RETARDAREA MENTALA

Notă : Acestea sunt codificate pe axa II.

317 Retardare mentală uşoară :QI de la 50 -55 pană la aproximativ 70

 echivalentaă cu ceea ce se foloseşte pentru a se face referire la categoria educaţionalaă
de „educabil".
 cel mai intins segment (aproape 85%) al celor cu aceastaă tulburare.
dezvoltaă :
 aptitudini sociale si de comunicare in timpul perioadei preşcolare (0 -5 ani),
 au o deteriorare minimaă in ariile senzoriomotorii, iar adesea nu se disting de copiii
faă raă
retardare mentalaă panaă mai tarziu.
 panaă la finele adolescenţei lor, ei pot achiziţiona aptitudini şcolare corespunzaă toare
aproximativ nivelului clasei a şasea,
 in cursul perioadei adulte ei achiziţioneazaă de regulaă aptitudini sociale si
profesionale adecvate pentru un minimum de autointreţinere, dar pot necesita
supraveghere,
 indivizii cu retardare mentalaă uşoaraă pot, de regulaă , traă i cu succes in comunitate, fie
independent, fie in condiţii de supraveghere.

318.0 Retardare mentală moderată QI de la 35-40 pană la 50-55

 este in mare echivalentaă cu ceea ce se foloseşte pentru a se face referire la categoria
educaţionalaă de „antrenabil".
 constituie aproape 10% din intreaga populaţie a oamenilor cu retardare mentalaă .
 indivizii cu acest nivel de retardare mentalaă achiziţioneazaă aptitudini de
comunicare, precoce, in mica copilaă rie.
 Ei beneficiazaă de antrenament profesional şi, cu supraveghere moderataă , pot
participa la propria lor ingrijire personalaă .
 ei pot beneficia de antrenament in aptitudinile sociale şi profesionale, dar sunt
incapabili saă progreseze dincolo de nivelul clasei a doua in materie de scoalaă .
 Pot invaă ţa saă caă laă toreascaă independent prin locuri familiare,
 In cursul adolescenţei, dificultaă ţile lor in recunoaşterea convenţiilor sociale pot
interfera cu relaţiile cu egalii,
 in perioada adultaă , majoritatea sunt capabili saă presteze o muncaă necalificataă sau
semicalificataă , sub supraveghere in ateliere protejate sau in cadrul forţei de muncaă
generale.
 Ei se adapteazaă bine la viaţa in comunitate, de regulaă in condiţii de supraveghere.

318.1 Retardare mentală severă QI de la 20 -25 pană la 35-40

1
  constirue 3% -4% din totalul indivizilor cu retardare mentalaă ,
 in mica copilaă rie ei achiziţioneazaă foarte puţin sau deloc limbajul comunicativ,
 in timpul perioadei de şcolarizare, ei pot invaă ţa saă vorbeascaă şi pot fi antrenaţi in
aptitudini elementare de autoingrijire.
 Beneficiazaă numai in micaă maă suraă de educaţie pe teme preşcolare, cum ar fi
familiarizarea cu alfabetul şi numaă ratul, dar işi pot insuşi aptitudini ca invaă ţarea
cititului la prima vedere a unor cuvinte de „supravieţuire"
 in perioada adultaă ei pot fi capabili saă efectueze sarcini simple, in condiţii de
supraveghere strictaă
 Cei mai mulţi se adapteazaă bine la viata in comunitate, in caă mine sau in familii le lor,
exceptand cazul cand au asociat un handicap care necesitaă un nursing specializat
sau altaă ingrijire
318.2 Retardare mentală profundă QI sub 20 sau 25
 aproximativ l% -2% din totalul oamenilor cu retardare mentalaă
 au o condiţie neurologicaă identificataă care justificaă retardarea lor mentalaă in cursul
micii copilaă rii,
 ei prezintaă deterioraă ri considerabile in funcţionarea senzorimotorie
 Dezvoltarea se face cu ajutor si supraveghere constantaă si o relaţie individualizataă cu
un infirmier
 Dezvoltarea motorie, autoingrijirea si aptitudinile de comunicare se pot ameliora
dacaă este oferit
un antrenament corespunzaă tor
 pot efectua sarcini simple, in condiţii de protecţie si supraveghere strictaă

319 Retardare mentală, severitatea nespecificată , poate fi utilizataă cand existaă o

puternicaă prezumţie de retardare mentalaă , dar inteligenţa persoanei nu poate fi testataă prin
testele standard (de ex., la indivizii prea deterioraţi ori necooperanţi sau la sugari).

Criteriile de diagnostic pentru Retardarea Mentală

A Funcţionare intelectualaă semnificativ submedie un Ql de aproximativ 70 sau sub la un test
administrat individual
B Deficite sau deterioraă ri concomitente in activitatea adaptativaă prezentaă in cel puţin douaă
din urmaă toarele domenii comunicare, autoingnjire, viataă de familie, aptitudini
sociale/mterpersonale, uz de resursele comunitaă ţii, autoc onducere, aptitudini şcolar
funcţionale, muncaă , timp liber, saă naă tate si siguranţaă
C Debut inainte de 18 ani

TULBURĂRILE DE INVĂŢARE (49)

315.0 Dislexie (Tulburarea cititului)

2
 A. Acurateţea, viteza sau comprehensiunea lexiei, maă surate prin teste standardizate
administrate individual coboaraă substanţial sub ceea ce este expectat, dataă fiind
etatea cronologicaă a individului, inteligenta maă surataă si educaţia corespunzaă toare
etaă ţii
B. Perturbarea lexiei interfereazaă semnificativ cu performanta şcolaraă sau cu
activitaă ţile \ letn cotidiene care necesitaă aptitudini lexice
C. Dacaă este prezent un deficit senzorial, dificultaă ţile lexice sunt in exces fataă de cele
asociate de regulaă cu acesta
La indivizii cu tulburarea cititului (care a fost denumitaă „dislexie"), lectura oralaă se
caracterizeazaă prin distorsiuni, substituiri sau omisiuni, iar atat cititul cu voce tare, cat si
cititul in gand sunt caracterizate prin lentoare si erori in comprehensiune

315.1 Discalculie (Tulburare de calcul)

A. Capacitatea de calcul aritmetic, maă surataă prin teste standardizate, este substanţial sub
cea expectataă , dataă fiind etatea cronologicaă a per soanei, inteligenţa maă surataă şi educaţia
corespunzaă toare etaă ţii.
B. Perturbarea de la criteriul A, interfereazaă semnificativ cu performanţa şcolaraă sau cu
activitaă ţile vieţii cotidiene care necesitaă aptitudini matematice.
C. Dacaă este prezent un deficit senzorial, dificultaă ţile in aptitudinea

315.2 Disgrafie (Tulburarea expresiei grafice)

A Aptitudinile grafice, maă surate prin teste standardizate administrate individual (sau
evaluaă rile funcţionale ale aptitudinilor grafice), sunt substanţial sub cele expectate, dataă
fund etatea cronologicaă a persoanei si
educaţia corespunzaă toare etaă ţii
B Perturbarea de la şcolaraă sau cu ac criteriul A interfereazaă semnificativ cu performanta
tivitaă tile vietn cotidiene care necesitaă compunerea de texte scr ise (de ex, propozitium sau
paragrafe organizate, scrise corect gramatical)
C Dacaă este prezent un deficit senzorial, dificultaă ţile in aptitudinile grafice sunt in exces in
raport cu cele asociate de regulaă cu acesta

315.9 Tulburare de invăţare FAS

Aceastaă categorie este rezervataă tulburaă rilor de invaă ţare care nu satisfac criteriile pentru
nici o tulb urare de invaă ţare specificaă Aceastaă categorie poate include probleme din toate
cele trei domenii, lexie, calcul, grafie, care, impreunaă , interfereazaă cu performanta şcolaraă ,
chiar dacaă rezultatul la testele maă surand fiecare aptitudine individualaă nu este s ubstanţial
sub cel expectat, dataă fund etatea cronologicaă a persoanei, inteligenţa maă surataă si educaţia
corespunzaă toare etaă tII
TULBURĂRILE DE COMUNICARE (58)
315.31 Tulburare de limbaj expresiv

3
A Scorurile obţinute la maă suraă rile standardizate ale dezvoltarii limbajului expresiv
administrate individual sunt substanţial sub cele obţinute la maă suraă rile standardizate ale
capacitaă t'i intelectuale nonverbale si
dezvoltaă rii limbajului receptiv Perturbarea se poate manifesta clinic prin simptome care
includ faptul de a avea un vocabular considerabil redus, de a face erori in conjugarea
verbelor ori de a avea dificultaă ţi in evocarea cuvintelor sau in crearea de propozitiuni "ie
lungime sau complexitate corespunzaă toare dezvoltarii.
B Dificultaă ţile in limbajul expresiv interfereazaă cu performanta şcolaraă sau profesionalaă ori
cu comunicarea socialaă
C Nu sunt satisfaă cute criteriile pentru tulburarea mixtaă de limbaj expresiv si receptiv sau
pentru o tulburare de dezvoltare pervasiva
D Dacaă este prezentaă retardarea mentalaă , un deficit verbomotor sau sensorial ori
deprivarea ambientalaă dificultaă ţile de limbaj sunt in exces in raport cu cele asociate de
regulaă cu aceste probleme

315.32 Tulburare mixtă de limbaj receptiv si expresiv

A Scorurile obţinute prmtr -o baterie de maă suraă ri standardizate administrate individual ale
dezvoltaă m limbajului receptiv cit si expresiv sunt substantial sub cele obţinute la
maă suraă rile standardizate ale capacitaă ţii intelectuale nonverbale Simptomele includ pe cele
pentru tulburarea de limbaj expresiv, precum si dificultatea in inţelegerea cuvintelor,
propozitiunilor ori a unor tipuri specifice de cuvinte, cum sunt termenii spaţiali
B Dificultaă ţile in limbajul receptiv si expresiv interfereazaă semnificativ cu performanta
şcolaraă sau profesionalaă ori cu comunicarea socialaă
C Nu sunt satisfaă cute criteriile pentru tulburarea de dezvoltare pervasivaă
D Dacaă este prezenta retardarea mentalaă , un deficit verbomotor sau sensorial ori
deprivarea ambientalaă , dificultaă ţile de limbaj sunt in exces in raport cu cele asociate cu
aceste probleme
315.39 Tulburare fonologică
A. Incapacitatea de a utiliza sunetele vorbirii expectate evolutiv, care sunt corespunzaă toare
pentru etatea si dialectul copilului (de ex., erori in producerea, uzul, reprezentarea sau
organizarea sunetelor, cum ar fi, substituirile unui sunet cu altul (utilizeazaă sunetul /t/ in
loc de sunetul /k/) ori omisiuni de sunete, cum ar fi consonantele finale), dar nu se
limiteazaă la acestea.
B. Dificultaă ţile in producerea sunetelor interfereazaă cu performanţa şcolaraă sau
profesionalaă ori cu comunicarea socialaă .
C. Dacaă este prezentaă retardarea mentalaă , un deficit verbomotor sau senzorial
ori deprivarea ambientalaă , dificultaă ţile in vorbire sunt in exces in raport cu cele asociate de
regulaă cu aceste probleme.

307.0 Balbism

4
A Perturbare in fluenta normalaă si in timpul de structurare a vorbim (inadecvat pentru
etatea individului caracterizataă prin apariţia frecventaă a unuia sau a mai multora dintre
urmaă toarele
(1) repetiţii de sunete si silabe,
(2) prelungirea sunetelor,
(3) interjecţu,
(4) cuvtnte intrerupte (de ex, pauze in cadrul unui cuvant),
(5) blocaj audibil sau mut (pauze complete sau incomplete in vorbire),
(6) circumlocutiuni (substituiri de cuvinte pentru a evita cuvintele problematice),
(7) cuvinte produse cu un exces de tensiune fizicaă ,
(8) repetarea unor intregi cuvinte monosilabice (de ex , eu, eu, eu, il vaă d).
B Perturbarea in fluentaă interfereazaă cu performanta şcolaraă sau profesionalaă ori cu
comunicarea
C Dacaă este prezent un deficit verbom otor sau senzorial, dificultaă ţile in vorbire sunt in
exces in raport cu cele asociate de regulaă cu aceste problem

307.9 Tulburare de comunicare FAS

Acesta categorie este destinataă tulburaă rilor de comunicare care nu satisfac criteriile pentru
nici una dintre tulburaă rile de comunicare specifice, de exemplu, o tulburare a vocii
(respectiv, o anomalie a inaă lţimii, intensitaă ţii, calitaă ţii, tonului sau rezonanţei vocii)

TULBURĂRILE DE DEZVOLTARE PERVASIVĂ (69)

Tulburare autistă
A. Un total de şase (sau mai mulţi) itemi de la (1), (2) si (3), cu cel puţin doi
itemi de la (1) si cate unul de la (2) si (3):
(1) deteriorare calitativaă in interacţiunea socialaă , manifestataă prin cel puţin
douaă din urmaă toarele:
(a) deteriorare marcataă in uzul a multiple comportamente nonverbale,
cum ar fi privitul in faţaă , expresia facialaă , posturile corpului si
gesturile, pentru reglarea interacţiunii sociale;
(b) incapacitatea de a promova relaţii cu egalii, corespunzaă toare nivelului
de dezvoltare;
(c) lipsa caă utaă rii spontane de a impaă rtaă si bucuria, interesele sau reali
zaă rile cu alţi oameni (de ex., prin lipsa de a araă ta, de a aduce ori de a
specifica obiectele de interes);
(d) lipsa de reciprocitate emoţionalaă sau socialaă ;
(2) deterioraă ri calitative in comunicare, manifestate prin cel puţin unul din
urmaă toarele:
(a) intarziere sau lipsaă totalaă a dezvoltaă rii limbajului vorbit (neinsoţitaă de
o incercare de a o compensa prin moduri alternative de comunicare,

5
cum ar fi gestica sau mimica);
(b) la indivizii cu limbaj adecvat, deteriorarea semnificativaă in capacitatea
de a iniţia sau susţine o conversaţie cu alţii;
(c) uz repetitiv si stereotip de limbaj ori un limbaj vag;
(d) lipsa unui joc spontan si variat „de -a..." ori a unui joc imitativ social
corespunzaă tor nivelului de dezvoltare;
(3) patternuri stereotipe si repetitive restranse de comportament, preo
cupaă ri si activitaă ţi, manifestate printr -unul din urmaă toarele:
(a) preocupare circumscrisaă la unul sau mai multe patternuri restranse si
stereotipe de interese, care este anormalaă , fie ca intensitate, fie ca
focalizare;
(b)aderenţaă inflexibilaă evidentaă de anumite rutine sau ritualuri
nonfuncţionale;
(c) manierisme motorii stereotipe si repetitive (de ex., fluturatul sau raă su -
citul degetelor sau mainilor ori mişcaă ri complexe ale intregului corp);
(d) preocupare persistentaă pentru paă rţi ale obiectelor.
B. intarzieri sau funcţionare anormalaă in cel puţin unul din urmaă toarele
domenii, cu debut inainte de etatea de 3 ani: (1) interacţiune socialaă , (2)
limbaj, aşa cum este utilizat in comunicarea socialaă , ori (3) joc imaginativ sau
simbolic.
C. Perturbarea nu este explicataă mai bine de tulburarea Rett sau de tulburarea
dezintegrativaă a copilaă riei.
Tulburare Rett
A Oricare din urmaă torii itemi
(1) dezvoltare prenatala si permatalaă dupaă cat se pare normalaă ,
(2) dezvoltare psihomotone dupaă cat se pare normalaă in primele 5 luni dupaă
naştere,
(3) circumferinţa capului normalaă la naştere
B Debutul oricaă ruia din urmaă torii itemi dupaă o perioadaă de dezvoltare normalaă
(1) incetinirea creştem capului intre etatea de 5 si 48 de luni,
(2) pierderea aptitudinilor manuale practic? caă paă tate anterior intre etatea
de 5 si 30 de luni, cu apariţia consecutivaă de mişcaă ri stereo tipe ale
mainilor (de ex , storsul cu mainile, spaă latul pe Taini),
(3) pierderea angajaă m sociale, precoce in cursul evoluţiei (deşi adesea
interacţiunea socialaă se dezvoltaă mai tarziu 1*
(4) apariţia unui mers sau a unor mişcaă ri ale trunchiului insuficient de
coordonate,
(5) dezvoltarea limbajului receptiv si expresiv deteriorataă sever, cu retardare
psihomotone severaă

6
Tulburare dezintegrativă a copilăriei
A. Dezvoltare evident normalaă pentru cel puţin primii 2 ani dupaă naştere
manifestataă prin prezenţa comunicaă rii verbale şi non verbale, relaţii sociale,
joc si comportament adaptativ corespunzaă toare etaă ţii.
B. Pierdere semnificativaă clinic a aptitudinilor achiziţionate anterior (inainte
de etatea de 10 ani) in cel puţin douaă din urmaă toarele domenii:
(1) limbaj receptiv şi expresiv;
(2) aptitudini sociale sau comportament adaptativ;
(3) controlul sfincterului anal şi vezica);
(4) joc;
(5) aptitudini motorii.
C. Anomalii in funcţionare in cel puţin douaă din urmaă toarele domenii:
(1) deteriorare calitativaă in interacţiunea socialaă (de ex., deteriorare in
comportamentele nonverbale, incapacitatea de a promova relaţii cu
egalii, lipsa reciprocitaă ţii emoţionale sau sociale);
(2) deteriorare calitativaă in comunicare (de ex.Jntarziere sau lipsa limbajului
vorbit, incapacitatea de a iniţia sau susţine o conversaţie, uz repetitiv şi
stereotip de limbaj, lipsa jocului „de -a..." variat);
(3) patternuri stereotipe, repetitive şi restranse de comportament, interese
si activitaă ţi, incluzand stereotipii şi manierisme motorii.
D. Perturbarea nu este explicataă mai bine de o altaă tulburare "de dezvoltare
pervasivaă specificaă ori de schizofrenie.

Tulburare Asperger
A. Deteriorare calitativaă in interacţiunea socialaă manifestataă prin cel puţin
douaă dintre urmaă toarele:
(1) deteriorare marcataă in uzul a multiple comportamente nonverbale cum
ar fi privitul in faţaă , expresia facialaă , posturile corporale si gesturile de
reglare a interacţiunii sociale;
(2) incapacitatea de a stabi li relaţii cu egalii corespunzaă toare nivelului de
dezvoltare;
(3) lipsa caă utaă rii spontane de a impaă rtaă şi satisfacţia, interesele sau realizaă rile
cu alţi oameni (de ex., lipsa de a araă ta, de a aduce, de a specifica altor
oameni obiectele de interes);
(4) lipsa de reciprocitate emoţionalaă sau socialaă .
B. Patternuri stereotipe, repetitive şi restranse de comportament, interese si
activitaă ţi, manifestate prin cel puţin unul dintre urmaă torii itemi:
(1) preocupare circumscrisaă la unul sau mai multe patternuri restranse si st e
reotipe de interes, si care este anormalaă , fie ca intensitate sau centrare;
(2) aderenţaă inflexibilaă evidentaă de rutine sau ritualuri specifice, non -

7
funcţionale;
(3) manierisme motorii repetitive si stereotipe (de ex,, fluturatul sau raă su -
citul mainilor sau degetelor sau mişcaă ri complexe ale intregului corp);
(4) preocupare persistentaă pentru paă rţi ale obiectelor.
C. Perturbarea cauzeazaă deteriorare semnificativaă clinic in domeniul social,
profesional ori in alte domenii importante de funcţionare.
D. Nu existaă o intarziere generalaă semnificativaă clinic in .limbaj (de ex., utilizeazaă
cuvinte izolate caă tre etatea de 2 ani si fraze comunicative caă tre etatea de 3 ani).
E. Nu existaă o intarziere semnificativaă clinic in dezvoltarea cognitivaă sau in
dezvoltarea aptitudinilor de autoajutorare corespunzaă toare etaă ţii, fn
comportamentul adaptativ (altele decat in interacţiunea socialaă ) şi in
curiozitatea pentru ambianţaă in copilaă rie.
F. Nu sunt satisfaă cute criteriile pentru o altaă tulburare de dezvoltare pervasivaă
specificaă sau pentru schizofrenie.

Tulburarea hiperactivftate/deficit de atenţie FAS (93)

A. Fie (1) sau (2):
 (1)şase (sau mai multe) dintre urmaă toarele simptome de inatenţie au
 persistat cel puţin 6 luni intr -un grad care este dezadaptativ şi discrepant
 in raport cu nivelul de dezvoltare:
1.Inatentia
 (a) incapabil adesea de a da atenţia cuvenitaă detaliilor ori face erori prin
 neglijenţaă in efectuarea temelor şcolare, la serviciu, sau in alte activitaă ţi;
 (b) adesea are dificultaă ţi in susţinerea atenţiei asupra sarcinilor sau ac ti
 vitaă ţilor de joc;
 (c) adesea pare a nu asculta cand i se vorbeşte direct;
 (d) adesea nu se conformeazaă instrucţunilor şi este incapabil saă -şi termine
 temele pentru acasaă , sarcinile casnice ori obligaţiile la locul de muncaă
 (nedatorate comportamentului opoziţion ist sau incapacitaă ţii de a
 inţelege instrucţiunile);
 (e) adesea are dificultaă ţi in organizarea sarcinilor şi activitaă ţilor;
 (f) adesea evitaă , are aversiune, nu este dispus saă se angajeze in sarcini
 care necesitaă un efort mental susţinut (cum ar fi efectuarea temel or
 in clasaă sau acasaă );
 (g) adesea pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini sau activitaă ţi (de
 ex., jucaă rii, teme pentru acasaă , creioane, caă rţi, instrumente);
 (h) adesea este uşor de distras de stimuli irelevanţi; (i)
 adesea este uituc referitor la activ itaă ţile cotidiene;
 (2) şase (sau mai multe) dintre urmaă toarele simptome de hiperactivitate
-impulsivitate

8
  au persistat timp de cel puţin 6 luni intr -un grad care este
 dezadaptativ şi in contradicţie cu nivelul de dezvoltare:
2.Hiperactivitatea
 (a) adesea se joacaă cu mainile sau sau cu picioarele sau se foieşte pe loc,
 (b)adesea işi lasaă locul in clasaă sau in alte situaţii in care este de dorit saă
 raă manaă aşezat;
 (c) adesea aleargaă in jur sau se caţaă raă excesiv de mult, in situaţii in care acest
 lucru este inadecvat (la adolescenţi sau la adulţi poate fi limitat la
 sentimentul subiectiv de nelinişte);
 (d) adesea are dificultaă ţi in a se juca sau in a se angaja in activitaă ţi distractive
 in linişte;
 (e) adesea este „in continuaă mişcare" sau acţioneazaă ca si cum „ar fi impins
 de un motor";
 (f) adesea vorbeşte excesiv de mult;
3.Impulsivitatea
 (g)adesea „tranteşte" raă spunsuri inainte ca intrebaă rile saă fi fost complet formulate,
 (h)adesea are dificultaă ţi in a -si aştepta randul, (i) adesea intrerupe sau deranjeazaă
pe altn (de ex , intervine in conversaţiile sau jocurile altora)
B Unele simptome de matentie sau de htperac tivitate-impulsivitate care au cauzat
deteriorarea erau prezente inainte de etatea de 7 ani
C. O anumitaă deteriorare dm cauza simptomelor este prezentaă in douaă sau mai multe
situaţii (de ex , la scoalaă [sau la serviciu] si acasaă )
D Trebuie saă fie claraă pro ba deterioraă m semnificative clinic in funcţionarea socialaă , şcolaraă
sau profesionalaă
E Simptomele nu survin exclusiv in cursul unei tulburaă ri de dezvoltare pervasive, al
schizofreniei ori al altei tulburaă ri psihotice si nu sunt explicate mai bine de altaă t ulburare
mentalaă (de ex, de o tulburare afectivaă ,anxioasaă , disociativaă sau de personalitate)

Tulburarea opoziţionismul provocator (100)

A. Un pattern de comportament negativist, ostil şi provocator care dureazaă cel
puţin 6 luni, in timpul caă rora sunt prezente patru (sau mai multe) dintre
urmaă toarele:
(1) adesea işi pierde cumpaă tul;
(2) adesea se ceartaă cu adulţii;
(3) adesea sfideazaă sau refuzaă in mod activ saă se conformeze cererilor sau
regulilor adulţilor;
(4) adesea enerveazaă in mod deliberat pe alţii;
(5) adesea blameazaă pe alţii pentru propriile sale erori sau purtare rea;
(6) adesea este susceptibil ori uşor de enervat de caă tre alţii;
(7) adesea este coleros şi plin de resentimente;

9
(8) adesea este ranchiunos şi vindicativ.
B. Perturbarea in comportament cauzeazaă o deteriorare semnificativaă clinic in
funcţionarea socialaă , şcolaraă si profesionalaă .
C. Comportamentele nu survin exclusiv in cursul evoluţiei unei tulburaă ri psiho
tice sau afective.
D. Nu sunt satisfaă cute criteriile pentru tulburarea de conduitaă , şi dacaă individul
este in etate de 18 ani sau mai mult, nu sunt satisfaă cute criteriile pentru
tulburarea de personalitate antisocialaă .

Tulburare de conduită (94)

 Tip cu debut in copilaă rie
 Tip cu debut in adolescenţaă
 Debut nespecificat
A. Un pattern repetitiv si persistent de comportament in care drepturile fundamentale ale
altora ori normele sau regulile sociale corespunzaă toare etaă ţii sunt violate, manifestat prin
prezenţa a trei (sau a mai multe) dintre urmaă toarele criterii in ultimele 12 lu ni, cu cel puţin
un criteriu prezent in ultimele 6 luni:
Agresiune faţaă de oameni si animale
(1) adesea tiranizeazaă , ameninţaă sau intimideazaă pe alţii;
(2 iniţiazaă adesea baă taă i;
(3) a faă cut uz de o armaă care poate cauza o vaă taă mare corporalaă serioasaă altora (de ex., baă ţ,
caă raă midaă , sticlaă spartaă , cuţit, armaă de foc);
(4) a fost crud fizic cu alţi oameni,
(5) a fost crud fizic cu animalele,
(6) a furat cu confruntare cu victima (de ex, banditism, furt din poşete, estorcare, atac cu
mana armataă ),
(7) a forţat pe cineva la activitate sexualaă ,
Distrugerea proprietăţii
(8) s-a angajat deliberat in incendieri cu intenţia de a cauza un prejudiciu serios,
(9) a distrus deliberat proprietatea alto ra (altfel decat prin incendiere)
Fraudă sau furt
(10) a intrat prin efracţie in casa, dependinţele sau autoturismul cuiva,
(11) minte adesea pentru a obţine bunuri sau favoruri ori pentru a evita anumite obligaţii
(adicaă , „escrocheazaă " pe alţii),
(12) a furat lucruri de valoare mare faă raă confruntare cu victima (de ex, furt din magazine,
dar faă raă efracţie, plastografie),
Violări serioase ale regulilor
(13) adesea lipseşte de acasaă noaptea in dispreţul interdicţiei paă rinţilor, incepand inainte
de etatea de 13 ani,

10
(14) a fugit de acasaă (noaptea) de cel puţin douaă ori in timp ce locuieşte in casa paă rinteascaă
sau a substitutului parental (sau odataă , faă raă a reveni acasaă o lungaă perioadaă de timp),
(15) chiuleşte adesea de la scoalaă , incepand inainte de etatea 13 am
B Perturbarea in comportament cauzeazaă o deteriorare semnificativaă clinic in funcţionarea
socialaă , şcolaraă sau profesionalaă
C Dacaă individul este in etate de 18 am sau mai mult, nu sunt satisfaă cute criteriile pentru
tulburarea de personalitate antisocialaă

Tulburările de Alimentare si de Comportament Alimentar ale Perioadei de Sugar sau

Micii Copilării

PICA

A Mancatul persistent de substanţe nonnutritive o perioada de cel puţin o lunaă

B Mancatul de substanţe nonnutrit ive este inadecvat nivelului de dezvoltare
C Comportamentul alimentar nu este o parte a unei practici sancţionate cultural
D Dacaă comportamentul alimentar survine exclusiv in cursul altei tulburaă ri mentale
(de ex, retardarea mentalaă , tulburarea de dezvolt are pervasivaă , schizofrenia)
acesta este suficient de sever pentru a justifica o atenţie clinicaă separate

RUMINATIA
A. Regurgitarea şi remestecarea repetataă a alimentelor o perioadaă de cel puţin
o lunaă , urmand unei perioade de funcţionare normalaă .
B. Comportamentul nu se datoreazaă unei condiţii gastrointestinale sau altei
condiţii medicale generale asociate (de ex., reflux esofagian).
C. Comportamentul nu survine exclusiv in cursul anorexie! nervoase ori al
bulimiei nervoase. Dacaă simptomele survin exclusiv in cursul retardaă rii
mentale sau al tulburaă rii de dezvoltare pervasivaă , ele sunt suficient de
severe pentru a justifica o atenţie c linicaă separataă .

Tulburarea de Alimentare a Perioadei de Sugar sau a Micii Copilării

A. Perturbare de alimentare manifestataă prin incapacitatea persistentaă de a
manca adecvat, cu incapacitatea semnificativaă de a lua in greutate ori cu
pierdere ponderalaă semnificativaă in decurs de cel puţin o lunaă .
B. Perturbarea nu se datoreazaă unei condiţii gastrointestinale sau altei condiţii
medicale generale asociate (de ex., reflux esofagian).
C. Perturbarea nu este explicataă mai bine de o altaă tulburare m entalaă (de ex.,
ruminaţia) ori de lipsa de alimente adecvate.
D.Debutul survine inainte de etatea de 6 ani.

11
 Ticurile
Tulburarea Tourette
A. Atat ticuri motorii multiple, cat si unul sau mai multe ticuri vocale au fost
prezente la un moment dat in cursul maladiei, deşi nu in mod necesar
concomitent. (Un tic este o mişcare motorie ori o vocalizare bruscaă , rapidaă ,
recurentaă , nonritmicaă , stereotipaă ).
B. Ticurile survin de mai multe ori pe zi (de regulaă in accese), aproape in fiecare
zi sau intermitent, de-a ungul unei perioade de mai mult de 1 an, iar in
cursul acestei perioade nu a existat niciodataă o perioad aă faă raă ticuri de mai
mult de 3 luni consecutive.
C. Debutul are loc inainte de etatea de 18 ani.
D. Perturbarea nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex., stimulante) ori unei condiţii medicale generale (de ex., maladia
Huntington ori encefalita postviralaă

Ticul Vocal sau Motor Cronic

A. Ticuri vocale sau motorii unice sau multiple (adicaă , vocalizaă ri sau mişcaă ri
motorii stereotipe, bruşte, rapide, recurente, nonritmice), dar nu ambele, au
fost prezente la un moment dat in ncursul maladiei.
B. Ticurile survin de mai multe ori pe zi, aproape in fiecare zi sau intermitent o
perioadaă de mai mult de un an, iar in cursul acestei peri oade nu a existat nici
o dataă o perioadaă faă raă ticuri mai lungaă de trei luni consecutive.
C. Debutul are loc inainte de etatea de 18 ani.
D. Perturbarea nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex., stimulante) sau unei condiţii medicale generale (de ex., maladia
Huntington sau encefalita postviralaă ).
D.Nu au fost satisfaă cute niciodataă criteriile pentru tulburarea Tourette:

Ticul Tranzitor
A Ticuri vocale sau/si motorii unice sau multiple (adicaă , vocalizaă ri sau mişcaă ri
motorii stereotipa, bruşte, rapide, recurente, nonritmice)
B Ticurile survin de mai multe ori pe zi , aproape in fiecare zi, timp de cel puţin
patru saă ptaă mani, dar nu pentru mai mult de 12 luni consecutive
C Debutul survine inainte de etatea de 18 ani
D Perturbarea nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex, stimulante) sau unei condiţii medicale generale (de ex, maladia
Huntmgton ori encefalita postviralaă )
E Nu au fost niciodataă satisfaă cute criteriile pentru tulburarea Tourette sau
ticul motor sau vocal cronic

Tulburările de Eliminare

12
Encoprezis
A. Eliminarea repetataă de fecale in locuri inadecvate (de ex., in pantaloni ori
pe jos), fie caă este involuntaraă sau intenţionalaă .
B. Un astfel de eveniment cel puţin odataă pe lunaă , timp de cel puţin 3 luni.
C. Etatea cronologicaă este de cel puţin 4 ani (sau nivelul de dezvoltare
echivalent).
D. Comportamentul nu se datoreazaă exclusiv efectelor fizilogice directe ale
unei substanţe (de ex., laxativelor) ori unei condiţii medicale generale,
exceptand cazul unui mecanism care implicaă constipaţia.

Enurezis
A. Emisiune repetataă de urinaă in pat sau in pantaloni (fie involuntar, fie intenţionat). ,
B. Comportamentul este semnificativ clinic, manifestandu-se printr-o frecvenţaă
de douaă ori pe saă ptaă mana, timp de cel puţin 3 luni consecutive, ori prin prezenţa unei
detrese sau deterioraă ri semnificative clinic in domeniul social, şcolar (profesional) ori in
alte domenii im portante de funcţionare.
C. Etatea cronologicaă este de cel puţin 5 ani (sau nivelul de dezvoltare echivalent).
D. Comportamentul nu se datoreazaă exclusiv efectului fiziologic direct al unei substanţe, (de
ex., un diuretic) ori unei condiţii medicale genera le (de ex., diabet, spina bifida, epilepsie).
Tulburări ale Perioadei de Sugar, Copilăriei sau Adolescenţei

Anxietatea de Separare
A. Anxietate excesivaă si inadecvataă evolutiv referitoare la separarea de casaă sau de cei de
care individul este ataş at, evidenţiataă prin trei (sau mai multe) din urmaă toarele:
(1)detresaă excesivaă recurentaă cand survine sau este anticipataă separarea de casaă sau de
persoanele de ataşament major;
(2) teamaă excesivaă si persistentaă in legaă turaă cu pierderea sau posibila vaă taă mare care s-ar
putea intampla persoanelor de ataşament major;
(3) teama excesivaă şi persistentaă caă un eveniment nefericit va duce la separarea de o
persoanaă de ataşament major (de ex., a fi pierdut ori a fi raă pit);
(4) opoziţie sau refuz persistent de a merge la ş coalaă sau in altaă parte din cauza fricii de
separare;
(5) teamaă sau opoziţie excesivaă şi persistentaă la a raă mane acasaă , singur sau faă raă persoanele
de ataşament major, ori in alte situaţii, faă raă adulţi importanţi;
(6) opoziţie sau refuz persistent de a merge la cul care, faă raă saă fie alaă turi o persoanaă de
ataşament major ori de a adormi departe de casaă ;
(7) coşmaruri repetate implicand tema separaă rii;
(8) acuzarea repetataă de simptome somatice (cum ar fi de durerile de cap, durerile de
stomac, greaţa sau voma) cand survine sa u este anticipate separarea de persoanele de
ataşament major.

13
B. Durata perturbaă rii este de cel puţin 4 saă ptaă mani.
C. Debutul are loc inainte de etatea de 18 ani.
D. Perturbarea cauzeazaă o detresaă sau deteriorare semnificativaă clinic in funcţionarea
socialaă , şcolaraă (profesionalaă ) sau in alte domenii de funcţionare importante.
E. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unei tulburaă ri de dezvoltare pervasivaă , al
schizofreniei ori al altei tulburaă ri psihotice şi, la adolescenţi şi la adulţi, nu este justificataă
mai bine de panica cu agorafobie.

Mutismul Selectiv
A. Incapacitate considerabilaă de a vorbi in anumite situaţii sociale (in care existaă expectaţia
de a vorbi, de ex., la s coalaă ) in dispreţul faptului caă insul vorbeşte in alte situaţii.
B. Perturbarea interfereazaă cu performanta educaţionalaă sau profesionalaă ori cu
comunicarea socialaă .
C. Durata perturbaă rii este de cel puţin 1 lunaă (dar nu limitataă la prima lunaă de şcoalaă ).
D. Incapacitatea de a vorbi nu se datoreazaă lipsei de cunoaştere ori de acomodare cu limba
vorbitaă cerutaă in situaţia socialaă .
E. Perturbarea nu este explicataă mai bine de o tulburare de comunicare (de ex., balbismul)
si nu survine exclusiv in cursul unei tulburaă ri de dezvoltare pervasivaă , schizofreniei ori al
altei tulburaă ri psihotice.

Tulburarea Reactivă
de Ataşament a Perioadei de Sugar sau a Micii Copilării
A. Relaţionare socialaă marcat perturbataă si inadecvataă evolutiv in cele mai multe contexte,
incepand inainte de etatea de 5 ani, manifestataă , fie prin
(1), fie prin (2):
(1) incapacitate persistentaă de a iniţia sau de a raă spunde intr -o manieraă adecvataă evolutiv
la cele mai multe interacţiuni sociale, manifestataă prin raă spunsuri excesiv de inhibate,
hipervigilente ori extrem de ambivalenţe şi contradictorii (de ex., copilul poate raă spunde
infirmierilor printr –o mixturaă de apropiere, evitare şi rezistenţaă l a consolare, ori poate
manifesta o vigilenţaă rece);
(2) ataşam'ente difuze manifestate prin sociabilitate indiscriminativaă cu incapacitate
marcataă de a manifesta atasamente selective adecvate (de ex., familiaritate excesivaă cu
rudele straă ine sau lipsaă d e selectivitate in alegerea persoanelor de ataşament).
B. Perturbarea de la criteriul A nu este explicataă exclusiv prin intarziere in dez
voltare (ca in retardarea mentalaă ) şi nu satisface criteriile pentru o tulburare
de dezvoltare pervasivaă .
C. ingrijire patogenicaă evidenţiataă prin cel puţin unul din urmaă toarele:
(1) desconsiderare persistentaă a necesitaă ţilor emoţionale fundamentale ale
copilului pentru consolare, stimulare şi afecţiune;
(2) desconsiderare persistentaă a necesitaă ţilor corporale fundamentale ale

14
copilului;
(3) schimbaă ri repetate ale ingrijitorului principal care previn formarea de
atasamente stabile (de ex., schimbarea frecventaă de caă min).
D. Existaă prezumţia caă ingrijirea de la criteriul C este responsabilaă de compor
tamentul perturbat de la criteriul A (de ex., perturbaă rile de la criteriul A
sunt consecinţa ingrijirii patogenice de la criteriul C).

Tulburarea de Mişcare Stereotipă

A. Comportament motor repetitiv, aparent direcţional şi nonfuncţional (de
ex., strangerea sau fluturatul mainilor, legaă narea corpului, lovitul cu capul,
apucarea obiectelor cu gura, muşcaă turile autoprovocate, pişcarea tegu
mentelor sau a orificiilor corpului, lovirea propriului corp).
B. Comportamentul interfereazaă considerabil cu activitaă ţile normale ori duce
la vaă taă maă ri corporale autoprovocate care necesitaă tratament medical (sau
ar duce la o vaă taă mare, dacaă nu s -au luat maă suri preventive).
C. Dacaă este prezentaă retardarea mentalaă , comportamentul stereotip sau
autovulnerant este de suficient de sever pentru a deveni ţinta tratamen
tului.
D. Comportamentul nu este explicat mai bine de o compulsie (ca in tulburarea
obsesivocompulsivaă ), de un tic (ca in tic), de o stereotipie, care este parte a
unei tulburaă ri de dezvoltare pervasivaă , ori de smulgerea paă rului (ca in
tricotilomanie).
E. Comportamentul nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei
substanţe ori unei condiţii medicale generale.
F. Comportamentul persistaă 4 saă ptaă mani sau mai mult.

Deliriumul, Demenţa,Tulburările Amnestice si Alte Tulburări Cognitive

DELIRUL

Deli rium datorat ...[Se indica Condiţia Medicală Generală]

A. Perturbare de conştientaă (adicaă , reducerea claritaă ţii conştientei ambianţei),

cu reducerea capacitaă ţii de a focaliza, susţine sau deplasa atenţia.
B. O modificare in cunoaştere (cum ar fi deficitul de memorie, dezorientarea,
perturbarea limbajului) sau dezvoltarea unei perturbaă ri de percepţie, care nu
este explicataă mai bine de o demenţaă preexistentaă , stabilizataă ori evolutivaă .
C. Perturbarea se dezvoltaă in decursul unei scurte perioade de timp (de regulaă ,
in cateva ore sau zile) şi tinde saă fluctueze in cursul zilei.
D. Existaă proba, din istoric, examenul somatic sau datele de laborator, caă

15
perturbarea este cauzataă de consecinţele fiziologice directe ale unei condiţii
medicale generale.
DEMENTA

Demenţa datorată Altor Condiţii Medicale Generale

A Dezvoltarea a multiple deficite cognitive manifestate prin ambele
(1) deteriorarea memoriei (deteriorarea capacitaă ţii de a invaă ţa informaţii
noi sau de a evoca informaţii invaă ţate anterior),
(2) una (sau mai multe) dintre urmaă toarele perturbaă ri cognitive
(a) afazie (perturbare de limbaj),
(b)apraxie (deteriorarea capacitaă ţii de a efectua activitaă ţi motorii, in
dispreţul funcţiei motorii intacte),
(c) agnozie (incapacitatea de a recunoaşte sau de a identifica obiectele,
in dispreţul funcţiei senzoriale intacte,
(d) perturbare in funcţia de execuţie (adicaă , in planificare, organizare,
secventiere, abstractizare)
B Deficitele cognitive de la criteriile A1 si A2 cauzeazaă fiecare o deteriorare
semnificativaă in funcţionarea socialaă sau profesionalaă si reprezintaă un declin
semnificativ de la nivelul anterior de funcţionare
C Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator rezultaă caă perturbarea
este consecinţa fiziologicaă directaă a unei condiţii medicale generale, alta
decat maladia Alzheimer sau maladia cerebrovascularaă (de ex , infe cţie HIV,
traumatism cramo-cerebral, maladie Parkmson, maladie Huntington,
maladie Pick, maladie Creutzfeldt -Jakob, hidrocefalie cu presiune normalaă ,
hipotiroidism, tumora cerebrala sau deficit de vitamina B12)
D Deficitele nu survin exclusiv in cursul u nui delinum
Dependenţa de o Substanţă

Un pattern dezadaptativ de uz de o substanţaă care duce la deteriorare sau

detresaă semnificativaă clinic manifestataă prin trei sau mai multe din
urmaă toarele si care survin oricand in cursul aceleiaşi perioade de 12 luni
(1) tolerantaă , aşa cum este definita de oricare dintre urmaă toarele
(a) necesitatea de cantitaă ţi considerabil crescute de substanţaă pentru a
ajunge la intoxicaţie sau la efectul dorit,
(b) efect redus considerabil prin continua rea uzului aceleiaşi cantitaă ţi de
substanţaă ,
(2) abstinentaă , manifestataă prin oricare dintre urmaă toarele
(a) sindromul de absmentaă caracteristic substanţei (se referaă la criteriile A
si B ale setului de criterii pentru abstinenta de substanţele specifice),
(b) aceeaşi substanţaă (sau o substanţaă strans inruditaă ) este luataă pentru a

16
uşura sau evita simptomele de abstinentaă ,
(3) substanţa este luataă adesea in cantitaă ţi mai mari sau o perioadaă mai
lungaă de timp decat era preconizat,
(4) existaă o dorinţaă persistentaă sau efortu ri infructuoase de a suprima sau
controla uzul de substanţaă ,
(5) o mare parte a timpului este risipitaă in activitaă ţi necesare obţinem
substanţei (de ex, vizitarea mai multor doctori sau condus pe distante
mari), uzului substanţei (de ex, fumatul in lanţ) sau r ecuperaă m din
efectele acesteia,
(6) activitaă ţi sociale, profesionale sau recreaţionale sunt abandonate sau
reduse din cauza uzului de substanţa,
(7) uzul de substanţaă este continuat in dispreţul faptului caă ştie caă are o
problemaă somaticaă sau psihologicaă , persiste ntaă sau recurentaă , care este
posibil saă fi fost cauzata sau exacerbataă de substanţaă (de ex, uz curent
de cocainaă deşi ştie caă aceasta induce depresie, sau baă ut continuu deşi
ştie caă un ulcer este agravat de consumul de alcool)

Criteriile pentru Abuzul de o Substanţă

A. Un pattern dezadaptativ de uz de o substanţaă care duce la deteriorare sau
detresaă semnificativaă clinic manifestataă prin unul (sau mai multe) dintre
urmaă toarele si care survin in decursul unei perioade de 12 luni:
(1) uz recurent de o substanţaă ducand la incapacitatea de a indeplini obliga
ţiile rolului major la serviciu, la scoalaă sau acasaă (de ex., absenţe repetate
sau performanţaă redusaă in muncaă in legaă turaă cu uzul de substanţaă ;
absenţe, eliminaă ri sau exmatriculaă ri din şcoalaă ; neglijarea copiilor sau a
casei);
(2) uz recurent de o substanţaă in situaţii in care a cesta este periculos fizic (de
ex., condusul unui automobil sau manipularea unui utilaj atunci cand
este deteriorat de uzul de o substanţaă );
(3) probleme legale repetate in legaă turaă cu uzul de o substanţaă (de ex.,
arestaă ri pentru tulburaă ri de conduitaă in legaă t uraă cu o substanţaă );
(4) uz continuu de o substanţaă in dispreţul faptului caă are probleme sociale
sau interpersonale, persistente sau repetate, cauzate sau exacerbate de
efectele substanţei (de ex., certuri cu soţia (soţul) referitoare la consecin
ţele intoxicaţiei, baă taă i).
B. Simptomele nu au satisfaă cut niciodataă criteriile pentru dependenţa de o
substanţaă pentru aceastaă clasaă de substanţaă .

Criteriile pentru Abstinenţa de o Substanţă

17
A Apariţia unui sindrom specific substanţei datorat incetaă m (sau reducem)
uzului excesiv si prelungit al unei substanţe.
B Sindromul specific substanţei cauzeazaă o detresaă sau deteriorare
semnificativaă clinic in funcţionarea social aă , profesionalaă sau in alte domenii
de funcţionare importante
C Simptomele nu se datoreazaă unei condiţii medicale generale si nu sunt
explicate mai bine de altaă tulburare mentalaă

Tulburările in legătură cu Alcoolul

Intoxicaţia Alcoolică
A. Ingestie recentaă de alcool.
B. Modificaă ri de comportament sau psihologice dezadaptative, semnificative
clinic (adicaă , comportament agresiv sau sexual inadecvat, labilitate afectivaă ,
deteriorarea judecaă ţii , deteriorarea funcţionaă rii sociale sau profesionale)
care apar in cursul sau la scurt timp dupaă ingestia de alcool.
C. Unul (sau mai multe) dintre urmaă toarele semne apaă rand in cursul sau la scurt
timp dupaă uzul de alcool:
(l)dizartrie,
(2) incoordonare,
(3) mers titubant,
(4) nistagmus,
(S)deterioarea atenţiei si memoriei,
(6)stupor sau comaă .
D. Simptomele nu se datoreazaă unei condiţii medicale generale şi nu sunt
explicate mai bine de altaă tulburare mentalaă .

Abstinenţa Alcoolică
A incetarea (sau reducerea) uzului excesiv si prelungit de alcool
B Douaă (sau mai multe) dintre urmaă toarele simptome, s urvenmd in decurs de
cateva ore sau zile dupaă criteriul A
(1) hiperactivitate vegetativaă (de ex , transpiraţie sau puls peste 100),
(2)tremor marcat al extremitaă ţilor,
(3) insomnie,
(4) greţuri sau vaă rsaă turi,
(5) iluzii sau halucinaţii vizuale, tactile sau auditive tr anzitorii,
(6) agitaţie psihomotone,
(7) anxietate,
(8) crize de grand mal
B Simptomele de la criteriul B cauzeazaă detresaă sau deteriorare semnificativaă

18
clinic in funcţionarea socialaă , profesionala sau in alte domenii de
funcţionare importante
D Simptomele nu se datoreazaă unei condiţii medicale generale si nu sunt
explicate mai bine de altaă tulburare mentalaă

Schizofrenia si Alte Tulburări Psihotice

Clasificare :

295.30 Tipul paranoid

Un tip de schizofrenie in care sunt satisfaă cute urmaă toarele criterii:
A. Preocupare pentru una sau mai multe idei delirante sau halucinaţii auditive
frecvente.
B. Nici unul dintre urmaă toarele simptome nu este proeminent: limbaj dezorga
nizat, comportament catatonic sau dezorganizat, sau afect plat ori inadecvat.

295.10 Tipul dezorganizat

Un tip de schizofrenie in care sunt satisfaă cute urmaă toarele criterii:
A. Oricare dintre urmaă toarele sunt proeminente:
(1) limbaj dezorganizat;
(2) comportament dezorganizat;
(3) afect plat sau inadecvat.
B. Nu sunt satisfaă cute criteriile pentru tipul catatonic.

295.20 Tipul catatonic

Un tip de schizofrenie in care tabloul clinic este dominat de cel puţin douaă
dintre urmaă toarele
(1) imobilitate motorie evidenţiataă prin catalepsie (incluzand flexibilitatea
ceroasaă ) sau stupor,
(2) activitate motorie excesivaă (care este evident lipsitaă de sens si nu este
influenţataă de stimuh externi),
(3) negativism extrem (o rezistentaă evident nemotivataă la toate instru cţiunile
ori menţinerea unei posturi rigide la incercaă rile de a fi mişcat) sau mutism;
(4) bizarerii ale mişcaă rii voluntare evidenţiate prin posturi (asumarea voluntaraă
a unor posturi inadecvate sau bizare), mişcaă ri stereotipe, mamerisme sau
grimase proeminente,
(5) ecolahe sau ecopraxie

295.90 Tipul nediferenţiat

Un tip de schizofrenie in care sunt prezente simptome care satisfac criteriul A, dar
nu sunt satisfaă cute criteriile pentru tipurile paranoid, dezorganizat sau catatonic.

19
295.60 Tipul rezidual

Un tip de schizofrenie in care sunt satisfaă cute urmaă toarele criterii

A Absenta ideilor delirante, a halucinaţiilor, limbajului dezorganizat si a

comportamentului catatonic sau flagrant dezorganizat, proeminente
B Existaă proba continuitaă ţii perturbaă m, indicataă de prezen ta de simptome
negative ori a douaă sau mai multe simptome menţionate la criteriul A
pentru schizofrenie, prezente intr -o formaă atenuataă (de ex, convingeri
bizare, experienţe perceptive insolite)

Criteriile de diagnostic pentru Schizofrenie

A Simptome caracteristice douaă (sau mai multe) dintre urmaă toarele simptome,
fiecare prezent o porţiune semnificativaă de timp in cursul unei perioade de
o lunaă (sau mai puţin, dacaă sunt tratate cu succes)
(1) idei delirante,
(2) halucinaţii,
(3) limbaj dezorganizat (de ex., deraieri frecvente sau incoerentaă );
(4) comportament catatomc sau flagrant dezorganizat,
(5) simptome negative, adicaă aplatizare afectivaă , alogie sau avohtie.
Notaă : Este necesar numai un singur simptom de la criteriul A, dacaă ideile
delirante sunt bizare ori halucinaţiile constau dmtr -o voce care comenteazaă
continuu comportamentul sau gandurile persoanei, ori douaă sau mai multe
voci care converseazaă intre ele
B Disfunctie socială/profesională. O porţiune semnificativaă de timp de la
debutul perturbaă m, unul sau mai multe domenii majore de funcţionare,
cum ar fi serviciul, relaţiile mterpersonale ori autoingnjirea, sunt
considerabil sub nivelul atins anterior debutului (sau cand debutul are loc in
copilaă rie ori in adolescentaă , incapacitatea de a atinge nivelul aşteptat de
realizare mterpersonalaă , şcolaraă sau profesionalaă )
C Durata Semne continue ale perturbaă m persistand timp de cel puţin 6 luni.
Aceastaă perioadaă de 6 luni trebuie saă includaă cel puţin o lunaă (sau mai puţin,
dacaă sunt tratate cu succes) de simptome care satisfac criteriul A (adicaă ,
simptome ale fazei active) si poate include perioade de simptome prodromale
sau reziduale in cursul acestor perioade prodromale sau reziduale, semnele
perturbaă m se pot manifesta numai prin simptome negative ori douaă sau mai
multe simptome menţionate la criteriul A , prezente intr-o formaă atenuataă (de
ex, convingeri stranii, experienţe perceptuale insolite)
D Excluderea tulburăm schizoafective şi a tulburăm afective Tulburarea
schizoafectivaă si tulburarea afectivaă cu elemente psihotice au fost excluse,

20
deoarece fie (1) nici un fel de episoade depresive majore, maniacale sau
mixte nu au survenit concomitent cu simptomele fazei active, ori (2) dacaă
episoadele au survenit in timpul simptomelor fazei active, durata lor totalaă
a fost mai scurtaă in raport cu durata perioade lor, activaă si rezidualaă
E Excluderea unei substanţe/condiţii medicale generale Perturbarea nu se
datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex , un drog de
abuz, un medicament) sau unei condiţii medicale generale
F Relaţia cu o tulburare de dezvoltare pervasivă Dacaă existaă un istoric de
tulburare autistaă sau de altaă tulburare de dezvoltare pervasivaă , diagnosticul
adiţional de schizofrenie este pus, numai dacaă idei delirante sau halucinaţii
proeminente sunt, de asemenea, prezente timp de cel puţin o lunaă (sau mai
puţin, dacaă sunt tratate cu succes)

Tulburarea Schizofreniformă
A. Sunt satisfaă cute criteriile A, D si E ale schizofreniei.
B. Un episod al tulburaă rii (incluzand fazele prodromalaă , activaă si rezidualaă ) dureazaă
cel puţin o lunaă , dar mai puţin de 6 luni. (Cand trebuie pus diagnosticul faă raă
a se aştepta recuperarea, diagnosticul trebuie etichetat ca „provizoriu").
De specificat dacă:
Fără elemente de prognostic bun
Cu elemente de prognostic bun, ca evidenţiat de douaă (sau mai multe)
dintre urmaă toarele:
(1) debut al simptomelor psihotice proeminente in decurs de 4 saă ptaă mani de
la prima modificare notabilaă in comportamentul sau funcţionarea uzualaă ,
(2) confuzie sau perplexitate la apogeul episodului psihotic;
(3) funcţionare socialaă sau profesionalaă premorbidaă bunaă ;
(4) absenţa afectului plat sau obtuz.

Tulburarea Schizoafectivă
A. O perioadaă neintreruptaă de maladie in cursul caă reia, la un moment dat
existaă , fie un episod depresiv major, un episod maniacal, ori un episod mixt,
concomitent cu simptome care satisfac criteriul A pentru schizofrenie.
Notă: Episodul depresiv major trebuie saă includaă criteriul A1: dispoziţie
depresivaă .
B. in cursul aceleiaşi perioade de maladie, au e xistat idei delirante sau haluci
naţii timp de cel puţin 2 saă ptaă mani in absenţa unor simptome afective
proeminente.
C Simptomele care satisfac criteriile pentru un episod afectiv sunt prezente o
porţiune substanţialaă din durata totalaă a perioadelor activaă şi rezidualaă ale
maladiei.

21
D. Perturbarea nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori unei condiţii medicale generale.

Tulburarea Delirantă
A. Idei delirante nonbizare [adicaă , implicand situaţii care survin in viaţa realaă ,
cum ar fi faptul de a fi urmaă rit(aă ), otraă vit(aă ), infectat(aă ), iubit(aă ) de la
distanţaă , inşelat(aă ) de soţ(ie) sau amant(aă ) ori de a avea o maladie] cu o
durataă de cel puţin o lunaă .
B. Criteriul A pentru schizofrenie nu a fost satisfaă cut niciodataă .
Notă: Halucinaţii tactile şi olfactive pot fi prezente in tulburarea delirantaă ,
dacaă sunt in raport cu tema delirantaă .
C. in afara impactului ideii (ideilor) delirante ori a ramificaţiilor sale (lor),
funcţionarea nu este deteriorataă semnificativ, iar comportamentul nu este
in mod evident straniu sau bizar.
D. Dacaă episoadele afective au survenit concomitent cu ideile delirante, durata
lor totalaă a fost scurtaă in raport cu durata perioadelor delirante.
E. Perturbarea nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori, ale unei condiţii medicale
generale.
De specificat tipul (urmaă toarele tipuri sunt stabilite pe baza temei delirante
predominante):
Tip erotoman: idei delirante, cum caă o altaă persoanaă , de regulaă de condiţie
socialaă mai inaltaă se aflaă in relaţii amoroase cu individ ul (a)
Tip de grandoare: idei delirante de valoare, putere, cunoştinţe, identitate,
sau o relaţie specialaă cu o divinitate sau persoanaă faimoasaă
Tip de gelozie: idei delirante cum caă partenera (partenerul) sexual(aă ) al
individului (individei) este infidel( aă )
Tip de persecuţie: idei delirante, cum caă persoana respectivaă (ori cineva de
care persoana este apropiataă ) este tratat cu raă utate intr -un anumit mod
Tip somatic: idei delirante, cum caă persoana are un defect fizic sau o
condiţie medicalaă generalaă
Tip mixt: idei delirante caracteristice pentru mai mult decat unul dintre
tipurile de mai sus, dar nici una dintre ele nu predominaă
Tip nediferenţiat

Tulburările Afective

Secţiunea tulburaă rilor afective este organizataă dupaă cum urmeazaă :

• Episoade afective:

22
Episodul depresiv major (pag. 349)
Episodul maniacal (pag. 357)
Episodul mixt (pag. 362)
Episodul hipomaniacal

• Tulburaă ri depresive:
296.xx Tulburarea depresivaă majoraă (pag. 369)
300.4 Tulburarea distimicaă (pag. 377)
311 Tulburarea depresivaă faă raă altaă specificaţie (pag. 381)

• Tulburaă ri bipolare
296.xx Tulburarea bipolaraă I (pag. 382)
296.89 Tulburarea bipolaraă II (pag. 392)
301.3 Tulburarea ciclotimicaă (pag. 398)
296.80 Tulburarea bipolaraă faă raă altaă specifi caţie (pag. 400)

EPISOADELE AFECTIVE

Criteriile de diagnostic pentru Episodul Depresiv Major

A Cinci (sau mai multe) dintre urmaă toarele simptome au fost prezente in
cursul aceleiaşi perioade de 2 saă ptaă mani, si reprezintaă o modificare de la
nivelul anterior de funcţionare, cel puţin unul dintre simptome este, fie (1)
dispoziţie depresivaă , fie (2) pierderea interesului sau plaă cem
Notaă : Nu se includ simptome care este clar caă se datoreazaă unei condiţii
medicale generale ori idei delirante sau halucinaţii incongruente cu
dispoziţia
(1) dispoziţie depresivaă cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi,
indicataă fie prin relatare personalaă (de ex, se simte trist sau inutil), ori
observaţie faă cutaă de altn (de ex, pare inlaă crimat) Notaă La copii si
adolescenţi, dispoziţia poate fi iritabilaă ,
(2) diminuare marcataă a interesului sau plaă cem pentru toate sau aproape
toate activitaă ţile, cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi (dupaă
cum este indicat, fie prin relatare personalaă , fie prin observaţii faă cute de
alţii,
(3) pierdere semnificativaă in greutate, deşi nu tine dietaă , ori luare in
greutate (de ex , o modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului
intr-o lunaă ) ori scaă dere sau creştere a apetitului aproape in fiecare zi
Notaă La copii, se ia in consideraţie incapacitatea de a atinge plusurile
ponderale expectate,
(3) insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi,

23
(4) agitaţie sau lentoare psihomotone aproape in fiecare zi (observabilaă de
caă tre altn, nu numai senzaţiile subiective de nelinişte sau de lentoare),
(S)fatigabilitate sau lipsaă de energie aproape in fiecare zi,
(6) sentimente de inutilitate sau de culpaă excesivaă ori inadecvataă (care poate
fi delirantaă ) aproape in fiecare zi (nu numai autorepros sau culpabilizare
in legaă turaă cu faptul de a fi suferind),
(8) diminuarea capacitaă ţii de a gandi sau de a se concentra ori indecizie
aproape in fiecare zi (fie prin relatare personala, fie o bservataă de altn),
(9) ganduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideatie
suicidaraă recurentaă faă raă un plan anume, ori o tentativa de suicid sau un
plan anume pentru comiterea suicidului
B Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod m ixt (vezi pag 365)
C Simptomele cauzeazaă o detresaă sau o deteriorare semnificativaă clinic in
domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de funcţionare
D Simptomele nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex, un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiţii generale
medicale (de ex , hipotiroidism)
E Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu, adicaă , dupaă pierderea unei
fiinţe iubite, Simptomele persistaă mai mult de 2 luni ori sunt caracterizate
printr-o deteriorare funcţionalaă semnificativaă , preocupare morbidaă de
inutilitate, ideatie suicidaraă , simptome psihotice sau lentoare psihomotone

Criteriile de diagnostic pentru Episodul Maniacal

A. O perioadaă distinctaă de dispoziţie crescutaă , expansivaă sau iritabilaă anormalaă
şi persistentaă , durand cel puţin o saă p taă manaă (sau orice durataă , dacaă este
necesaraă spitalizarea)
B. in timpul perioadei de perturbare a dispoziţiei, trei (sau mai multe) dintre
urmaă toarele simptome au persistat (patru, dacaă dispoziţia este numai
iritabilaă ) şi au fost prezente intr -un grad semnificativ:
(1) stimaă de sine exagerataă sau grandoare;
(2) scaă derea necesitaă ţii de somn (de ex., se simte refaă cut dupaă numai trei ore
de somn);
(3) mai locvace decat in mod uzual sau se simte presat saă vorbeascaă con
tinuu;
(4) fugaă de idei sau experienţa subiectivaă caă gandurile sunt accelerate;
(5)distractibilitate (adicaă , atenţia este atrasaă prea uşor de stimuli externi
faă raă importanţaă sau irelevanţi);
(6) creşterea activitaă ţii orientate spre un scop (fie in societate, la serviciu sau
la scoalaă , ori din punct de vedere sex ual) sau agitaţie psihomotorie;
(7) implicare excesivaă in activitaă ţi plaă cute care au un inalt potenţial de

24
consecinţe nedorite (de ex., angajarea in cumpaă raă turi excesive, indiscreţii
sexuale ori investiţii in afaceri nesaă buite).
C. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt (vezi pag. 365).
D. Perturbarea de dispoziţie este suficient de severaă pentru a cauza o dete
riorare semnificativaă in funcţionarea profesionalaă sau in activitaă ţile sociale
uzuale ori in relaţiile cu alţii, ori saă necesite spital izare pentru a preveni
vaă taă marea sa sau a altora, ori existaă elemente psihotice.
E. Simptomele nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex., un drog de abuz, un medicament sau un alt tratament) ori ale unei
condiţii medicale generale (de ex., hipertiroidismul).

Criteriile de diagnostic pentru Episodul Mixt

A Sunt satisfaă cute criteriile, atat pe ntru episodul maniacal (vezi pag 362), cat
si pentru episodul depresiv major (vezi pag 356) (cu excepţia duratei)
aproape in fiecare zi, in cursul unei perioade de cel puţin o saă ptaă manaă
B Perturbarea afectivaă este suficient de severaă pentru a cauza o deter iorare
semnificativaă in funcţionarea profesionalaă sau in activitaă ţile sociale uzuale
ori in relaţiile cu altn, sau pentru a necesita spitalizare spre a preveni
vaă taă marea sa sau a altora, ori existaă elemente psihotice
C Simptomele nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex, un drog de abuz, un medicament sau alt tratament) ori ale unei
condiţii medicale generale (de ex , hipertiroidismul)

Criteriile de diagnostic pentru Episodul Hipomaniacal

A O perioadaă distinctaă de dispoziţie crescutaă , expansivaă sau iritabilaă
persistentaă , durand cel puţin 4 zile, si care este net diferita de dispoziţia
nondepresivaă uzualaă
B in cursul perioadei de perturbare afectivaă , au persistat trei (sau mai multe)
dintre urmaă toarele simptome (patru, dacaă dispoziţia este numai iritabilaă ) si
au fost prezente intr-un grad semnificativ
(1) stimaă de sine exagerataă sau grandoare,
(2) scaă derea necesitaţii de somn (de ex, se simte reconfortat dupaă numai 3
ore de somn),
(3) mai locvace decat in mod uzual sau presiunea de a vorbi continuu,
(4) fuga de idei sau experienţa subiectivaă caă gandurile sunt accelerate,
(S)distractibilitate (adicaă , atenţie prea uşor de atras de stimuli externi
neimportanţi sau irelevanti),
(6) creşterea activitaă ţii orientate spre un scop (f ie in societate, la serviciu sau
la scoalaă ori dm punct de vedere sexual) sau agitaţie psihomotone,
(7) implicare excesivaă in activitaă ţi plaă cute care au un inalt potenţial de con

25
secinţe indezirabile (de ex , persoana se angajeazaă in efectuarea de cum
paă raă turi excesive, in indiscreţii sexuale, in investiţii in afaceri nesaă buite)
C Episodul este asociat cu o modificare faă raă echivoc in activitate care nu este
caracteristicaă persoanei atunci cand nu prezintaă simptome
D Perturbarea dispoziţiei si modificarea in fun cţionare sunt observabile de
caă tre alţi i
E Episodul nu este suficient de sever pentru a cauza o deteriorare
semnificativaă in funcţionarea socialaă sau profesionalaă , ori pentru a necesita
spitalizare, si nu existaă elemente psihotice
F Simptomele nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex, un drog de abuz, un medicament, sau alt tratament) ori unei
condiţii medicale generale (de ex , hipertiroidismul)

Tulburările Depresive

Tulburarea Depresivă Majoră, Episod Unic

A. Prezenta unui singur episod dep resiv major (vezi pag 356)
B Episodul depresiv major nu este explicat mai bine de tulburarea schizo -
afectivaă si nu este suprapus peste schizofrenie, tulburarea schizofremformaă ,
tulburarea delirantaă ori tulburarea psihoticaă faă raă altaă specificaţie
C Nu a existat niciodataă un episod maniacal (vezi pag 362), un episod mixt
(vezi pag 365) ori un episod hipomamacal (vezi pag 368) Notaă : Aceastaă
excludere nu se aplicaă , dacaă toate episoadele similare episoadelor
maniacale, mixte sau hipomamacale sunt induse de o sub stanţa sau de un
tratament ori sunt datorate efectelor fiziologice directe ale unei condiţii
medicale generale

Tulburarea Depresivă Majoră Recurentă:

A. Prezenţa a douaă sau a mai multe episoade depresive majore (vezi pag. 356).
Notaă : Pentru a fi considerate episoade separate, trebuie saă existe un interval
de cel puţin 2 luni consecutive in care nu sunt satisfaă cute criteriile pentru un
episod depresiv major.
B. Episoadele depresive majore nu sunt explicate mai bine de tulburarea schizo -
afectivaă si nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofreniformaă ,
tulburarea delirantaă sau tulburarea psihoticaă faă raă altaă specificaţie.
C. Nu a existat niciodataă un episod maniacal (vezi pag. 362), un episod mixt (vezi
pag. 365) ori un episod hipomaniacal (vezi pag. 368

Tulburarea Distimică
A Dispoziţie depresivaă cea mai mare parte a zilei, mai multe zile da decat nu,
dupaă cum este indicat, fie de relatarea subiectului, fie de observaţiile faă cute

26
de altn, timp de cel puţin 2 ani Notaă La copii si la adolescenţi dispoziţia
poate fi iritabilaă , iar durata trebuie saă fie de cel putm 1 an
B Prezenta in timp ce este depresiv a douaă (sau a mai multe) dintre urmaă toarele
(1) apetit redus sau mancat excesiv,
(2) insomnie sau hipersomnie,
(3) energie scaă zutaă sau fatigabihtate,
(4) stimaă de sine scaă zutaă ,
(5) capacitate de concentrare redusaă sau dificultate in a lua decizii,
(6) sentimente de disperare
C in cursul perioadei de 2 ani (1 an pentru copii sau adolescenţi) persoana nu
a fost niciodataă faă raă simptomele de la criteriile A si B timp de mai mult de
2 luni, odataă
D NICI un episod depresiv major (vezi pag 356) nu a fost prezent in cursul primilor
2 ani ai perturbaă m (1 an pentru copii si adolescenţi) adicaă , perturbarea nu este
explicataă mai bine de tulburarea depresivaă majoraă cronicaă sau de tulburarea
depresivaă majoraă , in remisiune partial
E Nu a existat niciodataă un episod maniacal (vezi pag 362), un episod mixt
(vezi pag 365) ori un episod hipomamacal (vezi pag 368) si nu au fost
satisfaă cute niciodataă criteriile pentru tulburarea ciclotimicaă
F Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unei tulburaă ri psihotice cronice,
cum ar fi schizofrenia ori tul burarea delirantaă
G Simptomele nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex, un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiţii medicale
generale (de ex , hipotiroidismul)
H Simptomele cauzeazaă o detresaă sau deteriorarea semni ficativaă clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de funcţionare

TULBURARILE BIPOLARE

Tulburarea Bipolară l. Episod Maniacal Unic

A. Prezenţa numai a unui singur episod maniacal (vezi pag. 362) şi nici un fel
de episoade depresive in trecut.
Notaă : Recurenţa este definitaă , fie ca o schim bare in polaritate de la
depresie, fie ca un interval de cel puţin 2 luni faă raă simptome maniacale.
B. Episodul maniacal nu este explicat mai bine de tulburarea schizoafectivaă si
nu este suprapus peste schizofrenie, tulburarea schizofreniformaă ,
tulburarea delirantaă sau tulburarea psihoticaă faă raă altaă specificaţie.

Tulburarea Bipolară II
A. Prezenta (sau istoricul) unuia sau a mai multe episoade depresive majore

27
(vezi pag 356)
B. Prezenta (sau istoricul) a cel putm un episod hipomamacal (vezi pag 368)
C. Nu a existat niciodataă un episod maniacal (pag 362) ori un episod mixt (pag 365)
D. Simptomele afective de la criteriile A si B nu sunt explicate mai bine de
tulburarea schizoafectivaă si nu sunt suprapuse peste schizofrenie,
tulburarea schizofremformaă , tulburarea delirantaă sau tulburarea psihoticaă
faă raă altaă specificaţie
E. Simptomele cauzeazaă o detresaă sau deteriorare semnificativaă clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii imp ortante de funcţionare

Criteriile de diagnostic pentru 301.13 Tulburarea Ciclotimică

A Pentru cel puţin 2 ani, prezenta a numeroase perioade de simptome
hipomaniacale (vezi pag 368) si a numeroase perioade de simptome
depresive care nu satisfac criteriile pentru un episod depresiv major Notaă :
La copii si la adolescenţi, durata trebuie saă fie de c el puţin un an
B in cursul perioadei de 2 ani de mai sus (1 an pentru copii si adolescenţi)
persoana nu s-a aflat faă raă simptomele de la criteriul A pentru mai mult de 2
luni odataă
C NICI un episod depresiv major (pag 356), episod maniacal (pag 362) ori
episod mixt (pag 365) nu a fost prezent in cursul primilor 2 ani ai perturbaă rii
Notaă Dupaă cei 2 ani iniţiali de tulburare ciclotimicaă (1 an la copii si la
adolescenţi), pot fi suprapuse episoade maniacale sau mixte (in care caz pot
fi diagnosticate, atat tulburarea bipolaraă l, cat si tulburarea ciclotimicaă ) ori
episoade depresive majore (in care caz pot fi diagnosticate, atat tulburarea
bipolaraă II, cat si tulburarea ciclotimicaă )
D Simptomele de la criteriul A nu sunt explicate mai bine de tulburarea schizo -
afectivaă si nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofrem -
formaă , tulburarea delirantaă ori tulburarea psihoticaă faă raă altaă specificaţie
E Simptomele nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex, un drog de abuz, un medi cament) ori ale unei condiţii medicale
generale (de ex , hipertiroidismul)
F Simptomele cauzeazaă o detresaă sau deteriorare semnificativaă clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de funcţionare

Tulburaă rile Anxioase

Criteriile de diagnostic pentru Atacul de Panică
Notaă : Un atac de panicaă nu este o tulburare codificabilaă . Se codificaă

28
diagnosticul specific in care survin atacurile de panicaă (de ex., 300.21 Panicaă cu
agorafobie [pag. 441].
O perioadaă distinctaă de fricaă intensaă sau de disconf ort in care patru (sau mai
multe) dintre urmaă toarele simptome apar brusc si ating culmea in decurs de 10
minute:
(1) palpitaţii, baă taă i puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac;
(2) transpiraţii;
(3) tremor sau trepidaţie;
(4) senzaţii de scurtare a respiraţiei sau de strangulare;
(5) senzaţie de sufocare;
(6) durere sau disconfort precordial;
(7) greaţaă sau detresaă abdominalaă ;
(8) senzaţie de ameţealaă , dezechilibru, vertij sau leşin;
(9)derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detaşare de
sine insuşi);
(10) frica de pierdere a controlului sau de a nu innebuni;
(11) frica de moarte;
(12) parestezii (senzaţii de amorţealaă sau de furnicaă turi);
(13) frisoane sau valuri de caă lduraă

Criteriile de diagnostic pentru Panica

A. Atat (1), cat si (2):
(1) atacuri de panica inopinate recurente (vezi pag. 432);
(2) cel puţin unul dintre atacuri a fost urmat timp de o lunaă (sau mai mult)
de unul (sau mai muite) dintre urmaă toarele:
(a) preocupare persistentaă in legaă turaă cu faptul de a nu avea atacuri
ulterioare;
(b) teamaă in legaă turaă cu implicaţiile atacului sau cu consecinţele sale (de
ex., teama de a nu-şi pierde controlul, de a nu avea un atac de cord
sau „de a nu innebuni");
(c) o modificare semnificativaă de comportament in legaă turaă cu atacurile.
B. Absenţa agorafobiei (vezi pag. 433).
C. Atacurile de panicaă nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei
substanţe (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei condiţii
medicale generale (de ex., hipertiroidismul).
D. Atacurile de panicaă nu sunt ex plicate mai bine de altaă tulburare mentalaă ,
cum ar fi fobia socialaă (de ex., apariţie la situaţii sociale temute), fobia
specificaă (de ex., la expunerea la o situaţie fobicaă specificaă ), tulburarea
obsesivo-compulsivaă (de ex., la expunerea la murdaă rie a cui va cu obsesia
contaminaă rii), stresul posttraumatic (de ex., ca raă spuns la stimulii asociaţi cu

29
un stresor sever), sau anxietatea de separare (de ex., ca raă spuns la a fi
departe de casaă sau de rudele apropiate).

Criteriile de diagnostic pentru 300.29 Fobia Specifică

A. Fricaă marcataă si persistentaă , excesivaă sau nejustificataă , provocataă de
prezenţa sau anticiparea unui obiect sau situaţii specifice (de ex., zbor,
inaă lţimi, animale, administrarea unei injecţii, vederea sangelui).
B. Expunerea la stimulul fobie provoacaă aproape in mod constant un raă spuns
anxios imediat care poate lua forma unui atac de panicaă circumscris
situaţional sau predispus situaţional. Notaă : La copii, anxietatea poate fi
exprimataă prin exclamaţii, accese coleroase, stupefacţie sau agaă ţare de ceva.
C. Persoana recunoaşte caă frica sa este excesivaă sau nejustificataă . Notaă : La copii
acest element poate fi absent.
D. Situaţia (situaţiile) fobicaă es te evitataă sau indurataă cu anxietate sau detresaă
intensaă .
E. Evitarea, anticiparea anxioasaă ori detresaă in situaţia (situaţiile) temutaă (e)
interfereazaă semnificativ cu rutina normalaă a persoanei, cu activitatea
profesionalaă (sau şcolaraă ) ori cu activitaă ţi le sau relaţiile sociale, ori existaă o
detresaă marcataă in legaă turaă cu faptul de a avea fobia.
F. La indivizii sub 18 ani, durata este de cel puţin 6 luni.

G. Anxietatea, atacurile de panicaă sau evitarea fobicaă asociataă cu obiectul sau

situaţia specificaă nu sunt explicate mai bine de altaă tulburare mentalaă , cum
ar fi tulburarea obsesivo-compulsivaă (de ex., frica de murdaă rie, la cineva cu
obsesie referitoare la contaminare), stresul posttraumatic (de ex., evitarea
stimulilor asociaţi cu un stresor sever), anxietatea de separare (de ex.,
evitarea scolii), fobia socialaă (de ex., evitarea situaţiilor sociale din cauza
fricii de a nu fi pus in dificultate), panica cu agor afobie sau agorafobia faă raă
istoric de panicaă .

Criteriile de diagnostic pentru 300.23 Fobia Socială

A. O fricaă marcataă şi persistentaă de una sau mai multe situaţii sociale sau de
performanţaă , in care persoana este expusaă unor oameni nonfamiliari sau
unei posibile scrutaă ri de caă tre alţii. Individul se teme caă va acţiona intr -un
mod (sau va prezenta simptome anxioase) care vor fi umilitoare sau jenante.
Notaă : La copii, trebuie saă existe proba capacitaă ţii de relaţii sociale cores
punzaă toare etaă ţii cu persoane familiare, iar anxietatea trebuie saă survinaă in
situaţiile cu egalii, nu doar in interacţiunile cu adulţii.
B. Expunerea la situaţia socialaă temutaă provoacaă aproape constant anxietate,
care ia forma unui atac de panicaă limitat situaţional sau predispus
situaţional. Notaă : La copii, anxietatea se poate exprima prin exclam aţii,

30
accese coleroase, stupefacţie sau retragere din situaţiile sociale cu persoane
nefamiliare.
C. Persoana recunoaşte caă frica sa este excesivaă sau nejustificataă . Notaă : La
copii, acest element poate fi absent.
D. Situaţiile sociale sau de performanţaă temute sunt evitate sau chiar indurate
cu o anxietate sau detresaă intensaă .
E. Evitarea, anticiparea anxioasaă sau detresaă in situaţia (situaţiile) socialaă sau
de performanţaă temutaă interfereazaă semnificativ cu rutina normalaă , cu
funcţionarea profesionalaă (şco laraă ) sau activitaă ţile ori relaţiile sociale sau
existaă o detresaă marcataă in legaă turaă cu faptul de a avea fobia.
F. La indivizii sub 18 ani, durata este de cel puţin 6 luni.
G. Frica sau evitarea nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei
substanţe (de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiţii
medicale generale si nu este explicataă mai bine de altaă tulburare mentalaă
(de ex., panica cu sau faă raă agorafobie, anxietatea de separare, tulburarea
dismorficaă corporalaă , o tulburare de de zvoltare pervasivaă sau tulburarea de
personalitate schizoidaă ).
H. Dacaă este prezentaă o condiţie medicalaă generalaă ori altaă tulburare mentalaă ,
frica de la criteriul A este faă raă legaă turaă cu aceasta, de ex., frica nu este de
balbism, de tremor in maladia Park inson ori de manifestarea unui
comportament alimentar anormal in anorexia nervoasaă sau in bulimia
nervoasaă ).

Criteriile de diagnostic pentru

300.3 Tulburarea Obsesivo-Compulsivă
A. Fie obsesii sau compulsii:
Obsesii, aşa cum sunt definite de (1), (2), (3) şi (4):
(1) ganduri, impulsuri sau imagini persistente si recurente care sunt expe -
rientate, la un moment dat in cursul tul buraă rii, ca intrusive si inadecvate,
si care cauzeazaă o anxietate sau detresaă considerabilaă ;
(2) gandurile, impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu preocupaă ri
excesive in legaă turaă cu probleme reale de viaţaă ;
(3) persoana incearcaă saă ignore sau saă suprime a stfel de ganduri, impulsuri
sau imagini, ori saă le neutralizeze cu alte ganduri sau acţiuni;
(4) persoana recunoaşte caă gandurile, impulsurile sau imaginile obsesive sunt un
produs al propriei sale minţi (nu impuse din afaraă , ca in inserţia de ganduri).
Compulsii, aşa cum sunt definite de (1) şi (2):
(1) comportamente repetitive (de ex., spaă latul mainilor, ordonatul,
verificatul) sau acte mentale (de ex., rugatul, calculatul, repetarea de
cuvinte in gand) pe care persoana se simte constransaă saă le efectu eze ca

31
raă spuns la o obsesie, ori conform unor reguli care trebuie saă fie aplicate
in mod rigid;
(2) comportamentele sau actele mentale sunt destinate saă previnaă sau saă
reducaă detresaă , ori saă previnaă un eveniment sau o situaţie temutaă
oarecare; insaă , aceste comportamente sau acte mentale, sau nu sunt
conectate in mod realist cu ceea ce sunt destinate saă neutralizeze sau saă
previnaă , ori sunt clar excesive.

B. La un moment dat in cursul tulburaă rii, persoana a recunoscut caă obsesiile sau
compulsiilesunt excesive sau iraţionale. Notaă : Aceasta nu se aplicaă la copii.
C. Obsesiile sau compulsiile cauzeazaă o detresaă marcataă , sunt consumatoare
de timp (iau mai mult de o oraă pe zi) sau interfereazaă semnificativ cu rutina
normalaă a persoanei, cu funcţionarea profesionalaă (sau şcolaraă ) ori cu
activitaă ţile sau relaţiile sociale uzuale.
D. Dacaă este prezentaă o altaă tulburare pe axa l, conţinutul obsesiilor s au
compulsiilor nu este restrans la aceasta (de ex., preocuparea pentru
mancare, in prezenţa unei tulburaă ri de comportament alimentar; smulgerea
paă rului, in prezenţa tricotilomaniei; preocupare referitoare la aspect, in
prezenţa tulburaă rii dismorfic e corporale; preocupare referitoare la a avea o
maladie severaă , in prezenţa hipocondriei; preocupare pentru necesitaă ţile
sau fanteziile sexuale, in prezenţa unei parafilii, ori ruminaţii referitoare la
culpaă , in prezenţa tulburaă rii depresive majore).
E. Perturbarea nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiţii medicale
generale.

Criteriile de diagnostic pent ru

309.81 Stresul Posttraumatic
A. Persoana a fost expusaă unui eveniment traumatic in care ambele dintre cele
care urmeazaă sunt prezente:
(1) persoana a experientat, a fost martoraă ori a fost confruntataă cu un eve
niment sau evenimente care au implicat moartea efectivaă , ameninţarea
cu moartea ori o vaă taă mare serioasaă sau o periclitare a integritaă ţii
corporale proprii ori a altora,
(2) raă spunsul persoanei a implicat o fricaă intensaă , neputinţaă sau oroare.
Notaă : La copii, aceasta poate fi exprimataă , in schimb, printr -un comporta
ment dezorganizat sau agitat.

B. Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent intr -unul (sau mai

multe) din urmaă toarele moduri:
(1) amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului, incluzand

32
imagini, ganduri sau percepţii. Notaă : La copii mici, poate surveni un joc
repetitiv in care sunt exprimate teme sau aspecte ale traumei;
(2) vise detresante recurente ale evenimentului. Not aă : La copii, pot exista
vise terifiante faă raă un conţinut recognoscibil;
(3) acţiune şi simţire, ca şi cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent
(include sentimentul retraă irii experienţei, iluzii, halucinaţii si episoade
disociative de flahback, inclusiv cele care survin la deşteptarea din somn
sau cand este intoxicat). Notaă : La copiii mici poate surveni reconstituirea
traumei specifice;-
(4)detresaă psihologicaă intensaă la expunerea la stimuli interni sau externi
care simbolizeazaă sau seamaă naă cu un aspect al evenimentului traumatic;
(3) reactivitate fiziologicaă la expunerea la stimuli interni sau externi care
simbolizeazaă sau seamaă naă cu un aspect al evenimentului traumatic.
C. Evitarea persistentaă a stimulilor asociaţi cu trauma şi paralizia reactivitaă ţii
generale (care nu era prezentaă inaintea traumei), dupaă cum este indicat de
trei (sau mai multe) dintre urmaă toarele:
(1) eforturi de a evita gandurile, sentimentele sau conversaţiile asociate cu trauma;
(2) eforturi de a evita activitaă ţi, locuri sau persoane care deşte aptaă amintiri
ale traumei;
(3) incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei;
(4) diminuare marcataă a interesului sau participaă rii la activitaă ţi semnificative;
(5) sentiment de detaşare sau de instraă inare de alţii;
(6) gamaă restransaă a afectului (de ex., este incapabil saă aibaă sentimente de amor);
(7) sentimentul de viitor ingustat (de ex., nu speraă saă -şi facaă o carieraă , saă se
caă saă toreascaă , saă aibaă copii ori o durataă de viaţaă normalaă ).
D. Simptome persistente de excitaţie crescutaă (care nu erau prezente inainte de
traumaă ), dupaă cum este indicat de douaă (sau de mai multe) dintre urmaă toarele:
(1) dificultate in adormire sau in a raă mane adormit;
(2) iritabilitate sau accese coleroase;
(3) dificultate in concentrare;
(4) hipervigilitate;
(5) raă spuns de tresaă rire exagerat.
E. Durata perturbaă rii (simptomele de la criteriile B, C şi D) este de mai mult de
o lunaă .
F. Perturbarea cauzeazaă o detresaă sau deteriorare semnificativaă clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de funcţionare.

Criteriile de diagnostic pentru 308.3 Stresul Acut

A. Persoana a fost expusaă unui eveniment traumatic in care ambele dintr e
urmaă toarele sunt prezente:

33
(1) persoana a experientat, a fost martoraă ori a fost confruntataă cu un eveni
ment sau cu evenimente care implicaă moartea sau vaă taă marea gravaă , efec
tivaă sau ameninţaă toare, ori o ameninţare a integritaă ţii sale sau a altora;
(2) raă spunsul persoanei implicaă frica intensaă , neputinţa sau oroarea.
B. Fie in timpul experientaă rii, fie dupaă experientarea evenimentului detresant,
individul are trei (sau mai multe) dintre urmaă toarele simptome:
(1) sentimentul subiectiv de insensibilitate, de detaş are sau de absenţaă a
reactivitaă ţii emoţionale;
(2) o reducere a conştiinţei ambianţei (de ex., „a fi stupefiat");
(3)derealizare;
(4) depersonalizare;
(5) amnezie disociativaă (incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei).

C. Evenimentul traumatic este reexperientat persistent in cel puţin unul din

urmaă toarele moduri: imagini, ganduri, vise, iluzii, episoade de flashback
recurente sau sentimentul de retraă ire a experienţei ori detresaă la expunerea
la lucruri care amintesc evenimentul raumatic.
D. Evitarea marcataă a stimulilor care deşteaptaă amintiri ale traumei (de ex.,
ganduri, sentimente, conversaţii, activitaă ţi, locuri, oameni).
E. Simptome marcate de anxietate sau de excitaţie crescutaă (de ex., dificultate
in adormire, iritabilitate, capacitate de concentrare redusaă , hipervigilitate,
raă spuns de tresaă rire exagerat, nelinişte motorie).
F. Perturbarea cauzeazaă o detresaă sau deteriorare semnificativaă clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de funcţionare
ori deteriorarea capacitaă ţii de a indeplini unele sarcini necesare, cum ar fi
obţinerea asistenţei medicale ori mobilizarea resurselor personale pentru a
vorbi membrilor familiei despre experienţa traumaticaă .
G. Perturbarea dureazaă minimum 2 zile şi maximum 4 saă ptaă mani de la evenimentul
traumatic şi survine in decurs de 4 saă ptaă mani de la evenimentul traumatic.
H. Perturbarea nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiţii medicale
generale, nu este explicataă mai bine de tulburarea psihoticaă scurtaă si nu este
pur şi simplu o exacerbare a unei tulburaă ri preexistente pe axa l sau axa II.

Criteriile de diagnostic pentru

300.02 Anxietatea Generalizată
A. Anxietate şi preocupare (expectaţie a prehensivaă ), survenind mai multe zile

34
da decat nu timp de cel puţin 6 luni, in legaă turaă cu un numaă r de evenimente
sau activitaă ţi (cum ar fi performanţa in muncaă sau şcolaraă ).
B. Persoana constataă caă este dificil saă -şi controleze preocuparea.
C. Anxietatea si preocuparea sunt asociate cu trei (sau mai multe) dintre urmaă
toarele şase simptome (cu cel puţin cateva simptome prezente mai multe
zile da decat nu, in ultimele 6 luni). Notă: La copii este cerut un singur item.
(1) nelinişte sau sentimentul de stat ca pe ghimpi;
(2) a fi rapid fatigabil;
(3) dificultate in concentrare sau senzaţia de vid mintal;
(4) iritabilitate;
(5) tensiune muscularaă ;
(6) perturbare de somn (dificultate in a adormi sau in a raă mane adormit ori
somn neliniştit şi nesatisfaă caă tor).
C. Focarul anxietaă ţii şi preocupaă rii nu este limitat la elementele unei tulburaă ri
de pe axa l, de exemplu, anxietatea sau panica nu este in legaă turaă cu a avea
un atac de panicaă (ca in panicaă ), a fi pus in dificultate in public (ca in fobia
socialaă ), a fi contaminat (ca in tulburarea obsesivo-compulsivaă ), a fi departe
de casaă sau de rudele apropiate (ca in anxietatea de separare), a lua in
greutate (ca in anorexia nervoasaă ), a avea multimple acuze somatice (ca in
tulburarea de somatizare) sau a avea o maladie gravaă (ca in hipocondrie) , iar
anxietatea şi preocuparea nu survin exclusiv in cursul stresului posttraumatic.
E. Anxietatea, preocuparea sau simptomele somatice cauzeazaă o detresaă sau
deteriorare semnificativaă clinic in domeniul social, profesional sau in alte
domenii de funcţionare importante.
F. Perturbarea nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiţii medicale
generale (de ex., hipertiroidismul) şi nu apare exclusiv in timpul unei tulburaă ri
afective, tulburaă ri psihotice ori ale unei tulburaă ri de dezvoltare pervasivaă .

Criteriile de diagnostic pentru 293.89 Tulburarea Anxioasă

datorată.... (Se indică condiţia medicală generală)
A. O anxietate notabilaă , atacuri de panicaă , sau obsesii ori compulsii predominaă
in tabloul clinic.
B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator este evide nt faptul caă
perturbarea este consecinţa fiziologicaă directaă a unei condiţii medicale
generale.
C. Perturbarea nu este explicataă mai bine de altaă tulburare mentalaă (de ex., de
tulburarea de adaptare cu anxietate in care stresorul este o condiţie
medicalaă generalaă ).
D. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unui delirium.

35
E. Perturbarea cauzeazaă o detresaă sau deteriorare semnificativaă clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de funcţionare.
De specificat dacaă :
Cu anxietate generalizataă : dacaă anxietatea sau preocuparea excesivaă in
legaă turaă cu un numaă r de evenimente sau activitaă ţi predominaă in tabloul
clinic Cu atacuri de panicaă : dacaă atacurile de panicaă (vezi pag. 432)
predominaă in tabloul clinic
Cu simptome obsesivo-compulsive: dacaă obsesiile sau compulsiile
predominaă in tabloul clinic

Tulburaă rile Somatoforme

Criteriile de diagnostic pentru

300.81 Tulburarea de somatizare
A. Un istoric de multe acuze somatice incepand inainte de etatea de 30 de ani
care survin o perioadaă de mulţi ani si care au drept rezultat solicitarea
tratamentului sau o deteriorare semnificativaă in domeniul social, profesio
nal sau in alte domenii importan te de funcţionare.
B. Fiecare dintre urmaă toarele criterii trebuie saă fi fost satisfaă cute, cu simptome
individuale survenind oricand in cursul perturbaă rii:
(1) patru simptome a/g/ce: un istoric de durere cu cel puţin patru sedii sau
funcţiuni diferite (de ex., cap, abdomen, spate, articulaţii, extremitaă ţi,
piept, rect, in cursul menstruaţie!, raportului sexual ori micţiunii);
(2) două simptome gastrointestinale: un istoric de cel puţin douaă simptome
gastrointestinale, altele decat durerea (de ex., greaţaă , flatulenţaă , vaă rsaă turi,
altele decat in cursul sarcinii, diaree sau intoleranţaă la diverse alimente);
(3) un simptom sexual: un istoric de cel puţin un simptom sexual sau de
reproducere, altul decat durerea (de ex., indiferenţaă sexualaă , disfuncţie
erectilaă sau ejaculator ie, menstruaţii neregulate, sangerare menstrualaă
excesivaă , vaă rsaă turi pe toataă durata sarcinii);
(4) un simptom pseudoneurologic: un istoric de cel puţin un simptom sau
deficit sugerand o condiţie neurologicaă nelimitataă la durere (simptome
de conversie, cum ar fi deteriorarea coordonaă rii sau echilibrului, paralizie
sau scaă derea localizataă a forţei musculare, dificultate in deglutiţie sau
senzaţia de nod in gat, afonie, retenţie de urinaă , halucinaţii, pierderea
senzaţiei tactile sau de durere, diplopie, cecitate, crize epileptice, simptome
disociative, cum ar fi amnezia ori o pierdere a cunoştinţei, alta decat leşinul).
C. Fie (1), fie (2):
(1)dupaă o investigaţie corespunzaă toare, nici unul dintre simptomele de la
criteriul B nu poate fi explicat complet de o condi ţie medicalaă generalaă

36
cunoscutaă ori de efectele directe ale unei substanţe (de ex., un drog de
abuz, un medicament);
(2) cand existaă o condiţie medicalaă generalaă asemaă naă toare, acuzele
somatice sau deteriorarea socialaă sau profesionalaă rezultantaă sunt in
exces faţaă de ceea ce ar fi de aşteptat din istoric, examenul somatic sau
datele de laborator.
D. Simptomele nu sunt produse intenţional sau inventate ca (ca in tulburarea
factice sau simulare)

Criteriile de diagnostic pentru

300.11 Tulburarea de Conversie
A.Unul sau mai multe simptome sau deficite afectand funcţia motorie volun
taraă sau senzorialaă si care sugereazaă o condiţie neurologicaă sau o altaă
condiţie medicalaă generalaă .
B. Factorii psihologici sunt consideraţi a fi asociaţi cu simptomul sau deficitul,
deoarece iniţierea sau exacerbarea simptomului sau deficitului este
precedataă de conflicte sau de alţi stresori.
C.Simptomul sau deficitul nu este produs intenţional sau simulat (ca in
tulburarea factice Sau in simulare).
D.Dupaă o investigaţie corespunzaă toare, simptomul sau d eficitul nu poate fi
explicat complet de o condiţie medicalaă generalaă sau de efectele directe ale
unei substanţe, ori de un comportament sau experienţaă sancţionataă cultural.
E. Simptomul sau deficitul cauzeazaă o detresaă sau deteriorare semnificativaă
clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de
funcţionare, ori justificaă evaluarea medicalaă .
F. Simptomul sau deficitul nu este limitat la durere sau la o disfuncţie sexualaă ,
nu survine exclusiv in cursul tulburaă rii de somatizare si nu este explicat mai
bine de altaă tulburare mentalaă .
De specificat tipul de simptom sau deficit:
Cu simptom sau deficit motor Cu
simptom sau deficit senzorial Cu
crize epileptice sau convulsii Cu
tablou clinic mixt

Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea Algică

A. Durerea intr-unul sau mai multe sedii anatomice este elementul predominant
al tabloului clinic si este suficient de severaă pentru a justifica atenţie clinicaă .

37
B. Durerea cauzeazaă o detresaă sau deteriorare semnificativaă clinic in domeniul
social, profesional sau in alte domenii importante de funcţionare.
C. Factorii psihologici sunt consideraţi a avea un rol important in debutul,
severitatea, exacerbarea sau persistenţa durerii.
D. Simptomul sau deficitul nu este produs intenţional sau simulat (ca in
tulburarea factice sau simulare).
E. Durerea nu este explicataă mai bine de o tulburare afectivaă , anxioasaă sau
psihoticaă si nu satisface criteriile pentru dispareunie.

Criteriile de diagnostic pentru 300.7 Hipocondrie

A. Preocuparea subiectului in legaă turaă cu faptul caă ar avea sau chiar ideea caă
are o maladie severaă , bazataă pe interpretar ea eronataă de caă tre acesta a
simptomelor corporale.
B. Preocuparea persistaă in dispreţul evaluaă rii medicale corespunzaă toare si a
asiguraă rii de contrariu.
C. Convingerea de la criteriul A nu este de intensitate delirantaă (ca in tulbu
rarea delirantaă , tip somatic), si nu este limitataă la o preocupare circumscrisaă
la aspect (ca in tulburarea dismorficaă corporalaă ).
D. Preocuparea cauzeazaă o detresaă sau deteriorare semnificativaă clinic in
domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de funcţionare .
E. Durata perturbaă rii este de cel puţin 6 luni.
F. Preocuparea nu este explicataă mai bine de anxietatea generalizataă , tulbu
rarea obsesivocompulsivaă , panicaă , un episod depresiv major, anxietatea de
separare sau altaă tulburare somatoformaă .

Tulburaă rile Factice

Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea Factice

A. Producerea intenţ ionataă sau simularea de simptome sau semne psihologice
sau somatice.
B. Motivaţia comportamentului o constituie asumarea rolului de pacient.
C. Mobilurile externe pentru comportament (cum ar fi avantajul economic,
evitarea responsabilitaă ţilor legale sau am eliorarea saă naă taă ţii fizice, ca in
simulare) sunt absente.

Tulburaă rile Disociative

Criteriile de diagnostic pentru 300.12 Amnezia Disociativă

38
A. Perturbarea predominantaă o constituie unul sau mai multe episoade de
incapacitate de a evoca informaţii personale importante, de regulaă de
naturaă traumaticaă sau stresantaă , si car e este prea intinsaă pentru a putea fi
explicataă de uitarea comunaă .
B. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul tulburaă rii de identitate disociativaă ,
fugii disociative, stresului posttraumatic, stresului acut sau tulburaă rii de
somatizare si nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei condiţii neurologice
ori ale altei condiţii medicale generale (de ex., tulburarea amnesticaă
datorataă unui traumatism cranian).
C. Simptomele cauzeazaă o detresaă sau deteriorare semnificativaă clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii de funcţionare importante.

Criteriile de diagnostic pentru 300.13 Fuga Disociativă

A. Perturbarea predominantaă o constituie o caă laă torie inopi nataă departe de casaă
sau de locul uzual de muncaă , cu incapacitatea de a reaminti propriul trecut.
B. Confuzie referitoare la identitatea personalaă sau asumarea unei noi
identitaă ţi (parţial sau complet).
C. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul t ulburaă rii de identitate disociativaă
şi nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex., un
drog de abuz, un medicament) sau ale unei condiţii medicale generale (de
ex., epilepsia de lob temporal).
D. Simptomele cauzeazaă o detresaă s au deteriorare semnificativaă clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de funcţionare.

Criteriile de diagnostic pentru

300.14 Tulburarea de Identitate Disociativă
A. Prezenţa a douaă sau mai multe staă ri de personalitate sau identitaă ţi distincte
(fiecare cu propriul saă u pattern durabil de percepere, relaţionare cu, şi
gandire despre ambianţaă şi sine).
B. Cel puţin douaă dintre aceste staă ri de personalitate sau identitaă ţi iau in mod
recurent controlul comportamentului persoanei.
C Incapacitatea de a evoca informaţii personale importante, care este prea
extinsaă pentru a putea fi explicataă prin uitarea comunaă .
D. Perturbarea nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex., unui blackouts sau comportament haotic, in cursul intoxicaţiei
alcoolice) sau ale unei condiţii medicale generale (de ex., unei crize parţiale
complexe). Notaă : La copii, simptomele nu sunt atribuibile unor companioni
de joc imaginari sau altui joc fantezist.

Criteriile de diagnostic pentru 300.6

39
Tulburarea de Depersonalizare
A. Experientaă ri recurente şi persistente ale sentimentului de detaşare de, şi de
ca si cum subiectul este un observator extern al propriilor procese mentale
sau al propriului corp (de ex., sentimentul subiectului caă viseazaă ).
B. in timpul experienţelor de depersonalizare, testarea realitaă ţii raă mane intactaă .
C. Depersonalizarea cauzeazaă o detresaă sau deteriorare semnificativaă clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domen ii importante de funcţionare.
D. Experienţa de depersonalizare nu survine exclusiv in cursul altei tulburaă ri
mentale, cum ar fi schizofrenia, panica, stresul acut ori altaă tulburare
disociativaă si nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei subs tanţe
(de ex., un drog de abuz, un medicament) sau unei condiţii medicale
generale (de ex., epilepsiei de lob temporal).

Tulburaă rile Sexuale si de Identitate Sexualaă

Tulburările Dorinţei Sexuale

Criteriile de diagnostic pentru 302.71

Dorinţa Sexuală Diminuată
A. Fantezii sexuale si dorinţa de activitate sexualaă persistent sau recurent
deficitare (sau absente). Judecata de deficienţaă sau de absenţaă este faă cutaă
de clinician, luand in consideraţie factorii care afecteazaă funcţionarea
sexualaă , cum ar fi etatea si contextul vieţii persoanei.
B. Perturbarea cauzeazaă detresaă sau dificultate interpersonalaă marcataă .
C. Disfuncţia sexualaă nu este explicataă mai bine de altaă tulburare de pe axa l
(cu excepţia altei disfuncţii sexuale) si nu se datoreazaă exclusiv efectelor
fiziologice directe ale unei substanţe (de ex., un drog de abuz, un
medicament) ori ale unei condiţii medicale generale.

Criteriile de diagnostic pentru

302.79 Aversiunea Sexuală
A. Aversiune extremaă , recurentaă sau persistentaă faţaă de contactul sexual si
evitarea tuturor (sau aproape a tuturor) contactelor sexuale genitale cu un
partener sexual.
B. Perturbarea cauzeazaă detresaă sau dificultate interpersonalaă marcataă .
C. Disfuncţia sexualaă nu este explicataă mai bine de altaă tulburare de pe axa l
(cu excepţia altei disfuncţii sexuale).

Tulburările de Excitaţie Sexuală

Criteriile de diagnostic pentru

40
302.72 Tulburarea, de Excitaţie Sexuală a Femeii
A. Incapacitatea persistentaă sau recurentaă de a atinge sau de a menţine panaă
la realizarea activitaă ţii sexuale, un raă spuns adecvat de lubrifiere -turgescenţaă
la excitaţia sexualaă .
B. Perturbarea cauzeazaă detresaă sau dificultate interpersonalaă marcataă .
C. Disfuncţia sexualaă nu este explicataă mai bine de altaă tulbur are de pe axa l
(cu excepţia altei disfuncţii sexuale) si nu se datoreazaă exclusiv efectelor
fiziologice directe ale unei substanţe (de ex., un drog de abuz, un
medicament) ori ale unei condiţii medicale generale.

Criteriile de diagnostic pentru

302.72 Tulburarea de Erecţie a Bărbatului
A. Incapacitatea recurentă sau persistentă de a atinge ori de a menţine o
erecţie adecvată pană a realizarea activităţii sexuale.
B. Perturbarea cauzează detresă sau dificultate interpersonală marcată .
C. Disfuncţia erectilă nu este explicată mai bine de artă tulburare de pe axa l
(arta decat o disfuncţie sexuală) si nu se datorează exclusiv efectelor
fiziologice ale unei substanţe (de ex, un drog de abuz sau un medicament)
ori ale unei condiţii medicale generale.

Criteriile de diagnostic pentru 302.73

Tulburarea de Orgasm a Femeii
A. intarzierea sau absenţa, persistentaă sau recurentaă , a orgasmului, dupaă o
fazaă de excitaţie sexualaă normalaă . Femeile prezintaă o mare variabilitate in
tipul sau intensitatea stimulaă rii care declanşeazaă orgasmul. Diagnosticul de
tulburare de orgasm a femeii trebuie saă se bazeze pe judecata clinicianului
caă abilitatea orgasmicaă a femeii este mai redusaă decat ar fi rezonabil pentru
etatea femeii, experienţa sa sexualaă şi adecvarea stimulaă rii sexuale pe care
0primeşte.
B. Perturbarea cauzeazaă detresaă sau dificult ate interpersonalaă marcataă .
C. Disfuncţia orgasmicaă nu este explicataă mai bine de altaă tulburare de pe axa
1(cu excepţia altei disfuncţii sexuale) şi nu se datoreazaă exclusiv efectelor
fiziologice directe ale unei substanţe (de ex., un drog de abuz, un
medicament) sau ale unei condiţii medicale generale.

Criteriile de diagnostic pentru

302.74 Tulburarea de Orgasm a Bărbatului
A. intarzierea sau absenţa, persistentaă sau recurentaă , a orgasmului, dupaă o

41
fazaă de excitaţie sexualaă normalaă in cursul activitaă ţii sexuale pe care
clinicianul, ţinand cont de etatea persoanei, o consideraă a fi adecvataă in
focalizare, intensitate şi durataă .
B. Perturbarea cauzeazaă detresaă sau dificultate interpersonalaă marcataă .
C. Disfuncţia orgasmicaă nu este explicataă mai bine de altaă tulburare de pe axa
l (cu excepţia altei disfuncţ ii sexuale) şi nu se datoreazaă exclusiv efectelor
fiziologice directe ale unei substanţe (de ex., un drog de abuz, un
medicament) ori ale unei condiţii medicale generale.

Criteriile de diagnostic pentru 302.75 Ejacularea Precoce

A. Ejaculare persistentă sau recurentă la o excita ţie sexuală minimă, inaintea,
in timpul sau scurt timp după penetrare, şi inainte ca persoana s -o dorească.
Clinicianul trebuie să ţină cont de factorii care afectează durata fazei de
excitaţie, cum ar fi noutatea partenerei sau situaţiei sexuale si frecve nţa
recentă a activităţii sexuale.
B. Perturbarea cauzează o detresă sau dificultate interpersonală marcată .
C. Ejacularea precoce nu se datorează exclusiv efectelor directe ale unei
substanţe (de ex, abstinenţei de opiacee).

Tulburările Algice Sexuale

Criteriile de diagnostic pentru 302.76 Dispareunie

A. Durere genitalaă recurentaă sau persistentaă asociataă cu contactul sexual, fie la
baă rbat, fie la femeie.
B. Perturbarea cauzeazaă detresaă sau dificultate interpersonalaă marcataă .
C. Perturbarea nu este cauzataă exclusiv de vaginism sau de lipsa de lubrifiere,
nu este explicataă mai bine de altaă tulburare de pe axa l (cu excepţia altei
disfuncţii sexuale) şi nu se datoreazaă exclusiv efectelor fiziologice ale unei
substanţe (de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiţii
medicale generale.

Criteriile de diagnostic pentru 306.51Vaginism

A. Spasm involuntar, persistent sau recurent, al musculaturii treimii externe a
vaginului, care interfereazaă cu actul sexual.
B. Perturbarea cauzează detresă sau dificultate interpersonală marcată .
C. Perturbarea nu este explicată mai bine de altă tulburare de pe axa l (de ex..
tulburarea de somatizare) si nu este datorată exclusiv efectelor fiziologice
directe ale unei condiţii medicale generale.

Parafiliile

Exhibiţionism

42
A. in decursul unei perioade de cel puţin 6 luni, fantezii excitante sexual,
intense, recurente, pulsiuni sexuale sau comportamente implicand
expunerea organelor genitale proprii unui straă in insuspectant.
B. Persoana a acţionat, conform acestor pulsiuni sexuale, ori pulsiunile sau
fanteziile sexuale cauzeazaă o detresaă sau dificultate interpersonalaă
marcataă .

Fetişism
A. in decursul unei perioade de cel puţin 6 luni, fantezii excitante sexual
intense, recurente, pulsiuni sexuale sau compoTt amente implicand uzul
unor obiecte inerte (de ex., lenjerie femininaă ).
B. Fanteziile, pulsiunile sexuale sau comportamentale cauzeazaă o detresaă sau
deteriorare semnificativaă clinic in domeniul social, profesional sau in alte
domenii importante de funcţiona re.
C. Obiectele fetiş nu sunt limitate la articole de imbraă caă minte femininaă
utilizate in travestire (ca in fetişismul transvestic) sau la instrumente
destinate stimulaă rii genitale tactile (de ex., un vibrator).

Frotteurism
A. in cursul unei perioade de cel puţin 6 luni, fantezii excitante sexual, intense,
recurente, pulsiuni sexuale sau comportamente implicand atingerea sau
frecarea de o persoanaă care nu consimte.
B. Persoana a acţionat conform acestor pulsiuni sexuale, ori p ulsiunile sau
fanteziile sexuale cauzeazaă o detresaă sau dificultate interpersonalaă marcataă .

Pedofilie
A. in cursul unei perioade de cel puţin 6 luni, fantezii excitante sexual, intense,
recurente, pulsiuni sexuale sau comportamente implicand activitatea
sexualaă cu un copil sau cu copii prepubertari (in general in etate de 13 ani
sau mai mici).
B. Persoana a acţionat conform acestor pulsiuni sexuale, sau pulsiunile sau fan
teziile sexuale cauzeazaă o detresaă sau dificultate interpersonalaă marcataă .
C. Persoana este in etate de cel puţin 16 ani si cu cel puţin 5 ani mai mare decat
copilul sau copii de la criteriul A.

Masochismul Sexual
A. in cursul unei perioade de cel puţin 6 luni, fantezii excitante sexual, intense,

43
recurente, pulsiuni sexuale sau comportamente implicand actul (real, nu
simulat) de a fi umilit, baă tut, legat sau faă cut saă sufere in alt mod.
B. Fanteziile, pulsiunile sexuale sau comportamentale cauzeazaă o detresaă sau
deteriorare semnificativaă clinic in domeniul social, profes ional sau in alte
arii importante de funcţionare.

Sadismul Sexual
A. in cursul unei perioade de cel puţin 6 luni, fantezii excitante sexual, intense,
recurente, pulsiuni sexuale sau comportamente implicand acte (reale, nu
simulate) in care suferinţa psihicaă sau fizicaă a victimei (inclusiv umilirea) este
excitantaă sexual pentru persoanaă .
B. Persoana a acţionat conform acestor pulsiuni sexuale cu o persoanaă care nu
consimte, sau pulsiunile sau fanteziile sexuale cauzeazaă o detresaă sau
dificultate interpersonalaă marcataă .

Fetişismul Transvestic
A. in decursul unei perioade de cel puţin 6 luni, la un baă rbat heterosexual, fan
tezii excitante sexual, intense, recurente, pulsiuni sexuale sau comporta
mente implicand travestirea.
B. Fanteziile, pulsiunile sexuale sau comportamentele cauzeazaă o detresaă sau
deteriorare semnificativaă clinic in domeniul social, profesional sau in alte
domenii importante de funcţionare.

Voyeurismul
Focalizarea parafilicaă a voyeurismului implicaă actul privirii unor indivizi care
nu-şi dau seama caă sunt priviţi, de regulaă straă ini, care sunt nuzi, in procesul
dezbraă caă rii ori angajaţi in activitate sexualaă . Actul privitului („peeping") este
efectuat in scopul obţinerii excitaţiei sexuale si, in general, nu este avutaă in vedere
activitatea sexualaă cu persoanele observate. Orgasmul, produs de regulaă prin
masturbare, poate surveni in cursul activitaă ţii voyeuristice ori, mai tarziu, ca
raă spuns la amintirea a ceea ce individul a fost martor. Adesea, aceşti indivizi au
fantezia de a avea o experienţaă sexualaă cu persoana observataă , insaă in realitate
aceasta survine rar. in forma sa severaă , scoptofilia („peepingul") constituie forma
exclusivaă de activitate sexualaă . Debutul comportamentului voyeuristic are loc de
regulaă inainte de etatea de 15 ani. Evoluţia tinde a fi cronicaă .

Tulburările de Identitate Sexuală

44
Criteriile de diagnostic pentru
Tulburarea de Identitate Sexuală
A. O puternicaă si persistentaă identificare cu sexul opus (nu doar dorirea unora
dintre avantajele percepute cultural ale faptului de a fi de celaă lalt sex).
La copii perturbarea se manifestaă prin patru (sau mai multe) dintre urmaă toarele:
(1) dorinţa declarataă in mod repetat de a fi ori pretenţia caă (el sa u ea) este
de celaă lalt sex;
(2) la baă ieţi, preferinţa pentru travestire sau imbraă caă minte care simuleazaă
pe cea femininaă ; la fete, preferinţa de a se imbraă ca numai cu vestimente
tipic masculine;
(3) preferinţe persistente şi puternice pentru roluri de sex opus in j ocuri din
imaginaţie sau fantezii persistente de a fi de celaă lalt sex;
(4) dorinţa intensaă de a participa la jocuri sau distracţii tipice celuilalt sex;
(5) preferinţa puternicaă pentru companioni de joacaă de celaă lalt sex.
La adolescenţi si adulţi perturbarea se ma nifestaă prin simptome cum ar fi
dorinţa declarataă de a fi de celaă lalt sex, trecerea frecventaă ca fiind de
celaă lalt sex, dorinţa de a traă i sau de a fi tratat ca fiind de celaă lalt sex ori
convingerea caă (el sau ea) are reacţii si sentimente tipice celuilalt sex.
B. Disconfort persistent in legaă turaă cu sexul saă u ori sentimentul de inadecvare
in rolul genului acelui sex.
La copii, perturbarea se manifestaă prin oricare dintre urmaă toarele: la baă ieţi,
afirmaţia caă penisul sau testiculele lor sunt dezgustaă toare sau caă vor dispare
ori afirmaţia caă ar fi mai bine dacaă nu ar avea penis sau aversiune faţaă de
jocurile cu invaă lmaă şealaă şi rejectarea jucaă riilor, jocurilor si activitaă ţilor tipic
masculine; la fete, refuzul de a urina in poziţie şezandaă , afirmaţia caă au sau
caă le va creşte penis, sau afirmaţia caă nu doresc saă le creascaă sanii sau saă aibaă
menstruaţii sau aversiune marcataă faţaă de imbraă caă mintea femininaă normativaă
La adolescenţi şi la adulţi perturbarea se manifestaă prin simptome cum ar fi
preocuparea pentru debarasarea de caracteristicile sexuale primare si
secundare (de ex., solicitarea de hormoni, intervenţie chirurgicalaă sau alte
procedee pentru a modifica somatic caracteristicile sexuale spre a simula
celaă lalt sex) ori credinţa caă el sau ea a fost naă scut(aă ) c u un sex eronat.

C. Perturbarea nu este concomitentă cu o condiţie intersexuală somatică.

D. Perturbarea cauzează detresă sau deteriorare semnificativă clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de funcţionare.

Tulburaă rile de Comportament Alimentar

45
Anorexia Nervoasă
A. Refuzul de a menţine greutatea corporalaă la, sau deasupra unei greutaă ţi
normale minime pentru etatea si inaă lţimea sa (de ex., pierdere in greutate
ducand la menţinerea greutaă ţii corporale la mai puţin de 85% din cea
sperataă sau incapacitatea de a lua in greutate plusul sperat in cursul
perioadei de creştere, ducand la o greutate corporalaă de mai puţin de 85%
din cea sperataă ).
B. Frica intensaă de a nu lua in greutate sau de a deveni gras(aă ), chiar dacaă este
subponderal(aă ).
C. Perturbarea modului in care este experientataă greutatea sau conformaţia
corpului propriu, nedatorataă influenţei greutaă ţii sau conformaţiei corporale
asupra autoevaluaă rii sau negarea seriozitaă ţii greutaă ţii corporale actuale scaă zute.
D. La femeile postmenarhice, amenoree, adicaă absenţa a cel puţin trei cicluri
menstruale consecutive. (O femeie este considerataă a avea amenoree, dacaă
menstrele sale survin numai dupaă administrarea de hormoni, de ex., estrogeni).

Bulimia Nervoasă
A. Episoade recurente de mincat compulsiv. Un episod de mincat compulsiv se
caracterizeazaă prin ambii itemi care urmeazaă :
(1)mancatul intr-o anumitaă perioadaă de timp (de ex., in decursul unei
perioade de douaă ore), a unei cantitaă ţi de mancare mai mare decat cea
pe care ar manca-o cei mai mulţi oameni intr -o perioadaă , similaraă , de
timp si in circumstanţe similare.
(2) sentimentul de lipsaă de control al mincatului in cursul episodului (de ex.,
sentimentul caă persoana respectivaă nu poate stopa mancatul sau
controla ce sau cat de mult maă nancaă ).
B. Comportament compensator inadecvat recurent in scopul prevenirii luaă rii in
greutate, cum ar fi vaă rsaă turile autoprovocate, abuzul de laxative, diuretice,
clisme sau alte medicamente, postul sau exerciţiile excesive.
C. Mancatul compulsiv şi comportamentele compensatorii inadecvate apar
ambele, in medie de cel puţin douaă ori pe saă ptaă manaă , timp de 3 luni.
D. Autoevaluarea este in mod nejustificat influenţataă de conformaţia si
greutatea corpului.
D. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasaă .

Tulburaă rile de Somn

Insomnia Primară
46
A. Acuza predominantaă o constituie dificultatea in iniţierea sau menţinerea
somnului ori somnul nereconfortant, pentru cel puţin o lunaă .
B. Perturbarea de somn (sau fatigabilitatea asociataă din timpul zilei) cauzeazaă
o detresaă sau deteriorare semnificativaă clinic in domeniul social,
profesionalaă ori in alte domenii importante de funcţionare.
C. Perturbarea somnului nu survine exclusiv in cursul narcolepsiei, tulb uraă rii de
somn in legaă turaă cu respiraţia, tulburaă rii ritmului circadian de somn sau al
unei parasomnii.
D. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul altei tulburaă ri mentale (de ex.,
tulburarea depresivaă majoraă , anxietatea generalizataă sau deliriumul).
E. Perturbarea nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiţii medicale
generale.

Hipersomnia Primară
A. Acuza predominantaă o constituie somnolenţa excesivaă pentru cel puţin o
lunaă (sau mai puţin dacaă este recurentaă ), evidenţiataă , fie prin e pisoade pre
lungite de somn, fie prin episoade de somn diurn care survin aproape zilnic.
B. Somnolenţa excesivaă cauzeazaă o detresaă sau deteriorare semnificativaă clinic in
domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de funcţionare.
C. Somnolenţa excesivaă nu este explicataă mai bine de insomnie şi nu survine
exclusiv in cursul evoluţiei altei tulburaă ri de somn (de ex., narcolepsia,
tulburarea de somn in legaă turaă cu respiraţia, tulburarea ritmului circadian
de somn-vigilitate sau parasomnia) şi nu poate fi explicataă printr-o cantitate
inadecvataă de somn.
D. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul altei tulburaă ri mentale.
E. Perturbarea nu se datoreazaă exclusiv efectelor fiziologice directe ale unei
substanţe (de ex., un drog de abuz, un medicam ent) sau ale unei condiţii
medicale generale.

Narcolepsie
A. Atacuri irezistibile de somn reconfortant survenind zilnic, timp de cel puţin
3 luni.
B. Prezenţa uneia sau a ambelor, din cele ce urmeazaă :
(l)cataplexie (adicaă , scurte episoade de pierdere bilateralaă a tonusului
muscular, cel mai adesea in asociere cu o emoţie intensaă );
(2) intruziuni recurente de elemente ale somnului cu mişcaă ri oculare rapide
(REM) in tranziţia de la somn la vigilitate, manifestate fie prin halucinaţii
hipnopompice sau hipnagogice, ori paralizie de somn, la inceputul sau la
terminarea episoadelor de somn.

47
C. Perturbarea nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale altei condiţii medicale generale.

Coşmar
A. Deşteptaă ri repetate din perioada de somn major sau din aţipeli, cu evocarea
imediataă a unor vise intins e si extrem de terifiante implicand de regulaă
ameninţaă ri la supravieţuire, securitate sau stima de sine. Deşteptaă rile survin
in general in cursul celei de a doua jumaă taă ţi a perioadei de somn.
B. La deşteptarea din visele terifiante, persoana devine rapid o rientataă şi
alertaă (in contrast cu confuzia si dezorientarea observate in teroarea de
somn şi unele forme-de epilepsie).
C. Experientarea visului sau perturbarea de somn care rezultaă din deşteptare
cauzeazaă o detresaă sau deteriorare semnificativaă clinic in domeniul social,
profesional sau in alte domenii importante de funcţionare.
D. Coşmarurile nu apar exclusiv in cursul altei tulburaă ri mentale (de ex., un
delirium, stres posttraumatic) şi nu sunt datorate efectelor fiziologice
directe ale unei substanţe (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau o
condiţie medicalaă generalaă .

Somnambulism
A.Episoade repetate de sculat din pat in timpul somnului şi mers imprejur,
survenind de regulaă in prima treime a episodului de somn major.
B. in timp ce somnambuleazaă , persoana are o faţaă rigidaă , inexpresivaă , este
relativ nonreactivaă la eforturile altora de a comunica cu ea, si poate fi
deşteptataă numai cu mare dificultate.
C. La deşteptare (fie din episodul de somnambulism, fie dimineaţa urmaă toare),
persoana are amnezie pentru episod.
D.Timp de mai multe minute dupaă deşteptarea din episodul de somnambulism,
nu existaă nici o deteriorare a activitaă ţii mentale sau a comportamentului
(deşi iniţial poate exista o scurtaă perioadaă de confuzie sau dezorientare).
E. Somnambulismul cauzeazaă detresaă sau deteriorare semnificativaă clinic in
domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de funcţionare.
F. Perturbarea nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex., un drog de abuz, un medicament) sau unei con diţii medicale generale.

Tulburaă rile Controlului Impulsului

48
Kleptomanie
A Incapacitatea recurentaă de a rezista impulsurilor de a fura obiecte care nu
sunt necesare pentru uz personal ori pen tru valoarea lor monetaraă
B Senzaţie de tensiune imediat inaintea comitem furtului C
Plaă cere, gratificatie sau uşurare in timpul comitem furtului
D Furtul nu este comis pentru a exprima furia sau raă zbunarea si nu este
raă spunsul la o idee delirantaă sau la o halucinaţie
E Furtul nu este explicat mai bine de tulburarea de conduitaă , de un episod
maniacal ori de tulburarea de personalitate antisocialaă

Piromanie
A. Punerea deliberataă şi intenţionataă a focului in mai mult decat o singuraă ocazie.
B. Tensiune sau excitaţie afectivaă inaintea actului.
C. Fascinaţie, interes, curiozitate sau atracţie pentru foc şi contextele sale
situaţionale (de ex., detalii, utilizaă ri, consecinţe).
D. Plaă cere, gratificaţie sau uşurare cand pune foc ori cand asistaă sau participaă
la inlaă turarea consecinţelor sale.
E. Punerea focului nu este faă cutaă pentru un beneficiu financiar, ca expresie a
unei ideologii sociopolitice, pentru a ascunde o activitate criminalaă , pentru
a exprima furia sau raă zbunarea, pentru a ameliora propriile circumstanţe de
viaţaă , ca raă spuns la o idee delirantaă sau halucinaţie, ori ca rezultat al
deterioraă rii judecaă ţii (de ex., ca in demenţaă , retardarea mentalaă , intoxicaţia
cu o substanţaă ).
F. Punerea focului nu este explicataă mai bine de tulburarea de conduitaă , de un
episod maniacal ori de tulburarea de personalitate antisocialaă .

Jocul de Şansă Patologic

A. Comportament dezadaptativ de joc de şansaă persistent şi recurent, dupaă
cum este indicat de cinci (sau de mai multe) dintre urmaă toarele:
(1)este preocupat de jocul de şansaă (de ex., este preocupat de r etraă irea
experienţelor de joc anterioare, de handicap sau de planificarea şansei
ori se gandeşte la modalitaă ţile de procurare a banilor cu care saă joace);
(2) necesitaă saă joace cu sume crescande de bani in vederea obţinerii excita
ţiei dorite;
(3) are repetate eforturi infructuoase de a controla, reduce sau stopa jocul
de şansaă ;
(4) este neliniştit sau iritabil cand incearcaă saă reducaă sau saă stopeze jocul de
şansaă ;
(5) joacaă pentru a scaă pa de probleme ori pentru uşurarea unei dispoziţii disforice
(de ex., sentimente de vulnerabilitate, de culpaă , anxietate sau depresie);

49
(6) dupaă pierderea banilor la joc, revine in altaă zi pentru a recupera („urmaă
rirea recuperaă rii" propriilor pierderi);
(7) minte membrii familiei, pe terapeut sau pe alţii, spre a ascunde dimen
siunea implicaă rii in jocul de şansaă patologic;
(8) a comis acte ilegale, precum falsul, frauda, furtul sau delapidarea, pentru
a finanţa jocul de şansaă ;
(9) a periclitat sau pierdut o relaţie importantaă , un post, ori o oportunitate
educaţionalaă sau de carieraă din cauza jocului de şansaă ;
(10) se bazeazaă pe alţii spre a procura banii necesari ieşirii dintr -o situaţie
financiaraă disperataă cauzataă de jocul de şansaă .
B. Comportamentul jocului de şansaă nu este explicat mai bine de un episod
maniacal.

Tricotilomanie
A. Smulgerea recurentaă a propriului paă r, ducand la o pierdere notabilaă a paă rului.
B. Un sentiment de tensiune crescandaă imediat inaintea smulgerii paă rului ori
cand incearcaă saă reziste compor tamentului avulsiv.
C. Plaă cere, gratificaţie sau uşurare cand işi smulge paă rul.
D. Perturbarea nu este explicataă mai bine de altaă tulburare mentalaă si nu se da
toreazaă unei condiţii medicale generale (de ex., o condiţie dermatologicaă ).
E. Perturbarea cauzeazaă o detresaă sau deteriorare semnificativaă clinic in
domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de funcţionare.

Tulburaă rile de Adaptare

Criteriile de diagnostic pentru Tulburările de Adaptare

A. Apariţia de simptome emoţionale sau comportamentale ca raă spuns la (un)
stresor(i) identificabil(i) survenind in decurs de 3 luni de la debutul
stresorului (stresorilor).
B. Aceste simptome sau comportamente sunt semnificative clinic, dupaă cum
este evidenţiat de oricare dintre urmaă toarele:
(1) detresaă marcataă , care este in exces faţaă de ceea ce ar fi de aşteptat de la
expunerea la stresor;
(2) deteriorare semnificativaă in funcţionarea socialaă sau profesionalaă (şcolaraă ).
C. Perturbarea in legaă turaă cu stresul nu satisface criteriile pentru altaă tulburare
specificaă de pe axa l şi nu este doar o exacerbare a unei tulburaă ri
preexistente de pe axa l sau axa II.
D. Simptomele nu reprezintaă doliul.
E. Odataă ce stresorul (sau consecinţele sale) a dispaă rut, simptomele nu persistaă
timp de mai mult de 6 luni.

50
 Tulburaă rile de Personalitate

A. Un pattern durabil de experienţaă internaă şi de comportament care deviazaă

considerabil de la cerinţele culturii individului. Acest pattern se manifestaă in
douaă (sau mai multe) din urmaă toarele domenii:
(1) cunoaştere (adicaă modurile de a se percepe şi interpreta pe sine, alte
persoane şi evenimentele);
(2) afectivitate (adicaă , gama, intensitatea, labilitatea si adecvare? raă spunsului
emoţional);.
(3) funcţionare interpersonalaă ;
(4) controlul impulsului.
B. Patternul durabil este inflexibil şi pervasiv in raport cu o gamaă largaă de
situaţii personale şi sociale.
C. Patternul durabil duce la o detresaă sau deteriorare semnificativaă clinic in do
meniul social, profesional ori in alte domenii importante de funcţionare.
D. Patternul este stabil şi de lungaă durataă , iar debutul saă u poate fi trasat
retrospectiv cel puţin panaă in adolescenţaă sau la inceputul perioadei adulte.
E. Patternul durabil nu este explicat mai bine ca manifestare sau consecinţaă a
unei alte tulburaă ri mentale.
F. Patternul durabil nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei
substanţe (de ex., un drog de abuz, un medicament) sau ale unei condiţii
medicale generale (de ex., traumatism cranian)

Tulburarea de Personalitate Paranoidă

A. O neincredere si suspiciozitate perva sivaă faţaă de alţii, astfel caă intenţiile
acestora sunt interpretate ca raă uvoitoare, incepand precoce in perioada
adultaă şi prezente intr -o varietate de contexte, dupaă cum este indicat de
patru (sau mai multe) dintre urmaă toarele:
(1) suspecteazaă , faă raă o bazaă suficientaă , caă alţii il (o) exploateazaă , prejudi
ciazaă sau inşealaă ;
(2) este preocupat (aă ) de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau
corectitudinea amicilor sau asociaţilor;
(3) refuzaă saă aibaă incredere in alţii din cauza fricii nejustificate caă informa
ţiile vor fi utilizate maliţios contra sa;
(4) citeşte intenţii degradante sau ameninţaă toare in remarci sau evenimente
benigne;
(5) poartaă pica tot timpul, adicaă este implacabil (aă ) faţaă de insulte, injurii sau
ofense;
(6) percepe atacuri la persoanaă sau la reputaţia sa, care nu sunt evidente
altora si este prompt (aă ) in a acţiona coleros sau in a contraataca;

51
(7) are suspiciuni recurente, faă raă nici o justificare, referitoare la fidelitatea
soţiei (soţului) ori partenerei (partenerului) sexual (e).
B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburaă ri afective cu ele
mente psihotice ori al altei tulburaă ri psihotice şi nu se datoreazaă efectelor
fiziologice directe ale unei condiţii medicale generale.

Tulburarea de Personalitate Schizoidă

A. Un pattern pervasiv de detaşare de relaţiile sociale şi o gamaă restransaă de
exprimare a emoţiilor in situaţii interpersonale, incepand precoce in
perioada adultaă şi prezente intr-o varietate de contexte, dupaă cum este
indicat de patru (sau mai multe) dintre urmaă toarele:
(1) nici nu doreşte şi nici nu se bucuraă de relaţii stranse, inclusiv de faptul de
a fi membru al unei familii;
(2) alege aproape intotdeauna activitaă ţi solitar e;
(3) are puţin sau nu are nici un interes in a avea experienţe sexuale cu altaă
persoanaă ;
(4) ii plac puţine ori nu-i plac nici un fel de activitaă ţi;
(5) lipsa amicilor sau confidenţilor apropiaţi, alţii decat rude de gradul I;
(6) pare a fi indiferent la criticile sau l audele altora;
(7) prezintaă raă cealaă emoţionalaă , detaşare sau afectivitate plataă .
B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburaă ri afective cu ele
mente psihotice, al altei tulburaă ri psihotice ori al unei tulburaă ri de
dezvoltare pervasivaă şi nu se datoreazaă efectelor fiziologice directe ale unei
condiţii medicale generale.

Tulburarea de Personalitate Schizotipală

A. Un pattern pervasiv de deficite sociale si interpersonale manifestat prin dis
confort acut in relaţii şi reducerea capacitaă ţii de a stabili relaţii intime, precum
şi prin distorsiuni cognitive şi de percepţie, si excentricitaă ţi de c omportament,
incepand precoce in perioada adultaă si prezent intr -o varietate de contexte,
dupaă cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre urmaă toarele:
(1) idei de referinţaă (excluzand ideile delirante de referinţaă );
(2) gandire magicaă sau credinţe stranii ca re influenţeazaă comportamentul şi
sunt incompatibile cu normele subculturale (de ex., superstiţiozitate,
credinţaă in clarviziune, telepatie ori in cel de al „şaselea simţ"; la copii şi
adolescenţi, fantezii şi preocupaă ri bizare);
(3) experienţe perceptive insolite, incluzand iluzii corporale;
(4) gandire şi limbaj bizar (de ex., limbaj vag, circumstanţial, metaforic,
supraelaborat sau stereotip);
(S)suspiciozitate sau ideaţie paranoidaă ;

52
(6) afect inadecvat sau coarctat;
(7) comportament sau aspect bizar, excentric sau part icular;
(8) lipsa de amici sau confidenţi apropiaţi, alţii decat rude de gradul l;
(9) anxietate socialaă excesivaă care nu diminua odataă cu familiarizarea si tinde
a fi asociataă mai curand cu temeri paranoide decat cu judecaă ţi negative
despre sine.
B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburaă ri afective cu ele
mente psihotice, al" altei tulburaă ri psihotice ori al unei tulburaă ri de
dezvoltare pervasivaă .

Tulburarea de Personalitate Antisocială

A. Existaă un pattern pervasiv de desconsiderare şi violare a drepturilor altora
apaă rand de la etatea de 15 ani, ca indi cat de trei (sau mai multe) dintre
urmaă toarele:
(1) incapacitate de a se conforma normelor sociale in legaă turaă cu comporta
mentele legale, indicataă de comiterea repetataă de acte care constituie
motive de arest;
(2) incorectitudine, indicataă de minţitul repetat, uz ul de alibiuri, manipularea
altora pentru profit sau plaă cere personalaă ;
(3) impulsivitate sau incapacitate de a plaă nui dinainte;
(4) iritabilitate si agresivitate, indicate de luptele sau atacurile corporale
repetate;
(5) neglijenţaă nesaă buitaă pentru siguranţa sa sau a altora;
(6) iresponsabilitate considerabilaă , indicataă prin incapacitatea repetataă de a avea
un comportament consecvent in muncaă ori de a-si onora obligaţiile financiare;
(7) lipsa de remuscare, indicataă prin a fi indiferent ori a justifica de ce a faă cut
saă sufere ori a maltratat sau a furat de la altul.
B. Individul este in etate de cel puţin 18 ani.
C. Existaă proba unei tulburaă ri de conduitaă (vezi pag. 98) cu debut inainte de 15 ani.
D. Comportamentul antisocial nu survine exclusiv in cursul schizofreniei ori al
unui episod maniacal.

Tulburarea de Personalitate Borderline

A. Un pattern pervasiv de instabilitate a relaţiilor interpersonale, imaginii de
sine si afectelor, si impulsivitate marcataă , incepand precoce in perioada
adultaă şi prezent intr-o varietate de contexte, ca indicat de cinci (sau mai
multe) dintre urmaă toarele:
(1) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar. Notaă : Nu include
comportamentul suicidar sau automutilant, care figureazaă la criteriul 5;
(2) Un pattern de relaţii interpersonale intense şi instabile caracterizat prin

53
alternare intre extremele de idealizare şi devalorizare;
(3) perturbare de identitate: imagine de sine sau conştiinţaă de sine marcat şi
persistent instabilaă ;
(4) impulsivitate in cel puţin douaă domenii care sunt potenţial autoprejudi -
ciante (de ex., cheltuieli, sex, abuz de o substanţaă , condus imprudent,
mancat compulsiv. Notă: Nu include comportamentul suicidar sau
automutlilant, care figureazaă la cr iteriul 5;
(5) comportament, gesturi sau ameninţaă ri recurente de suicid ori compor
tament automutilant;
(6) instabilitate afectivaă datorataă unei reactivitaă ţi marcate a dispoziţiei (de
ex., disforie episodicaă intensaă , iritabilitate sau anxietate durand de
regulaă cateva ore şi numai rareori mai mult de cateva zile);
(7) sentimentul cronic de vid;

(8)manie intensaă , inadecvataă ori dificultate in a controla mania (de ex., mani

festaă ri frecvente de furie, stare coleroasaă permanentaă , baă taă i repetate);

(9) ideaţie paranoidaă sau simptome disociative severe, tranzitorii, in legaă
turaă cu stresul.

Tulburarea de Personalitate Histrionică

Un pattern pervasiv de emotionalitate excesivaă si de caă utare a atenţiei,
incepand precoce in perioada adu ltaă si prezent intr-o varietate de contexte,
dupaă cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre urmaă toarele
(1) este incomodat in situaţiile in care nu se aflaă in centrul atenţiei,
(2) interacţiunea cu altn este caracterizataă adesea prmtr -un comportament
seducaă tor sau provocator sexual inadecvat,
(3) prezintaă o schimbare rapidaă si o expresie superficialaă a emoţiilor,
(4) uzeazaă in mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atenţia asupra sa,
(5) are un stil de a vorbi extrem de impresionistic si lipsit de detalii,
(6) manifestaă autodramatizare, teatralism, si o expresie exagerataă a emoţiilor,
(7) este sugestionabil, adicaă uşor de influenţat de altn sau de circumstanţe,
(8) consideraă relaţiile a fi mai intime decat sunt in realitate

Tulburarea de Personalitate Narcisistică

Un pattern pervasiv de grandoare (in fantezie si comportament), necesitatea
de admiraţie si lipsa de empatie, incepand precoce in p erioada adultaă şi
prezent intr-o varietate de contexte, dupaă cum este indicat de cinci (sau mai
multe) dintre urmaă toarele:
(1) are un sentiment grandios de auto i m portantaă (de ex., işi exagereazaă rea
lizaă rile şi talentele, aşteaptaă saă fie recunoscut ca super ior faă raă realizaă ri

54
corespunzaă toare);
(2) este preocupat de fantezii de succes nelimitat, de putere, straă lucire,
frumuseţe sau amor ideal;
(3) crede caă este „aparte" şi unic şi poate fi inţeles numai de, ori trebuie saă se
asocieze numai cu, alţi oameni (sau institu ţii) speciali ori cu status inalt;
(4) necesitaă admiraţie excesivaă ;
(5) are un sentiment de indreptaă ţire, adicaă pretenţii exagerate de tratament
favorabil special ori de supunere automataă la dorinţele sale;
(6) este exploatator interpersonal, adicaă profitaă de alţii sp re a-şi atinge
propriile scopuri;
(7) este lipsit de empatie: este incapabil saă recunoascaă sau saă se identifice cu
sentimentele şi necesitaă ţile altora;
(8) este adesea invidios pe alţii sau crede caă alţii sunt invidioşi pe el;
(9) prezintaă comportamente sau atitudini arogante, sfidaă toare.

Tulburarea de Personalitate Evitantă

Un pattern pervasiv de inhibiţie socialaă , sentimente de insuficienţaă şi
hipersensibilitate la evaluare negativaă , incepand precoce in perioada adultaă şi
prezent intr-o varietate de contexte, dupaă cum este indicat de patru (sau mai
multe) dintre urmaă toarele:
evitaă activitaă ţile profesionale care implicaă un contact interpersonal
semnificativ, din cauza fricii de criticaă , dezaprobare sau rejecţie;
nu doreşte saă se asocieze cu alţi oameni decat dacaă este sigur caă este apreciat;
manifestaă reţinere in relaţiile intime din cauza fricii de a nu se face de
ras ori de a nu fi ridiculizat;
este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat in situaţii sociale,
este inhibat in situaţii interpersonale noi din cauza sentimentelor de
inadecvare;
se vede pe sine ca inapt social, inatractiv personal ori inferior altora;
refuzaă saă -şi asume riscuri personale sau saă se angajeze in orice activitaă ţi
noi din cauza faptului caă acestea l -ar putea pune in dificultate.

Tulburarea de Personalitate Dependentă

O necesitate excesivaă şi pervasivaă de a fi tutel at, care duce la un comportament
submisiv şi adeziv şi la frica de separare, şi care incepe precoce in perioada
adultaă şi este prezent intro varietate de contexte, dupaă cum este indicat de
cinci (sau mai multe) dintre urmaă toarele:
are dificultaă ţi in a lua decizii comune faă raă o cantitate excesivaă de consilii
şi reasiguraă ri din partea altora;
necesitaă ca alţii saă -şi asume responsabilitatea pentru cele mai importante

55
domenii ale vieţii lui;
are dificultaă ţi in a-şi exprima dezacordul faţaă de alţii din cauza fricii de a nu
pierde suportul sau aprobarea. Notă: Nu implicaă frica realaă de retribuţie;
are dificultaă ţi in a iniţia proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei
de incredere in judecata sau capacitaă ţile sale, mai curand deca t din cauza
lipsei de motivaţie sau de energie);
merge foarte departe spre a obţine solicitudine şi suport de la alţii, panaă
la punctul de a se oferi voluntar saă facaă lucruri care sunt neplaă cute;
se simte incomodat sau lipsit de ajutor cand raă mane singur din cauza
fricii exagerate de a nu fi in stare saă aibaă grijaă de sine;
cautaă urgent altaă relaţie drept sursaă de solicitudine şi suport cand o
relaţie stransaă se terminaă ;
este exagerat de preocupat de frica de a nu fi laă sat saă aibaă grijaă de sine.

Tulburarea de Personalitate Obsesivo -Compulsivă

Un pattern pervasiv de preocupare pentru ordine, perfecţionism şi control
mental şi interpersonal in detrimentul flexibilitaă ţii, deschiderii şi eficienţei,
incepand precoce in perioada adultaă şi prezent intr -o varietate de contexte,
dupaă cum este indicat de cel puţin patru (sau mai multe) dintre urmaă toarele:
(1)este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau planuri, in
aşa maă suraă caă obiectivul major al activitaă ţii este pierdut;
prezintaă perfecţionism care interfereazaă cu indeplinirea sarcinilor (de
ex., este incapabil saă realizeze un proiect, deoarece nu sunt satisfaă cute
standardele sale extrem de stricte);
este excesiv de devotat muncii şi productivitaă ţii, mergand panaă la exclu
derea activitaă ţilor recreative şi a amiciţiilor (nejustificataă de o necesitate
economicaă evidentaă );
este hiperconştiincios, scrupulos ş i inflexibil in probleme de moralitate,
eticaă sau valori (fapt nejustificat prin identificare culturalaă sau religioasaă );
este incapabil saă se debaraseze de obiecte uzate sau inutile, chiar cand
acestea nu au nici o valoare sentimentalaă ;
refuzaă saă delege sarcini sau saă lucreze cu alţii in afaraă de cazul cand
aceştia se supun exact modului lui de a face lucrurile;
adoptaă un stil avar de a cheltui, atat faţaă de sine cat şi faţaă de alţii, banii
fiind vaă zuţi ca ceva ce trebuie strans pentru eventua le catastrofe;
prezintaă rigiditate şi obstinaţie.

56