Sunteți pe pagina 1din 4

Drept procesual penal curs 6

Judecata
Gradele de jurisdicție
Căile de atac extraordinare

Gradele de jurisdicție- s-a redus numărul de grade de jurisdicție.


Gradele sunt anumite trepte/nivele pe care se poate judeca o cauza in fata unei Instanțe
de grad diferit. In evoluția lor, daca la inceput a fost doar un grad, mai tarziu in 1864 cand s-a
adoptat Codicele de procedura criminala, existau deja 3 grade de jurisdicție (prima instnta,
apelul, recursul).
Cand s-a adoptat primul cod de PP, au fost reglementate mai multe grade de
jurisdicție.
In 1947, cand a avut loc o reforma a justiției, s-a desființat apelul si au fost
reglementate 2 grade de jurisdicție(prima instanta si recurs)-pana in 1992.
In 1992 s-a reintrodus apelul-3 grade de jurisdicție. A durat pana in 2010, cand mai
intai a existat o modificare.
Cand s-a adoptat ACPP, acesta a lămurit definitiv problema gradelor de jurisdicție pt
ca mai lasa loc doar apelului(cale ordinara), recursul fiind cale EXTRAORDINARA de atac.
Cale ordinara- apel sau contestație(cand nu e reglementat apelul).

Cercetarea judecătorească
Prin ACPP s-au operat cateva modificări, pornind de la reducerea nr gradelor de
jurisdicție. Apelul a devenit o cale de atac atat de fapt, cat si de drept.
In apel se analizează si sub aspectul legalității, dar si al temeiniciei. Vor fi
readministrate probe.
In ceea ce privește cercetarea judecătorească, in primul rand in prima instanta sunt
prevăzute mai multe etape, începând cu activități pregătitoare, continuam cu cercetarea
judecătorească, dezbaterile, ultimul cuvânt al inculpatului si deliberarea.
Diferențe de la începutul judecății nu sunt majore- de pilda, se declanșează procedura
o data cu citirea ACTULUI PRIN CARE S-A DISPUS TRIMITEREA IN JUDECATA/
ÎNCEPEREA JUDECĂȚII. S-a facut distincția pt ca avem reglementată camera preliminara.
Pot exista situatii cand se ajunge in faza de judecata cand nu s-a întocmit rechizitoriu-
plangerea împotriva soluției de clasare-> se citeste încheierea de trimitere in judecata.
Pana la începerea cercetării judecătorești se poate constitui parte civila.
Elementul de noutate fata de VCPP este vorba de procedura simplificata in cazul
recunoasterii învinuirii.
Pe scurt, aceasta procedura presupune a inainte de cercetarea judecătorească, daca
inculpatul recunoaste faptele in TOTALITATE se va trece la o procedura ABREVIATA de
cercetare judecătorească, pt ca nu se readministreaza probele din UP. Daca recunoaste se
administrează doar înscrisuri noi, dupa care sunt puse in discutie probele din UP.
Beneficiază de reducerea limitelor de pedeapsa- limitele se reduc cu o treime in cazul
inchisorii, respectiv o pătrime in cazul pedepsei amenzii.
Nu se mai poate restitui dosarul din faza de judecata la organul de UP pt ca avem
camera preliminara, aceasta poate sa trimită.
In ceea ce privește cercetarea judecătoarească la nivelul celui de al 2 lea grad-apelul.
Apelul a devenit o cale de atac de fapt si de drept, a preluat rolul recursului.
Sunt diferențe între cercetarea jud din prima instanta si apel.
Sunt anumite reguli comune, dar si reguli specifice.
SPECIFIC:
La judecata in apel e obligatorie participarea procurorului.
Părțile au denumiri specifice-cel ce declara-apelant- partea ce are poziția procesuala
opusa se numeste intimat.
Deosebiri:
Etapele pe care le parcurge judecata in sensul ca in privința ședinței de judecata
cercetarea judecătorească in apel fie e mai restrânsă decât la judecata in prima instanta, fie
chiar lipsește cand nu se mai administrează nicio proba la judecata in apel.
Instanta de apel POATE sa readministreze, daca apreciază necesar, la judecata in
prima instanta, dar POATE administra probe noi. Dar in măsura in care probele nu sunt
CONTESTATE, judecata se poate face si fara administrarea probelor-> se poate face judecata
doar pe baza materialului probator.
Apelul- fiind singura cale de atac ordinara, e si singura cale prin care se poate face asa
numitul control judecătoresc/jurisdicțional, ce presupune practic 2 soluții:
-instanta poate sa RESPINGĂ recursu, il poate respinge pt 3 motive:
A. Nefondat- se constata ca hot atacată e legala si temeinica.
B.Inadmisibil-o hotarâre ce prin lege nu se poate ataca. Se ataca de un subiect
procesual ce nu are calitate.exemplu: martorul ataca fondul cauzei, el putând sa atace doar pt
sumele de bani ce ii revin.
C.Tardiv.
- instanta poate ADMITE- exista 3 variante de solutii de admitere:
A. Se admite cu reținerea cauzei spre REJUDECARE.-
B. Se admite cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanta, in cazul:
- judecarea cauzei la prima instanta a avut loc in lipsa unei părți NELEGAL citate sau,
desi a fost legal citată, s-a aflat in imposibilitatea de a se prezenta si a anunța instanta despre
aceasta imposibilitate.
-exista vreunul dintre cazurile de NULITATE ABSOLUTA, cu excepția cazului de
necompetența. (Art.281 CPP prevăzute EXPRES de lege)exemp: compunerea completului,
publicitatea ședinței.
-ADUGAT prin OUG18- cand prima instanta nu s-a pronunțat asupra unei fapte
reținute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau daca nu s-a pronunțat asupra acțiunii
civile.
C. Se admite apelul cu trimiterea cauzei la instanta competenta.

Sistemul cailor de atac extraordinare- excepții de la principiul AUTORITĂȚII


DE LUCRU JUDECAT
In măsura in care hotărârea devine definitiva, in principiu, o noua judecata nu mai este
posibila-AUJ.
Prin exceptie de la Auj a fost conceputa concepția cailor de atac extraordinare.
In prezenta, in ACPP, ca si cai de atac extraordinare avem 4 posibilități:
1. Recursul in casație.
2. Revizuirea.
3. Contestația in anulare.
4. Redeschiderea procesului penal in cazul judecării in lipsa a persoanei
condamnate.
O diferenta importanta de VCPP, acum recursul in interesul legii e reglementat
distinct, acesta nu e o cale de atac propriu-zisa. El e un instrument de unificare al practicii.
Pe langa recursul in interesul legii, avem inca o instituție-sesizarea ICCJ pt a da o
hotarâre prealabila.
Si in materia cailor de atac, chiar in ceea ce privește ședința de judecata au avut loc
cateva modificări prin oug 18/2016, dar si prin ordonanța 70, ce a adus modificări in materia
recursului in casație. Modificarile sunt:
 Prin oug 18/2016, in ceea ce privește ședința de judecata in prima instanta s-au
adus modificări asupra procedurii de judecata simplificata in cazul
recunoasterii invinuirii.
Anume, la art.374, cu privire la aducerea la cunoștința a invinuirii s-au adăugat dispoziții cu
privire la persoana vătămată, ce permit ca atunci cand se aplica procedura simplificata,
judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in faza de UP si a înscrisurilor
prezentate de părți si de persoana vătămată. De asemenea, tot aici se mai Adaugă referirea la
persoana vătămată si in ceea ce privește punerea in discuția contradictorie a probelor
administrate in faza de UP si necontestate, aceasta dezbatere se poate face între părți si
persoana vătămată. Acum e inclusă si persoana vătămată.
Se prevede acum ca recunoașterea pe care o poate face inculpatul poate avea loc si
prin înscris autentic. In fata instanței nu este obligatorie declarația PERSONALĂ a
inculpatului, ci se admite si un ÎNSCRIS AUTENTIC din care sa reiasă faptul ca recunoaste
faptele si solicita procedura simplificata.
 Prin oug 18, in legătura cu apelul a avut loc o modificare mai importanta-s-a
adăugat o situație in care se admite apelul cu trimiterea cauzei spre rejudecare
la prima instnta atunci cand instanta nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute
prin actul de sesizare sau asupra acțiunii civile.
 Tot oug 18, cateva modificări in legătura cu căile extraordinare de atac. Cele
mai importante:
-in leg cu contestația in anulare s-au adus modificări in privința cazurilor in care se pot face
contestație, s-au modificat 6 din 9 cazuri in care se poate face contestația prin adăugarea
referirii la judecata in apel. De pilda, pt cazul de contestație in anulare in care înstanta nu a
fost compusă potrivit legii- s-a prevazut ca sunt doar pentru acele hotărâri pronunțare la
judecata in apel, in acele condiții strict prevăzute de lege.
Tot la contestația in anulare, prin oug 18, in legătura cu termenul in care se face contestația, si
anume, s-a prevazut ca sunt 2 cazuri in care contestatia se poate face ORICAND(inculpatul a
fost condamnat, desi existau probe cu privire la o cauza de încetare a procesului; atunci cand
s-au pronunțat 2 hotărâri definitive pentru aceeași fapta, împotriva aceleiași persoane-
încălcare principiul Autorității de lucru judecat).
In rest, pt celelalte 7 cazuri prevede un termen de 30 de zile de la data luării la cunoștința a
hotărârii definitive.
 Tot prin oug 18, s-a modificat reglementarea privind admiterea in principiu-art 431
CPP, in sensul prevederii faptului ca instanta examinează adminisibilitatea in
principiu cu citarea părților si cu participarea procurorului.
O modificare importanta, ce da expresiei unei decizii a CCR.
 In leg cu revizuirea- in ceea ce privește admiterea in principiu s-a modificat
articolul 459 si s-a prevazut ca si la reviziuire admiterea in principiu se face cu
citarea părților si participarea procurorului.
Tot aici, s-a modificat unul dintre cazurile in care se poate face revizuire, cazul de la lit f de la
art 453- cel ce face referirea la admiterea unei excepții de neconstituționalitate. Modificarea
consta in faptul ca se face precizarea ca acest caz poate fi invocat daca acea exceptie a fost
ridicată IN CAUZA RESPECTIVA.
 Tot oug 18, in legătura cu calea de atac a redeschiderii procesului penal.
Modificarea e in legătura cu instanta competenta sa soluționeze aceasta cale de atac, si anume,
instanta care a judecat cauza IN PRIMA INSTANTA. Indferent de gradul de jurisdicție la
care s-a judecat in lipsa- instanta ce a judecat in prima instanta.
 Prin ordonanța 70- modificări in privința recursului in casație.
E vb de hotărârile ce pot fi atacate cu recurs in casație, iar prin aceasta OUG s-a ADAUGAT
faptul ca pot fi atacate cu recurs in casație si deciziile pronunțare de ICCJ ca instnta de apel.
Inițial puteau fi atacate hot pronunțare de curțile de apel, in apel. CCR a apreciat ca se impune
ca si o asemenea hotarâre sa fie supusa recursului in casație.
 Tot prin OUG 70, s-a eliminat din CPP prevederea potrivit căreia cererea de recurs
in casație putea fi formulata de către inculpat, partea civila si partea responsabila
civilmente numai prin intermediul unui avocat care putea pune concluzii in fata
ICCJ
S-a eliminat aceasta prevedere, nu se mai limitează dreptul acestor părți, o pot face
PERSONAL, ori prin avocat, dar nu printr-un avocat ce poate pune concluzii doar la ICCJ.
Si in 2017 au fost modificări in legătura cu căile de atac, chiar si judecata in prima
instanta, modificări prin cateva decizii a CCR si o decizie a ICCJ(clarificare in privința
redeschiderii). Decizia 13/2017 si in ceea ce privește art 469 alin 3 CPP, cu privire la
redeschiderea procesului penal, ICCJ a admis recursul in interesul legii si a stabilit ca in urma
admiterii unei cereri de redeschidere a procesului penal, cauza se reia din faza judecății in
prima instanta. Indiferent de gradul de jurisdicție la care s-a constatat lipsa persoanei, daca se
admite-cauza se reia de la judecata in prima instanta.