Ștafeta fanteziei.

Magazinul de jucării

Dina - Bianca

Teofil – Costa

Negustorul – Ovidiu

Unicornul – Andreea And.

Goblinii – Iannis și Tudor

Matilda – Teodora

Anie Balerina - Andreea Ang.

Monstrulețul de sub pat – Mara

Dragonul de gheață – Pavel

Noaptea – Ovi

Scena 1

Dina: Teofil! Unde ești?

Iepurasul Teofil: Dina? Unde esti? Hiuh, credeam că te-am pierdut!

Dina: Păi chiar ne-am pierdut, Teofil, am rătăcit drumul spre casă.

Iepurasul Teofil: Il cunosc eu. Trebuie doar să ocolim poiana asta.

Dina: Mai bine mergem de-a dreptul.

Teofil: Nu sunt bune scurtăturile, Dina!

Dina: Vai, iepurașule!

1
Teofil: Ce-i?

Dina: Un magazin.

Iepurasul Teofil: Stii se? Ne fasem că nu-l vedem si merzem mai departe.

Dina: Nu! Uite, scrie ceva acolo. Hai să vedem ce scrie! JU-CĂ-RII! Ha, e un magazin
cu jucării în pădure!

Iepurasul Teofil: E siudat, Dina! Hai acasă!

Dina: (bucurandu-se) Vai, uita-te, uita-te si tu. Ce papușă frumoasă!

Iepurasul Teofil: O păpusă ca toate păpusile. Hai, Dina.

Dina: Stai. Mai scrie ceva acolo… (citeste)” Intrați cu încredere. Aici jucăriile se
cumpără fără bani. ”

Iepurasul Teofil: Gata, Dina. Poate să scrie orise, noi merzem acasă.

Dina: Eu vrea să intru.

Iepurasul Teofil: Nisi vorbă. Mie, ca să-si spun drept, magazinul ăsta nu îmi plase.

Dina: De ce?

Iepurasul Teofil: Un magazin în pădure, cu zucării, la se bun? Asta nu-si dă de gândit?

Dina: Ba da. Si sunt convinsă că nu-i un magazin obișnuit.

Iepurasul Teofil: Si atunsi?

Dina: Lasă-mă să intru numai puțin.

Iepurasul Teofil: Si nici asta nu-mi place: “aisi zucăriile se cumpără fără bani”. Seva
are să si se seară în schimb, fii sigură.

Dina: Dar eu nu vreau să cumpăr…

Iepurasul Teofil: Ei, da…

Dina: Serios, nu vreau să cumpăr. Vreau să intreb cu ce se cumpără jucăriile și pe

urmă plec. Din asta nu pot sa pățesc nimic rău.

Iepurasul Teofil: Nu-mi plase magazinul ăsta. Nu-mi miroase a bine.

Dina: Nu intra dacă nu vrei. Așteaptă-mă. Mă intorc repede.

2
Iepurasul Teofil: Dina, te rog. Dina, te rog, nu intra.

Scena a 2-a

Dina: Bună ziua. (nu se aude nici un raspuns). S-ar părea că nu e nimeni aici. Trebuie
să fie cineva. Vai, câte jucării. Una mai frumoasă ca alta. A, dar uite, par a fi și o
mulțime de lucruri pentru oameni mari.

Negustorul: In sfârșit, un copil in magazin. Vrei o jucărie, nu-i așa?

Dina: Nu tocmai. Eu am citit ce-i scris afară.

Negustorul: Si dorești o jucărie.

Dina: Vreau să știu cu ce se cumpără jucăriile în magazinul tău.

Negustorul: Intr-adevar. Ce-i scris afară nu-i prea explicit.

Dina: Deci, se cumpără sau nu se cumpără?

Negustorul: Iata cum se procedează la noi. Fiecare copil se uită și își alege o singură
jucărie.

Dina: Una singură?

Negustorul: Da, cea care îi place lui cel mai mult. Si noi i-o dăruim.

Dina: Fără să ceri nimic în schimb?

Negustorul: Da.

Dina: Dacă-i așa, atunci te rog să-mi dai păpușa aceea mare din vitrină.

Negustorul: Un moment. Aici, după cum vezi, sunt jucării nenumărate.

Dina: Da, sunt foarte multe. Te apucă amețeala.

Negustorul: Așa. Mai întâi uită-te, vezi care dintre ele iți place cel mai mult și apoi să
mi-o ceri.

Dina: Nu. Dintotdeauna mi-am dorit o păpușa ca asta.

Negustorul: Dacă-i așa, nu am nimic împotrivă. Iat-o.

3
Dina: Iți mulțumesc negustorule, îți mulțumesc mult de tot.

Iepurasul Teofil: Dina, hai să mergem acasă.

Dina: Uite ce păpușă am primit.

Iepurasul Teofil: Da, e foarte frumoasă! Dar hai sa mergem!

Dina: Ba nuuu, e urâtă! Negustorule!

Negustorul: Sunt aici. Ce dorești?

Dina: (plangand) Nu-i frumoasă. Păpușa asta nu-i atât de frumoasă cum părea în
vitrină. Nu-i așa cum mi-am dorit-o eu. Nu.

Negustorul: N-am nicio vină. Te-am prevenit: să te uiți și apoi să alegi.

Dina: Dar nu-i frumoasă. Uite acolo un ursuleț. Ia păpușa înapoi și dă-mi ursulețul.

Negustorul: (speriat) Nu, te rog.

Dina: Dă-mi ursulețul. E mult mai frumos decât păpușa.

Negustorul: Fii mulțumită cu ceea ce ai căpătat și pleacă.

Dina: Dar tu singur ai spus că așa se procedează. Fiecare copil își alege o jucărie, cea
mai frumoasă după gustul lui.

Negustorul: Te rog, pleacă! Desigur, eu pot să-ți iau păpușa înapoi, ba chiar sunt
obligat să o fac dacă insiști. Dar atunci…

Dina: De ce ai tăcut? Spune-mi.

Negustorul: Intr-o clipă îți trece un an din viață. Dar numai pentru tine.

Teofil: Se prostie, să pierzi un an pentru atâta lucru!

Dina: Și ce? Asta-i rău? Si așa noi, copiii, dorim să fim cât mai repede oameni mari.

Negustorul: Știu. Sunteți foarte grăbiți să fugiți din copilărie.

Dina: Să nu mai lungim vorba. Ia-ți păpușa înapoi și dă-mi ursulețul.

Negustorul: Bine. Dar trebuie să-mi promiți că după aceea ai să pleci.

Dina: Promit, promit. Nu ai să mă mai vezi.

( prima schimbare. Primeste ursulețul. Il examinează)

4
Dina: Negustorule!

Negustorul: Ce s-a mai întâmplat? Nu ai plecat?

Dina: Nu. Află că nici ursulețul nu- mi place.

Negustorul: Ai promis că pleci. Te rog să te ții de cuvânt.

Dina: Ursulețul e cu mult mai urât decât păpușa. Nu-l vreau. Si nu am nicio vină că m-
am păcălit.

Negustorul: Nu mă interesează. Ieșirea este pe acolo.

Dina: Negustorule, uite o buburuză tare frumoasă.

Negustorul: Dar știi că asta înseamnă încă un an trecut și ai mai pierdut unul când ai
ales ursulețul.

Dina: Nici nu se observă. Stii ca nu ai voie să mă refuzi.

Neg: Da, dar am voie să dau sfaturi.

Dina: Te rog, mult de tot.

Negustorul: Bine, ia-o! La revedere, Dina!

Iepurasul Teofil: Dina, se te-ai schimbat! Ai crescut. Cred că e mai bine să plecăm de
aisi.

Dina: Uite o buburuză!

Iepurasul Teofil: E frumoasă!

Dina: Nu, iar m-am păcălit. E mai urâtă decat ursul și cu mult mai urâtă decât
păpușa. Ia să mă mai uit eu pe aici. Nu se poate să nu găsesc ceva care să-mi placă o
dată și pentru totdeauna.

Iepurasul Teofil: Hai să merzem!

Dina: Nici vorbă. Nu plec până nu-mi găsesc ceva care să-mi placă cu adevărat. Ia să
mă uit pe aici prin spate.

5
Scena a 3-a

Iepurasul Teofil: Negustorule!

Negustorul: Vrei o jucărie?

Iepurașul Teofil: Nu vreau nisio jucărie. Eu sunt prieten cu fetisa. Numai tu esti de
vină pentru se se întâmplă în locul ăsta. Aici stăpâneste o vrază rea.

Negustorul: Nu. Numai firea ei este de vină.

Iepurasul Teofil: Da , asa e. Si atunsi se este de făcut?

Neg: Caută și vei găsi. Noaptea, Stăpâna Gândurilor și a Visurilor te poate ajuta, dacă
ții la Dina mai mult decât la tine. Fugi și fii cu băgare de seamă. Intoarce-te până nu-i
prea târziu. La revedere, iepurașule!

(Intra Dina adolescentă)

Dina: Uite ce rochiță frumoasă am. Îți place?

Iepurasul Teofil: Dina! Se-ai crescut! Ai venit aici fetisă de o schioapă si ai devenit
între timp adolesentă. Iată-te acum domnisoară în toată firea. Si totul în mai pusin de
un seas.

Dina: Nu mă certa. Nici nu știi ce fericită sunt că nu mai sunt mică. Si tu îmi strici
plăcerea. Abia aștept să mă vadă prietenii mei.

Iepurasul Teofil: E prea mult pentru o singură zi.

Dina: Vreau alți pantofi. Negustorule, vreau pantofiorii negri de lac.

Iepurasul Teofil: Mă duc repede. Asteaptă-mă aici!

Scena a 4-a

Unicornul: Bună! (Teofil se face ca nu-l aude) Bună!

Teofil: Bună.

Unicornul: Unde te duci?

Teofil: Undeva.

6
Unicornul: Unde? Vreau să știu și eu unde te duci.

Teofil: Unde mă duc? La Noaptea Gândurilor.

Unicornul: Pot să vin și eu cu tine?

Teofil: Nu. (Unicornul iese suparat) In fine. Auzi, sa merg cu unicornul dupa mine.
Parca as trai in povesti. (apare in fata iar Unicornul)

Unicornul: De ce nu? Hai, te rog, ia-mă și pe mine la Noaptea Gândurilor!

Teofil: Nu faci fasă. Tu nisi nu existi decât în basme.

Unicornul: Ba da, fac față! Cum pot să nu fiu dacă sunt?

Teofil: Nu stiu. (iese iar suparat Unicornul) Măi, măi! Oi fi având halusinasii de foame.
(unicornul intră iar)

Unicornul: Te rog!

Teofil: Poate. (il atinge cu cornul, iepurele raspunde nervos) Da!

Unicornul: Ai zis da? Yesss! Și acuma ce facem?

Teofil: Merg.

Unicornul: Eu văd că stai.

Teofil: Lasă-mă să mă gândesc.

Unicornul: Până te gândești tu, hai să facem un picnic. (întinde o pătură și niste
pachetele) Ai niște bomboane?

Teofil: Nu.

Unicornul: Ia uite, ce delicios, niște pământ. (si-l asaza frumos pe un servetel. Teofil
sta sprijinit de o ”roca” facuta din doi goblini si musca dintr-un morcov. Din greseala ii
atinge cu pana. Unul stranuta, toti patru se sperie, goblinii se cearta intre ei intr-o
limba inventata. Teofil le intinde pana, ei se trag inapoi)

Goblinii: Ali! Ali! Ali!

Unicornul: Goblini! Ei sunt goblini.

(Teofil se apropie usor de ei)

Teofil: Unde e Noaptea asta, măi?

7
(Goblinii arata in sus, toti se uita in sus)

Teofil: Nu.

Unicornul: Cred ca s-a referit la lună.

Teofil: Aaa, nu luna, nu, Noaptea cu mâini și pisioare, nu aia.

Unicornul: Noaptea gândurilor.

Goblinii: Ugi hagi. (arata semnul ok cu fiecare mana, pe rand)

Unicornul: Cum? Nu. Unde este? (goblinii fac rotatii din maini , apoi arata in față. Se
asaza in fata iepurelui si unicornului in pozitia cobrei, apoi se fac bolovan. Fac semn
de manivela cu mana, apoi se muta de cate ori iepurele vrea sa treaca.) Ce-or fi vrând
de la noi?

Teofil: Habar n-am.

Goblinii: Ugi hagi ooo!

Unicornul: Poate să ne purtăm frumos. (ii mangaie pe crestet pe unul si trece, iar
iepurele il apuca de barba si-l alinta pe celalalt, goblinul se intinde lateral si-l lasa sa
treaca. Goblinii aduna bagajele iepurelui si pleaca dupa ei)

Scena a 5-a

(Dina este o doamna in jur de 45 de ani)

Negustorul: Te rog. Vino și te uită în oglindă.

Dina: Da, am câteva fire de păr alb. Insă eu înțeleg să părăsesc acest magazin numai
atunci când voi găsi să-mi placă ceva din toate punctele de vedere.

Negustorul: Ti-au trecut prin mâini lucruri de toata frumusețea, dar nu ai știut să le
apreciezi.

Dina: Ce vrei să insinuezi? Că eu nu sunt în stare să deosebesc ce-I frumos de ce-I

urât?

Negustorul: Doar observ ce se petrece. Te rog, alege-ți ceva și te du.

8
Dina: Asta și fac. Vreau pantofii negri de lac.

Negustorul: I-ai mai cerut. I-ai încercat mai adineauri. Nu știu de ce nu ți-au plăcut.

Dina: Adu-I mai repede. (Negustorul iese)Si ia șalul ăsta. Mă arată prea în vârstă.

Scena a 6-a

Anie vine în vizită la Matilda.

Anie: Matilda!

Matilda: Vin imediaaat!

(Anie începe să danseze, când observă că e privită de Monstrul de sub pat. Se observă
reciproc, când intră Matilda și Dragonul de gheață)

Matilda: Anie! Mă bucur că ai venit! (se îmbrățișează toți)

MDSP: Tamilda!

Anie: Matilda, bine c-am venit ,că am cunoscut o ...ființă tare haioasă...

Matilda: L-ai cunoscut pe Monstrulețul de sub pat? Uite, el e Dragonul de gheață. Și

Dragonel e drăguț foc, nu-i așa? Numai că se supără cam repede. Beți un ceai dacă
tot v-ați împrietenit? (îi așază pe scaune, Anie îi arată în continuare Monstrulețului
cum să țină degetele ca la balet. Matilda le aduce ceaiul. Monstruleț îl bea cu ambele
mâini, Anie cu o mână, lui Dragonel îi aduce o carte de ronțăit.MDSP își face rezerve
sub pat)

MDSP: Chiscubiți?

Matilda: A, biscuiți? Sigur. (Matilda aduce, MDSP înghite cu poftă și mai ascunde sub
pat. Dragonel mai aduce o carte să-și facă sendviș.)

Matilda: Nu cărțile mele!

(Dragonel se supără. Matilda îl mângâie pe cap)

9
Matilda: Gata, dragon bun, dragon frumos! (Dragonel e tot necăjit și mușcă din cărți.)
Vai, ai mușcat din primul capitol! De-acum aici să le ții! (I le așază pe cap.)

MDSP: Parf!

Matilda: Imediat îți aduc și ție praf. Anie, cu ce ocazie pe la mine?

Anie: Păi ai uitat? Proiectul pentru școală.

Matilda: Proiectul!

Anie: Despre noapte.

Matilda: Știi ce? Hai să facem despre efectul nopții asupra dragonului de gheață.

Anie: E o idee bună. Va ieși ceva nemaipomenit.

Matilda: Am auzit că dragonii de gheață noaptea au o problemă cu monstruleții de

sub pat, dacă sunt în pădure. (MDSP își ascunde capul în pieptul Matildei)

Anie: Păi dragonelul tău e așa drăguț! Se vede că se împacă bine cu monstrulețul.

Matilda: Dar afară el se va simți liber. Trebuie să observăm cum se comportă în

mediu mai sălbatic. (MDSP s-a ascuns) Monstrulețule, experimentul nostru e bazat
pe tine.

MDSP: Tine pe.

Matilda: Avem nevoie de ajutorul tău. Vom vedea dacă dragonul de gheață mănâncă
monstruleți de sub pat.

MDSP: NU!

Anie: Nu te teme, noi te vom apăra. Trebuie doar să vedem efectele nopții.

Matilda: Dacă ne ajuți, te acoperim cu praf.

MDSP: DA!

Anie: Promit să las sufrageria nemăturată o lună de zile să-ți fac rezerve de praf.

MDSP: Parf!

Matilda: Hai să mergem! Ups, nu a venit noaptea.

Anie: Să așteptăm să vină.

10
MDSP: Aptestăm.

(heblu treptat, apoi treptat lumină)

Matilda: A venit. Hai! (se ridică toți, rămâne MDSP. Ies vorbind, MDSP nu se mișcă)

Anie: Am uitat materialul.

Matilda: Haai, Monstruleț. Praf... Sufragerie...O lună. (îl momesc toți cu praf și MDSP
iese cu ei)

Scena a7-a

Dina: Negustorule, se învârtește pământul cu mine. Ce se întâmplă?

Negustorul: Ai îmbătrânit, asta e.

Dina: Am îmbătrânit, nu glumă. Abia merg.

Negustorul: Nimeni nu te-a chemat. Nimeni nu te-a ținut aici cu sila. De nenumărate
ori te-am rugat să pleci.

Dina: Ăsta-I un magazin blestemat. Toate lucrurile, câtă vreme erau în raft, îmi
păreau nespus de frumoase, dar cum au ajuns în mâinile mele s-au urâțit.

Negustorul: Nu-I așa. Tot ce este aici este fără cusur. Numai că sunt destui copii care
gândesc la fel ca tine. Ce nu ai și îți dorești ți se pare nespus de frumos. Dar când îl ai,
nu iți mai place. Pentru ultima oară:alege-ți ceva și te du.

Dina: Ce ciudat. Nu mai văd nimic care să-mi placă. Iți multumesc, negustorule,
pentru tot. Pentru daruri, pentru timpul irosit, pentru sfaturile bune, dar acum nu îmi
mai sunt de niciun folos.

11
Scena a 8-a

(intră goblinii, unicornul si iepurele)

Goblinii cunosc domiciliul Matildei, iepurele și unicornul nu. Teofil se asaza stingher
pe scaun, goblinii fac la fel, cu capetele pe el. Adorm.

Unicornul (adulmecand) Aici locuieste un dragon de gheață...și un (strănută de la

rezerva de praf) monstruleț? Cât praf!

Teofil se ridică ușor și caută indicii.

Teofil: Cine-o fi locuind aici? (vrea sa atinga ceva, dar goblinii striga deodată si il aduc
la loc)

Goblinii: Cutooo! Cu ti!

Teofil: Ce-am făcut?

Unicornul: Pare că știu locul.

Goblinii: Co joi. (fac semne ca si cum matura aerul si muta energia din locul unde a
fost Teofil, apoi se posteaza in fata iepurelui si-l cearta)

Goblinii: Ugi hagi.

Unicornul: Se vede că iepurii nu au prea multe libertăți pe-aici. Lasă că am să verific

eu pentru tine. Ce cauți?

Teofil: Căutam ceva de mâncare.

Unicornul: Imediat. (goblinii se fac iar obstacol in fata lui, unicornul îi mângâie)Ne e
foame, goblinezilor, trebuie să înțelegeți și voi.

Goblinii: Haa bire!Uci!

Unicornul: Zic să ne luăm după ei. Vor să facă de mâncare.

(Goblinii încep să care toate accesoriile, toate elementele de decor și le adună în

mijlocul camerei. Teofil și unicornul adună și ei, goblinii rămân în jurul ”mesei”, gustă,
aruncă condimente imaginare, râșnesc, scuipă, amestecă)

Goblinii: Chi co!

Unicornul: Gata, ajunge! Oricum nu a mai rămas nimic.

12
Goblinii: Ka noi! (goblinii execută un ritual în jurul mesei, cei doi se învartesc
impreuna cu ei, copiindu-le gesturil. După dans mănâncă, la urmă strigă : Auși aha!,
cu mâinile ridicate. Așa îi găsesc Matilda, Anie, Dragonul și Monstrulețul)

Matilda: Goblinași, ce-i asta? ( dragonul și monstrulețul îi îmbrățișează).

MDSP: Bligonii!

Dragonul: Dor voi cugli na!

Goblinii: Cugli cu!

Matilda: Iar ați făcut de mâncare? Doar v-am mai spus: în grădină vă puteți hrăni mai
bine. Pe cine ați mai adus de data asta?

Teofil: Eu sunt Teofil, iepurele care tot caută și nu găsește. Am ajuns să văd tot felul
de lucruri nemaipomenite. Numai Noapteacare-mi trebuie mie nu apare.

Anie: Ah, ce coincidență! Tocmai am terminat un proiect despre ea! Pentru școală.

Teofil: Voi învățați la școală despre ea? Doar i-am spus Dinei să mă ia și pe mine la
școală!

Anie: Noi ne-am ales tema. Am făcut un experiment în pădure. Și am aflat că Matilda
are un dragon de toată isprava.

Dragonul: Ispra va. (da mana intr-un fel special cu monstruletul). Prieteni pe beci!

Matilda: Pe veci, nu pe beci. (catre Teofil) Nu prea stie sa vorbească omenește, abia îl
învățăm aici. Dar să știi că înțelege tot.

Unicornul: E un loc unde se înțeleg toate limbile. Mi-ar plăcea să rămân aici o vreme.

Teofil: Un unicorn! Ce bucurie! Chiar am nevoie de unul ca tine. Vezi tu, prietenii mei
sunt mai neobișnuiți. De asta musafirii se cam sperie la început. Până să vadă cât
sunt de drăgălași, ai putea să-i primești tu.

(goblinii se hârjonesc până adorm)

Unicornul: Yes! Vreau! Și eu am o problemă. Lumea crede că visează când mă vede.

Crede că nu-s adevărat. Am să rămân cu voi, dar numai după ce Teofil își termină
treaba. Are o fetiță prinsă într-un magazin de jucării. Stă și tot se râzgândește de la
un lucru la altul.

Teofil: Sigur a îmbătrânit pân-acum. Vedeți, trebuie să găsesc urgent Noaptea asta.

13
Anie: Hai să ne întoarcem cu toții în pădure. Acolo unde am făcut experimentul.

Monstrulețul (care mănâncă praf din mâna dragonului) : Eximentul.

Dragonul: Experimenul!

Matilda: Haideți.

Anie: Stați, că nu a venit noaptea. (stau nemișcati până scade lumina)

Matilda: Ah, au adormit goblinii, îi lăsăm aici. Azi au umblat mult. Hai, Teofil!

Teofil: Stai să las un bilet. Gata. (ies)

Scena a 9-a

Noaptea (intra cu nasul intr-un caiet de notite): Dragonul de foc să-și recapete
focul…Folosim un cuptor cu microunde…Dragonul invizibil care vrea să fie văzut…Ii
dau un tricou trecut prin aparatul de mărire și e de o sută de ori mai mare…Fantoma
care vrea să fie înfricoșătoare…O fac să arate ca un guvernator…(atinge goblinii, care
tresar)Ia te uită.Voi nu sunteți goblinii pe care i-am ajutat să devină verzi din albaștri?
(Goblinii vorbesc precipitat pe limba lor, mimează un iepure, Noaptea îi imită, distrat,
iese un fel de aerobic. Enervați, goblinii, îi dau biletul lăsat de Teofil.)

Noaptea: Ce drăguț! Un iepure și o fetiță.

Goblinii: Ku ha giko.

Noaptea: Serios? A rămas acolo închisă, în magazinul de jucării? A îmbătrânit? Și ce

să fac eu?

Goblinii: Să o faci fetiță înapoi.

Noaptea: Ha, mi se părut că ați vorbit omenește. Sunt obosit, am auzenii. Din păcate,
am o listă de așteptare cam lungă. Nici măcar nu sunt așa de popular ca Moș Crăciun.
El se ocupă de cadouri și gata. Ce grijă are?

(se aud voci, se întorc copiii, Noaptea se ascunde și iese)

Matilda: Uf, nu avem noroc!

14
Anie: Dacă găseam busola aia…

Unicornul: Am pierdut timpul! Nu fi trist, Teofil!

Teofil: Unde e biletul meu?

(goblinii îi avertizează pe ceilalți, descriind noaptea)

Unicornul: A venit Noaptea aici!

Dragonul: Că utăm.

(caută, Matilda găsește busola)

Matilda: Am găsit! (toți se opresc și se uită la ea) Busola!

Toți: Aaa. (caută iar)

MDSP: Am sitgă. (toți se opresc) Parf!

Toți: Aaa. (caută iar)

Noaptea: Am găsit! (nu se mai uită nimeni la el, caută în continuare) Am să dau
ceasul acesta înapoi (învârtește o cheiță la ceas) și fetița va mai primi o șansă. Dar
trebuie să dau o fugă până la magazinul ăla, să dau timpul înapoi numai pentru ea.
(scrie ceva pe desen) Când ziceam eu că Moș Crăciun e mai popular! Dar cine are
nevoie de glorie? (iese.)

Teofil: Am găsit! Desenul meu. Ce scrie aici? Bravo, Teofil! Sigur, bravo…(necăjit)
Dina. Dina! Dina! Unde ești?

Dina: Dar tu unde ești, Teofil? Știi că fără tine nu găsesc drumul bun.

Teofil: Dina?

Toți: Dina?! Dina!

Teofil: Cum ai scăpat din magazin?

Dina: Care magazin?

SFÂRȘIT

15