care au structuri genetice identice - au demonstrat di personalitatea este adesea deterrninata, cel putin in parte, genetic.
o La Ronde des Prjsonniers a lui Van Gogh. lnstitutiile ce urrnaresc indreptarea caracterului au la baza ideea ca personalitatea nu este rigida, ci poate fi rnodificata sau dezvoltata.
209
66 TlPURI DE PERSONALITATE
Acest cuvant este folosir in prea multe contexte diferite, iar semnificatia lui esre prea larg~l si vaga
nata fund aceasra confuzic, nu eSle de mirare Ca exista multe alre teorii despre natura personalitatii si modul ei de dezvolrare. Uncle sunt trarate 'in sferele complexe ale psinanallzei, behaviorlsmului, invatarii sociale Si cognitive, greu de Tnteles de cei care nu sunt experti in dorneniu.
Teoriile psihanalitice au fost elaborate de cclebrul austriac Sigmund Freud. El conxidcra Ca trasaturile fundamentale ale personalitatii sc coruureaza foarte devreme, probabil in primii cinci ani de viata. Acestea sunt inlluentate cie experiente, ca suptul la pieptul marnei, eonsumul alirnentelor solide, deprinderea 111e1"sului la toaleta Si irnpulsurile sexuale. Treptat, aceste experiente se cornbina iii se integreaza, iar personalitatea se modtfica si se dezvolta ciea lungul copilariei pan!! in perioada adulta.
Conceptiile moderne referitoare I" astfel de teorii insista asupra modului in care copiii reactioneaza intre eisi fat;. de adulti, cum lsi fac prieteni sau dusrnani Si cum se inregreaza intr-o anumita culrura Sill] societate.
invatarea sociala
Alt grup de idei rcferitoare la personalitare sunr teoriile inv<l\,,'irii sociale. Acestea se refera Ia acele caracteristlci ale cornportamentului care sum in vatate in situatii sociale - prin contactul sau interactionarea eu ceilalti, Fiecare dintre noi priveste, observa si invata din CO(11- portamentul altora. l'utern apoi sa ne schimbam propriul comportament ~i personalitate, ca 0 consecima la ceea ce am vaZUI.
De exemplu, putem sa acordam 0 mare aten(ie unei persoane si sa unnarirn comportamentul ei in anulllite situ<1\ii. Apoi, In propIitil nostru comportament, putem sa copiem ;lCeast<1 persoanil, sau sa reaqion;lm In rnodul in care credem eii ar reaqiona aceasta. Aceast,l se nume:;te modelare .5i se Intampla adesea incol1.5tilOnt, diferit de simpla "copiere" a tlnui star de cinema sau cilnt:lre\ de IlluziG1 pop.
210
Uncle explicatii ale pcrsonalitatii pun accenrul pe individ si "comportamentele de baza" existente in ficcare dinirc noi. Acestca sustin oarncnii cijaloresc prin viar~1 ca niste vapoare cu motor. Uneori suntern retinuti sau loviti de evenimcnte si din dnd in cflllci avern de infruntat un obstacol. Da r in general avansam CLi ajutorul motoarelor clin noi,
Ideile invatarii xociale pun accentul pe evcnunenie It: din ill rul nosrru. Conform aceslor idei, suntern diferiti de la 0 siiuatie Ia alta, deoarece ne purem modifica urgent comportamentul, pentru a depasi de mai hine 0 anumita situaue. Suntern mai degraba asemcnea corabilior cu panze . .'Je athm In purerea vat1- tului si a vrernii, fiind uneori loviti de furtum sau lasati in tihna cand vanrul sc opreste. Depinde de noi s~1 ne schimbam tehrucile de navigare. pentru a progresa dlt mai binc.
Teste de personalitate
'I'csreie de personal ito['" evalueaza din ce in ce mal precis temperamentul, caracterul si in tcligenta unci persoarie si se pot fa ce preziceri rcferitoarc hi comportamentul accsteia, si la reactiile in difcrite situatii dificile. Tesrele de personalitate sum adesca combinate cu restele gencrale de inreligenut UQ-Inteligence Quotient), dcsi arnbele grupe cit: teste all deficiente.
Ln tip de teste necesira raspunsuri simple cle "Da" sau "Nu", la intrebari ca: "hi place s:1 intalnesti strainl?" sau "Iti place sa mergi singur la cinema?" Cnul dintre ccle mal curioscute teste cste Inventarul Personalirarii din Minessota, «Ire clipi-inde peste 500 de Intrebari legate de zece as peete de baza ale personalit:ltii. Intrehlrile-capGma sof'istkate Ii dau de gol pe cei care inct'arca s{i minta.
In testu! de personaliwte proiectiv, pcrsoanei testale i se cere s~l ('ompulla 0 povesle sau 8,1 cornpkteze 0 propozitie de forma:
"Cea maL mare temere a mea este ... " sal! "In viitor ~I.l vo1...". Tcoria care st"] la baza aeeswi test presllpune ca n'ispurlslll va de7.v;llui wls<'1:turile personalilatii perso<llld testatt'.
o Caricatura satirizand asa-numita ~tiin1a a frenologiei. La baza acestei teorii se afla convingerea gre~ita ca abilitatile mentale ~i caracterul unei persoane influen~eaza forma capului acesteia,
f n tesrul Rorsc hac h, persoanei resta te i se 31-::lLa foi cu imaglni "in oglinda" ale unor pete de cerneala, cart: nu reprezinta ceva anurne, Apoi, accasta este intrebat:l: "Ce poale fi aceasta-" Oamenii "vad" diferite obiecte ~i modele in perele de ccrneala respective, in functie de cc tip de persoana sunr IJsihanaIiSlUI va stahili in cele din urrna ce fir de personalitare are individul testat.
1'""'1
Evaluarea
Acesre leste de personalitare su III cfecrua te din diteriie motive. In ultima vrerne patronli Ie folosesc pentru a-i evalua pe cei care soliciLa anumite posturi, in armata, prin acestea se stabileste daca 0 persoana are aritudlnea c:orespunzatoare pentru a fi prornovata. in institutl ile de Irw,lt:lrndllt, elevii ~i studenrii suut uneori supusi unor astfel de teste. Acestea sunt inrrebuintare ~i in counselling, penrru a-i ajuta pe oarneni s<1 ia decizii grele ;;i irnportanto, cum ar fi alegerea uno!' cursu ri, alegerea carierei, sau a unui partener. Aceste teste sum utile si in ajurarca persoanclor instahile san bolnavc mental, a bolnavilor, sau a criminalilor recidivisti. Testul adecvat. dcsfasurat corcct sl asociat ell alte informatii, poatc avea o mare valoarc practica.
Ideca ca miliardcle de oarncni de pe glob pot fi grupali In d();lr diteva tipuri hmcialTlentale de personalit,W a fost abancionm5. Personalit<1tile sunt unice precul11 Sllnt amprentele :;;i infinit mai complicate. COl1ceptiile $lii11lifice moderne asu prJ personal i Latii Sll nt f( ),llte diferite de ideile lui Hippocrate, Galen, a astrologilor, chiromantilor $i frencllogilor. In acelasi timp, ganciirea ITlodern:l este foarte variat<'1:, iar Leoriile se co nLrazic acieseDri intre ele. 55 sperarn, totusi, cd a~emenea clezbateri Ilt' VOl' apropia .)i mili mult de acievar.
"!H"'pA' Corpul omeneSC 68 C:OMI'ORTAl\iIl~l\TCL 11\ 50CIETATE Corpul omenese 156 - FREUD 51 I LNG
Som
CORPUL OMENESC
ul si visele
,
Faptul cd dormim aproximtiu
o treime din via(a poate parea
o pierdere de ureme, dar somnul este 0 conditie a supraoietuirii - totodatd el este si 0 perioadd de actiuitate intensii, pUna de euenimente bixare si dramatice.
Opersoan<l n0I111~L1 i)i petrece aproape 0 treime din viaw dormind. Un copll de 12 ani a dormit aproximativ 4 ani! Dar cantitatca de somn de care avern nevoie zilnic vanaza de-a lungul vletii, Un nou nascut doarrne in reprize de 0 ora sau doua, dupa care st' rrezestc flarnfind ~i agitat. in total doarme aproximariv 16 ore pe zl. Pe rnasura ee bebelusul creste, el V;1 dormi rnai mult si perioade rnai lungi noaptea, iar ziua rnai putin.
Nevoi individuale
La varsta de trei sau patru ani, cei mai multi eopii dorm neintrerupt eel putin 12 ore pe noapte si eei rnai multi dintrc ei [rag si un pui de somn duparnasa. Un adult normal doarrne
sapte sal! opt ore pe noapte. i;"
Dar accstea sunt doar niste estimari medii. § Tn realitate exista variatii destul de mari de la .t o persoana la alta. LTnii copii dorm doar ~ cateva ore pe noapte, dar acest lucru pare sa ~. nu le afecteze sanaLalea. Altii in schimb au J5 nevoie de rnult mal mull. somn. Exist;'! adulti care donn doar doua sal] trci ore pe noapte,
'in timp ce altii all nevoie de zece sau chiar de mai mult, Majoritatea oarnenilor in vilrsta atipesc Til timpul zilei, lar noaptea dorm foarte putin.
Cantitatea de somn de care are nevoie un om depinde de mai multi lacton, cum ar fi acrivitatea din rimpul zilei, cantiiatea de munca ~i grijile din timpul zilei, ~i obiceiurile insusite de-a lungul vietii.
Important cste si! putern rarnane treji5i activi de-a lungul zilei, sa 11e putem concentra $i sa nu darn sernne de oboseala pilna la ora culcarii. D<lca 0 persoana doarrne adanc $i E.iJ'a inrrerupcri - indiferent de durata sornnuiui - iar dirnineata se rrczeste odihnita, inseamna d. doarme destul.
Somn insuficient
Toti avem nevoie de mai muir sau mai putin somn ~i sum ca iipsa lui creeaza problerne. Insuficienta somnului ii face pc oameni sa sc sinltJ obositi, dezorientati ~i incapabili s;] se concentreze. De asernenca provoaca dureri de cap, arneteli, depresii, agresivitate si iritabilitare. In cazul In care lipsa sornnului Cl'eaz{i prohleme, vorbirn clespre insomnie.
Dad! lipsa de sornn continua, persoana re~pee[iv,'f devine extrem de vulnerabil;1 la
infectii 5i la contactarea altor boli. De asemenea poate prezenta halucinatii, adica poate auzi, mirosi, vedea, simtl lucruri inexistente.
in concluzie, somnul este necesar pentru desfasurarea unei vieti norrnale. Cue ar fi explicatiile exacte? Ce fenomene st procese importante all loc In organisrnul nostru in limpul sornnului? De ce mintea noastra, prinsr in mrejele somnului, se avarua in acelc calaron; Iantastice .~i ciudate pe care Ie numirn vise?
Undele creierului
De peste 0 suta de ani oamenii de stiinta au dcscoperit ca creierul uman ~i animal emite continuu sernnale electrice slabe. Aceste sernnale tree prin rnilioaneJe de celule nervoase interconcctate (neuroni), elemente principale de alcatuire a creieruiui. Aceste sernnale sunt
rransmise aserncni unui ecou prin oasele eraniu!ui si prin rnuschii capului la epiderrna,
o serie de electrozi atasati de capul unei persoanc preiau aceste semnale si le transmit unui instrument nurnit electroencelalograf, san aparat EEG. Acest instrument a mplifica scmrialele si Ie afiseaza sub forma unor uride pe un ecran sal! pe 0 hihtie ee inainteaz,'( uniform. Rezult<ttul obtinut eMe 0 electroenceblogram,l sau EEG. Aceasta cl.escrie principalele tipuri de uncle emise de creier.
o Tabloul "Iunie in flacari" (datand din secolul 031 19-1ea) realizat de pidorul englez Baron Fredric Leighton, prezlnta somnul (a 0 experienta plina de seninatate ~i pace - nimic mal departe de adevarl
Cand persoana supusa testului este treazs, electroencefalograrna prezinra tipuri diferire de uncle, in functie de srarea in care se atl;'! subiectul: relaxat sau agitat, concentrat sau odihnit, suparat, ernotionat, Cand dormim, majoritatea functiilor corpului sunt Incetinire. Dar sernnalele ernise de creier nu inceteaza. Ele se modificJ chlar de mai rnulte or; in cursul unei nopti.
Adormirea
In rnornentul in care ne intindern pe pal si inchidern ochii, EEG-ul ar arata 0 serie de unde de arnplitudine constanta. Sunt Inregistrate aproxirnatlv zece uride complete in decors de 0 secunda - ceea ce insearnna C3 frecventa lor este de aproximativ 10Hz (Hertz sau cicluri pe secunda). Fie sunt denumite uncle alra.
Pe masura ce adormim, undele alfa dispar Suni inlocuitc de unde rnult mai variabile }i care coboau1 pana la () frecvelWi de I-3Hz.
Acest somn este caraeteriz,lt de uncle bioelecl1'icc lente. Acestea sunt ocaziona.1 lnlre-
19.1
62 SOMNUL $<1 VISELE
rupte de izbucniri scurte de uncle mai rapide.
In acesi moment suntern complet adormiti.
Procesele flziologice sunr incetinite. Respiratia eSle atenuata si superficiala, inima bate mai Incet, iar presiunea sangelui esre scazuia. Klniehii produc mai putina urina, glandele salivate mai putina SJliva, glandele lacrimare mal PLltine lacrirni, iar celulele peretiilor nasului si ai gal:l.llui produc cantitati mai recluse de mucus,
Majoritarea muschilor corpului suru in accst moment relaxati, Hrana estc digerata irur-un ritm mult mai Ient, Temperatura corpului scade cu aproxirnativ jumatate de grad celsius, atingand Lin punct de minim la mijlocul perioadei de somn (pentru cei mal multi oameni acesta c situat in jur de 3-4 noaptea).
o serie de procese se Intensifica in timpul somnului. De exemplu crcste productia anumiter hormoni (rnesagerii chirnici ai corpului) in sange. Cic~tri7arca unor rani sau tiiietlll'i se accclereaza. In ansamblu corpul cste ocupat eu intrctinerea [unctiilor vitale ~i vindecarea anurnuor afectiuni.
Somnul profund
In timpul sornnului profund (caracterizat de uncle lente), nu r:lmanem perfect nemiscati. Far::l sa ne darn searna, uneori miscam mana c pentru a indeparra un colt de p,1LurJ care ne ~ gaciil,l S:1U 0 musca care ne enerveaza. Toto- '" data ne schimbam ~i pozitla corpului - din 6 III 6 minute ill anumire perioadc, iar In decursui unei nopti pfma la 40 de ori. Acestc rniscari se real izeaza in mod automat, Ele au grij<l ca vasele de sfLnge s,\ nu fie supuse unei ~ presiuni prea mari, iiH nervii sa IlU fie prea ~ rare presati, ceea ce ar purea cia nastere unor &
194
o Un sistem bazat pe raze lnfrarosii foloslt pentru a monitoriza somnul. Electrozii atasati voluntarului inregistreaza activitatea electrica a creierului ~i activitatea inimii ~i a rnuschllor gatului ~i fetel,
o Echipamentul uti- ~ lizat pentru a moni- ,g toriza somnul unui 0
'§
pacient, 5::
'" c
o inregistrarea unei 0 polisomnograme ~ reprezentand "amprenta" unui oftat.
000 Cercetarile asupra beneficiilor aduse j de somn ~i efectele negative provocate de
~ lipsa lui utitizeaza instrumente ce inregis-
£ treaza diferitele tipuri ~i etape ale somnului. Rezultatele polisomnogramelor prezentate aici ilustreaza actlvltatea electrlca a creierului, a inimii ~i a muschltor faciali, a unui subiect aflat in stadiul 1 de somn (stanga) ~i stadlul 4 de sornn (deasupra), (Col~ul stang) EEG unui voluntar in timpul somnulul REM.
problerne.
Sirnturile noastre continua sa lucreze, trirnitfll1d sernnale creierului. Majoritatea sunt ignorate, dar in caz de pericol creierul va riispunde. Dad simtim miros de fum sau daca auzim pe clneva plangand, mai mutt ca sigur ne VOlTl trezi.
Dupa 0 ora ~OILI doua, apar noi schimbari.
Undele emise de crcier devin mai rapide, sernanand din ee in ce mai mult cu edt: din perioada de adorrnire. Anurnite functii ale corpului, cum ar fi respiratia sau activitatea cardlaca, sc accelereaza usor. Corpul si creierul intra intr-o nou:): faza a sornnulul, numira REM.
Ciclul REM
HEiVl sernnifica miscarea rapids a ochilor (Rapid Eye Movement). Tn aceasra faza a SOt1lnului ochii sc misca In toate directiile, ca -5i
CENTRUL DE CONTROL
Centrul care controleaza stare a de veghe este situat in trunchiul cerebral. EI actioneaza sub lntluenta lnforrnatiilor trimise de organele senzitive ~i sub efectele unor medicamente, trimitand mesaje la cortexul cerebral, care va hotari daca ramanem treji sau daca vom adormi. Acest centru --..,....-"'?"~--
Mesaje care mentln creleru I in stare de veghe
Plictiseala -----~~~., Ciildura ------B-#"~
raspunde inforrnatiilor primite de la cortex, asfel incat gandurile care ne ingrijore a za ne determina sa ne rasudrn de pe 0 parte pe alta toata noaptea. Tipurile de unde emise de creier (jos) arata modificarile survenite in activitatea creierului, in timpul fiecarui stadiu de somn normal.
D ilerile semna Ie sonore ~i vizuale
T ru neh iul cerebra I
_ Factori care indue somnul
, l---+ Informalii de la miiduva spinarii
,6;: --'---- Mesaje care stirnuleaza rnaduva spinarll
"'-- Durere ~i aile senzatii fizice
_ Factori care mentin starea de veghe
ct
~
!
~L_ ~
cum ar inspecta rapid imprejurimile. Dar pleoapele raman inchise pe tot parcursul somnului, Respiratia )i hiitaile inimii pot deveni mai rap ide )i iregulare, iar mainile, picioarele si fata pot tresari. -Tn acest interval soar putca sa vorbim in somn. Undele reprezentate pe-electroencefalograma sunt rapide, scrnanand foarte .: rnult cu cele obtinure atunci dind incercam sa adormim, dar suntern tnd trejl.
Fiecare faza de somn RE!'Ii[ dureaza intre 1'5 si 20 de minute. Apoi corpul sl creierul se relaxeaza si ~i incetinesc activitatea: urrneaza o noua faza de sornn profund. Dupa 0 perioada de 60 pana la 90 de minute, se va instala din nou un somn de tip RElvL
r
Modelul recurent
Aceste doua tipuri de stari {J" sornn alrerneaza de patru-sase ori intr-o noapte, Sprc dimineata, fazele de somn caracterizate de uncle lente devin mai scurte si mai putin profunde, iar cele de tip REbl devin mai lungi. In cele din urma somnul profund dispare, iar undele ernise de creier tree rreptat de la faza REM, la faza de trezire. Tncere 0 nou a zi.
Somnul de tip REM prezinta lin interes deosebit pentru oamenii de stiinta, in laboraware special arnenajate pentru studiul somnului, prin iruermediul unor EEG-uri ?i J altor instrumente speciale, sum observate undele
Stare de veghe
ernise de creier si evolutia functiilor corpului persoanelor ce S-3U ofcrit voluntare. Cand sunt trezitl in timpul fazei REiVI, aproape toti voluntarii spun c1 au visat.
Visele
Se crede ca. toti oamenil V1SeaZJ 1Jl fiecare noapte, mai ales in timpul fazei de somn REI'-t Daca ne arnintim ee am visat depinde Ioarte mult de rnomentul trezirii. Voluntarii treziti in mijlocul fazei RE!vl I~i amintesc visele Ioarte amanuntit 5i Ie pol dcscrie CLi rnulta claritate.
. Dad SUn! trezite dUIX1 aproximariv cinci minute de la tcrrninarea fazei NErvi. i~i arniruesc doar partial visele :;;i relararea estc confuza In cazul in care sunt trezlti la zecc minute dupa incetarca fazei REJ\I, majoritatea voluntarilor nu l~i mal aduc aminte visele deloc,
Din aceasta cauza ne arnintim ell predilectie visele avute dirnineta devreme, inainte de trezire, dind creierul trece printr-o perioada prelungita de somn REIV\ ~i probabilitatea sa visam este foarte marc.
Caracteristi ci Ie vise 10 r
De cele maimulre ori visele sunt predominant vizuale, rareori implicand senzatii ca mirosul, gustul, auzul. De cele mai multe ori visele sunt alb-ncgru ~i IlU colorate,
Anumite reme revin mereu III visele noastre;
CORPUL OMENESC
000 Un pat calduros ~i confort a - bil este necesar pentru un somn neintrerupt. Dar chiar ~i in cazul unui somn profund, rareori ramanem in aceasi pozltle 0 perioada mai lunga de timp. Voluntara din imagine a dormit Intr-o camera calduroasa, dar nu a avut cu ce sa se acopere. Camera de luat vederi l-a inregistr a t mi~dirile pe parcursui noptii, La fel ca majoritatea oamenilor, ea a dormit mai ales culcata pe o parte.
Somnolen\il Somn super- Somn profund Ochi lnchi~i
~~JVWVv~
62 SOMNUL $1 VISELE
de exernplu zborul, caderea, senzatia de incoltire, intalnirea unor persoane cunoscure In locuri total straine sau intalnirea unor persoane ~mline in locuri farniliare. Ne putem visa Intr-o situatic f!!l~ iesire: Incercam si'i fugim ~i nici macar nu ne urnim din loc, sau suntem in timpul unui .xarnen pentru care nu am invatat nimic.
De-a lungul secolelor oamenil au incercat sa aflc daca ceea ce visarn are vreo sernnificatie. S-au oferit nurneroase explicarii cu privire la vise, Una dintre ele a fost versiunea mlsttca care sustine ca In rirnpul somnului mintea poaie calatori in alte tirnpuri, 'in alte locuri sau in "alte dimensiuni". Unii oarneni au vise profetice. ell toate progresele realizate, accste presupuneri Ill! pot fi confirmate.
Semniflcatia vise lor Oamenii de ~tiint;1, in special psihologii, au cruis 0 serie de explicatii cu privire 121 rnotivul pentru care visam .5i sernnificatia vise lor. Una dintrc cxplicatil sustine ca ele sunt legate de evenimente importanre petrecute in ultimele doua zile. In iirnpul somnului, mintea aflata in stare de inconsuenta revede aceste evcnimente. Ea incearca sa exprime ganduri :;;i dorinte pe care Ie reprima atunci dlnd e treaza.
Psihiatrul Sigmund Freud a fost prirure primii oarneni de stiinta care s-au interesat in mod serios de vise; el a abordat aceasta problerna In cartea sa tnterpretarea oiselor (900), EI 21 sustinut U vlse!e sum simboluri ale dorintelor ;;i ideilor pe care le reprimarn atunci rami suntem treji, Majoritarca acesror impulsuri, sustiriea Freud, sunr de natura sexuala,
o alta explicatie a viselor a fost indepartarea tensiunii .5i a dczordinii din creier, permitandu-i acestuia sa sorteze ;;i 5;1 siochezc inforrnatiile importante adunate in timpul zilei. De-ll lunged zilei crcierul primeste atat de multe inforrnatii, inch are ncvoie de timp si linlste pentru a Ie sorta si a decide: care dintre ele trebuie pastrate in memorie.
in pofida tuturor cercetarilor 5i expcrimentelor, exisra relativ purine informatii ell privire la modul in care e;;te controlat somnul si care estc utilitarea sa,
Moelul in care dorm anirnalele este in
o Visele pot fi inspirate din intamplari petrecute in acea~i zi; aceastii ilustra1ie din secolul 19, reprezinta un om in biblioteca sa, inc on jurat de ciirl;i ce iau forma .unor oameni.
196
o Gravura in lemn din secolul al 1 5-lea, reprezentand per· sonajul biblic losif, ce lnterpreteaza visul Faraonului.
in vremurile de demult visele erau considerate 0 profetle a evenimentelor din viitor ~i nu 0 reflectare a trecutului.
stans!! legatura C\I nevoile lor de supravictuire. Zebra sl gnu, care sum adeseori aLJGILe de lei, donn foarte putin. Gorilele, la rei ca oamenii, sum expuse lntr-o mai mica masura pericolului de a fl aracare. Ele l~i gasesc in flecare noapte un culcus Ierit ";;1 confortabil, departe de acuvitate ~i de zgomote.
S-ar parea ca ex:ista dona mecanisme prin iruermediul carora este c.ontrolat sornnul. Mecanismelc care declanseaza scnzatia e1e somn au 121 baza anumite substarue chimice prezenre In corp Cilnd corpul estt:' treaz :;;; activ, aceste suhstante chirnice se acumuleaza, faennd persoana s:l se sirnta din ce in ce mai ohosita. Nivelul multor hormoni prezinta variatii importanre in decursul unei zile. Substantele chimice responsabile de inducerea somnului sunt scrotonina si noradrenalina.
Serotonina eSle in principal localizata irur-un grup de celule nervoase dcnumite nuclei bazali, in partea inferioara a creierului, in trunchiul cerebral. Koradrenalina esre concentrata tot 'in trunchiul cerebral, in puntea lui Varolio, Se crede ci'( puntea lui Varolio rransmite rnesaje de
stirnulare spre cortex, ctcmenrul "gandirii" din creier, creand activltatea mintii din timpul somnului REM. in acelasi limp rrimite mesaje inhibitoarc la muschi, astfel inclt pesoana sa au fad efecriv miscarile visate,
Starea de veghe
Exista un mecanism care ne rnentine in stare de veghc, luptand impotriva celui care ne induce sornnul. Acest mecanisrn stimulat de sernnalele trirnisc de simturi incearca sa mentina creierul trcaz. Mccanismul de alerta cste situ a! in fOrrllJ\iunile reticulare din trunchiul cerebral. Acest rentru este excitat de sernnalele trimise de ochi, urcchi si alte organc scnzitive, apoi transmite la randul Ill! sernnale cortexului, mentinandu-l in stare de veghe ~i activo
Cand se prirnesc din ce III ce mai puune sernnale din exterior, mecanismu] de alerta siimuleaza tot mal putin cortexul. 111 natura acesi lucru se 'ltltr'lmpla Ia caderea serii, cand se Intuneca ;;i zgomotele sunt mull. atenuatc, Substantele chirnicc ale mecanismulul J<.'
o Visul in viziunea pictorului suprarealist Delvallx_ Psihologii cred cii persoanele care se viseazii dezbracate, fara ca acest lucru sa genereze vreo reactie calor din jur, sunt complexate pentru ca in copilarie au fost pedepsite pentru inclina1iile lor exibi,ioniste.
CORPUL OMENESC 135
Terapia ocupationala
Terapia ocupationala implied utilizarea anumitor activita{i' pentru a-i ajuta pe oamenii ell invaltditate -jizicii sau psibicii - sa atinga nioelul maxim de eficienfa si independenta:
TeraPi<l (.K'upa{ic;nal,l ,'it: fei"era I,a "an<1late ~l reabilitare. In aceasra stint angajati profcsionisti care incearc.l 58 Ii ajure pe pacicnti s:1 aling,) ~i apoi sa-~i mcruina un nivel maxim de eficient,l in acuvitare. Problernele cu care se confrunta pacienrul ~i care ii provoaca diflcultati in aungerea unui nivel adecvai de lunctionare pot ri de origine HzicJ sal! psihologica. Terapeutii ocupationali se xpccializeaza iTl unul sau altul dintre ,J(TSLe domenii, dq;i uneori elc se suprapun partial.
in general, se nnplementeaza UTl program (I..: activil:1ti special construir In lunette de nevoile pacienrului, iar pacieruii invat;l sJ i.,i modifice comportamenrul, GI urmare a par-
ticiparii la Lin asemenea program. Prograrnul, o data ce s-a luat () hotarare asupra lui, va fl condus de un terapcut ocupational calificat,
ldeea acuvitatii ca terapie, ca un mijloc de a-l ajuta pe un pacient sa invinga, sau lei putin sa modiflce. o invaliditare fizica sau mintaln, l~i are originea ell foarte mult timp in urma in istoria civilizatiei, Egiptenii amici Ii "tratau" pe cei cu rulburan emotionale dfindu-le anum it," sarcini. iar tehnica distragerii pacicnrilor de la introspectia ncproductiva, rnentinandu-i ocupatl, a fost rolosita pe lot parcursul dezvoltarii psihiatriei. incepand din primi! ani ai acestul secoi, insritutele sl spitalele de bol i minrale folosesc programe de difcrite activiraf CI rnijloc de a ocupa zilele lungi ale pacicntilor, Din ce in ce l11Hi rnult, aceasta abordare a nccesitat angajarea unui personal speciallzat pentru conducerea unor activitati de aces! fel,
Dezvoltari recente
Cele doua razboaie rnondiale, cu nurnarul mare de oarneni afectati fizic ~i mintal pe care I-a prod us. a dcterrninat sporirea nevoii pentru rerapia ocupationala si i-a Iilrgit domeriiul.
o Terapia ocupationala ii ajuta pe oamenii cu 0 problema temporara, ca riinirea majnil, pentru a se putea intoarce dilt mai curand la locul de munca_ Ea atenueaza 1'i frustrarea legata de incapacitatea functionaril normale.
in ultimele decenii, dczvoltarile din acest <10- meniu all elLIS 1<1 forrnaren multor corpuri profesionalc care instruiesc terapeuii care lucreaz:1 ell handicapatl minrali sau tlzic, de toate varstele. Astazr, nevoile acestor pacienti slim mult rnai hine intelese ~i terapia ocupauonala a deven u rnai mu It decar sirn pia menu nere 111 stare ocupata ,l unu: pacient. in prezent, se foloscsc activirati de diferite tipuri penrru studierea ~i evaluarca functionarii fiecnrui pacienr ~i mai tfirzill pentru modificarea (omportarneruului si imbun:J't,1(jre:l perspectivei emotionale.
Handicapuri fizice
Unii terapcuti ocupationali lucreaza In principal eu pacienri handicapati Iizic: handicapul poare fi provocar de un accident sau de 0 boal,!, sau poate fi prezeru de I:J nastere, Ei .,;e oCLlp:1 de mobilizarea urticuluuilor intepeniie,
429
135 TERAPIA OCUPATIONALA
intarirea rnuschilor, imbunatatlrea coordonarii si construirea rezistcntel. In aceste domenii ei lucreaza impreuna cu fizioterapeutii. Acrivitati ca rindeluirea lemnului pentru un spate slabit, actionarea cu piciorul a unui strung ca exercitiu pcritru picioarc, sau Ioloslrea unet prc;~e tipografice manu ale pcntru iniarirea bratului sunt intreprinse la sfatui terapeurului ocupauonal, care este constienr alat de utilitateu unor asemenea sarcini, cat si de interesul lor pentru pacieru.
Pacicntii care au diflcultati In activitati zilnice precum lntrarea sl lesirea din vana sau taierea aiimentelor pot fi ajutati si ei prin terapie ocupationala. In majoritatea departamentelor sau clinicilor de terapie ocupationala exist!! 0 scctiune de bucatarte, dormitor si baie uncle pacientii pot incerca ajutoarele special concepute si pot exersa noi tehnici, Dupa accidente grave sau unde interventii chirurgicalc pacierull trebuie sa dobandeasca noi aptitudini sau 5,1 se adapteze la noi lirnitari.
Handicapuri mintale Terapeutli ocupatlona!l se pot specializa .,i in munca ell pacientit cu invaliditati sau tulburari minrale. O,1111enii eLL tulburari ernotionale adesea ntl pot avea grija de ei sau de familia lor. Ei perrec mult pre a rnult timp dormind, sau intdrzie la locul de munca sau lipscsc de
la scoala. l'e de alla parte, soar putea ca ci sa lucreze prea muir, nclasandu-si timp pentru ~ odihna. L:n astfel de dezechilibru, numit dis- w
~
functie, va afecta probabil nu dear viata pa- "3
cientului dar si vie\ile familiei si prieteniior, '2 Terapcutul ocupational evalueaza rutina 2: ~ zilnica a accstor pacienti .5i .'ie pot sugera 0
ajustari In mediul personal ~i fizic, pentru H ~
430
l
1
o Invaliditii~ile fizice pot fi atenuate prin terapie ccupetlonala, Multe forme de prelucrare a lemnului sunt un exerci\iu bun pentru un spate slabit. Producerea unui lucru util in acelasi timp este 0 riisplata in plus.
o Folosirea unui strung actlonat cu piciorul antrerieaza pidoarele sl este ~i productlva, Aceste activitii~i mobilizeazii articula,iile intepenite, intaresc musehli, tmbunatatesc coord on area ~i construiesc rezistcn\a.
reduce gravirarea problemei de baza. De asernenea, se pot dobandi noi aptirudini, ca reactic la problema. ° prima evaluare va implica intotdeauna participarea pacieruului intr-un program de activitate planificata cu arentle. Terapeurul poate apoi sa urmareasca ,i sa analizeze aptitudinile pacientului individual in executarea unei varietati de sarcini.
Tehnicile specifice folosite III terapia ocupationala depind de specializarea teoretica Salt de orientarea fiecarui terapeut in parte, de nevoile ~i de interesele pacienrului, precum si cle durata de tirnp disponibila pentru tratament, Desi acttvitatile specifice folosite pentru analiza si tratarea pacientilor pot sil varieze, anumite tip uri cle ocupatii sau activitati sum folosire intotdeauna. Evaluarea ~i tratarea pacientilor poate sa aiba loc atar in sedinte individuale edt .)i in grup.
Apoi se stabileste Lin program de activitare, adaptat Ia pacient. Acesta Ii va perrnite pacienrului sa dezvolte apritudinile necesare pentru o vi<lt!! adecvata si productiva in mediul cel mai practic.
Urmatoarele trel exernple ilustreaza felul in care sunt aplicate tehnicile de terapie ocupationala. Flecare exernplu are 0 baza teoretlca dlferira pentru a ilustra cum ~i de folosesc terapeutii ocupationali unele activitati,
Dobandirea de aptitudini Orice program conceput pentru a ajuta pacienrul sa dobandeasca aptitudini noi sau diferite este bazar pe presupunerea ca, stiind cum si fllnd capabili sa efecrueze sarcinile elementare ale vietii de zi cu zi, pacientii hi pot rnodifica comportamentul si pot trai inrr-un mod mal sarlsfacator 5i mai productiv.
lJaG1 de exernplu lin pacient ar fi neingrijit, izolat social si incapabil Sa efectueze 0 sarcina Cll suficienta pricepere pentru a g:J:si si a pssrra un loc de munca, terapeutul ocupational ar folosi o gam.' de activitati pentru a idenrifica :;;i a evalua capacitatile exlsrente. Ln interviu $i un test de interese l-ar ajuta apoi pe terapeut set porriveasca aceste capaciW\i ell posibile activitati de muncs ~i de relaxare, Pacientul ar fI lnstruit pentru anumite munci 5i ponte i s-ar da munca simulata san ar fi trimis inrr- un atelier SlI pra vegheat. C§,nd paclentul a invatar sa efecrueze sarcini de munca, terapeutul il invata cum 5,1 se ingrijl~<L!;C<l $i 11 ajutit sit i~i gaseasca un 10c de munca. iJ farniliarizeaza, de exernplu, cu mica publicitate, agentii de plasare, centrele de locuri de rnunca, II invata sa se pregateasca p<:ntru un interviu si sa i~i scrie un curriculum viiae.
Terapeutul care foloseste aceasta abordare nu este interesat de motivul pentru care, de exernplu, pacientul este izolat social. Accentul se pune asupra felului in care pacientul ar trebui sii functioneze, date fiind situatia sa si responsabilitatile sale in viata, Prograrnele de dobfindire a aptirudinilor sunr de obicei gradate la niveluri ce maresc sansele de reusita.
Integrarea senzoriala Pacientii cu problerne psihiatrice prezinta unele simptome flzice, printre care: curbura exagerata a coloanei vertebrale, capul cazut
inainte Cll fata in jos, mers tarat, tonus muscular slabit, absenta contactului vizual ~i stangacie generalizata. Acesti pacienti reactioneaza mal bine la lndelerntclrt simple, care nu necesita judecata si nu sunt competitive, rnanifestandu-se prin mlscarl fizice primare, cum ar fi yoga,
Dintr-un motiv oarecare, stirnulii oferiti de asemenea tipuri de activit;11i nu ajuta doar in cazul simptomelor de mai sus, dar imbunatatesc si ingrijireu de sine ;;i comportamentul ell $i fala de alti oameni. Ipoteza este aceea ca acest lip de tratament ar putea facilita intr-un fel oarecare dezvoltarea neurosenzoriala,
Psihanaliza
Principiile psihanalizei sunt uneori aplicate il1 activitati terapeutice. In mod frecvent se face uz de cunostinte dobandlte In alte ramuri sau de tehnici ale psihoterapiei, de exemplu terapia prin arm. Experienta artistica a unui pacient poate fi foloslta rentru identificarea sentirnentelor conflictuale prin produsul lor final. Mijloacele artistice pot perrnite captarea unor exprimari care pot 11 studiate 51 discutate ell pacientulintr-un mud mai productiv de cat in interviurile f~ta in fats. Aceste exprimar!
135
pot fi valoroase pentru pacientii Cll rulburari de cornportament provocate de start ernotionale deviate sl care sunt capabili 8~ beneficieze de tratarnent bazat pe informatiile pe care pot sa le of ere asernenea activitati.
Lneori mai multi pacienti, sau 0 familie, prirnesc un project artistic in grup pentru a-i ajuta sa vada ~i sa inteleaga atitudinile unora fat<'l de altii, Acest lucru nu ofera doar 0 ocazte de a intelege interactiunea famlllala, ci 0 suecesiune de proiecte artisrice In grup Ie permite pacientilor sa actioneze asupra atirudinii lor si stt experimenteze noi comportamente,
Teate programele de terapie ocupaticnala se ocupa de modul de via(<l ca intreg <11 IXI" cientului, Fiecare activlta te face parte dintr-un program cure poate sj includa ~i recornandari pentru rnodificarea sau schimharea mediului pacientului, Terapeutul poare sa indrume pacientil spre programc de instructie ~i pro fesionale, sau Ia alte resurse ale comunlratli.
Terapia fizicil
Pacientii Gin:' <LU a invaliditate ternporara, precum ranirea unel matnt, pot parucipa la [erapie ocupationala pentru a-si putea misca mana din nou cilt mal repede si sa se inroarca
00 Terapia ocupa~ionala are multe aplica~ii. Ace,ti baieti (sus) sunt ajutati. pentru a fi cat se poate de activi din pl,mct de vedere fizic ,i mintal - ,i astfel
5a i,i gribea5ci vindecarea. Desenul ~i pictura (stAnga) sunt cai ale exprimarii de sine ,i sunt utile in tratament, in special pentru pacien~ii pe termen lung de la spitalele de boli mintale.
la Iocul de muncs .. Oamenii cu 0 boala de termen lung, precllm artrita, pot necesita terapie ocupationala pentru a-i ajuta !;a fad fala la problernele practice ~i psiho!ogice eLi care probabil SI:' vor intaJni. Pacien\ii bandicapati care trtliesc aca!;:1, izolali sal! inca p,lbUi sa i~i poane ~inguri de grij,l, au nevoie de un terapeut oClipational pentru a-i ajuta sa-si imbun,)tCileascil calitatea vie!ii,
Oamenii varstnici care stau acasa [nn--un scaun farn. sa faca nimic, incep sa bi phLrd~ capatitatea de a face Hnumite lucn.lri pe care inainte Ie puteau face. Si ei pot benefkia de pe urma tel'apiei ocupalionale, Aceasta pome sa Ii stimuleze s:.:i vrea sa fad mai muLt pentru ei Tf15i~i 5i d,e asemenea sa Ie awte di mai U50are de a efectua multe ~arcini gospodare~[i m<'lnmte dar esentiale, Intr-ull spital, terape·
431
Urmatoarele trei exemple ilustreaza felul in care sunt aplicate tehnicile de rerapie ocupationala. Fiecare exemplu are 0 baza teoretlca diferita pentru a Ilustra cum si de folosesc terapeutii ocupatlonall unele activitati.
I~
Dobandlrea de aptitudini
Oriee program conceput pentru a ajuta pacienrul sa dolxlndeasca aptitudini noi sau dlferite este bazat pe presupunerea ca, stiind cum si fiind capabili sa efecrueze sarcinile elernenrare ale vietii de zi cu zi, pacientil lsi pot modifiea cornportamentul sl pot tr .. li intr-un mod mai sarisfacator ~i mai productlv,
Daca dcexernplu un pacient ar fi neingrijit, izolat social sl incapabil sa efectueze 0 sarcina cu suficienta prtcepere pentru a gasi si a pustra un loc de munca, terapeutul ocupational ar foJosi 0 garna de acrivitati pentru ,1 identifica .5i a evalua capacitatile cxistenre. Ln interviu si un test de lnterese I-ar ajuta apoi pe terapeut sa potriveasca aceste capacitati CD posibile activiti!ti de munca si de relaxare, Pacientul ar f instrult pentru anumite munci ~i poate i s-ar da munca sirnulata sa u ar fi trimis lntr- un atelier su PrJ veghea t. Clod pacientul a invatat sit efectueze sarcini de munca terapeutul 11 In\"a\.l cum .~a se ingri[easca si il ajuta sa i.5i gaseasca un loc d.e munca. II ramiliarizeaza, de exernplu, cu mica publichare, agentii de plasare, centrele de iocuri de munca, II invat;1 sa se pregateusca pentru un interviu ~i sa I$i scrie un curriculum vitae.
Terapeutul care foloseste aceasta abordare nu este interesat de motivul pentru care, de exernplu, pacientul este izolat social. Accenrul se pune asupra felului in care pacientular trebui sa functioneze, date fiind situatia sa .,i responsabilitatile sale in viata. Prograrnele de dob.lndire a aptitudinilor sunt de obicei gradare la niveluri ce maresc sansele de reusita.
I~
Integrarea senzorlala Pacientii ell probleme psihiatrice prezinta unele simp tome flzice, printre care: curbura exagerata a coloanei vertebrale, capul cazut
o u
inairne cu fata in jos, mers tarat, tonus muscular slabit, absenta contactului vizual si stangacie generaiizata. Acesti pacieriti reactioneaza mai bine la indeletnlciri simple, care nu neceslta judecata ~i nu sunt competitive, manifestdndu-se prin miscari fizice primare, cum ar f yoga.
Dintr-un motiv oarecare, stlmulii oferitl de asernenea tipuri de activitatl nu ajuta cloar in cazul simptomelor de mai sus, dar imbunatatesc si ingrijirea de sine si comportamentul Cli 51 fata de alti oameni, lpoteza este aceea ea acest tip de tratament ar putea fucilita intr-un fel oarecare dezvoltarea neurosenzoriala.
Psihanaliza
Principiile psihanalizei sunt uneori apJicate in actlvitatl terapeutice. Tn mod frecvent se face uz de cunostinte dobandire in alte rarnuri sau de tehnici ale psihoterapiei, de exernplu terapia prin arta. Experienta artistica a unui pacient poate fi fol081t11 pentru identificarea sentimentelor conflictuale prin produsul lor final. Mijloacele artistice pot permite captarea unor exprlmari care pot fl studiare si dlscutate ell pacientul intr-un mod mai productiv decat In interviuri le fata in fa!a. Aceste exprimari
CORPUL OMENESC. 135
pot fi valoroase pentru pacientii cu tulburari de comportament provocate de start emotlonale deviate ~i care sunt capahili sa beneficieze de tratament bazat pe informatiile pe care put sa le ofere asernenea activitati.
Lneorl mai multi pacienti, sau 0 familie, primesc un protect artistic in grup pentru a-i ajuta sa vada ~j sa inteleaga atitudinile unora fati! de altii. Acest lucru nu of era cloar 0 ocazie de a intelege interactiunea Iarniliala, ci 0 SLlCcesiune de proiecte artistice In grup le permite pacientilor s.l actioneze asuprll atitudiniilor ~i sa experirnenteze noi c ... omportamente,
Toate prograrnele de terapie ocupationala se ocupa de modul de viata ca intreg al pacientulul. Fiecare activitare face pane dintr-un program care poate sa: Includa si recomandarl pentru modificarea sau schirnbarea rnediului pacientului, Terapeutul poate sa: indrume pacientii spre programe de insrructie si profesionale, sau la alte !"C:SlIfSf:.' ale comuniratii.
Terapia fizidi
Pacientii care au 0 invalklitate ternporara, precum ranirea lind maini, pur participa la terapie ocupatioriala pentru a-~i putea mi5G1 mana din nou cat mai repede si sa: se inroarca
00 Terapia ocupa~ionala are multe aplicatl], Ace~ti baletl (sus) sunt ajuta\1 pentru a fi cat se poate de activi din punet de vedere fi~ie ~i mintal - ~i astfel 5ii i~i gribeit5c;ii. vindeearea. Desenul ~i pidura (stanga) sunt dii ale exprlmirii de sine ~i sunt utile in tratament, In special pentru pacien\ii pe termen lung de la spitalele de boli mintale.
la locul d.e munca, Oarnenii ell 0 beals de termen lung, precum artrita, pot necesita terapie ocupationala pentru a-i ajuta sit faca fOlia la problemele practice ;;i pslhologlce eu care probabil se vor intilni. Pacienlii handicapati care t.ri!iese aGISa, izolati sau incap'lbi.li s:'l i~i poarte sLnguri de grija, au nevoie de un {erapeut ocupalional pentru a-i ajuta sa-si imbunatateasdi calitatea vielii.
Oamenii varstnici care stall acasa intr"un scaun fi!ra sa faei! nlmic, incep sa bi piardil capaeitatea de a face anumire luer1..1ri pe care inainte Ie puteau face. ~i ei pot. beneficia de pe urma reraplei ocupalionale. Aceasta puale sa. Ii st.imuleze sit vre,1 sa f,Jell m,d ITmlt pentru el In5bi 51 de aseme.nea sa Ie <Irate Gli mai u~oare cit' a efectua mulre sarcini gospoclilre~ti marunte dar esentiale. IntHIn spital, terape-
431
CORPUL OMENESC
Tratamente psihologice
I~
Cu 0 serie variatii de tratamente la dispoizitie, psibologii au fileut progrese tnsemnate in ceea ce priueste acordarea de ajutor si uindecarea celor care suferd de tulburiiri de ordin psibologic.
('
N llt.mlrul exac.!(k .. ~ tfaL:u.nente psihologice cxisiente nu CSLe cunoscut. Pe lang:l uatamentclc rnedicalc, cum ar fj mcdicamentelc xau terapia clectro-convulsiva (ECT), 0 persoana care are 0 problema de ordin psihologic poate ape!a L1 0 varictate de te hnici ps ih o-te ra pe u t i ce. Unele su nt cunoscute de ani de zile. altele au aparut rcceru, sau au fost pracricate pe perioude scurte si all dat rezultare ncsernnificativc. Dintr(J asifel de ~rl:I,\ variata, pacientul rrebulc sit caute terapia corespunzatoare In acelasi mod in GUC un medic :H alege mcdicamenrul potrivit. Aiegerea va depinde de propriile prejudecati .~i nevoi ale pacientului, sau de masura III nne rerapeutil indlviduali i-au Iacut eunoscuta acestuia munca lor.
Cautarea tratamentului
in multe cazuri, tratamenrul psihologic este recomanclat de un medic sau un pslhtarru, insa adeseori un asrfel de trararnent cste adoptat de pacient Llr;1 GJ acestuia ~a i se expuna everuualele optiuni. In aproape Iiecare C~IZ, terapeutul va cunoastc doar tratarnentul dlsponibil In propriul sau domeniu de activirate. Foarte purine tratamenrc bine stabilite sum incluse a ici.
Terapiu prin art:'i este folosita intr-un numar
de sltuatil care nu necesita neaparat tratarnente psihlatrice. Ace,lsta forma de terapie ~-a dovedit utila in case Ie de batrftn i, in lnchisori 5i In scoli speciale. Deoarece opera de alta indica amanunte privitoare la creator, arta rnai este folosiroare ca metoda de evaluare psihologica.
In teraple, arta pacienrului este folosita pentru interpretarea sentirnentelor sale, fie In asociatii verbale - discutarea lucrarii Irnpreuna cu terapeutul - sau In mod progresiv, terapeutul folosind aspectul clinic pentru a-I ajuta pe pacient sa devina mai tolerant fatJ cle propriile sale ipostaze interioare care sum dezvaluite prin arta.
Terapla comportamentalii ("' behavlorista' ')
Terapia comportamentala se bazeaza pe mewde clasice de linistire, Aceasta este 0 forma de terapie folosita adesea in cadrul spitalelor de boli minta!e SI are la baza teoriile lui BF Skinner. Teoriile lui Skinner au fost elaborate ~ in urma experimentelor sale cu sobolani i privind conditiile de invatare. El a descoperit
tOO opera de artli, indiferent cat de slmpla, ~ dezviluie ceva privitor la caracterul persoanei .Q: care a creat-o. De aceea, terapia prln artJ
'-- '---_----l ~ este utili in evaluarea tulburarilor psihologice_
o Un psiholog scolar foloseste adesea picturile copiilor pentru a evalua atat capacitatlle lor motorii cat ~i starea lor emotionala, Terapia prin arta poate Ii folositoare ~i in cazul adultllor.
ca un sobolan repcra actiunile peruru care a fost recornpensar. Pri ntr-un sistem de recompense, pacienril aflati In sUri extreme de rulburari mintale pot fi Inv<1lali s~-~i schirnbe conduita si 5;1 atinga nivele de adaptare socials pe care emu incapabili sa It ating<1 lnainte.
Spre exernplu, pacientii care IlU se pot hrani singuri pot fi invatati s<1 actioneze in mod independent, acordilndu-li-se recompense de flecare (\,,11<1 cand afi~eaz;l' un cornportament acceptabil in sala de rnese .. Metoda comportamenta la este adesea folosita pe ntru eliminarea simptornelor starilor de anxietate sau fobiilor.
Roluri in comportament Terapia prin teatru fcloseste improvlzatii si jucarea simultana a 1.lI10r roluri ea mijloc cle incurajare a auto-exprirnarii. Asrfel, teatrul poate elimina slmptomele tulburarilor emotionale pe care Ie poate tr<1i pacientul,
De asernene a, mcto de recurente de cornportarnent pot aparea atunci cand
387
TRATAMENTE PSIHOLOGICE
pacientul load un rol, caz In care rerapeutul il poate face pe pacient 5:1 il inteleaga si posibil 5,) xe schimbe. Teatrul are avantajul ca poate tl de Iolos pacientilor care sum incapabili <l-~i exprime dificultatilc verbal fara "masca" unui rol inventat.
Terapia de grup Ii ajuta pe indivizi S,,\ .'ie inteleaga pc ci insisi rnai bine pentru a putea functiona ca grllp. Ace~l tip de organizarc a grupurilor este utila penrru a-i aduce pc oameni in contact unii cu al~ii ell scoput de a luna imprcuna peruru un tel comun, Este 0 forma de uatament psi hologic adoptat adesea de companii pentru a-si forma personalul ~i pcnrru a depista rolul cel mai eficacc al fiecarul memoru In realrzarea unui scop planificat.
Terapia de grup
eel mai adesea, un lider are responsabilitatea de a-l ajuta pe flecare memhru al grupului s~isi exprime proprrilc sentimentc. Grupul se
o OOiscu\iile in grup ii pot ajuta pe oameni intr-o varietate de probleme, inclusiv alcoolismul. Unele grupuri folosesc tehnica renasterll, deterrnlnandu-i pe oameni sa simta ca incep 0 noua viata,
poate intruni inrr-o varietate de circurnstante, insa clirnatul de incredere reciproca se crecaza I:.) fiecare illtfLlnire. Grupnri formate la Intarnplare, sedinte intensive in weekend si muhe allele sunt folosite In accsr senp.
Tcrapia III familie estc 0 forma de coalitie intre terapeui, pacienrul care prezinta simprome de iuadaptare 111 familie ~i alti rnembri ai familiel. Adesea pacicntul esre copil ~i cste important ca terapeutul ,;:1 poat:i e.,Lima graclul de Incurajare pc care memiJl'ii farnil iei II acord:l, Elr.:l sa-~i clea seama, c()lllponamenullui inadecval. In cadwl unci .5eclin,e de grup, se poat.c observa cum reaqioneaz:1 liltreaga familie, putanclu-se clepisLa grqeiile .5i putanclllse acorua ~IJutor familiei ca intreg penrrl.l a-si adapta cOlllporramentul, lnclirajJndu-se a.'itfel schimb!1rile in interaq.iunea copiluiui CLl alIi memhri.
Terapia Gestalt
Tempia Gt:~talt eS[e () psiholerapie clestinaW in\degerii problemelur pacien\ilor. pe IXlza
388
principiilor psrhologiei Gestalt-iste. In cadrul acestei rnetode, perreperea unci probleme se bazeuza pe starca de constiinta a persoanei ca intreg. Odata ce pacientul este capabll bel se I'amiliarizeze cu viata sa prin metoda Gestalt, un anurnit segment al intregii perceptii va iesi in ev ldenta, iar rexrul va nlmft ne in umbra. Terapeutii care Iolosesc metoda Gestalt sugereaza cd () pcrsonalnate S:ln:'l!oasa poate depiridc de fOrrlMJUJ cle catre pacienr a unor relatii semnilicauvc intre expcrientele aflatc in cerurul atentiei lor ~i cele care par sa se ufle In subconsuentul lor.
Experimentele Gestalt Terapeutul stabileste () scrie de expcrimerue privind aduccrea aminte, iar acestea ii ajut:'! pe pactenrl s;l de vi ria rnai constienti de arnanunrele din viata lor Aceasta sc poate referi la modul in care rncrg, vorbesc, viseaza sau i~i imagineazii. ceea ce lc poate oferi °
noua perceptie a lumii care ii inconjoara. Ex pe rirne nt e le pc ca re l e i'ntre p rind e terapeurul confrunta pacientul cu goluri din cxperienta sau constiinta sa. Acesta trebuie s;1 fie capabil s,1 puna cap la cap aceste goluri Si astfe' sa-si re-creezc viata ca Intreg purtator de sens.
Terapia de grup It ajut,l pt: terapeut sa mteleaga .,i probabil s,l adapreze c()mportamenrul social neadecvat. Mcrnbrii unui grup pot fi necunoscuti la inceputul reraplei, i:ns:1 Ilecare persoana 1(;' i'ncurajeaza pe celelalte ~asi dezvaluie aversiunile pe care le simt. Aceste persoane au adesea scopuri cornune privind depasirea diferitor prob lcme.
in timpul terapiei, grupul inreractioneaza 5i descopera [rei tipuri principalc de inrelegerc. frecare III ernbru III v<l(a sa observe a lre persona I ilali; acestia Incep sa rransmita scntimerue priviroare la relatii sernnificarive ~i posibil neplacutc pe care le-an simtit fdl<l de alti mernbri ai grupului, iar in cdc din urma, membrii grupului pot invata "a-,;i mterpreteze propriul comportamem de apnrare .~i sa-l adaptcze cu SLKCCS interactlurui in cadrul altor grupuri sociale.
Hipnoterapia Hipnoierapia este uneori lolosil::1 peniru tratarea dcpcnderuel d<; turun sau ~I alter problerne curn ;U' fi alimcntatia exageratt. Poate n de asemenea rolosits pentru ajutorarea persoanelor amnezice. Odinioara considerata o simpla lorma de arnuzarncnr. hipnoza s-a dovcdit a f () terapie ulilJ in multe situatii. Hipnouzatorul eSle capabil s,1 indue! 0 stare de revelk III care un subiect eSle extrern de
susceptibil la ~ugestii. Suh i nf lu e nta ,..-,
hrpnotizatorului, subiectul va Minge lin grad
de relaxare In tirupul c;ireia subconsrientui, adesea indezirabil ~i reprimat, amintirile ~i
ex perie nte le pot Ii e x a m in a t e Du pa redobandirea constnntei. se poate stahili inrelegerca acestor scntimente "ingropate' 5i In
.-.,
I
multe cazuri ace-tea pot fi adaptarc in mod util. Cnele afectiuni fizicc, dexprc CHe se presupune c:1 ar avca (<IU/(_: psihologice - cum ar fl u ncle forme de ~,.'I.I n - pOl I i v uuleca Ie prin sugcsric hi pnolicJ_
Psihanaliza a lost Iondara de Sigmund Freud, Iiind 0 tehnica de investigate 51iinlifid a mlntil. Ln pacient C;-\]C cstc supu- unor metodc de analiza frcudiana, ii va relata analistului toate viseie, fameziile si nevoilc sale. Ami lisru I IlU trebuie sa lniervina ell nimic J i n cee" ce i i este pro priu in sf'cra subconstienrului clienrului sau,
Asocieri libere
A(eaMa forma de exprimare este cunoscuts sub nurncle de asocicrc lihcra , dcoarccc nu este dirijata. In timpul analizei, pacicnrul trebuie sa ii transmita analistului senti mente cu privire la persoane unportantc din .copilaria SJ., de obicei relativ la t:1tJI sau marna sa. DupJ aceasra, analistul poare sa determine paclcntul $,1 devina consrient de problcmcle sale )i s"l se obisnuiasca ell raspunsurilc subconsiieruului. Acest lucru cstc asemuit cu ".,prinderea luminii in intuneric, asrfcl incat icrneriie dis par iar anxieratca nu mal esrc necesara pentru a scrnnala pericolul."
Logopedia
Logopedia foloseste 0 abordare psihologica .)i flzica penrru rezolvarea problcrnelor unui pacient, Subiectii intdrnpina 0 varietare de dificultati, 'insJ h:1lhaiala esle cea rnai des imiilnitJ problema a pacientilor intr-o clinics de logopedie. In acest Gil, scopul terapeutului consta in stabilirea vorbirii fluentc.
Aceasta se realizeaza III rrci crape: prima - Iluenta trebuie dobdndita 'in cacJrul clinicii si ell
o Scopul terapiei Gestalt este sa "intreqeasca " oamenii, marlnd-le percep1ia asupra anumitor par1;i ale personalitat]! lor care au fost respinse sau ignorate, de obicei in mod Inconstient, Aceasta terapie poate include rezolvarea co nfl i ctel or.
o Hipnoza este adesea folosita de psihologi pentru vindecarea unor tulburarl de ordin psihologic. Extrem de relaxata sub hipnoza, aceasta fata reactioneaza bine la metodele psihologului (are 0 trateaza de 0 fobie cornuna.
CORPUL OMENESC
ajutorul terapeutului: a doua - vorbirea fluenta lrebuie mentlnuta intr'-o varietate de circumstante, iar in final, aceasta capacitate trebuie swbilita in mice situatie.
Peritru aceasta , terapeutul incearcii sJ descopere cauza psihologica a tulburarii, studiind trecutul, personalitatca, sperantele, atirudinile, realizarile sl ternerile individului, Este de asemeriea esentiala acordarea aiurorului privind dificultatile "de suprafata" pe care persoana billb,lita le intampina. In acest scop, persoana respecuva trebuie ajlllal1l .,11 evite cuvintele ~i situatiile asociate ell balbaiala )j sa incurajeze luarea unei atlrudini pozitive care o va ajuta sa ubordeze si nu sa evite balbaiala, slahincl astfel lupta si tensiunea fa!,1 de acest inconvenient. Aceasta se poare realiza prin incetinirea ritmului vorbirii pacientului, prin recornandarea acestuia sa foloseasca pauze adecvate In vorbire, sau prin climinarea consoanelor incordate, grele, care provoaca adesea balbaiala. Dintre numeroasele forme de rerapie, aceasra se poate evalua eel mal usor prin intermediul rezulrarelor.
Opunerea
Tehn iclle de psihorera pie sunt adesea cornbarute cle opinii adverse. Aceasta opozitie variaza de la nernultumirea f:l(j de unele tehnici existente - care duce adesea la srabilirea unei noi tehnici - la punerea la indoial.t a intregului substrat filozofic cum ar fi o lnterventle serioasa in mintea altei perscane,
(:nele metode de interventie medica 1:1, in special ECT ~i "psihochirurgia", care pre~lIpu-
389
122 TRATAMENTE PSIHOLOGICE
o Bazele psihanalizei au fost puse de Sigmund Freud (stanga, sus). Carl jung (dreapta, sus) s-a departat de teoriile lui Freud, deplasandu-se intr-o direc1;ie in esenta mlstka,
ne executarea unor incizii in creierul pacieruului. au fost indelung cornbatutc. ECT continua s:l fie folosita, ~j uneori eu su cces, ins;1 psihochlrurgia a fosi in general abandonata. Opozitia s-a accentuat recent impotriva metodelor psihologice de iruerventie care sunt demonstrate in forme variate de terapie.
Sansele de succes
Este dificil~ dernonsrrarea faptului ca aceste terapii functioneaza cu adevarat. Daca se ia ell) grup de pacienti ce sufera de dlferite tulburari ;;i sunt supusi unor forme cle terapie, este probabil ca 0 treime din acestia sil. se simta mai blne, 0 treime vor ramane "1 fel, si 0 alta treirne vor prezenta 0 stare mal agravata, Cu toate acestea, ulterior, starea eel or care S-<iU facut bine se poate agrava, iar cei a carer stare s-a agravat se pot face bine.
Nu se poare spune ell precizie daca terapia a fost _ principals cauza a schimbarii sWrii pacientului, Adesea, pacientii sum ajutati de propria lor dormta de a se face bine sl mai putin de terapia In sine. Exist(! persoane care considers ca, de vrerne ce scopul terapiei este sa schimbe oamenii ~i ca aceasta se face pe baza conceptitlor rerapeurulul, procesul In sine 51a sub sernnul inrrebarii. lntre timp, numarul tratamentelor continua sa creases.
o Un mod de tratare a unei fobii, cum ar fi teama de searecl, are la bad terapia tomportamentaili. Paclentul este introdus incetul cu incetul ~i confruntat eu teama. Teama de zbor este de asemenea tratati astfel.
390
,--
Boli mintale
Mintea si creierul omului sunt atm de complexe tnciit: cbiar ~i La ora actuala se '~tiu foarte putine lucruri despre modul de functionare al acestora. Astfel; cauxele diferiteior boli mintale si tratamentele indicate pentru vindecarea acestora sunt dezbdtute En mod constant.
,/
M ;,tjo.rita:ea o<u~enilor 'intcleg cum si de ce se imbolnaveste organismul, Acesta poate f atacat de get-meni, cum ar fi virusii ce provoaca gripa. Apoi, organ i St1l11 I sufera de 0 boaia care poaie fi insotit<l de simptome fizice ca: febra, dureri articulare,
1---
I~
CORPUL OMENESC
o Radiografiile creierului arata diferen,ele dintre o persoana sanatoasa (stanga) ~i una maniaeodepresiva (dreapta). Activitatea eleetrica din ereier este reprezentata de diferite umbre. Zonele ·mai inehise la euloare din creierul persoanei depresive indica disfunqionalitatea.
o Strigiitu/ (de asemenea eunoseut sub numele de Tipiitul, 1893). de Edvard Munch, exprima ehinurile prin care tree bolnavii mintali. Se spune ea Munch insu~i a suferit un "colaps mintal" in 1908.
curgerea nasului $i dureri de CJP.
Minrea se poate de asemenca imbolnavi.
Cand se intamplii acesi lucru, sirnptomele se manifesta mai mult rnintal dedit fizic, III modul in care 0 persoana g3ncle~te, se comports si reactioneaza fa(J de alte pcrsoane, even i mente si situatil Medicii tncearca cle multi ani sa dcfineasca "sanaiatea mintala" i "imbolnavirea miruala" si sa Ie delimitcze. In general, sanaratca mmtala include abilitatea de a experimenta din plin bucuriile .5i rristeule t'ealitlt)j :;;i de a avea relatii normale c:u cei din jur. ImboJnavirea mintala "pare In mornenrul in care 0 persoana 111.1 mai este capabila sa se cornporte, sa invere, sa reactioneze $1 sa faG! bl,l siresului ~i prohlemelor irur-un mod adecvar,
Ce este normalitatea?
Este dificil s,~ dam 0 definitie a nonnalitatii. Toti avem fobii, contradictii inrcrioare si senti mente de lira .5i, uneori, unele pcrsoane sau shuatii ni sc par greu de abordat, Exista dcci Lin spectru larg de la normalitate I" boli mintale grave.
Definirea 5i descrierea sanaf;a\ii ~i a bolilor rnintale s-au schimbat ~i continua sti se schirnbe. In vrcmuri medicvale, "nehunii" emil inchisi In cdule si chinuiu In prczem, acesria sunt tratati in mod difcri!. in diverse colruri ale lumii, oamenii privesc in mod diferit ceea c:e CSI.e normal ;;i ceea ce cste an01111al. Normaluatea este deflnua de conventiile unei comunitau. iar reluznl salt incapacitarea de a se conforma
72 BOll MINTALE
acestora sunt calificate drept comportamente anormale. TOLu~i, intr-o altil cornunitate, un astfel de comportarnent poate fi considerat normal.
Bohle mintale sunt privite, de obicei, ca tulburari care afecteaza rationalitatea. Termenii "handicap rnintal'' sau "retardare mintala", se refera la 0 dezvoltare insuficienta a rnintii, acestea nefiind de obicei incluse in sfera bolilor mintale, Afectiuni ca migrena ~i epilepsia, desi rezulta dintr-o activitate slJbitJ a creierulu i 5i pot tulbura te m pora r comportarnentul, nu infiucnteaza gandirea rationala.
Sigmund Freud
Perioada moderns de ln~elegere a sanatatii )i a boilor mintale ;1 inceput 0 data ell Sigmund Freud 0856-1939), un medic care s-a ararat lnteresat de rnodul In care funcuoneaza mtnrea ,5i Cum aceasta se poate deregla. Dupa parerea sa, samltatea mintala lnsemna capacitatea de "a muncisi de a iubi",
Freud a fest unul dintre primii oameni ce all studiat nu doar rnintea constienra, care este alerta si rationala, ci !;ii "subconstientul" sal! mintea "inconstienta", ce sU ascunsa In spatele ceieilalte. El a dezvoliat stiinta denurnita psihanaliza - patrunzand in adancurile subconsrientului, pentru a descoperi cauze aSCU115e ale bolilor mintale.
Dupa parerea lui Freud, conflktele din timpul copil:lriei se aflit la baza multor bali mintale, 1':1 a observal t.:J unii pacienti ai sai
230
o Bolnavul mintal, inceardi sa-~i aline suferinta contempland actiuni periculoase, cum ar fi sinuciderea.
() Terapia prin diverse ocupatii este folosit:ii pentru a trata unele boli mintale. Paeientul
~
~
'" g i'ndeplin~.c sarcini sub
] supraveghere.
refuzau s.1 vorbeasca despre diferite aspecte ale vietii lor. Pare-au s;l interiorizezc unele experiente sau dorinte. Freud a remarcat, de asemenea, puterea pe care mintea 0 exercita asupra corpului, dnd simptome aparent fizicc sunt declansare de amintiri reprimare,
In tennent generali, exist:;! trei ripuri de boll mintale. uilburan nevrotice. tulbursri psihicesi tulburari de personalitate.
Tulhurarile nevrotice sunt relattv cornune.
Acestea apar atunci dine! oamenii nu rnai pot ss~i manifeste atirudinea fat:1 de bucuriile, grijile, temerlle Si supararlle normale ale vietii. Persoancle care sufera de aceste tulburari adopt:J manitestan tulburatoare de cornportament, de obicei pentru :,1 evita problemele pe care nu Ie pot rezolva altfel. Supararile si senumentele de vinovatie sunr cauze comune ale problernelor neuronale, Comportarnentul dereglat devine atat de exagcrat incat intervinc in viata de zi cu zi, jns:~ - foarte important - bolnavul este constieru de realitate .~i de asernenea stie G1 este bolnav
Tratamentul
Tratarea unei tulburari nevrotice implica, in general, idcnrificarea .,i atacarea sursei hoi i i. Acest lucru poate f ins" foarte dificil, Unele persoane afertate iau rnai degrabd droguri, cum ar fi tranchilizantelc si stimuleniele, pentru inlatumrea simp[ornelor, in loc sa se confrunte cu dedcsubturile problcmei. La r.1ndlll lor, clrogurik devin 0 necesitatc pent!1l pacienii, fara
de care acestia Ill! pot supravietui. Situatia acestora se prelungeste Si ea la infinit.
Psihorerapeurul este specializat in "traramenlui conversational" Acesta discuta ell pacientul, li pune intrebari despre trecutul sau, despre atttudini si terneri, pana cand ajunge sa descopere un indiciu relevant. Acesta poate cuprlnde uneori aspecte despre care pacientul nu doreste 55 vorbeasca, Cateodata, nevropatia dispare ca prin minune, cand pacientul recunoaste cauza exacta a problemei, sau g;lse~re 0 solutio pentru rezolvarca acesteia, I'sihoterapia, combinata ell prograrne medicamenroase alese ell atenne ~i supravegheate indeaproape reprezinta tratamentul de baza penrru vindecarea unor boli rnintale.
ExisW mulre tipuri 5i grade ale rulburarilor nevrotice, de la nelinisti usoare la depresii maniacale grave, Senttrnentele de neliniste ii afecteaza pe multi oameni. Aceasta este 0 reactie normals a expunerii la stres continuu. Devine 0 problem;'! cand aceste manifestan se declanseaza far,1 un motiv anurne si persists mult timp, en astfel de mac poate fi insotit de simptome fizice, cum ar fi transplratia, .palpitatiile, taierea respiratiel ~i durerile musculare.
Fobii
Fobia este 0 tearna nejustificata bp de 0 anunuta situatie sau LIIl anumit obiect, ce are ca rezultat manifestari de neliniste: Majoritatii oamenilor le este frica de unele aniruale, dar 0 fobie alecteaza intr-o mare m,1Sllr::l viata de zi ell zl, deoarece persoanele care sufera de aceasta incearca sa evite cauza temerii lor. Paianjenii si serpii sum usor de evitat, dar flied de a ie.5i in spatii largi, deschise (agorafobte), sau de a rarnane III locuri inchise (claustrofobia), pot afecta enorrn viata unei persoane.
Persoanele C,lIT sufera de nevropatii, marufestate prin obsesii 'i c0115tr.1ngeri,' sunt inorpabile de a avea () [udccara corecta, Obsesia este un gand sal] 0 idee care patrunde in mime .,i nu dispme; consm1ngerea rtprezinta nevoia de a aveJ anumite manifesr<lri de compol1:Ullent, chiar dOlc;1 nu este necesal- S,!U folositor.
o Lob;Y;ntu/, de William Kurelek, este 0 redare prin picturii a disperiirii schizofrenicilor. Aceasta pictura a fast realizata dupa ce Kurelek a fast atins de bcala, lavarsta de 26 de ani.
o 0 data cu aparltla propriilor sale suferlnte pe panza, Kurelek s-a vindecat treptat, Douazeci de ani rnai tarziu artistul a pictat Dupa lobirint
Asernenea tulburari pot fi rezulratul unor dorinte neimplinite sau sentimente de vinovatie din subconstient. Ipohondrii sunt obsedati de modul de lunctionare al orgarusmelor lor, inchipuindu$i permanent G'( ceva nu merge bine,
[\evrozele isrerice pOL f insotite de efecte minore, cum ar fi tremuraturi sau srnucituri, sau cit, problerne grave ea pierderea vederii sau ::1 capacitatii cit: a vorbi. Desi debilitarea este foarte reala, iar pacientul "nu se preface", de obicei nu exisra cauze ["1zice evidenre. De asemenea, rome fi doar mijlocul plio care rninrea incearca sJ evire o crizJ ca, de exemplu, marturisirea unui accident ingrozitor.
Bolile psihosornatice sunt foarte reale.
Adesea, afectiuni ca eczernele. migrenele $i ulcerul duodenal, nu sunt provocate de cauze t"izice, ci de mime, care se confrunra ell problerne emotionale.
Depresia
Nevroza depresiva esre probabil cea mai grava afectiune nevrotica, Cei care sufera de aceasta slim incapabili s;'I tread peste necazurile vietii intr-o anumita perioada de timp, Ei sunt cuprinsi de trisrete, apatie si letargie, pana dine! mintea lor nu mal functioneaza normal, }\ceast1l. boala poate aparea in urrna unui puternic eveniment nefericit, ca rnoarrea unei fiinte dragi Salt dupa a boala epuizanta. Uneori, I1U exists nici 0 cauza externa evidenta, caz in car depresia este endogena.
Asernenea alter bali mintale, cauza fundamentala a bolilor depresive pOcHe fi reprezentata
231
BOll MINTALE
de rnodificari de ordin chimic in inreriorul creierului. Principalele simptomc ale acesteia sunt: insorrmii, iritabilitare, pierderea poftei cle mancare -,;i lipsa puterii cle concentrarc. intr-o faza avansata a bolii, pacienrul poare incerca sa se sinucida, probabil cu scopul de a-I scuti pe cei dragi de "povara" pe care accsta 0 reprezinta.
Destul de des, clepresiile usoare pot fi vindecate prin intreprinderea unor auivitJ(i, cum ar fi calatortile sau Inccpcrea unu i program de cxcrcitii regulate, lnsJ calli rile mai grave pot necesita tratarnente medicamentoasc combinate cu psihoterapie. Medicamentele .)i ingriiirca pot ajuta pacientul sii depaseasca situatia in care se afla.
Psihoze
Ca :;i in cazul nevrozei, () persoana care sufera de tulhurari psihice prezinta dcrcglari de comportarncnt. Diferenta este cJ psihopatul pierde contactul ell rcalitatea.
Tulburarile psihice organice apar arunci cftnd procesele mintale suru dcrcglate de deteriorarea fizica a creicrului, provocata de rJni sau tumori, In cazul "in care nu exist'! 0 cauza fizic;! evidcnta, boala poarta denumirea de ciereglare fizie;} functionala,
Mania depresiva sau tulburarea bipolara implica perioade de cornportament depresiv (asernanator nevrozei depresive), ce alterneaza CLl activir.:.\ti rnaniaco-entuziaste exagerarc, Pot exista perioade lungi de stabilitate intre cdc doua faze. in timpul f,IZci maniace, paciernul pOJ Ie deveni agresiv si insenxibil t~lIii de ceilalti, COIll]X1It<1111ennll poare Ii uneori insotit de iluzii, in timpul falci depresive, bolnavul se poate simli persecutat, ajungfind uneori s,1 se sinuciua,
Pacien1;ii cu \.ulburari paranoice suferJ de halucinatli. Ei pot avea halucinalii de gelozit:', dinu u acuza pe persoana iubita de infklelitate. Pot. avea de asemenea haludnatU de grandoare, considel'andu-se persoane superioare - lIneori chiar ~i Durnnt;:zeu i\J[ii pot avea halucinatii de infedodtate, aur.()sugerdndu-~i scopuri ln~lte ircale, in vederea depJ,~irii sentimentului de e:;ec. Persoanele care se siml pcrsecutate SlInt
convinse ca roata lumea, chiar ;;i persoane necunoscute. vor "sa Ie faG! I-aU".
Schizofrenia esrc uneori descrisa ca 0 "rnintc fisurata", Ull iermcn rnai exact ins,! <II' fl cel de "minte lmprastiata - () dczorganizare a gandlrii . ~i a comporramentului normal. ACGIsta afectiune cuprinde adesea mal multe etapc, dcclansanduse dexeori III tincrete. U taza poate incepe IJI"llS(' dar detasarea de rcalirate se face de ohicei treprat. Personna devine din ce in ce mai putin capabila sa se concerureze ~i sa comunice, avand rcartii necorespunzaroare vis-a-vis de ceea ce se pctrcce in jurul lor .,i E1cand gesturi ciudate $i f,lra rost, Procesele mintale s('; confunda, iar in miniea pacienrului gandLilile par sa inceteze, sau s:l se 1118 nifesre ca ~i eu m altcincva le-ar fi pus acolo. 1';lcientu! simte G\ mintca :;;i corpul i-au fost "[urate" :;i poate incepe sJ auda voci si sa sirnta senzatii ciudate pc piele, In cazul schizofrcniei paranoice. simptorncksum Insolite de xernirncntc de persecutie.
Schizofrenia are la b~lJ un dezechilibru In biochimia creierului sl poatc fi eredirara. Pacientii sunt de obicei intematl Tn spirale, pentru consuliare si tratarnent. Dad xrarca pacientului se agravcaza , acestuia i xe aclministreaza tratamente de psihoterapie si reabilitare, iar (I<IG{ esre posibil se intoarce acasa.
Dependenta
Dependentele obisnuire, cum ar fi ccle de droguri sa 1I alcool, sunt adesea considerate hoi i rrunraie. Nevoile persoanci dependente pun Sl<lp,lnire pe gandurile sale, iar pcrsoana devine uneori incapabih'! sa tr;1iasc;1 sau s:) rnlinceaSG~ in mod normal, tllcaldnd panJ si legea rcntru a ob(ine camiLJ~i din substanta clorit;1.
Alcoolismul ni se p<lfe ceva normal, deo>lrece este acceptat din pUllet de vedere social.
Consurnul de baurun alcoolice In sorictatc poare duce I;r alcoolisrn, ('anci 0 perso;ln3 recurgc b acest lucru ualuril.<i xtresului. Clncl persoana se rrezeste din starea de betic, problema persisut. la acea-ra ;lc!iillgandu-se 0 stare <.I' mahmureala. Reaqia imediat:! esre de a se imlxna din nou .
Dependcnrclc de' televizor, jocuri pe computer si jocuri de norxx: sunt afectluni mal recente, I'crsoanele in caLi:!.;! xunt ~t5t de incantate de acrivirJ(ile lor incat ard de ncrabdare sJ le repe:e. Copiii pot devenl rt'tra,;>i .'ii nesociahili in urma jocului pe calculator Girt' le (JCllP:] LOt ti111 pu 1 libel'
Constiinta societatii
ExistJ pcrsoane 'Cll clil~rite grade de boli mintale til oric.c scxicrare. Tipuule ,"ji ,',tadiik lxdilor sum greu de In\ elcs pcnrru pacient], prierenii ~i rudele acesiora ~i ad(;s('~ chiar ~i pentru medici.
De-a lungul anilor, oarncnii au devenit din ce In cc mai constienti Gl indepartarca paoentilor de sOl"i<:\al<.:. cu exceplia cazurilor FO"lrte grave, It' poare f eJ8"umltoare si ponte chiar sa actioneze imporriva oricarui iratamcru sau regim. In trerur, persoanele care aveau cornportamenre anormale era u irncdiat inchise in azil, ia r aCC"Jsta atirudine exi.'I::1 ,~i In prezent intr-o anumitJ I1l<JS\ll~1. Totusi, atiiudinca fa(,! de bolile miruale <I inccput sa se schimbe, iar oumenilor a inceput ,,:] le pcsc de bolnavii mintali, sJ-i ajute ~i si\-i trateze
o Pacien~ii care dorese sa revina la viala obi~nuita dupa ce au petrecut 0 perioada intr-o institu\ie de boli mintale, i~i petree diteodatii timpul intr-un sanatoriu pelltru bolnavi afla1i la "jumiitatea drumului", ocupandu-se de activitii1;i obi~nuite nestresante.
00 Doua scene eare arata progresul (are 5-a reali· zat in terapia bolilor mintale de-a lungul sewlelor. Lucrarea lui Hogarth, Coso de nebuni (sus) face parte dintr-o serie de luuiiri, intitulate Progresul deprovafilor. Femeia alre joadi golf este 0 pacientii a spitalului "Sfantul Andrei" din Northampton.
2j2
''16!'iW'corpul omenes(: 8 AC1IVITATI ALE Cf:LlU{ULU Cmpul ornenes(' 61 TUl.DURA.Rl 1:\1 ALI;"fENTATIE
CORPUL OMEN ESC 99
Bolile sistemului nervos central
Locomotia, senxatia; giindirea, uorbirea si sentimentele se bazeaxa pe structurile complexe ale celulelor neruoase ce formeazi:t sistemul neruos central; care poate.fi afectat de 0
uarietate de disfunctiuni ~i boli.
N ervii trimit ~i transports mici semnale electrice prin intrcgul corp. Ei sunt implicari In roate actiunile noastre siin [elul in care percepem lumea din jur - prin vedere, 2lU7., miros, gust ~i atingere.
Sisternul ncrvos are doua parti prtncipale.
Una dintre ele esrc sistemul nerves perileric (SNP). Nervl! Sl\P-ului se ramifies pnn corp .5i ajung in Iiecare parte a acestuia, de la trunte si sprancene pana jos la varful dcgctclor mainilor .5i picioarclor. Cealalta parte este sisternul nervos central (SNC). Acesta este format din creier (centrul cle comanda ~i de control 211 Si5-
temuiui nervos) .~i rnaduva splnaril, care coboara de ia crcicr prin runelul format cle oasele coloanei vertebralc. SNC primesre semnalele nervoase de lntrare de la 5_NF si transmite semnalele de comanda de icsire prin SN1' c:1rre roate partile corpului. Creierul este 5i loeul in cue oamenii giindesc, percep 5i sirnt.
Simptome
Sl\C-ul efectucaza multe sarcini, astfel simptomele problemelor legate de S'JC sum foarte variate ldentificarea sursei problcrnci in sistcmul nerves esre dilicila pentru ca bolile si ledri le ncrvilor inrr-o parte a sistemului apar ca simptomc deparre de locul in care se aFla adevarata problema. Catcva dintre simprome sunt piercJerea sirntului tactil, sl:lbirea sau dificultatea In locomotie, pierderea capacitatii de a vorbi. tulburari de vedere, confuzic, arne\ea];1 .~i pierderea cunostintei.
Exista mulre boli care pot sa afecteze SNCul. Doua catcgorii principale de boli sum cele care implica problernc ale alimentarii cu singe si cele care implica infectii. ExisW multe ximptomc provocate de 0 leziune rizica, adesea ea Ins;l~i provocata de boala.
Ca orice parte a corpului, SNC are nevoie de alimentare vasculara. Intreruperea al irnentaril cu s{lIlge rnai rnult de cateva minute provoaca probleme ;;;i celulele nervoase incep sa moara. La creier mai exists 0 problema - este inchis in Clitia osoasa rigkhl fermata cle oasele craniului, Daca in interion .. Ll craniului se deterioreaza un vas sangvin, apare 0 sc:urgere de siinge ce mareste presiunea asupra creierului,
Tn cazul unei congestii cerebrale alimentarea eu singe a unei psrti a creierului inceteaza dintr-un motiv oarecare si celulele nervoase ale creierului private de substante nutritive pot sa moara, 0 artera ce aduce sangele
o Congestiile cerebra Ie sunt provocate de hemoragiile vase lor de sange din cutia craniana ~i de blocarile alimentiirii cu siinge a creierului, care provoadi infarcte (moarta de tesuturi), Multe hemoragii sunt provocate de ruperea unui anevrism (0 umflatura pe 0 artera slablta), Blocarile apar cand se formeaza un cheag de siinge (tromb) intr-o artera bolnava, sau cand un cheag format In alta parte a corpului ~i transportat de sange (embolus) se intepene~te ~i blocheaza 0 artera din creier.
---.
(
anevrism in
artera ---,9q,E"'"
cerebrala antarloara
CAUZELE CONGESTIEI CEREBRALE
hemoragie
infarct (blocare de artera)
un cheag de sanqe s-a format in inima ca rezultat al stenozei mitrale
embolusul (0 bucata mica din cheagul de sange) poate sa ajunga la 0 artera cerebrala si sa 0 blocheze '
sclerozata
317
99 BOLILE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
la creier poate fi blocata de tromhoza, sau un cheag de sange. Acest lucru st' poate daiora unei probleme exisrenre precum arteriosclerOZ;J, cand peretii arrerelor se 'ingusreaza si se imaresc 9i. .... 'sau ateroxcleroza, dind 5C dcpunc grasune pe interiorul peretilor arterelor
A!U cauza poate [-j embolla - un cheag de sfinge sau 0 bucata de tesut din alt;! pane a corpului, precum inima sau plarnanii, e transportal prin sistemul circulator spre creier ~i se blocheaza in vasele sangvine mal inguste. 0 ~Jlt;l cauza a rongestiei cerebrale este hemoraghJ ccrcbrala - scurgerea de sange dintr-un vas sangvin deteriorat din entia craniana Sc'ingele poate lfl~ni prirur-o zona ;1 pcrctclui vasului de sc'inge care eSLe prea subtire )i asermln;!!.or cu un halon - acesia este ancvrismul
Diieritele zone ale creierului coruroleaza diferire procese in anumite parti ale corpului. Congestia cerebrala are sirnptorne diferite, in functie de cc pane :J creicrului :1 fosr afectat Acestea includ pierderea CJlxlcirJ[ii de vorbirc, paralizia sau amortirea unor p;lrji ale corpului, slabiciune, confuzie, arneteala .)i poate lesinuri. Paralizia sau intepernrea st' produce adesea pe o singnra parte a corpului, deoarece de ohicei doar 0 pane a creierului este alectata.
Cine se afl3 in perkol?
Corigextla cerebrala eSle mal prolJaiJih1 la cei c:u tensiunea arterials mare si/sau Iumatori. Alti Iactori de rise sunt diabctul, nivclul 'inalt de colesterol in sange, bolile de inima .)i cazuri de congestie cerebrala in Iamilie. Congesria cerebrala afecteaza oamenii rnai in
3 III
var~t;l, In sp(;Tbl barbatii peste 65 de ani.
Aproxirnativ 0 rrcimc din congestiile cerebrale sunt fatale_ Congestia cerebrala e.'il:e una dintre cele rnai lrecvenre cauze de deces in lurnca occidentala. 0 alta trelme las;'! in urm. daurie pcrmancrue ~i infirrnitati. in ultima
o Congestia cerebrala nu irnplica neaparat sfar~itul vletii active. Fizioterapia in primele stadii ~i in stadiile mai tarztl ale recuperarii dupa 0 congestie cerebrala, ajutala redarea functionar]] membrelor afectate.
treime, bolnavii 15i revin 1:1 Limp, dar simp" tome Ie pot dUJ,1 mal multe luni,
Socul ischemic temporar (SIT) S,Hl aracul ischemic temporar (Al'I') se numeste 0 minicongestie cerebrala Simptornele sum rnai puiin grave ~i dur-eaz;! un limp scurr - mal putin de 0 zi. Cauza esre blocarea temporara a unui vas de sange din creier, ceea ce duce 1:1 I ipSe! de s:.ingc (ischcrnie) In tcsuturtle pe care Ie alimenteaza. Motivul blocarii poate s", fie un embolus. Simptomele depind de regiunile afecrarc ale creierului.
SIT esre desrul de frecvenr la vfirsl<1 de peste GO de ani. Efecrele pot fi vagi si scurte, 'Ii pol Fi puse pe searna unei simple ;\I111<:,(eli", dar de fapi prevesresc 0 congestie cerebrala.
Presiune asupra creierului
In interiorul cutiei craniene creierul esre protejat de trei straturi de membrane, sau meninge. Ruperea si sangerarea unui vas sangvin din meninge poate pl'Ovoca 0 inflamatie care exercira presiune asupra creierulni si Ii 'intre-n 1 pc 31 i men ra 1"(>;.1 CI.I .'i~_nge_
Ruperea unui vas ~angvin meningeal poate n cauzata de anevrism sau de 0 lovitura asupra craniului. Umflarea este dureroasa, pentru cil ineningele confine nervi care detecteaza atingerea ,5i durerea, jar creierul - surprinzaror - nu conrine. Heruoragiile mid pot sil tre>lcl si sa se vindece, cia r cele mali adcsea neccsira interventii chirurgicale.
Exista mai mulre tipuri de hemoragii, in functie de Jowl sfingerarii. In hemoragia subarahnoidn, sangelE' SE' scurge Intre strand meningeal interior. pia rna rer, si eel rnijlociu, arahnoida. Areasta apart rnai frccvcnr 18 vilrste intre <10 $i 60 de ani, eel mai adexea Iemei, sl 1<1 eei ell rensiune arteriala mare. Sirnpromele includ durere brusca de cap si
o victim a a conge s ti .. i corebrste ex .. ",eaza mi~carile buzelor In fata oglinzii (stanga) ~i Indica Imaglnl pentru testeres recunoester« obiectelor uzusle (5U5). Pacientii cu tulburari de vorbire sunt ajutati prin introducerea /itere/or /ipsa in cuvintele care se refera la imaginile de pe carronase,
puternica, greturi, intepenirea cefei, incapacitate de ,J suporta lumini purernice, lesinuri si pierderea cunosuntei. Pot aparea si simpiome ale congestiei cerebralc. Esie nevoic de asistenta rncdicala de urgenta, penrru d unelc cazuri sum fatale, Prcslunea silngeiui poate cauza \',lLJm,)ri permanenre ale creierului.
lntr-o hemoragi c sulxlurala in tervine de obicei 0 sangerarc lenta din -vasele sangvine mid dintre strarul mijlociu arahnoida si stratul exterior dura mater, Simprornele stint "i .. nilare cu cele ale congestiei ccrebrale, dar ,Lpar treptat, in dccursul mai rnuhor saptarnani. Aceasta afectiune tinde sa apara Ia varstnici sau In unna unor lezari elk capului.
In CJ7.ul unei hernoragii exrradurale exisra
o sangerare in [uru] strarului exterior, dura mater, Accasta se datoreaza adesea unei tracturi craniene. Simptomele indue! durere de cap puternica care roare s;l apara cu mai mulre Ot'e dupa nlnire, ameteala, greturi, vars,ll.uri $i pierdcrea cunostintci Asistenta rnedicala de urgenta esre vitala,
de complicate. Procescle care sc bazau pe aceste cclule nervoase IlU mai pot avea loc: rniscarea unci p<lrt;i a corpului, interpretarea mesaielor ncrvoase provcnite de la un organ de simt sau recunoasterea unei pcrsoane.
in a numite cazuri, alte celule nervoase ~i alre trasee pot prelua sarcinile celor care au Iosr picrdute. Asa sc 11llihnpU1 <::1 oameriii eire
CORPUl OMENESC
99
o Pozitia caracteristica a unui copil care sufera de meningita este provocata de intepenirea cefei. Alte simptome sunt febra, urticaria. varsaturile ~i durerile de cap intense.
au suferit () congesrie cerebrala, de exernplu, l~i pot n:cJpilra treptai capaciratea de utilizare a unui mernbru salt s~l Invert: din nou ~a vorbeasca. Adaptarea si refacerea pe accasta cale necesira de ohicei aiutorul psihoterapeutilor.
Infectii
Germenii 111ic; precum bacteriile sau virusunle rot s,'j infecteze sisrcmul nerves central, 35;) cum se Iruampla ~i eu alte pJr1i ale corpului. Uneori infecriile pun viata in pericol, in special daca sum afectati nervii care conrroleaza Ix1L;lile inimii, respiratia sau alre proccse vitale.
in cazul meningitei, strarurile din iurul ereierulul (rneningeJc) se inlectcaza si se inflamcaza. Gerrnenii aiung in sange prin pl:lrnani, sau pot patrundc III cutia craniana prin urechi S[lU prin sinusuri. sau prinir-o lezare a capului. Adesea nu exista un iraseu de intrare evident: si nici un motiv clar pentru aparitia inlectiei. Sirnptomelc inelud greturi, varsaturi, febra, dureri de ('31', intepenirea cefei, teama sau durerc la vederca luminilor putemice, ameteala ~i pierderea cunostintei
Meningira draW poare sa dbpar;1 singura ,_;i sa nu laxe ttl urrna efecte _ Mcningita bacteriana poate fi mull mai grava, chiar fJLaI~L Cmflarca si infcctia pot afecta creierul in mod
Diagnostic ~i pronostic
Cu tehnologia moderna se pot diagnostica acurn hemoragiile cerchrale si altc holi ale S.\.Jc. ExisU raze X conventionalc 5i metodc mai noi de scanare. precurn tomugrafia computerizaia (TC) si rezonanta magneuca nudeara (ll.!vINl. Acestea permit medicilor s:i vada tcsururile rnoi din interioru] cutiei craniene sau ;1 coloanei vertebrale si s:'i localizeze tipul si pozitia problemei ell 0 precizie mult mai mare decar ca razele X conventionale.
Pronosticul pentru victime!e congcstillor cerehrale estc variabil, Uncle tipuri de celule ale corpului, precum ccle din piele, se pot rnultiplica penrru a reface deteriorarilc CeluIde nervoase deteriorate prin lezari, inlectii san alte problerne IllJ rot face acest lucru - rnai ales cele din sisremul nervos central. Incapacirarea de rcconstituire sc datoreaza partial Iormelor 5i interconexiunilor lor extrern
o Germenii care provoaca meningita infecteazZi meningele (cele trei straturi de membrana care protejeaza tesuturlle sistemului nervos central). Meningita este periculoasa ~i necesita un tratament prompt.
POZITIA MENINGELOR
lichid cerebrospinal
j19
99 BOLILE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
ireversibil ~i 53 dUG! la picrderea unor capaci(Jt; mintale, la surzire sau orbire, in special in cazul barranilor sau a celor [oane tineri, Tratarncntul medical urgent este extrem de importam la prima suspicrune de meningit~1.
Encefalita esre inflamatia celulelor creierului (nu a meningelor). Apare singurJ sau poate fi 0 cornplicatie a ore-ionului, pojarului sau a monon uci eozei infecrk lase, sau. Cazurile grave sunt cxtrern de rare: dar due la paral izie, picrderea vedeni, vorbirii ~i auzului, $i chiar coma. Bebelusii ~i oamenii iJ.1Lran; sunt mal ale,'; in pericol, Tngrijirea medici lor cxperti este esentiala intr-un stadiu cilt mai Incipient,
Tumori
Cresterca unei rumori in creier blochcaza alimentarea ell sange ;;i exercita presiune asupra celulelur creierului. Poate provoca dureri de cap, greiuri ~i tulburari de vedere, si alre parn ale corpului pm fi afectate treptat. Exista mai multe tipuri de turnorl, dar in ciuda mitului popu la 1-, de sunt foarte rare,
Tumorile de pe maduva spinarii implieJ dureri de spate si pot afecra funcriona rea membrelor, intestiriclor si a vezicii. Tratamentele acestor tumori includ 0 cornbinatie de chirurgie, radiorerapic si medlcarnente.
Degenerarea
/I,'llilte pJni ale corpului se uzeaza si se degenereaza ell varsta. Uncle parti ale SI\C-ului sunr vulrierabile la anumlie tipuri de degencrare, care de obicei alecteaza senzati He ~j miscarilc
In boala Parkinson - () afectiune cronin) ptogresiva - sum disrruse «elulele nervoasc din anumire p:1qi ale centrelor moroare ale creierului, specializate pentru controlul miscarilor. AceSLe cclule produc in mod nOI-mal substanta chirnica necesara crcierului numita doparnina. Simptornele bolii Parkinson
o Rigiditatea muschilor ~i akinezia - difieultatea in efectuarea unor miscari automate - determina pozi~ia aplecata anorrnala care este caracteristica bolil Parkinson.
suru trcmurul incontrolabil sau rniscarea repetitiva a unei partl a corpului, si 0 Lot rnai mare d ificu lLa Ie 111 miscari precum mersul ~ i vorbirul. Scrisul de mana se schimba sl devine; mai mic. Mintca de obicei nu este afectata. Aceasta boala afecteaza oameni ell varste de peste 75 de ani. Boala nu poaie fi vindecata, dar simptomele pot. fi ameliorate ClJ ajutorul medicarncntelor. in special L-dopa. Pe IfLnga ace-su-a, aiutoareie flzkc 5i aparatele ajuta bolnavul s:l mcntina ° viata activa
Coree a lui Huntington esl.e o boala erediI;H~1 a creierului care are ca rczultar miscari incontrolabile ale corpului si schirnbari de personalitate Fa esre rara $i nu poate Ii vindccata, Conxilicrii genetici discuta efectele holii, si probabiliratea ca copiii s,l fie afectati, cu mernbrii tam iii i Iur in care aparc,
l-:xista un all grup de problernc ale sistcmului nervos cunoscut sub numele de tulburari functionale. Aceasta Insernna c~j boala se naste din [elul in care lucrcaza sau Iuncuonc-aza celulele nervoase, rna i ales III actiunea lor chimica, $i nil (lin defecte fizice sa u structurale.
Printre tulburarile lunctiona!c ale SKC se nurnara dureri!e de cap, migrerielc, epilepsia )i vertijele. Acestea sunr subiecte vastc de discutie ;;i sunt tratate ill articole separate, la fel si bolile degenerative cum ar f dernenta, boala Alzheimer, si scleroza ill placi,
o Laserele eu argon sunt folosite pentru inlaturarea tumorilor, taierea unor pa'1i din tesutul crelerului ~i cauterizarea ranilor si'mgerande.
zona serrzoriala - epilepsie grand mal ce incepe eu furnid!turi sau intepeniri ale degctclor mainilor sau picloarelor, ce se impra~tie in restul corpului
lob temporat-- zona vizuala
crize focale ce ineep
cu plascaltul
buzelor, lingerea lor
eu limba, grimase sau
smuciri ale capului
ZONE ALE CREIERULUI ~I CRIZE DE EPILEPSIE
pozitia talamusului - cpilepsie petit mal
hipoeampul - epilepsie grand mal ce ,ncepe cu mirosuri ciudate, -----""'<:::"..;:=..mi;;i halucinatii sau fenomenul deja vu '
Petit mal, 0 forma u~oara de ep;lepsie, etecteaza talamusul, 0 regiune aflata adanc in creier ale care; celule "treduc" creierului impulsurite electrice venite din corp.
in cazul crizei grand mal, atM zonele tnotorii cat ~i cele senzoriale ale creierului prezinta activitate electrice tulburata. Tn criza (ocala, tulburarea apare intr-o singura zona.
zona motorie - epilepsie grand mal ce in cepe cu -~~...----- smuciri ale degetelor
malnilor sau ale picioarelor, ee proqreseaza in intregul corp
conturul eorpului calos (conecteaza arnisfera stanga ~i
dreaptii
zona auditiva
320
'!!6';';' Corpul omenesc 'i SISTElVICL KERVOS Corpul omencsc 93 LEZICNl ALE CAPULlJJ I
Consilierea
Schimbdrile cu consecinte de lungd duratd din structura societi#ii occidentale au creal probleme sociale care se pot rezolva doar cu ajutorul unor
.-.. servicii de consiliere ~t unor grupurl de auto-ajutorare.
Consilierea este indnnnarea sistematica ofenta de 0 serie de consilieri in cadrul careia se dlscuta problernele unei persoane sl se dau sfaturi. Consilierii pun la dispozitia celor care au nevoie experienta 5i ajutorul lor. Consilierea traditionala provine din diferite surse: din farnilie, in special din partea membrilor mai in var~l,l cum ar fi bunicii; din biserica: cle ia medici de fa milic , c.are, pe Jiinga faptu 1 ca ofera sfaturi medica le. a u fast aoesea consultati in probleme variate, de la scof ~i profesori, si. de aproximativ un secol, din articolele UDm ziare si revistc.
Cum functioneaza consilierea Terrnenul "consiliere" descrie discurarea problernelor de ('<lIre un consil ier 5i un client, in asa fel inclL clientul estc ajutat s:1-:;;i identifice propriile probleme ~i ~:1 inteleagd sursele problernelor respective.
Consllierul il va ajuta pe client s~l analizeze posibile solutii fJrJ sa ofere vreun "far precis, solutia problcmei Hind asrfel c.ea aleasa de client ~i nu de consilier. Aceasta poarra dcnumirea de consiliere "indirecta". In pranid.
r-- tcrrnenul "consilierc este lolosir pcntru a dcscrie 0 mare varieuue de servk.ii care irnplica asigurarca de inlormatii !ii sfaturi cle c:ll.l"e un consilicr unui diem. Consilierul se va folosi de propria sa experienta pentru elaborarea sfatunlor Consilierii cc p()~ecIJ calificari profesionalc SU 111 111 general i nsrru iti pcnrru consilierea indirccta. Oricinc apcleaz,j la lin
consilier are dreptul sJ "tie CO2 calilicari si prega tire are acesta, pentru a se asigura ca experienta consilierului este potrivita nevoilor sale.
Secolul XX, odata ell destrarnarea srructurii traditionale a societatilor mici si separarea familiilor, a cunoscut aparitia unei forme mat structurale de consiliere pentru a face fal.;[ circumstantelor schimbate. 0 varietate mal mare
o Akoolismul este una dintre (ele mai des intalnite forme de dependents. Alcoolicii Anonimi, infiintatil in America in 1935, are acum peste un milion de membri in 92 de ~ilri.
o Multe cupluri ce se confrunta cu dificultati in casnlcie apeleaza la servicii de consiliere maritala,
CORPUL OMENESC 121
o Serviciile de consultanta ~i grupurile de auto-ajutorare conduse de ~i pentru femei joaca un rol important in ajutarea victimelor violurilor sl violentei conjugale sa tre a cil cu bine peste ceea ce Ii s-a intamplat.
:;;i mai complexa de problerne pun 1,\ incercue comuniratile uctuale, unele irnediate ~i individuate. altclc mal ri'lspilndite Cauzele problemelor actuale sunt nurneroase, iar unele trararncnte pslhologicc necesita conxiliere la niv ,1 de specialist],
o asrlel de psihoterapie estc un tratament de lung,~ duruta pentru prohlcme mal grave, cum ar fi dcpresia, nevrozele de anxietate ~i stresul. Consllierii sunt de ohicei psihiatri callficati, ins:l consilicrca Face parte de multi ani din instrulrea asistentilor sociali, iar echipele de asistenri sociali se specializeaza In solutionarea unei Iargi varietati de problems, inclusiv 111 cadrul cenrrelor de acordare a aiutorului de urgenta, menite sa of ere sfaturi si consolare victimelor unor dezasrre naturale sau provocate de om. Alte problerne cu care se confrunta un consilier sunt abuzul de droguri, bol i CLl 0 durata indelungata sa u aflate In faza terminals :;;i divorturi.
Aceste problerne au dus la constituirea unor grupuri de auto-ajutorare cum ar fl Femelle Tmpotriva Violului (WAR), Alcoolicii Anonimi (AA) Si conslllere penrru bolnavii de SIDA. Teate acestea au determinat guvernul, de obicei prin intermediul autoritatilor locale, s~ asigure servlcii de consulranta 'in cadrul prograrnelor de servicil socia le. In calitate de serviciu de consultants pe (imp de criza, serviciul Sarnaritenilor Iuncrioneaza inca din 1953. Voluntarii, asistati de obicei de psihiatri, psihanalisti ~i medici, of era prietenie ~j consulranta celor care Ii conracteaza de urgent.1. ziua SHU noaptea.
Drogurile
Consumul de droguri are mal mulre forme si ~e irnpartc de ohicei in diverse em:gorii - este fie daunator (abuzul), fie 0 practica inuccepta-
~ bila din punct cle vedere social. DmgurUe t~ aflare in discutie cuprind heroina .5i alti
CONSILIEREA
o Abuzul de droguri este 0 problema mondlala grava, iar dependentil au adesea nevoie de consiliere speclata, de lunga durata, dar ~i de asistenta medicala, care sa-i ajute sa renunte la droouri, atat fizfc, cat sl mental.
derivati ai opiuiui, cocalna, solvcntii. amfetamincle si ahe srimulem e. canabis, ecstasy ~i al(i halucinogeru, sedative $i trarx.hilizante, a I ['001 si tutu n
Conxumul acesior droguri ponte durc la dcpcndcnta, :-1(11.1 III cazuri rnai gra\·Te, chia r la boll. Ace,~leJ pot fi periculoaxc milt pentru eel care consum.t droguri, c'il ,;;i pcnrru familia, priotcnii acestu ia "i ponrru ",,('ielak in general. De exeinplu, pcntru a-:;,i procure drogurile, multi dependent: pOI reclll-ge chiar la crime. I'd:! tia cl i ntre cd 1Il7ul de alcool ,~i violenta In l'amiJic este de mult cunoscut.t.
Pernru accstc problern.. exist;'] servicii de consulranta. Confcrinta Permancnta asupra Ahuzului cle Droguri C:iCODA) a.'; igll l'<" 0 sehe Illlr-C,lg:l de servkii in Mare~l Britanic. Acestea sunt capabile sJ pun8 consumaiorii de droguri ;;i victunele aCC,'itora - de excrnplu rudele - in contact ('II auroriratile locale S~'lI Cll organizaui independe-nrc. Ajurorul acorclat variaza de 1,1 consulrarua ~i sfaturipilni\ ]a uiutor medica I, in scopul rczolvarii problernci.
C'ind eslc n cces ,11, cUllsil icrul, in~eleg:lIl( I dificulrarea prin care treee () pcrxoana dependcnra, Ii poaie rccomanda adJrost sau relugill eJnci este poxibil, s.iu chi",. ajurorul u nu! grl.lr· in roare aceste cazuri eSLe important penlru COT1SU rna l.oru [ ue clroguri ~J g:1seasc;) sfaluri ~i consilien.: in miJlucul UIlO), perso:1ne care IlU il judeG1 pentru ceea ce facc_
Violul ~i violen1a in familie
Slatistici!e alarmantc privi.ncl cazurilc de viol araU () cre~tere ~! illcide11(ei acesl.i Ii delict s:w pome rt: rn.:zt'nt<l 0 ma rv dorin(,) ~l vi Cl i mclor dc ,-.-1 elenun!:L ::iehimlxlri Ie in proeeduri Ie ?i atituciinea jl()li~ici ;;i anonirnatul <lcordal viclillldor dilL! apar in tribunal .IU incurajaL leillei I e .s~1 den u n\e accoStt' aete,
Serviciilc de consulLanlJ' sunt aculll dLSponibile in cl(ir'ul seqiilor dl: politie pelll.nl a acorda ajulor imediat vicl.illlcJor ~i exi;;i.J Illulte organ;7,a(ii meniLt s:l previn.l (00-
~ecin\ele pl: rcrrnen lung. Grupul \X/oillen Againsr Rape I\VAR) (Ferneile ImpoTl'iva Violului) a ccrut s~l se fad modificari in legile ~j prlJn:durile exisiente penrru protejarea ?i ajutorarea victimelor violurilor. Fste deosebit cit' important sprijinul din parka farniJici, prietcrulor salt unui partcner, Vlctima are ncvoie de timp pentru a-)i cxprima furia si frustrarea, Fste irnportanta cvitarea oricarui element de auto-invinuire, iar in majoritatea zonelor exist:"l centre de spex.ialitate care otera aiuror.
Violenta conjugala csre 0 problema laTt; r,lsp;])lclitfi, fiind asociat;1 adesea eu abuzul de alcool, _;;i exisL:1 multo agentii de sprijin in une!c [:1n, Acestea stint adcsea organizate de grupuri de voluntari, insa cu un suport Iinanciar partial din partea autoritatilor locale, ,?i ofera un oarecare relugiu vktirnelor ~i copiilor acesrora. Sum oferire servkii de consiliere nu doar lerneilor, ci si agresorilor lor Dorinta politiei de a lua rnasuri in cazurilc de violenra conjugalJ a Lkul C:.L un numar lUI mJI mare de fcmci S;l denurue astfel de deik.te.
Boli cu durata indelungata
.\Ju doar persoancle arlate in Faze terminale ale unor boll, c:i ,;i Lrmiliile _;;i prieteriii lor au adcsca nevoie de consu[t:m\:l pentru a purea oleri sprijin celor care sc apropie de moa rte , SisTelYllil de ccmsiliere p-iih i'lI.riciJ ofera corisohue si sprijin c.clor GU'e sulera de boli incura-
bile, In Anglia cle exernplu. numarul de facilitaU speciale pentru vicrimeie ~II)A ~ crescut ill ultimll ani, lurnca devenind din cc in ce rnai constienta de gravitarea problemelor de accsr gen si ill! fost create li n i i te lefo 11 i ce de ajutor la nive I national, car-e ofera sfaturi )i inlormatii rcferitoare la ugentiile de specialitatc
Consilicrca esre disponibila si celor care ingrijesc rude ell deficiente fizice sal! rnentale. In aceste cazuri, sprijinul serviciuiui de consiliere este vital in combaterea izolarii pe care o slmt rnulrc persoane care SC confrunta cu astlel de p robl C:111e,
Probleme de familie
Multi pJrin~i all nevoie de sfaturi ~i consiliere pentru a face rala problernelor de (;0111port<1- men! ale copiilor Multc problerne rot. fi identificatc devrerne. Aiuiorul cste mai inIai solicital medicilor de Iarnilie care lIlcearca ini)ial ~a tratezc problema. Desigur, este bine ca probIerne le sa fie rezolvate in farnilie, pemru a se evira oricc tulburare a vietil copilului. jns;1, dad acesi lucru da gres, medicul va recoruanda familiei respective ajutorul unui psihiarru sau al unui ceruru de: indrumare a copilului, Invcsrigatille de speclaltrate pe care aceste centre I· desfasoara li okra consillerului baza peruru tratarnent, Acesta va consta In discutii regubLe "r{it CI.I copilul c[L! si C1.1 p;1rin(ii, adesea pe perioacle indelungate.
o Datorita schimbarii atitudinilor, un numar din ce In ce mai mare de femei agresate denun',a acum violen~a conjugala. in unele cazuri. femeile care au
ajuns sa-~i ucid.1i sotii violen1i au fost eliberate de instan\ele de judecata.
o Multe familii au nevoie de (;on5iliere pentru a depa~i diverse probleme. cum ar fi absen1ele de la ~coala.
I~ Cum facem fa1a supararii
Supararea - prooocatd; de exemplu; de pierderea unei persoane dragi - este extrem de dureroasii. Dar daca nu este reprimatd, ci recunoscutd ~i exprimata din plin, ea poate Ii un proces de vindecare.
1---
S upararea este 0 tristete intensa, cauzatf mal ales de pierderca unei persoanc dragi sau a unui ILlCl'\! foarte important in viata unui om, Aproape sigur roti oarnenii traiesc acest sentiment intr-un punct al vietii lor, Este 0 experienta extrern tit dureroasa sau traumatizanta si pentru multi ea poate fi copiesltoare. Dar de vrerne ce rrebuie sl'l trecem prin ea, ar trebui sa incercam sl'l 0 acceptam, atilt in rioi insine d.t si rata altora Prill acest lucru, viata noastra poate s11 devina mai profunda ~i mal bogata.
Pierderea copilului de catre parintc, pierderea parinrelui, moartea partenerului sau a unui prieten, acestea pot fi cutrernuraroare. Principalul rnotiv al durerii esre moartea unci persoune dragi, dar exist,'! .,i alte motive.
Vietile pm fi ravasite de multe alto tipuri de pierdere, precurn pierderea unui partener prin intreruperea unei relatri amoroase, pr in despartire sau divort. Pierderea unui rnernbru
OEste important sa suferim alaturl de copii atund dind moare cineva drag lor. Dad sunt p~ea mid sa participe la tnmormantare, ei ar trebui 'ncuraja\i sa mearga la rnorrnant pentru a spune un ultim "Ia revedere" persoanei pe care au iubit-o ~i de care acum Ie e dor. Acest lucru ii va ajuta sa accepte faptul sa nu o vor revedea nidodata - un fapt care trebuie acceptat ca parte din procesul de invingere a supararii,
o Cine a fost in doliu stie prin ce trece acaasta femeie. Via~a nu va mai fi niciodata aceeasi, insa durerea va trece sl, cu timpul, zarnbatul va reaparea,
in unna unui nccitit'1l1 SJlI ,I unei intt-rvcntii chirurgicak: S;III. 1:1 kmei. pierdereu IITllI i <in prin m,ls[I;'ctomie, .':ll1 er-t'ctele fi7iet' ~i Ii/illilJgice ale: une: hlsterertomii tink"Hll1':lrea uterului) pot fj .utrcmuratoare. J)ierdewa vcclcri! S,lU :1 ;1I1711111 i poate avea urrn.tri profunde.
Pierdc-rea lrxului cle rnunot prin reducere de pe'-."lIl<I i snu pensionar.- P():lit' s:) produca simptorne!e clasice ale slIp;1.r::lrii, la Iel ca pierdCW<l carninului cauzara dc incendiu, carastrofe naturale. SHU din motive Cinanciare.
Orice pierdcre care rav:1~e~(e viata unui om poatc cia nastere la senrimente de suparare, ('~Ire trebuie ~,1 fie respecraie ~i exprimate din plin, penrru Cl sufe-rindul s,l puaf,i lren: prin experienta :;;i s;l fad din nou t31;1 victi].
Oricare ar fi motivul, efecrele VO!" fi similare. Lungimea ~i gravitate:l fk'clrui stadiu va depinde (I<.' (';1\17.<1 .-;i de lapful d~lc:l evenimentul era sail nil 1I11111 asteptar. 0 mnarte brusca, ncastcpt at <i poate ~<1 f'lcl i Il1 posibiln via ta obisnuira. La cealalra extrema, () persoana a drei ruda varstnic;1 moare dupa 0 pcrioada lung:) cle hn~i1~l. (wee prin toare stadiik- supadrii. dar darorir.t faptului c" moartca a ['OS! a nriripata, acesiea pot f mai putin intense.
Prirnul stadiu :JI sup~dl"ii esre in general de soc .5i neincrederc. Personna PO;I!(' (,(lIll i nua sd se com porte Cl si cum nu s-ar I'i intamplat nimic ~i poate exista incapacltatea roraln a exprimarii sentirnenrelor. din cauza blocarii simturilor Arest stadiu ciUf"C,lz;1 dlev,] ore,
Wl
123 CUM FACEM FATA SUpARARIl
dar sc poate intlnde pte rnui multe Silplarnani. A doua faz.a cste marcata de furie si/sau vinovatie, Oamenii care au 0 suparare pot deveni e.\I rem de furiosl pe ei in~bi sau pe altii din JUT. chiar )i pe eei care incearca sa le of ere ajutor. Ei dau vina pe altii pentru picrderea slujbei, sau dau vina pe spitale snu pe medici pentru Iaptul cl au Iasar sa inoara 0 pcrsoana iubita, Acetse reactii sunt normale:
Cca de-a treia Fala estc depresia, adesea allemand cu Furia. Oamenii adesea se simt dez- 11 Jdajc.ill iti si vor sa pWng:l dorm prost .,i se Ileglijc:lza. Slmptome fizicc, ca senzatia cit' SLlfocare, lipsa acrului si greturile. sum frecvente.
Treptar aceste sirnprorne se diminueaza si maioritatea oarnenilor pot accepta pierderea Dar acceptarea deplina poate dura luni sau chiar ani. Factori axociati cu evenimenrul. precum zile de nasicrc, aruversan de ulsJtorie, sau revederea unor locuri vizitate III trecut irnpreuna pot 5:1 readuca valuri de amirulri durerouse: Od~lhl cu acesiea revinc si [alea
Prietenii si familia Majoritatea oamenilor r~u5esc 5., raca ["ata rclativ bine, CLl aiutorul farniliei ,i a prietcnilor. Este de ajutor cand prictcnii lasa persoana s;1 i$i exprirne liber sentimcntcle, si nu se a.~teapia din parrea ei sa se aratc "tare". Ajutorul la cumparaturi, in mena] xau la gutit, poate s.l lase persoanei suferinde timp penrru a trece peste pmhkrml ernotionala f;lrii a trebui 111 :1 celasi tirnp sJ fa c1 fa 1:1 rutinei victii de zi cu I.t.
moarrea unei rude apropiare. Ar trebui s.l Ii sc explice faptele adevarate - in masura in care ei rot s5 lc inreleaga. Altfel ei pot inventa 0 explicatie pentru ceea cc s-a inramplat, ceeJ ce ar putea provoca problernc mai tarziu, Ei ar trehui de asemenea Incuraj<l\i sa lsi cxprime Furia )i vinovatia: intcnsitatea propriiJor lor scnrimenre poare sa ii spcrie ~i ei se vor Iinisti dad! uri adult ii asculra ell calm. eel mal important este s:l fie ajutati ca viata lor de fiecare zi sll continue cat se poate de normal: ei vor avea sanse rnai mali s,' suporre lll1 soc mare daca lucrurile din jurul lor raman pe dil posibil neschimbate.
Supararea purernica prezinta si anumite pericolc, Exista un rise rnarlt de sinucidere, in special daca cineva a pierdut () ruda foarte aproplata: sau daca a luat sfar.,it 0 legatura ernotionala strfms:l - ca In cazul in care se incheie 0 relatre amoroasa. Cand moare sotia sau sorul cuiva, creste pericolul lmbolnavirii fizicc in clccursul urrnatorului an. Oamenii par rnai putin capabili s:l faea fat:l afectiunilor Iizice In perioada de suparare, Exista () crcstere
de sase ori a ratei morraliratii celor de cunlnd vaduviti, iar aceasta dureaza timp de aproximativ un an de la surerirea pierdcrii,
Se pare Gl Femeile prezinra mai lrecvent reactii anorrnale in urrna pierderii decst barbatii, desi motivele sunt Inca neclare. Supa-
---I
rarea poaie ~a devina ,ltat de puternica "incat
s5 lnfluenteze viata de zi cu zi Limp de luni in sir: persoana poare refuza 5<1 man.lnce, sau s,l prezinte un comportament extrem de ciudat,
Revenirea ill urma sup.tr<1rii dureaza mulrcat de mult, variaza in functie de persoana ~i de circumstante, Orice persoana care ,1I'e 0 suparare, dintr-un motiv oarecare, ar trebui Incurajaia ("II bldnclete s~l hi refaGl viata, IIlI.<1rlnd relatiile existence ,)i creand alteie noi, Unii oarneni gasesc de ajutor alaturarea la un grup de intrajutorare. Experientele COOl Line Ii fac s.1 i5i dea seama Gl ~i altora Ie este la Iel de gl'ell sJ !'ad f~IIJ vietii. Oumenll care tree cu succes prin siadiile sup~lnlrii di~[iga puterc, suind c.1 au trecut unul dtntre cele mat grek incercari P'" care le pot intampina - si i-au L1cut fatJ.
Tolcranta rata de manifestarile emotionale este esel1li,da, precurn sl dixpozitia de a asculta Cll rJbdarc ~i f{.irZl critiG!' IJnmlrirea ritualurilor asociaLe eu cloliul poate ~::l fie de un ajutor consiJ<.:rabil. in unele s()ciet~l(i se practid! ritmi fUllerJre elaborate ~i permit 0 con~iderabjh'i exprilll:Jre libera a sentimcntelor.
OcJluel1ii care nu SUOl. sufkiem sprijinili de familie sal! de prieteni, sau care t[,'(iese sillguti, pot cere alutorul consilierilor, mai ales d~ca eSle vorba despre 0 pierdere brnsc,i. l'reo(ii ~i clcridi of era de lTlulr;) vreme aceSl sprijin, dar ~i profcsioni!;ti preculll psihologii )i a"istcn(ii social i pot fi de ajutor. Copiii ("~re sufer5 de ~llp<'irare au llcvoie de ajutor spcci a I, mal ales in eel ;eul 111 care cau/.~ l'~le
392
o Tinerele vaduvite cu copil trebuie tratate cu sensibilitate pentru a Ie
ajuta sa treaca peste suparare, Ele pot fi foar te posesive cu copiii lor intr-un moment, iar in urmatorul sa se intoarca impotriva lor.
o Pierderea caminului poate provoca supariiiri profunde. Poli,ele de asigurare pot fi sufidente pentru cumpararea unui nou dimin, dar nimic nu va inlocui atmosfera celui vechi. mai ales dara era 0 casii de familie, plina de amintiri.
1;;6"1;' CorpuJ omenesc 121 CUNSn.rEIIEA I
.Loqopedia
Numeroasele persoane care prezinta dificultliti de comunicare cuprind 0 sfera largli, de la oicttme ale unor vechi atacuri cerebrale pana la copit billbditi. Acestia pot fi adesea ajutati de logopezi.
M ulte persoane - atat copii cat ~i adult: - intdmpina dificultati In vorbire .<;;i In intelegerea lirnbajului, Aceste probleme apar din diferite motive.si chiar daca cifra exacts exprimand nurnarul persoanelor afectate este greu de stabilit, estimarile recente arata ea eel putin 2,300.000 indivizi din Marea Britanie au anumite dificultati de vorbire sau de lirnba] - numite adesea deficiente de eomunicare. Problema poate fi minora sau atilt de grava incdt afecteazs toate aspectele vietii.
Persoanele care au problerne de vorhire sau limbaj pot fi ajutate de terapeuti specializati In aceste domenii, nurnitl logopezi. Acestia sunt profesionisti, instruiti sa lucreze Cll indivizi ell deficiente de vorbire si de lim-
o Un terapeut Impreuna cu del copii ce sufera de sindromul Down. Deficientele de limbaj la copii sunt foarte variate ~i pot fi rezultatul deteriorarii creierului, ranirii cavitatii bucale sau a laringelui, sau anomaliilor congenitale.
o Laringele impreuna cu limba, cavitate a bucala ~i g~tul, produc sunetele vocale. Laringele prezintil doua plice musculare flexibile, care se contracta pentru a impiedica clrculatla aerului. Acest lucru Ie face sa vibreze ~i sa produd sunete. Cand strigam, impingem aerul printre aceste pike ale laringelui.
ANATOMIA SUNETULUI
corzile vocale in timpul unui sti"igit
epigloti
trahe
132
ba], Ei i~i desfascara activita tea in locuri variate ~i folosesc diferite tehnici pentru a-i ajuta pe pacienti sa inteleaga cele transmit prin vorbire cei din [urul lor, sal! pentru a se face ei lnsisi intelesi.
Deoarece problemeie de vorbire si de limbaj variaza atilt de rnult, sfera celor care pot beneficia de terapie este foarte larga, Terapia poate fi acordata unui copil a carul vorbire inrarzie sa apara sau daca 0 buza sau lin val palatin despicat sau alre defecte de natura fizica ii ingreuneaza capacitatea de a pronunta sunetele corect, Astfel de defeete fizice genereaza adesea probleme de hranire si deglutitie, de exemplu in cazul paraliziei cerebrale, iar terapeutul poate oferi ajutor si in aceste cazuri.
Primele semne
Copiii autlsti, eei surzi si cei ell dlftcultatl de in vatare pot fi ajutati, la fel ~i copil i care sufera de 0 balbaiala grava, care le afecteaza calitatea vietii, In unele cazuri, problema devine evidenta curfind dupa nastere, 13 altii, deficientele pot aparea dear mai tarziu, in copilarie, tnsa, in reate cazurlle, cu dl.t problema este identificata si tratata mal repede, cu
is: atat este rnai bine.
J Adultii, ale caror probleme de vorbrre $i " lirnba] nu au fast identificate si tratate In ~ copilarie, pot sollcita ~i ei ajutorul terapiei, ! Unele persoane pot avea nevoie de ajutor mai ~ tarziu, daca sufera un atac cerebral cardiovas~ cular, 0 ranJ la cap sau 0 tumoare pe creier l care Ie afecteaza creierul sau nervli aflati in '0 muschii necesari vorbirii, sau daca acesti ~ rnuschi se deterioreaza 111 mod sernnificativ d dintr-un motiv sau altul,
epigloti laringe (corzi vocale)
417
132 LOGOPEDIA
Boala Parkinson, boala neuronului motor si scleroza multipla pot afecta vorbirea, pot genera probleme privind hranirea si deglutitia, iar logopedu! poate oferi ajutor in aceste cazuri. In cazurile de cancer al laringelui, Intreaga cutie vocala trebuie extrasa, in astfel de situatii terapeutul trebuie sii Ie predea pacientilor 0 metoda complet noua de a vorbi, folosindu-se de esofag in loc de cutia vocala, in unele cazurl, 0 problema: psihiatrica poate genera probleme de comunlcare, iar logopedul va lucra irnpreuna cu un psiholog sau un psihlatru pentru rezolvarea acestela:
Pregatirea
Logopezii sunt Instruiti sl1 ofere evaluare, tratament, sfaturl $1 s:!! Iucreze in str~ns:!! legatura cu diversi medici ~I pslhologi. Pregattrea dureasa doi ani pentru eel care urrneaza cursurt post-universttare ~I trel sau patru ani pentru studentii In ultlmll ani ~i cuprinde atfit teorie dit ~i practlca,
Dlsciplinele studlate lnclud pslhologla, care ajutl1 la intelegerea dezvoltaril normale sl anormale de la nastere sl pftn1t. la b:!(trftnetei anatornla ~l pslhologla, fonetlca (care acat:!( cum sunt create sunetele); lingvistlca (studle-
Logopedia frlt",bu/nfe.d 0 m.", v.rlet.t, d, tehnlcl menlte " ref." vorblre.pl,rdut' SlU " .jute d.zvo/t.re. t'rz/ •• vorb/rll. Coplll e.re au suferlt IIceldente trebul •• d.· s.a .jut,,1 eu elt.reltlll. p.ntru vorbl", c.le mal,l,m.nt."" D.schld,,,,. gurll pentru Introduce,.a un.' banana mid (lm.gln .. d. jos) solicit' mu,ehll e.vlt'tll buca/e, lar suflatulln lum'n'rl (dr.apta) aJut. copllul " ,,1 control.ze resplfltla " s,·,1 m/,te buze/. fntr-un" din form.l. d_ bad fo/oslte p.ntru producere. sun_te/or. Vnul copll cu vorblre tardlv" s. cera .d_s •• sl Indict Imag/n/a/e unor oblecte (d",apt.) numfte d. terlp.ut. In tOllt. c.zurlle, /ogop.dul Inclllre' sl f.cl ,edlnt-/e stimuillto",.. ,I distractive.
418
rea lirnbii): neurologia (studierea creierului): chirurgia plastlca, psihiatria precum si teoria educationala $i practica.
Terapeutll la mundi
Odata calificati, logopezii pot lucra in cadrul unor centre de sanatate, unitati de reabilitare, clinici cornunitare sau spitale, sau Cll copii care prezinta diflcultat! de invatare in scoli spectale, crese sau centre de evaluare, sau cu adult! in centre de Instruire, Majoritatea se spectallzeaza lntr-o anumlta sferi.l. a terapiei, L"nii lucreaza de asernenea la locuinta padentilor; pacienti! pot fl triml$i la terapie de catre scoala sau de un cadru medical, sau pot cere o trimltere pentru el in$l~i sau pentru coplll lor, Unii terapeutl lucreaza in cablnete private.
Parmele de tratament variaza sl depind de cauza problernel st de amploarea acesteia. De exemplu, copliJ mid trebule stl lnvete sa vorbeasca pentru prima data, tn tlmp ce adultf care si-au plerdut capacitatea de comunlcare trebuie sa invete din nou sa vorbeasca, fie sl'l invete 0 metoda cornplet noui'! de cornunicare - de exernplu, ltmbalu! sernnelor sau chlar simple gesturi.
Pentru 0 persoana care era obisnuita s11 comunice prin vorbire, limbajul semnelor sau gesturile pot fi frustrante, Prin urmare, rolul terapeutului este sa ajute astfel de persoane
s:I se familiarizeze cu mijloace de comunicare rnai limitate si 511 Ie foloseasca cat se poatemai bine.
Pentru cop iii rnici, terapia trebuie sa fie asernenea jocurilor Si este adesea desfasurata in cadrul unor grupuri restranse, Sedintele sunt scurte, iar pa:rintii sunt inv<ltati l,Ii incurajail si.l. continue terapia acasa, intre sedlnte,
Simbolurile
lnalnte de a putea folosl llmbajul, cop!!! trebule sa-i tnleleagl1 scopul ~i motivul pentru care trebule sII-l stap1l.neascl'l. Dear atune! pot f! invl1lall s!!-I foloseasca pentru a-sf transmite g1l.ndurile Si nevolle. Multi terapeutl folesesc casa unel papusl in vederea crearil unel lurnl Imaglnare, pentru a-I ajura pe copi! sa triteleag1t. cum functloneaza limbalul. Desl [ocul ell casa i se pare dlstractlv copllulul, moblla tn mlnlatur:!( ~! oarnerul mlcutl din casa de pl'lpu~1 vor reprezenta mbbU1i reals ~I oarnenl real! in lumea reala: Dup1i cum copllul lncepe s:1 lnteleug.l simbolurile implicate tn aceasta
o Un logoped luerllnd eu un eopll suferind de paralizle cerebrali. Ace.stA afe~lune f6rl evolu,ie a crelerului apare fn coplJlrle, provodlnd parallzle PII1;IIII, sliibielune ,I lipsa coordoniirii mi,eiirilor. Problemele de vorbire ,I IImbaj in rllndurile Indlvizilor ee suferii de paralizie cerebrali sunt datorate deficlenteler lor fizice - ]
~~: :~:~fl,~ultatea 1
inghi\i.
o Vorbirea acestei feti,e, care are un auz slab, este inregistrata pentru a se urmari evolutia ei, Senzorii de pe gatul feti~ei preiau infor-
. rnatll in ritmul vibra\iilor corzilor sale vocal .. _ Chiar ~i surzirea pa~iala interiereazi cu dezvolta rea capaciti\ii de a vorbi, copllul fiind incapabil sa distinga anumite sunete ~i ritmuri ale vorbirii.
reprezentare, la fel Incepe sa inteleaga ca limbajul este a serie de simboluri pe care il folosim pentru a ne transmite rnesaje unii altora.
La inceput, terapeutul Ie cere eopiilor sii gaseasca anumite obiecte pentru a-i invata substantivele - nume ale obiectelor, 0 data ce eopiii pot identlfica a varietate de obiecte, terapeutul Ie va cere sii desfasoare anumite actiunl - Sa mute un scaun sau sil roarne 0 bautura imaginars intr-o ceases de jucarie 5i sa se prefaca ca 0 beau - folosind obiectele pentru a-t inviita verbele. Aceasta forma de "[oaca" ii ajutii 5i pe copiii cu diflcultati in seslzarea diferentei intre diferite prepozitii, ca de exernplu "pe", "la" sau "In spate"
Scurt ~i simplu
Tn aceasta etapa a terapiei copiii nu trebuie sa vorbeasca - ei tnvata sa tnteleags Iimbajul prin indeplinirea cerintelor terapeutulul, care sunt, in mod intentionat, scurte sl simple, Doar atune: dnd exista baze sollde de cunosrinte, terapeutul incepe sa-l ajute pe copll la vorbirea proprtu-zlsa:
Felul in care terapeutul trateaza preblernele de vorbire depinde de cauza $i amploarea problemei. Unii copll formeazs cu greu sunetele foloslte in vorbire, adesea datorita unui defect fizic. Altli nu realizeaza c:'! unele sunete dlfera de alte sunete asemanatoare, folosind sunetele greslt fara sa fie constienti de acest fapt, in special daca sunt surzi sau au unele deflciente de auz: Aceste probleme pot fi deplstate devreme in copllarie sau pot fi sesizate abia dupa ce copilul a fost pentru 0 perioada de timp la scoala,
Vorbirea tardiva Majoritatea coplilor rnici tree prin faza sunetelor lncurcate $i a vorbirii indistincte pe masura ce li se dezvolt:'! capacitatea de a vorbi, iar lerapia nll este recomandatll pllnll cand flU este confirmata existenta une! probIerne ce persista,
Multi copli care flU prezinta probleme ascunse nu pot pronunta coree! sunete ca "r", -. "s", "fr" Si "spr" pan:'! la VarS!a de 6 ani sau , chiar mal tarziu, Chiar daca acest lucru ii
o Tehnlel "vorblrll prln semne", eIre folose,te a mira varletate de semne eu milnlle, oferl sp.rln~. multor copllsurzl ,I plrln\IIor le.storl, Multlll ,COli pentru surzl oferl IC.lstl formi dill InstrL,llre,
ingrijoreaza pe parinti, aceasta este 0 faza normals a dezvoltarii si in general dis pare ell tirnpul. In general, baletil tnvata sa vorbeasca mai greu decat fetele, iar vorbirea tardiva poate fi ereditara. In cazul in care se identifica 0 anumita problema, terapeutul, irnpreuna cu alti profestonisri implicati in cazul respectiv, vor elabora un plan de teraple.
Crearea sunetelor
Pentru a ajuta un copil sa invete cum sa creeze sunetele necesare vorbirii, terapeutul ii va arata mai intlli acestuia cum sa forrneze un anurnit sunet, apoi il va incuraja s:'! 11 pronunte el insusi. Dupa ce stapaneste acest lucru, copllul este incurajat sa foloseasca sunetul la inceputul unui cuvant scurt, apoi la sHlr~itul cuvintelor ~i in final la mijlocul cuvintelor In vorblrea-continua, Tehnicile destinate crearii sunetelor sunt distractive, de exernplu strambarea fetei, tuguierea buzelor pentru a sttnge 0 lumanare sau deschiderea gurii pentru introducerea unei banane (rnlcil) intregi.
CORPUL OMENESC 132
La fel cum unii copii pot fi lenti In pronuntarea anumitor sunete, unii copil mici tree printr-o faza de balbiiialii, Aceasta deoarece nu cunosc inc:'! toate cuvintele de care au nevoie pentru a-si exprima gandurile sau pentru dl incearca $,1 vorbeasca prea repede, probabil pentru cil sunt foarte entuziasmati de ideea pe care vor sa 0 transrnita. Majoritatea vor depasi cornplet aceasts SaU se vor balbai doar In situatii de stres - fapt ce poate continua chiar si atunci cand devin adulti,
Auto-ajutor
Daca problema nu este prea severa, metodele de auto-ajutor, ca si relaxarea, pot fi suficiente pentru vindecarea acesteia: in caz contra I" este solicitat ajutorul unui terapeut. Terapeurul va lnv1(\a perscana respectiva cum sa-si controleze vorbirea, precum si sa incerce sa cultive mai rnulta incredere In sine pentru ca sil nu se sirnta cornplexata din cauza balbalelii - lucru care accentueaza balbaiala.
Controlarea vorbirii implica de obicei fie lncetinirea vitezei de iesire a sunetelor, fie prelungtrea sunetulul cuvintelor Individuate. Scopul este de a deterrnina persoana b:11baita sa vorbeasca in fraze si nu in cuvinte individuate. Dupa vindecarea balbaielii, un individ poate exersa pentru a-si rnari treptat viteza de vorbire pan:'! cand ajunge Ia 0 vlteza normals. Cantatul si recitarea de poezli pot contribui la intarirea increderii in sine, oamenii billbaindu-se rar atunci canel fac aceste lucruri.
Victimele atacurilor cerebrale Multi adult! care isi pierd capacitatea de a vorbi in urrna unui atac cerebral sau a deteriorarli crelerulul a recupereaza partial sau total in mod spontan, in elecurs de 6 luni pllm1 la 2 ani. In astfel de cazuri, terapeutul tncearca sa dirijezesi sa stimuleze refacerea capacitiltii de a vorb! prin exercitii de vorbire si de lirnba]. Printre altele, terapeutul Ii cere pacientului 's(1 lndlce imagini pe masura ce el le numeste, sa
19
132 LOGOPEDIA
reconstruiasca propozitil cornplexe din cartonase arnestecate pe care sunt sense cuvinte individuale Refacerea depinde in mare parte de masura In care a fast afectat creierul. Unii pacienti nu redobandesc niciodata controlul asupra vorbirii ~i Iimbajului ~i trebuie Inv:1\a\i s:l foloseasca forme alternative de cornunicare, inclusiv gesturile si limbajul semnelor,
Chiar daca vorbirea revine dupa un atac cerebral, unele persoane continua $.1 aiba 0 pronuntie neclara, la fel ca persoanele ce sufers de scleroza multrpla. Acest lucru se imampl:1 deoarece limba nu se poate rnisca destul de repede de la un sunet la altul. In astfel de cazuri, terapeutuli'i Incurajeaza pe pacienti sa vorbeasca mai rar pentru a putea pronunta sunetele clar. Spre deosebire de cei care se balbaie, cei care sufera de aceasts vorbire neclara (nurnita disartrie) nu vor mal putea vorbi vreodata ell yitez:1 norrnala. Cu toate acestea, exercitiile penrru llmba si buze potintarl muschii folositi in vorbire $i pot face ca articularea sunetelor sa fie mai clara,
Rabdarea
1;:' Daca Intalnit! 0 persoana ell dificultati de vor- ~ bire, de exemplu un individ balbalt, sau care ~ vorbeste foarte rar, incercati s:l 0 asculta ii Cll ~ calm ~i nu incercati sa ii terrninati propozitia K pentru a grabi discutia (ei doar 'in cazul in ].
care cere s:l facet: acest lucru). ~
Persoanele cu dificultati de vorbire sau de l lirnba] tind sil fie foarte complexate din cauza '0 felului cum suna vorbirea lor; enervarea nu } face altceva dedit sa le agraveze problema. 8
420
o Persoanele care au suferit 0 laringotomie (scoaterea cutiel vocale) din cauza cancerului trebuie inva~ate sa vorbeasca eu ajutorul esofagului.
o Vorbirea este uneori pierduta din eauza afecUirii creierului in urma unui atac cerebral. Terapeutul trebuie sa stimuleze refaeerea cu ajutorul exercitiilor de vorbire ~i limbaj.
CORPUL OMENESC
Medita ia si relaxarea
, ,
---.
I
--
Timp de secole, meditatia fiicea parte integranta dill muite religii estice. Dar ea face parte ~i din iudaism ~i crestinism, si se regaseste til rugiiciunea contemptatioa sau uenerarea til liniste a lui Dumnexeu.
.......
~n prczcnt, rnanlc intcf(',' pc care il l.reZe;,le
I rncxlitatra in, Ol, rick.ru e, sl.e doar partial hazar pe valoarea sa religioasa. Din ce in cc mai multi oameni Colosesc aceasta tehnica GI miiloc de rclaxarc-, pcntru reducerea stresulu i 'ii imbu Il;ll:1\i rea sJnJUtii minra!e ~i [izice.
La spitale 5i clinici, rehnicile sunt folositc impreuna cu medicina conventionala in C1Z1Ui precurn dcpcndcnta de droguri xau de alcool, rcnsiunc artcriala lTIaIT S:IU holile cardiac.c C()]'( ma re. Cercet:lri le sugereaza fa pt ul cii meditatia poare s:l He urila in tera pia G111- cerului. deoarece reducerea srresului inrarcstc sisremu I imunirnr ;'11 corpllllli.
Esie bine sJ alegem un lac linistir, uncle nc putern aseza conforrabil pe un scaun drcpt. Respiratia rrebuic s{i. fie I ell t:1, a dnn c;1 ~i rcgulata, Corpul trebuie s~ fie ferm, dar rclaxar, ?i rrebuie ales un subiert pcnrru mcditatic. Acesta poatc fi () imagine \',i7.\1:1I,1 prl~(Wn 0 flacJrJ de Ium.lnare sau 0 floare. un cuv.lnr sau 0 expresie (nurnita mantra) care sc repel:l regular in rimpul medita tiei, sau un su Tl ct
Heart output
1-10%
0%
--10%--
-20%
-30%
in timpul meditetie! scede semniiicetiv rata Mtai/or inimii. Activitatea sistemu/ui nervos autonom este de asemenea redusa - un factor important in
reduceree stresului.
30
40
inutes 10
50
20
'iOJ
MEDITATIA ~I RELAXAREA
rcpctltlv c.a ticairul de cens - S;lll h:}uia inimii, Putern incepe eel mui usor prill a ne eoneenIf<J "'1 respiratia sa nc fie; Iq~\lbn_ Ideal, mediiatia irebule s:'( se hlel cu rx.hii irichisi. DaG] se [-olose.5te un subicct vizual. trebuie sa ne inchldem ochii tirnp de 6ileva minute si s~( nc concenl.r:lm asu pra "imaginu re, ua ne nt e'
1\-·li 1"11e1 trehuie s{j sc conccrureze constant asupra subiecrului ales. 'lrcbuic s:1 r:im:lnem car se poare de lilli~li~i si sJ medttarn aproximativ 20 de minute, preferabil de (IOLIa OIi pc zi. Scopul este de ,I clibcra minl ea de toate dlstragerile si de ;1 r:lm:im: cornplet linisriti, dar totusi alerti. "-lul\i o.une-ni incep prin a invata de hI un in.oIH_ICI()[', IlleliWlml in grup_
Efecte
Ccreel;lri Ie eli nice :1lI inregi st r;1 t II n III I rnJ r de schirnbari in corp si in creier in timpul meclitatiei. Testclc de c:ln:i.l"oencdaloguJie (EEe) prezinta undc clcnrice dilerire de cdc produsc 111 sornnului sau in sure trcaza, indicand un riu 11 Ie'll CU unde orclonarc inrcgi~l.,-ale ,11 difcriic p:1r\i ale creierului, Sdidewa ratci merabolice bazale (schimburilc de energie neces«,-e penln_, proccsc GI h;1I:·1 i:·, ;nirn;i'J eSle de cloud ol-i m:1i mare dedit in tim[ml sornnlllui acianc. Rata respicltiei .';cHic scnmificaliv, clar C:Hlritatea de oxigen dill s;tnge l-:trnane :lCee;J.~i Sc splme cJ prin exercitiu reguhl rnlilLe dintre aceste eleete pot ckvenj pCrlll:Lnenle.
\'leciitatia llLl este 0 r;LrIlur:1 ;,l Illeciicinii "alternative", (i [loale I'unqiona C1 adjuvant:ll mcuicinii clasiee. Orieine poarc s~l () cxcrso.e_ nu exist:'{ pelicole ,5i !ll.l intd in confiin cu nici un alt fel de traInmen!.
Pri nlre probiemeie gcncral (~ '-I p:1ITI Ie datolit:) stlesului :;;i :1 ~u pr:I.'iolici Uri i se nu m:'ir!1 cele care afcctc~Jz;1 rdaliile pt'l'son:l1e. Iriubili!atea cre~tc in stclrca de Lellsiulle. De asem~~nea, slrcsul :-;c ;11.I L()[lupel uead: cia cii n<':' dcsc:'irc5m t:ellsi Ull ilL' pt' ce i din ju!', ei Ie vor desutrnl \lnii pc:: al\ii Deoarece 0 persrXll);l t.cn:,iomlt.a e.,[e nui stcingace, red\lcerca tensiunii fizice illlbun;)L:1\c.:;le pedmm:mtele in ~l nivi L:1\i Ie UJ IT necesila comdona re. Dc a.'l~nlCnL'a, I-eiaxarea m:lximize>lz;1 bencficiilc exel'ci\iilol. In sr:lre relaxm;j cre~lc tolcran\a pentru durer·e. ore CSTC Icgat.J de Glpacilate:l
o Masajul est", una dint~e eele rna; efieiente Ci'ii de atenuare a tensiunilor. La eent~ele de terapie altemativa ~i saloanele de infrumusetare se practiea rnai multe tipuri, de la shiatsu ~i aromate~apie pana la masajul in profunzime.
-40:2
de a ric 'in,,:lIl.Jl 0';1 ilia i I-epede du p:1 0 boa hl_ o ;H)\lmi(;1 «anritate de rensiune ~i ()IlIO logu I ci de lung;, (Iur;l\~, stresul, sunr vuale ill viata ornului. IOclul in care corpul unum sc: Wegilr{',?Le 1)('lllru ac\iune esre mostcnit de pt' vreIllCa in cue omul era in principal vanJtm, iar amcnintari h: erau in prirnul rami fizicc
I'cntru :L produce elort flzic, corpul reactione;I?:) in mal multe Ieluri. Horrnonul adrenalina irma in rluxul s,Lngvin, detennlnand rrestcrea vitezei mai multor Iunctii, dar in principal a iJ:1l:1ii inimii si a r;Jtci rcsplratlei (,LCCaSia eSle de obicei nurniia re:lqia "lupra Sell! f'ugi"). Creste ~i tensiun (;a ITI uscu h1r~, COl'- 1"1.11 !lind j'Jl'e-gMit pcntru mise.arc. Acesr tip de sdrnire este ncccsar aumcl cand esre ncvoie de efort. Corpul s:Lndl.os 101 ere azii sol ici I:J rea <ltar timp dlt arc vreme s;l i,5i revina. dar pentru \I n corp nee xersat poarc s;1 fie cp Il i:ca nta.
.vluhi lacrori pOI provoru stres: iensiuni 1~1 locul de munca, griji financ.iare, dilicultat: In relatii sau pierduca brusca a unei pcrxo.me
o Baia fierbinte este una dintre cele rna; freevente di.i de <J i'nlatura tensiune a dupa 0 zi grea de lucru, Adiiugarea de ierburi arornatice ~i uleiuri ri lrnbunatateste efectul.
drugi Tensiu nea s(, ;I<.\llnllll:a:d ,;i apar prirnele s i III ptonie (Ie .01 rl:~ ; n I <::"El.'. ACt'ste,1 includ probleine crnot« ma I e precu III unpul siv i LJ Ie sau lipsa cap~Jcil_;l\ii cit' conc-nrrarc, SdU simptome fizicc precum dureri ell" (';11'1, ;1 meldi, indigesiie sau palpitatii. D,l.c} stresul persista pc () perio:lci{i illng~l de ump, 1'01 sr{ ~IP,JrJ prohleme mai gr~ve tenxiune :1Itel'i:11;1 marc, boli cardiace, ulcere sau colit;J.
f n fi na I poa Ie ,'i~ a 1':1 r:1 criz:1 emotiona hI, ;IStfcl inc:ll () abordare rnintala c{]nsrructiv{i poarc .,d ne lereasca de multo problerne. 'lrebuic s;,1 devenirn consticnu de canrltarea de tcnsiune pe care 0 purem tolcra. Pcrioadele de activitatc lruensa trebuic cchilihrute prin relnxare, dar in primul dod trebuie S;L incercarn ~J f'()I(lsim diferirc tchn ici penuu evirarca sircsului.
Rcbxarea musculara se poarc exersa au.,;l sezand pe lin SC~Il.l n sa U int insi pc podea. \Ie conccElt:r.lm asupra fiec{irui grup muscular, lucrand de I:-i cap 'in ios spre brute, rrunchi ~i picioarc. Contractia tiecarui gr\l p 11'1 U seu i a 1 esre \IHnat;} de relaxare adancl_
,.....,
I
Masajul
Una dirure cele mai bunc tehnici de relaxurc esrc maxajul. _~LISJjuJ bland ponte atenua [en., i unca. 1'1,'1,1 sn ill I loca I pc »ite ><1 a meliorezc anurnite dureri, De cxcmplu, durerea de Clfl da[o,-atJ tcnsiunii ),)');;11;<: I'i a[enuaW prin musurea muschilor ccfei D,ld am intelcs imporranta relaxarii pCl'llru mentinercu sub control a srresului, puicm s:l incluclem dtcv'J exercltii de n.:l:lXaI'C in vi:1\<1 de li (\I 7.i () IlleIU(I,'( ;L[' n mediraria, dar .~i ."ichimIKIIt':l designului scaunelor :Ka~ii sau la locu I de munca :;i imbLlniitii\irc;1 posrurii pot ji Ioloxitoarc.
-
I
Corpu I (_lrrw [leSe 69 S]1{IS UJ. Corplil 0 menesl' I .. \" \1 ASA_lLL
.Psihiatria
I
Psihiatria este ramura medicinii care se ocupa eu studierea si tratarea bolilor mintale. Un psibiatru define, ea oriee alt doctor, 0 diploma ce-i conferd dreptul sa profeseze si sa pres erie medieamente.
BO'ile minrale se manifesra sub dilerite fOHn.e .. astfel .indt unul din rolurile medicului psihiatru eSLe de ,.1 pune diagnosticul. ,\lai inta i trebu ie [-Jcul:1 () disti netic :) intrc bol ile minta Ie I'll ncti ana I e <5i cele- {) rgall i- ~ ce. Cclc organice rezulra in urma unor traumausrnc ale creierului, deci problema este de ordin fizic. Intr-o boala functionala mecanismele creierului r:1mJn intactc, dar apar probleme In modul lor de functionarc, producand
modiflcari comportamentale ~i de caractcr. -:s
I'rimele incercari de II1\elegere a holilor:3 rnintale, in antichitate, g:\seau explic.atia III ':: mania zcilor . Medicii greei si romani au aratat ~ un imert's deosebit bW de pacientii ell prob- ~
r-.. 0
I ~
- PERSONALIT ATEA UMANA
Sigmund Freud (sus) a sustlnut di personalitatea se compune din trei elemente: ego. id sl superego. Egou.1 corespunde cel mai bine cu eul pe care II cunoastem. Prin ld el a cuprinsinstinctele primare, care stau de fapt fa baza oridirui comportament uman. in conceptia lui Freud. rolul superegoul'ui era sa controleze activitatea egoului ~i a
,..- idulul, De exernplu, idul ne va indemna sa ne satisfacem foamea, egoul ne va spune in acest caz sa mancam, iar supereqoul ne va controla cornportarnentul, ~i 1".1 supune unui cod moral. astfel lncat 0 persoana norrnala va manca respectand 0 serie de standarde socialmente acceptate ..
o Ac;est tratament extrem de dur, folosit In 1804, prin care c:urentul electric era folosit pentru a produce 0 convulsie epileptica, a fost prezentat ca avimdproprieta~i terapeutlce (ceea ce era incorect), TEe moderni.i este folositi.i doar in cazuri extrem de grave.
~
I ~ ~~ __ ~
Ierne psihice si all incercat s,[ descopere evenrualclc Cd uzc fizicc ce ar fi putut determina aCl:sl;c problcmc. fns:l in secolul al III-lea d.Hr. rezultatele acestor studii au fost date uitarii ,:>i Evul Mediu a marcar () intoarcerc la pu nctul de vedere rei igius, care sustinea n1 tulburarile psihice apar ca urmure a pac.uelor
CORPUL OMENESC 73
o in 1973, doctorul Pinel s-a hoti.irat sa dezlege pacientii de la spitalul Bketre din Paris. Ac;est gest a dus la tratarea mai umana a bolnavilor mintali, atitudine indispensabili.i in practlca psihia.triei moderne. inaintea acestei sc;himbi.iri, sansele de vindecare ale paclentilor erau aproape nule.
o Pentru punerea diagnosticul.ui, psihiatrii pot folosi testul Rorschach, pacientul.ui cerandu-i-se si.i interpreteze 0 serie de pete de cerneata, cu 0 anumita forma. InterpreUrile pot oferi informatll cu privire la problemele pe care Ie are pacientul.
o A<:easti.i femeie a fost descrisa de artist ca isterica, dar starea de exaltare este rnai degrabi.i simptomul unei manii. lsteria rareori la forma unui ras sau plans de nestapanit,
comise .-,;i a posedarii de cjtre diavol III secoiul al XVIII-lea, a data CLi dezvolrarea In ansamblu a stiintei, s-a modificat sl arirudlnea f;Jt:'1 de bolile mintale si s-au facur progrese scmnificative in tratamentul lor.
l'rirnul cue a efectuat UIl studiu ell privire la subconstientul celor ell problerne psihice ~I
233
73 PSIHIATRIA
1., . _ • _ _
3. TINE IN MANA UN BORCAN INCHIS, CE CONTINE UN PAIANJEN VIU
rOSE psihiatrul ausrnac Sigmund Freud (I s6')- 1939) Anterior. cl filclise 0 serie cie cerceUri asu pra iSl e I'ie i ~i teorii k: I ui su stinea U G) roare tulburarile miruale i:;i au ~IlISJ Tn dczechilibre greu se detectat a I e ps i h iculu i nosrru, dezechilibre ce sunt probabil cauzate de cxpcricntc!c sexuale din copilJrie. Freud a (·(In.'itar;J( dl odat;l ("e acesre probleme sum descopcrito .~i constientlzatc de catre parienti, siarea lor dadea sernne de irnburutratire.
Subconstientu I
I'rin interprerarea viselor ~i Iolosirca rnetodci a.'ioci ~J tiilor libere ce dere In I i Il:l r;1spli nsuri inconsticnte, Freuci a pus bazele psihanalizci. Munca sa a fost conrtnuata de psihologul aLl.';triac Allred Adler C113iO-19731 si de suedezul em] jung OK7'i-19(1)
In secolul al XX-lea. In SeA, pxihiarrul Cul Rogns (1902-137) a continuat cerceiarca UIlOf merodc sirnilare si a pus bazele unei ahord"iri a teraplei bolilor rnintalc, ccntrara pe client, care subliniaz, importanta consticntizarii propriilor srari de carre pacicn\i (tlicnti).
Psihanaliza
Metodele propuse ~i expcrirnentare de Freud au fast ulterior Iolosiie pentru a rrata 0 mare varierare de tulhurari psihice. In psihanaliza pacienrul vorbeste liber cu analistul, care mentinc 0 pozitie neurra fa(.l de g{lndur([c si
234
dczvaluirile pacientului, nesustinand ~i nerrllkfLrlci nirnic din ceea ce i se IX)\eSLe$l.e. In ac.est fel pacicnrul i:llva({i sii-$i Inteleagn singur emotiile 5i s:l I)i cOIlLrolczc comportarnenml. in unele cazurl c ncvoic de rratament pe perioade mull: prea marl de limp. p8.1l:1 dim:] se obtin primele rezultate Tn :JcCSi:C conditn, "tire miiloace de psihoterapie pol. fi rnai cficacc.
Psihoterapia
Ork:e formJ de traramenr prin mijlouce psihologice eSle denumita psihorerapie. si ponte include si psihanaliza. Tcra pia de gnlp, rcrnpia prin ioc, tera pla CO III POrL.J I nenta I J sun! folosirc de psihiarri pentru trata rea d i feri Lei or 1:11 I bu r~l ri minta le. Lnii se spccializenzn pe () metoda, altii cOnJbin:l 0 varietate de metocle.
In rerapia de grup pacientii sunt observati si ghldati dupa relatii!e ell cci din jur, rcrapia prin joe este utila mal ales III razul copiilor: [c: n.J ph] comportarnenrala presu pu 11t:" f( )1, lsi I"e;t mOL ivJrii p07.il·iv(' .~i ;1 recompenselor pentru a deterrnina un :J numii comporramenr. Recompensa poaie fi chiar .-atisLlclicl pacicnrului cle a observa imbunatati rea SLd ti i sa Ie, cum ,I r fi arcnuarca unei fobii sau a unei psihoze.
Terap.a comportarnentaln s-a dovedit ellcace ill ajutarca copiilor rcrardati 5:1 invete Si In modillcarea cornporramcnrului UIlO!" 11:1- cienti care fus~scr;l instirutionalizati perioade lungi de limp, ani sau I.~ci de ani
Terepie comportamentalJ are ca scop "deconditionarea" ref/exe/or conditlonete, provocate automat de obiecte sau siiuetii. Aid tratea;zii fobia de paianjeni. Baietelul este" confruntat traptat cu situeti« de care ti este teama. Pe mssura ce se obi~nuie~te cu paianjenul de jucarie ssu cu fotografia ecestuie, poste trece fa un paianjen adevarat ~i chiar sa tina in mana un exemplar viu.
l'sihologn comportarnenrali (Ill dezvoltar Jce.'itc metod" psihotcrapeurice pornind de la experirnente!e psihologulu: ms lvan 1'~J\·I.m· ClH49-19j()). Cercetarile sale, cart; urrnareau pe baza unor principii 51iin~ilke modificarea cornportaruenrului unu i dine. all' (OSl continuate de americanul John B. \'iTntsoll UH7il- 1958), considerar inrerneierorul behaviorismului. ~i de I\. I', Skinner (F)O.'l-1990), care si-a ar;iLal increderea ill »cestc metodc folosinduIe peruru ~I-.,i educ.a propria kli~:1. Trcprat, psihologia componamentala a devemt 0 unealia nnporranta a psihoterapiei,
A Tratament ~i terapie
III psihoterapic s(' folosesc tot mai mulr rnedicamentele. Tranchilizantclc ;IU 0 importanta deosebira in rratarea sWriior de anx ictatc , ,1 schizorreniei sl a maniilor (stari de exaltare, cnergie si exciratie excesiva). Antidepresivele SUIl! rolositc 'in II:H8menllll depresiilor, resiahilind echil ibrul metabolic :JI crcicrulut.
Ina inte de dezvo I [a IT;I psi he Hera piei, major---. ritarea bolnavilor minrall erau U,.lla[i prin elec rrorcrapie - terapie elecrroconvulsiva (TEC) -
III care se aplica tin curent electric prin fruntea pac.ientu lui. A("ecl~W tent pic 5C 111.1i folosesre perirru trararea unor Fmme de depresie
si :1 lost utiliz:lId pe schizofreniri. Dar metoda poa Ie GHI La pierderea Ie m pOLl ra a memorlei, fiind folosita dO~H III cazuri exrrern de grave.