Teste de Istorie Cls 8 Semestrul 1

Despre carte
Respectând programa în vigoare aprobatã de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi

Tineretului, lucrarea cuprinde, în prima parte, sintezele de teorie necesare rezolvãrii
testelor, iar în partea a doua, 10 teste propuse de autori, alcãtuite conform modelu-
lui elaborat de Centrul Naþional pentru Curriculum ºi Evaluare în Învãþãmântul
Preuniversitar, însoþite de baremele de corectare.
Despre autori
Magda Stan a absolvit Facultatea de Istorie-Filozofie din cadrul Universitãþii

Bucureºti în anul 1986. Este profesor gradul I la Liceul Teoretic Nicolae Iorga din
Bucureºti ºi îndrumãtor de practicã pedagogicã (mentor) pentru studenþii de la
Facultatea de Istorie.
A publicat numeroase articole în reviste ºi periodice de specialitate, cum ar fi:
„Studii de istorie economicã”, „Istoria gândirii economice” (periodic al Academiei
Române), „Studii ºi Articole de Istorie” (periodic al Societãþii de ªtiinþe Istorice din
România). La Editura Niculescu a mai publicat Ghidul turistic ºi istoric al României,
cuprinzând informaþii referitoare la obiectivele turistice cu relevanþã istoricã din toate
regiunile geografice ale þãrii, ºi a tradus lucrãrile Atlasul popoarelor din Europa de
Vest, Atlasul popoarelor din Africa, ºi, parþial, Atlasul popoarelor din Asia Meridio-
nalã ºi Rãsãriteanã.
Cristian Vornicu, absolvent al Facultãþii de Istorie din cadrul Universitãþii
Bucureºti în anul 1994, este profesor gradul I la Colegiul Griviþa din Bucureºti.
A publicat numeroase articole în reviste de specialitate („Studii ºi Articole de
Istorie”, „Euro-Atlantic Studies”, „Bãlgarska Zorniþa” – „Luceafãrul bulgar”,
„Shqiptari” – „Albanezul”). Este autor al mai multor studii referitoare la relaþiile
diplomatice ale României cu statele din Europa de Sud-Est ºi la evoluþia politicii
externe a statului român în cursul secolului al XX-lea.
Împreunã, cei doi autori au publicat la Editura Niculescu o serie de lucrãri, ma-
nuale ºi auxiliare ºcolare (Istoria lumii pentru toþi. Antichitatea, 101 personalitãþi ºi
evenimente istorice, manualele de Istorie pentru clasele a IV-a, a IX-a, a X-a, a XI-a
ºi a XII-a, aprobate de MEdCT, Sinteze ºi teste de istorie pentru Testarea naþionalã
ºi pentru Bacalaureat etc.).
Magda Stan Cristian Vornicu
Teste de istorie
– Clasa a VIII-a, semestrul I –

Ediþie online a lucrãrii „Teza cu subiect unic ISTORIE – clasa a VIII-a, semestrul I”
a aceloraºi autori, apãrutã la Editura NICULESCU.
© Editura NICULESCU, 2010

Adresa: Bd. Regiei 6D
060204 - Bucureºti, România
Comenzi: (+40)21-312.97.82
Fax: (+40)21-316.97.83
E-mail: editura@niculescu.ro
Internet: www.niculescu.ro
ISBN 978-973-748-517-5
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cãrþi nu poate fi reprodusã sau transmisã sub nicio formã ºi prin niciun mijloc, electronic sau mecanic,
inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare ºi accesare a datelor, fãrã permisiunea Editurii NICULESCU.
Orice nerespectare a acestor prevederi conduce în mod automat la rãspunderea penalã faþã de legile naþionale ºi internaþionale privind propri-
etatea intelectualã.
CUPRINS
Cuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Programa tezelor cu subiect unic la istorie

pentru semestrul I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Sinteze de teorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Teste propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Testul nr. 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Testul nr. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Testul nr. 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Testul nr. 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Testul nr. 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Testul nr. 6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
Testul nr. 7 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Testul nr. 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Testul nr. 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Testul nr. 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Bareme de corectare ºi de notare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

CUVÂNT-ÎNAINTE
Aceastã lucrare se adreseazã elevilor de clasa a VIII-a care se pregãtesc în

vederea susþinerii tezei cu subiect unic la Istorie pe semestrul I. Beneficiind
de o vastã experienþã la catedrã, autorii au conceput sintezele fiecãrei teme din
programa pentru examen. Sintezele sunt structurate logic, astfel încât sã per-
mitã o învãþare uºoarã ºi temeinicã.
Autorii recomandã ca, dupã învãþarea materiei, elevii sã rezolve cele 10 teste
cuprinse în aceastã lucrare. Acestea sunt modele propuse, fiind elaborate în con-
formitate cu cele prezentate în anul precedent de Centrul Naþional pentru
Curriculum ºi Evaluare în Învãþãmântul Preuniversitar. Pentru fiecare dintre
acestea a fost elaborat ºi câte un barem de corectare ºi de notare, astfel încât
elevii sã aibã posibilitatea de a realiza o autoevaluare corectã.
PROGRAMA TEZELOR CU SUBIECT UNIC
LA ISTORIE
PENTRU SEMESTRUL I
1. CivilizaÆii preistorice çi antice

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
– guvernator, dava, romanizare, urbanizare;
– sincretism religios, daci liberi.
Con]inuturi:
• Geto-dacii ºi contactele cu lumea mediteraneeanã;
• Regalitate ºi religie;
• Integrarea geto-dacilor în lumea romanã.
2. Romanitate çi religie în mileniul marilor migraÆii

– sedentari ºi migratori;
– creºtinism, continuitate, etnogenezã;
– romanitate orientalã.
Con]inuturi:
• Romanitate ºi creºtinism;
• Formarea poporului român ºi a limbii române.
3. Statul medieval çi instituÆiile sale

– cnezat, voievodat, descãlecat, „þarã”;
– domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;
– „oastea cea mare”;
– adunarea þãrii, comitat, þinut, judeþ, district, scaun.
Con]inuturi:
• Transilvania – de la voievodat la principat;
• Întemeierea statelor medievale: Þara Româneascã, Moldova, Dobrogea.
SINTEZE DE TEORIE
SINTEZE DE TEORIE 11
1. CivilizaÆii preistorice çi antice
1. Geto-dacii çi contactele cu lumea mediteraneeanå
A. Originea çi organizarea geto-dacilor

Geto-dacii au reprezentat ramura nordicã a tracilor, fiind, deci, ca ºi aceºtia,
de origine indo-europeanã. Erau numiþi geþi în izvoarele scrise greceºti ºi daci
în cele romane, dar formau acelaºi popor, având aceeaºi limbã, aceleaºi obiceiuri
ºi aceeaºi religie. Pânã în secolul I î.Hr., când ºi-au constituit un stat propriu,
au fost organizaþi în triburi ºi uniuni de triburi. Acestea:
• aveau denumiri specifice (apulli, buri, carpi, ratacensi, siensi);
• erau conduse de cãpetenii militare;
• aveau centrul în cetãþi fortificate numite „dava” (Argedava, Buridava,
Tamasidava, Piroboridava etc.). Nucleul religios ºi, din secolul I î.Hr., capitala
statului dac se afla la Sarmizegetusa (sud-vestul Transilvaniei, în Munþii
Orãºtiei).
În privinþa organizãrii sociale, geto-dacii erau structuraþi astfel:
• aristocraþia militarã ºi sacerdotalã, ai cãrei membri erau numiþi tarabostes
sau pileati;
• oamenii liberi (marea masã a populaþiei – agricultori, meºteºugari, crescã-
tori de animale) cunoscuþi sub numele de comati sau capillati.
Istoria politico-militarã timpurie a geto-dacilor este cunoscutã din izvoarele
scrise externe, cele mai vechi însemnãri fiind cuprinse în opera istoricului grec
Herodot (sec.V î.Hr.). Astfel, au rãmas consemnate:
• expediþia întreprinsã de regele persan Darius I (514 î.Hr.) în zona Dunãrii,
prilej cu care are loc o luptã a trupelor acestuia cu geþii;
• victoria geþilor dobrogeni asupra sciþilor conduºi de Ateas în 339 î.Hr.;
• campania lui Alexandru cel Mare (Macedon) la nordul Dunãrii (335 î.Hr.),
geþii fiind înfrânþi de armata regelui macedonean;
• conflictul dintre conducãtorul get Dromichetes ºi urmaºul lui Alexandru,
L ysimah, regele Macedoniei (în 300–292 î.Hr.), încheiat cu victoria celui
dintâi.
12 SINTEZE DE TEORIE
B. Religia geto-dacilor
Dupã cum reiese din studiul izvoarelor istorice, religia geto-dacilor poate fi
definitã ca politeistã, fiind specificã unei populaþii indo-europene.
Principalele divinitãþi cunoscute erau:
• Zalmoxis, zeul subpãmântean al nemuririi ºi al naturii;
• Gebeleizis, zeul cerului;
• Bendis, zeiþa lunii ºi a pãdurilor;
• un zeu al rãzboiului asemãnãtor cu zeul grec Ares.
Ceremoniile religioase erau oficiate în sanctuare circulare sau rectangulare,
cele mai importante dintre acestea aflându-se la Sarmizegetusa. Aristocraþia pre-
oþeascã (sacerdotalã) deþinea un rol privilegiat în cadrul vieþii sociale ºi politice
a geto-dacilor. Acest fapt va fi ilustrat de participarea marelui preot Deceneu
la constituirea statului dac în vremea lui Burebista (secolul I î.Hr.) ºi de ocu-
parea tronului de cãtre acesta, dupã moartea lui Burebista.
C. Coloniile greceçti de la Marea Neagrå

Pe þãrmul dobrogean al Mãrii Negre, începând din secolul al VII-lea, grecii
antici au întemeiat aºezãri stabile, având caracter meºteºugãresc ºi comercial.
Procesul constituirii acestor cetãþi (numite colonii) s-a încadrat într-un fenomen
mai amplu, specific lumii greceºti, cunoscut sub numele de „Marea colonizare”.
Astfel, în secolele al VII-lea ºi al VI-lea î.Hr. au fost înfiinþate:
• Histria (Istros);
• Tomis (azi, Constanþa);
• Callatis (azi, Mangalia).
Coloniile greceºti erau organizate dupã modelul oraºelor de origine (ora-
ºe-mamã, numite metropole). Ele aveau o viaþã economicã, politicã, religioasã
ºi culturalã asemãnãtoare, de facturã greceascã, fiind totodatã ºi adevãrate focare
de rãspândire a civilizaþiei greceºti printre populaþiile vecine.
Relaþiile coloniºtilor cu localnicii geto-daci s-au manifestat atât în domeniul
economic ºi al civilizaþiei materiale (schimburi economice, preluarea de cãtre
geto-daci a roþii olarului ºi a utilizãrii monedei) cât ºi în domeniul politico-mili-
tar. Astfel, se ºtie cã, în câteva rânduri, geþii i-au sprijinit pe coloniºtii greci în
respingerea atacurilor altor populaþii.
În cursul anilor 72–71 î.Hr., oraºele greceºti de pe litoralul dobrogean au
fost nevoite sã recunoascã dominaþia romanã. Dupã aproximativ un deceniu,
regele geto-dac Burebista ºi-a impus autoritatea asupra lor.
D. Contactele geto-dacilor cu alte popoare

Prin aºezarea lor, într-o zonã de contact a civilizaþiilor central-europene ºi
mediteraneene, geto-dacii au fost integraþi schimburilor specifice epocii ºi au
avut legãturi diverse cu alte popoare. Principalele influenþe exercitate asupra lor
au venit din partea:
• grecilor din Histria, Tomis ºi Callatis (moneda, scrierea cu alfabet grecesc,

elemente de arhitecturã);
• celþilor, aºezaþi vremelnic în zona de vest a României de azi (procedee met-
alurgice, roata olarului în zona Transilvaniei);
• sciþilor ºi perºilor (orfevrãrie – prelucrarea metalelor preþioase);
• romanilor (diverse împrumuturi din civilizaþia materialã a acestora încep
sã pãtrundã în Dacia încã din secolul I î.Hr., acest proces reprezentând debu-
tul romanizãrii geto-dacilor).
2. Regalitate çi religie
A. Statul dac în timpul domniei lui Burebista

(82–44 î.Hr.)
În secolul I î.Hr., geto-dacii s-au unit, formând pentru prima datã un stat.
Bazele acestuia au fost puse de cãtre regele Burebista (82–44 î.Hr.) care, fie
pe cale paºnicã, fie prin forþa armelor, îndeaproape sprijinit ºi de marele preot
Deceneu, ºi-a impus autoritatea asupra tuturor triburilor geto-dace.
Elementele care au contribuit direct la întemeierea statului dac au fost:
• unitatea etnicã, lingvisticã ºi religioasã a geto-dacilor;
• nivelul de dezvoltare atins de aceºtia în secolul I î.Hr. ºi apariþia aris-
tocraþiei tribale geto-dace;
• pericolele externe (reprezentate în special de atacurile celþilor din vest
ºi de expansiunea romanilor care, în 72–71 î.Hr., au ajuns în zona Dunãrii).
Statul dac condus de Burebista a fost organizat ca o monarhie cu pronunþat ca-
racter militar.
Principalele etape ale politicii externe duse de regele dac au fost:
• înfrângerea celþilor din vest;
• instaurarea dominaþiei asupra coloniilor greceºti de pe litoral, de la Olbia
în nord, pânã la Apolonia (azi, Bulgaria) spre sud;
• implicarea, din necesitãþi politice, în anul 48 î.Hr., în rãzboiul civil desfã-
ºurat în statul roman între generalii Cezar ºi Pompei. Burebista ºi-a oferit spri-
jinul celui din urmã care a fost, însã, înfrânt de rivalul sãu.
În urma campaniilor purtate de regele geto-dacilor, hotarele statului dac au
ajuns sã se întindã în nord pânã în Carpaþii Pãduroºi (azi, Ucraina), înspre rãsãrit
pânã la fluviul Bug, în vest pânã pe Dunãrea Mijlocie (în Slovacia de azi), iar
spre sud pânã la Munþii Balcani.
În anul 44 î.Hr., Burebista a fost ucis în urma unui complot. Dupã moartea
sa, statul dac nu ºi-a putut menþine unitatea ºi s-a împãrþit în patru, apoi în cinci
formaþiuni statale mai mici. Cea mai importantã dintre acestea a avut centrul
la Sarmizegetusa. Aici, primul urmaº al lui Burebista a fost marele preot
Deceneu, devenit acum mare rege. Ulterior au domnit, pânã în anul 87 d.Hr.,
regii Comosicus, Scorillo ºi Duras.
B. Statul dac în timpul domniei lui Decebal

(87–106 d.Hr.)
În anul 87, pe tronul de la Sarmizegetusa a urcat Diurpaneus. Ca rege, el
este cunoscut sub numele de Decebal („cel viteaz”). Acesta a reuºit sã refacã
unitatea statului dac, cu atât mai necesarã cu cât romanii stãpâneau deja un teri-
toriu al geto-dacilor, Dobrogea, anexatã provinciei romane Moesia în anul 46.
Perioada domniei lui Decebal poate fi consideratã etapa de apogeu a sta-
tului dac. Acesta era mai redus teritorial decât în vremea lui Burebista, dar mai
dezvoltat în plan economic ºi mai bine organizat militar, romanii considerân-
du-l o ameninþare pentru interesele lor în zona Dunãrii. În plan militar se remar-
cã în mod deosebit complexul de cetãþi fortificate din zona Sarmizegetusei, între
care cele de la Bãniþa, Blidaru, Piatra Roºie, Costeºti.
Conflictele militare cu romanii au început în vremea predecesorului lui
Decebal, Duras, prin campania geto-dacilor la sudul Dunãrii, în Moesia (85/86).
Ca rãspuns la aceasta, în 87 d.Hr., împãratul roman Domiþian trimite în Dacia
o armatã romanã condusã de Cornelius Fuscus care este înfrântã de Decebal
la Tapae (Porþile de Fier ale Transilvaniei). În 88 d.Hr., o nouã armatã romanã,
în frunte cu generalul Tettius Iulianus, atacã Dacia, regele dac fiind acum învins
(tot la Tapae). Dupã un an (89 d.Hr.), se încheie pacea dintre Decebal ºi
Domiþian. Aceasta avea caracterul unui compromis ºi prevedea:
• transformarea Daciei într-un stat clientelar Romei;
• acordarea de subsidii bãneºti ºi asistenþã din partea romanilor, utilizate
pentru întãrirea capacitãþii militare a statului dac.
Bogãþia Daciei ºi creºterea forþei ei militare au constituit principalele motive
care l-au determinat pe noul împãrat roman, Traian (98–117), sã decidã reluarea
conflictelor cu dacii ºi cucerirea statului acestora. Cel mai important izvor istoric
referitor la rãzboaiele daco-romane este Columna lui Traian, monumentul ridi-
cat de împãrat în capitala imperiului, în anul 109, în cinstea victoriei sale.
Primul rãzboi daco-roman (101–102), a debutat cu înfrângerea la Tapae a
dacilor ºi ocuparea de cãtre romani a þãrii Haþegului, în apropierea Sarmi-
zegetusei. În iarna 101/102, Decebal a declanºat o campanie împotriva
romanilor în Moesia, dar, în cele din urmã, a fost nevoit sã încheie pace. Tratatul
din 102, defavorabil dacilor, prevedea:
• desfiinþarea fortificaþiilor dacice;
• ocuparea de cãtre romani a Banatului, Olteniei ºi Munteniei;
• încetarea politicii externe a lui Decebal.
Cel de-al doilea rãzboi daco-roman (105–106) a fost precedat de ridicarea, la
cererea lui Traian, a podului de piatrã de la Drobeta, realizare a arhitectului
Apolodor din Damasc, fapt ce a înlesnit pãtrunderea romanilor la nordul Dunãrii

în anul 105. În timpul acestui rãzboi întreaga Dacie a fost cuceritã, rezistenþa
autohtonilor fiind înfrântã. Decebal s-a sinucis (106 d.Hr.) iar Dacia a devenit
provincie romanã.
3. Integrarea geto-dacilor în lumea romanå
A. Dacia în timpul ståpânirii romane

Stãpânirea romanã în Dacia a durat 165 de ani, din 106 ºi pânã în 271.
Provincie romanã de rang imperial, Dacia a cuprins urmãtoarele regiuni de
astãzi:
• Transilvania;
• Banatul;
• Oltenia;
• vestul Munteniei.
Dacia romanã era condusã de un guvernator imperial. Capitala ei era la
Ulpia Traiana Sarmizegetusa (la circa 40 km de vechea capitalã dacicã).
Provincia era apãratã de 40 000–50 000 soldaþi, organizaþi în legiuni ºi trupe. Sol-
daþii armatei romane erau cantonaþi în garnizoane militare numite castre.
Pentru a fi mai uºor de administrat ºi de apãrat, Dacia a fost împãrþitã suc-
cesiv, în cursul secolului al II-lea, în Dacia Superior ºi Dacia Inferior, apoi în
Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis ºi Dacia Malvensis.
Provincia a fost colonizatã intens de cãtre statul roman cu populaþii latino-
fone (vorbitoare ale limbii latine) venite din toate colþurile imperiului. Colo-
nizarea a avut ca scop principal dezvoltarea economiei ºi a oraºelor.
Un proces tipic roman, desfãºurat intens, a fost urbanizarea. Au apãrut ast-
fel oraºe de tipul municipiilor (de rang inferior) ºi coloniilor (de rang superior,
cum ar fi Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Napoca, Drobeta, Apulum).
Provincia Dacia a avut o viaþã economicã înfloritoare, fiind integratã lumii
romane. Principalele ocupaþii ale locuitorilor erau: agricultura, mineritul, meº-
teºugurile, comerþul.
B. Romanizarea geto-dacilor
Romanizarea s-a manifestat prin preluarea de cãtre dacii cuceriþi a modu-
lui de viaþã, obiceiurilor, religiei romane ºi în special a limbii latine. Acest pro-
ces se considerã încheiat atunci când dacii renunþã sã mai utilizeze vechea lor
limbã în favoarea celei latine. El a debutat chiar înainte de cucerirea romanã
efectivã, dar s-a desfãºurat sistematic în timpul stãpânirii romane. Romanizarea
nu s-a întrerupt odatã cu încetarea stãpânirii romane în Dacia, ci a continuat,
sub alte forme, ºi dupã anul 271.
Principalii factori care au contribuit la romanizarea dacilor în perioada

106–271 au fost:
• armata romanã care apãra provincia Dacia;
• veteranii (soldaþi romani lãsaþi la vatrã, stabiliþi în Dacia);
• administraþia ºi justiþia romanã;
• coloniºtii vorbitori de limbã latinã, aduºi în numãr mare în provincia Dacia,
care ºi-au întemeiat familii ºi s-au aºezat definitiv la nordul Dunãrii;
• învãþãmântul în limba latinã;
• religia romanã – au fost adoptaþi de cãtre daci zeii romani, cum ar fi Jupiter,
Junona, Minerva; s-a manifestat ºi fenomenul sincretismului religios (amestecul
atributelor unor zei diferiþi, inclusiv ale celor locali, într-un singur cult).
Romanizarea s-a desfãºurat într-un mod similar ºi în Dobrogea. Acest teri-
toriu a fãcut parte din provincia Moesia un timp îndelungat, aflându-se sub
stãpânire romanã din anul 46 pânã în 602.
Principalul rezultat al stãpânirii romane a fost formarea poporului da-
co-roman.
C. Retragerea aurelianå (271)
Încetarea stãpânirii romane în Dacia (numitã retragerea aurelianã) a fost
decisã în anul 271 de cãtre împãratul Aurelian (270–275). Imperiul Roman se
confrunta cu imposibilitatea apãrãrii provinciei în faþa atacurilor goþilor ger-
manici ºi cu o puternicã crizã economicã ºi militarã. Prin urmare, au fost retra-
se la sudul Dunãrii armata ºi administraþia romanã, populaþia autohtonã
daco-romanã rãmânând la nordul Dunãrii. În urma acestui eveniment, provin-
cia romanã Dacia de la nordul Dunãrii a fost desfiinþatã, iar fluviul a devenit noua
graniþã a imperiului.
D. Dacii liberi
Geto-dacii care nu au fost incluºi în provincia romanã Dacia sunt numiþi daci
liberi. Ei erau organizaþi în triburi ºi în uniuni de triburi, cum ar fi cele ale cos-
tobocilor, carpilor sau ale dacilor mari, ºi locuiau în Muntenia, Moldova,
Maramureº, Criºana.
Relaþiile dacilor liberi cu provincia romanã Dacia au fost complexe: uneori
conflictuale, deoarece aceºtia atacau periodic teritoriul roman, alteori paºnice,
fiind supuºi, lent, procesului de romanizare. Atacurile lor, combinate cu cele ale
goþilor, au determinat retragerea aurelianã.
2. Romanitatea orientalå
în mileniul marilor migraÆii
1. Romanitate çi creçtinism
A. Romanitatea nord-dunåreanå
Dupã retragerea aurelianã (271 d.Hr.) legãturile daco-romanilor cu Imperiul

Roman au continuat, fiind ilustrate mai ales de:
• reinstaurarea stãpânirii romane la nordul Dunãrii în timpul împãraþilor
Constantin cel Mare (secolul al IV-lea) ºi Iustinian (secolul al VI-lea);
• rãspândirea creºtinismului la nordul Dunãrii de cãtre misionari veniþi din
imperiu.
Procesul de romanizare s-a extins, cuprinzând zonele rurale (mai puþin
romanizate înainte de 271) ºi pe dacii liberi;
Dobrogea a rãmas sub stãpânire romanã pânã în 602 (momentul trecerii
masive a slavilor la sudul Dunãrii).
B. Creçtinismul
Creºtinismul a fost rãspândit, în Dacia, din secolul al III-lea, de cãtre
coloniºtii ºi militarii romani. Prin Edictul de la Milano (313 d.Hr.): împãratul
Constantin cel Mare acordã libertate de cult creºtinismului; începe organizarea epis-
copiilor la Dunãrea de Jos ºi întemeierea bazilicilor (Tomis, Histria, Niculiþel º.a.).
Misionari ca: Sava Gotul, Teotim I (episcop de Tomis), Sf. Nicetas din
Remesiana rãspândesc creºtinismul, în limba latinã, la nordul Dunãrii.
Obiecte creºtine care au aparþinut populaþiei daco-romane din secolele
IV–VI au fost descoperite la Biertan (Sibiu), Porolissum (Moigrad, Sãlaj), Luciu
(Ialomiþa).
Caracterul latin al creºtinismului românesc este dovedit de termenii de
bazã, proveniþi din limba latinã: „bisericã” (basilica); „Dumnezeu” (Domine
Deus); „a boteza” (baptisare); „cruce” (crux, crucis) º.a.
2. Autohtoni çi migratori
Între secolele al III-lea ºi al VII-lea, pe teritoriul României s-au succedat:
• goþii (germanici) – secolele III–IV: ostrogoþii, vizigoþii, prezenþi în Câmpia
munteanã, Moldova, Transilvania;
• hunii (asiatici) – secolele IV–V, aºezaþi în Pannonia, sub conducerea lui

Attila;
• gepizii (germanici) – secolul al V-lea;
• avarii (asiatici) – secolele VI–VII, aºezaþi în Pannonia;
• slavii (secolele VI–VII) – în 602 trec în masã la sudul Dunãrii ºi ocupã
teritoriul nordic al Imperiului Roman de Rãsãrit, fiind cuceriþi de bulgari în 679
(pe care îi vor asimila).
Principalele efecte ale migraþiei slavilor asupra populaþiei romanice nord-du-
nãrene au fost:
• izolarea romanitãþii orientale de restul Imperiului Roman de Rãsãrit
(Bizantin);
• accentuarea fenomenului ruralizãrii;
• influenþarea limbii române (adstratul de origine slavã).
3. Formarea poporului român çi a limbii române

(etnogeneza româneascå)
A. Poporul român
Poporul român este popor neolatin, ca ºi popoarele italian, francez, spaniol,
portughez, singurul moºtenitor al romanitãþii orientale.
S-a format în mai multe etape:
• romanizarea dacilor în timpul stãpânirii romane (sec. II–III d.Hr.), când
asupra acestora îºi exercitã influenþa coloniºtii, veteranii, administraþia romanã,
ceea ce duce la formarea poporului daco-roman;
• continuitatea daco-romanilor la nordul Dunãrii dupã retragerea aurelianã
(271), în perioada migraþiilor, când romanizarea se extinde ºi asupra dacilor
liberi. Are loc rãspândirea creºtinismului în limba latinã; se produce asimilarea
slavilor. În paralel, continuã sã existe o populaþie daco-romanã ºi la sudul
Dunãrii. Pânã la sfârºitul secolului al VIII-lea, populaþia daco-romanã se trans-
formã în populaþie româneascã. Acest proces este contemporan cu formarea
altor popoare neolatine: italian, francez, spaniol, portughez.
Teritoriul de formare: la nordul Dunãrii sunt românii, iar la sudul Dunãrii –
vlahii (vorbitorii dialectelor: aromân, megleno-român, istro-român), aceºtia din
urmã fiind urmaºii populaþiei daco-romane sud-dunãrene.
B. Limba românå
Limba rom\nã este limbã romanicã, din familia limbilor neolatine.
S-a format prin:
• adoptarea de cãtre daci a latinei populare, pãstrându-se ºi cuvinte dacice
(aproximativ 10 % din fondul lexical de bazã, formând substratul limbii române);
• suprapunerea elementelor provenite din limba slavã începând cu secolul

al VIII-lea (aproximativ 20% din fondul lexical de bazã, adstratul limbii române)
fãrã a fi alterat fondul latin fundamental al limbii.
C. Românii în izvoarele medievale timpurii

Sunt menþionaþi sub numele de: „vlahi”, „volohi”, „blahi” (termeni de ori-
gine germanicã, utilizaþi pentru a-i desemna pe romanici).
Printre cele mai vechi izvoare scrise despre români se numãrã:
• tratatul militar Strategikon (secolul al VII-lea);
• lucrarea Despre administrarea imperiului – a împãratului bizantin
Constantin al VII-lea (secolul al X-lea);
• corespondenþa împãratului bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul (secolul
al X-lea).
4. Instalarea ungurilor în Pannonia

Maghiarii (migratori asiatici de origine fino-ugricã) – se stabilesc în 896 în
Pannonia sub conducerea lui Arpad, întemeindu-ºi un stat propriu.
Din secolul al X-lea încep cucerirea Transilvaniei (voievodatele lui Glad,
Gelu, Menumorut – atestate de cronicarul anonim al regelui maghiar Bela în
lucrarea Gesta Hungarorum).
Dupã anul 1000, regele maghiar ªtefan I înfrânge rezistenþa voievodatelor
conduse de Gyla ºi Ahtum (atestate de Legenda Sf. Gerard); Transilvania intrã
sub stãpânire maghiarã.
Pentru apãrarea graniþelor ºi dezvoltarea economiei, regalitatea maghiarã
a colonizat în Transilvania:
a) secui – înrudiþi cu maghiarii, vorbitori de limbã maghiarã, aºezaþi la
graniþa de sud-est a Transilvaniei, în comunitãþi autonome; informaþii despre
stabilirea acestora în Transilvania; pãstrate în opera lui Simon de Keza, Gesta
Hunorum et Hungarorum (secolul al XIII-lea);
b) saºi – originari din Germania, vorbitori de limbã germanã, care, aºezaþi
mai ales în sudul ºi nord-estul Transilvaniei, în teritorii autonome, întemeiazã
oraºele Braºov, Sibiu, Sighiºoara, Mediaº, beneficiind de privilegii regale („Bula
de Aur a saºilor” – 1224);
c) ordine militare cãlugãreºti (cu rol de apãrare în faþa cumanilor ºi a
tãtarilor):
– Ordinul cavalerilor teutoni – în þara Bârsei – între 1211 ºi 1225;
– Ordinul cavalerilor ioaniþi – în Banat – în 1247.
3. Statul medieval çi instituÆiile sale
1. FormaÆiunile politice româneçti çi statele vecine
A. Factori favorizanÆi ai constituirii formaÆiunilor

politice româneçti:
– existenþa obºtilor sãteºti, formã de organizare specificã locuitorilor de
pe teritoriul României încã dinaintea cuceririi romane;
– gruparea mai multor obºti pe un anumit teritoriu în uniuni de obºti, pe
baza cãrora se vor întemeia cnezatele ºi voievodatele;
– desprinderea în cadrul obºtilor a cnejilor sau juzilor (conducãtorii
primelor formaþiuni politice de tip statal);
– creºterea populaþiei ºi viaþa economicã intensã desfãºuratã în zona carpa-
to-dunãreanã.
B. Primele formaÆiuni politice româneçti
(secolele IX-XIII)
a. Transilvania – Banat:
– secolele IX–X:
• voievodatul lui Menumorut (Criºana – Maramureº), centrul la Biharea;
• voievodatul lui Gelu (centrul Transilvaniei), cetatea la Dãbâca;
• voievodatul lui Glad (Banat), centrul la Cuvin.
Toate aceste voievodate sunt atestate în Gesta Hungarorum, cronica notaru-
lui anonim al regelui maghiar Bela, din secolul al XIII-lea, care relateazã despre
locuitorii Transilvaniei cu care maghiarii s-au confruntat dupã aºezarea lor în
Pannonia.
– secolul al XI-lea:
• voievodatul lui Gyla (centrul Transilvaniei) cu reºedinþa la Alba Iulia;
• voievodatul lui Ahtum (Banat), cu centrul la Orºova.
Acestea au fost atestate de Legenda Sf. Gerard, care atestã conflictele mi-
litare dintre regele maghiar ªtefan I ºi conducãtorii locali din Transilvania.
b. Între Carpaþi ºi Dunãre:
– formaþiunile politice sunt atestate în Diploma ioaniþilor (1247), document
care descrie organizarea social-politicã ºi economicã a românilor de la sud de
Carpaþi. Astfel, se gãsesc menþionate:
• voievodatul lui Litovoi (Oltenia, Valea Jiului);

• voievodatul lui Seneslau (Muntenia);
• cnezatul lui Farcaº (nordul Olteniei);
• cnezatul lui Ioan (sudul Olteniei);
• Þara Severinului.
c. La rãsãrit de Carpaþi (Moldova):
– cronicile ruse ºi documentele papale din secolele XII–XIII menþioneazã:
• „þara berladnicilor”;
• „þara volohilor”;
• „þara bolohovenilor”.
– teritoriile locuite de români se mai numeau: „codri” (Codrii Orheiului;
Codrii Cosminului), „ocoale”, „câmpuri”, „cobâle”.
d. Între Dunãre ºi Mare (Dobrogea):
– În secolul al X-lea, douã inscripþii atestã pe jupanii Dimitrie ºi Gheorghe.
Aceºtia sunt identificaþi drept conducãtori ai formaþiunilor politice locale; între
971 ºi 1204, Dobrogea intrã sub stãpânirea Imperiului Bizantin, purtând numele
de „Thema Paristrion”.
– În secolul al XIII-lea, documentele amintesc „Þara Cavarnei”, între
Mangalia ºi Varna, nucleul viitorului stat medieval dobrogean.
2. Transilvania – de la voievodat la principat

Organizarea politicã
În secolul al XI-lea, dupã cucerirea maghiarã, începe organizarea sistematicã
a Transilvaniei ca voievodat autonom aflat sub suzeranitatea regatului medieval
al Ungariei.
În anul 1111, regalitatea maghiarã încearcã organizarea provinciei – dupã
modelul apusean – în principat (apare în documente principele Mercurius); în
1176 se revine la forma tradiþionalã româneascã de voievodat, fiind menþionat
voievodul Leustachius (fost comite al cetãþii Dãbâca).
Statutul voievodului Transilvaniei:
• vasal regelui Ungariei, numit de acesta în funcþie;
• avea atribuþii administrative, judiciare, militare;
• dispunea de o cancelarie proprie;
• era secondat de un vicevoievod.
Instituþiile politice dovedeau autonomia voievodatului:
• voievodul – dregãtorul cel mai înalt;
• Adunarea generalã a nobililor – (se transformã dupã 1437 în „Con-
gregaþiile generale ale nobilimii”) unde iniþial erau reprezentaþi ºi românii, apoi
numai stãrile privilegiate; avea atribuþii judecãtoreºti, fiscale, administrative.

În timpul rãscoalei de la Bobâlna, din 1437, conducãtorii maghiarilor, saºilor ºi
secuilor au încheiat alianþa numitã Unio trium nationum, care a stat apoi la baza
sistemului politic al Transilvaniei. Prin aceasta, conducerea voievodatului era
rezervatã numai stãrilor „privilegiate”, semnatare ale alianþei, românii fiind lip-
siþi de drepturi politice.
Din punct de vedere juridic, normele aplicate în Transilvania au fost reunite
în codul de legi „Tripartitul” – elaborat de juristul ªtefan Werböczi în 1517, în
urma rãscoalei conduse de Gheorghe Doja (1514).
În 1541, în condiþiile dispariþiei Regatului Ungariei sub loviturile Imperiului
Otoman, Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomanã.
Structura etnicã ºi religioasã a voievodatului Transilvaniei:
– Românii – populaþia autohtonã majoritarã, de religie ortodoxã. Începând
din 1366, când regele maghiar Ludovic de Anjou a condiþionat calitatea de nobil
de apartenenþa la religia catolicã, sunt excluºi treptat din viaþa politicã a pro-
vinciei.
– Maghiarii – se stabilesc în Transilvania dupã anul 1000; de religie catolicã.
– Secuii – populaþie colonizatã de maghiari începând cu secolul al XI-lea; de
religie catolicã.
– Saºii – populaþie de origine germanã, colonizatã în Transilvania începând
cu secolul al XII-lea, de religie catolicã. În secolul al XVI-lea, o parte a maghia-
rilor ºi saºilor va trece la religia protestantã.
Organizarea administrativ-teritorialã se caracterizeazã prin împãrþirea
Transilvaniei în:
– Comitate – teritorii stãpânite direct de cãtre maghiari, subordonate voievo-
dului, cuprinzând, de obicei, o cetate ºi teritoriul înconjurãtor: Crasna, Dãbâca,
Cluj, Alba º.a.
– Scaune – unitãþi administrativ-teritoriale ale secuilor ºi saºilor (cele 7
scaune ºi douã districte locuite de aceºtia au fost reunite întro unitate teritorialã
ºi politicã numitã „Universitatea saºilor”).
– Districte – teritoriile autonome locuite de români, conduse de juzi sau
voievozi („Þara Maramureºului”, „Þara Haþegului” etc.).
3. Întemeierea statelor medievale

ara Româneascå, Moldova, Dobrogea
A. ara Româneascå (Valahia)

Momentele întemeierii:
– Formarea cnezatelor ºi a voievodatelor atestate în secolul al XIII-lea în do-
cumentul Diploma cavalerilor ioaniþi, aflate sub suzeranitate maghiarã;
– Luptele purtate de voievodul Litovoi ºi de fratele acestuia, Bãrbat, pe la

1277–1279 pentru înlãturarea suzeranitãþii maghiare;
– „Descãlecatul” lui Negru Vodã din Fãgãraº (transmis de tradiþia istoricã);
– Unificarea formaþiunilor politice de la sud de Carpaþi sub autoritatea lui
Basarab I (?1310–1352);
– Înlãturarea suzeranitãþii maghiare ºi consacrarea independenþei þãrii
Româneºti se realizeazã o datã cu victoria lui Basarab I la Posada (1330) împotri-
va regelui maghiar Carol Robert de Anjou. Bãtãlia este redatã în „Cronica pic-
tatã de la Viena”, lucrare realizatã de Markus Kalt în 1358.
Urmaºii lui Basarab I:
• Nicolae Alexandru (1352–1364) – întemeiazã în 1359 prima Mitropolie
Ortodoxã a Þãrii Româneºti (cu sediul la Curtea de Argeº);
• Vladislav Vlaicu (1364–1377) – bate primele monede ale Þãrii Ro-
mâneºti.
B. Moldova
Etapele întemeierii:
– Cca 1352–1353 – „descãlecatul lui Dragoº” din Maramureº – pãstrat de
tradiþia istoricã – organizarea, la iniþiativa regatului Ungariei a „mãrcii Moldovei”
(teritoriu de graniþã, cu rol de apãrare împotriva tãtarilor, având capitala la Baia
ºi aflat sub suzeranitate maghiarã);
– Cca 1359–1360 – „descãlecatul lui Bogdan” din Maramureº – înlãturarea
suzeranitãþii maghiare ºi a urmaºilor lui Dragoº, întemeierea statului moldovean
independent. Acest eveniment este relatat în cronica lui Ioan de Târnave, secre-
tarul regelui maghiar Ludovic de Anjou.
Urmaºii lui Bogdan I:
• Laþcu (1365–1374) – întemeietorul episcopiei catolice de la Siret;
• Petru Muºat (1375–1391) – iniþiazã legãturi de alianþã cu Polonia; înte-
meiazã Mitropolia ortodoxã a Moldovei (cu sediul la Suceava); bate primele
monede ale Moldovei;
• Roman I (1391–1394) – desãvârºeºte unificarea statului moldovean „de
la munþi pânã la þãrmul mãrii”.
C. Dobrogea
Etapele întemeierii:
– Înlãturarea, în secolul al XIV-lea, a pretenþiilor de dominaþie venite din
partea Þaratului Bulgar ºi a Imperiului Bizantin;
– Afirmarea independentã a statului;
– Conducãtori: Balica, Dobrotici, Ivanco (acesta din urmã fiind confruntat
cu atacuri ale Imperiului Otoman);
– În 1388, Mircea cel Bãtrân intervine în timpul atacurilor otomane ºi uneºte
Dobrogea cu Þara Româneascã.
4. Principalele instituÆii ale statelor

româneçti medievale
A. Domnia
Domnia era principala instituþie politicã a statului medieval românesc.
Domnul era stãpânul þãrii, iar în calitate de voievod era conducãtorul
suprem al armatei. Principalele sale prerogative erau: acordarea privilegiilor
ºi rangurilor boiereºti; emiterea de acte cu putere de lege; exercitarea justiþiei
supreme; conducerea armatei; primirea soliilor ºi încheierea tratatelor cu alte
state; baterea monedei.
Succesiunea la tron se realiza potrivit sistemului electiv-ereditar: domnul
putea fi ales din cadrul dinastiei (familiei) domnitoare, având drept de domnie
toþi descendenþii pe linie bãrbãteascã.
Atribuþiile domnului se aflau sub protecþie divinã, fapt ilustrat de titlul dom-
nesc în care era prezentã formula „din mila lui Dumnezeu”. De asemenea, titlul
domnesc cuprindea termenul „Io” – cel ales de Dumnezeu – care sublinia ori-
ginea divinã a puterii, atesta caracterul stãpânirii (prin cuvintele „singur stãpâ-
nitor”) ºi întinderea teritoriului asupra cãruia acesta îºi exercita autoritatea.
Ilustrative în acest sens sunt titlul domnesc al lui Mircea cel Bãtrân ºi, respectiv,
al lui Roman I.
B. Sfatul domnesc
– Era format din dregãtori ºi clerul înalt (mitropolitul ºi episcopii).
– Ajuta pe domnitor în luarea celor mai importante decizii.
– Principalele dregãtorii: Marele Ban al Olteniei (în Þara Româneascã) ºi
Portarul Sucevei (în Moldova).
– Alte dregãtorii erau:
• vornicul (ºeful curþii domneºti);
• logofãtul (ºeful cancelariei domneºti);
• vistiernicul (administratorul finanþelor);
• spãtarul (purtãtorul de spadã al domnului, comandant militar);
• postelnicul (ºeful diplomaþiei) º.a.
Boierii (stãpânii pãmânturilor, unii dintre ei – dregãtori), împreunã cu ostaºii
ºi slujitorii domnului alcãtuiau curtea domneascã.
C. Adunarea årii
– Instituþie cu rol consultativ convocatã în situaþii deosebite, alcãtuitã din
reprezentanþi ai boierilor, clerului, orãºenilor.
D. Organizarea administrativ-teritorialå
– Cuprindea unitãþi administrative de întindere mai redusã: þinuturi (în
Moldova) ºi judeþe (în Þara Româneascã).
E. Armata
– Era alcãtuitã din: „oastea cea micã” – cetele militare ale boierilor ºi dom-
nului; „oastea cea mare” – întrunitã doar în situaþii grave, alcãtuitã din toþi bãr-
baþii capabili sã poarte arme.
F. Biserica
– Era reprezentatã, în Þara Româneascã, de Mitropolia ortodoxã cu sediul
la Curtea de Argeº, iar în Moldova de Mitropolia ortodoxã cu sediul la Suceava,
de episcopii ºi mãnãstiri;
– Se subordona Patriarhiei ortodoxe de la Constantinopol;
– Era condusã de Mitropolit, care era membru de drept al Sfatului
Domnesc. Acesta era considerat al doilea demnitar al statului, participând la
alegerea domnitorului, conducând solii încredinþate de domnitor sau þinând
locul acestuia la nevoie.
TESTE PROPUSE
TESTE 29
TESTUL NR. 1
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord\ 10 puncte din oficiu.

Timpul de lucru este de dou\ ore.
Subiectul I (15 puncte)
Scrie]i, pe foaia de examen, literele (a, b, c) corespunz\toare evenimentelor

de mai jos în ordinea cronologic\ a desf\[ur\rii acestora:
a. constituirea provinciei romane Dacia;
b. realizarea primelor legãturi între geþi ºi greci;
c. începutul domniei regelui Burebista.
Subiectul al II-lea (55 de puncte)
Citi]i, cu aten]ie, textul de mai jos:

„ªi, în sfârºit, când începusem noi a domni, fiind copil încã, dupã moartea
prea-iubitului nostru tatã, iar voievodul Litovoi, împreunã cu fraþii sãi, în necre-
dinþa sa, cuprinse pe seama sa o parte din regatul nostru, aflãtoare dincolo de
Carpaþi, ºi cu toate îndemnurile noastre nu s-a îngrijit sã ne plãteascã veniturile
ce ni se cuveneau din acea parte, l-am trimis împotriva lui pe numitul magistru
Gheorghe, care, luptând împotriva aceluia cu cea mai mare credinþã, l-a ucis
pe el, iar pe fratele lui, cu numele Bãrbat, l-a luat în prinsoare ºi ni l-a adus nouã.
Pentru rãscumpãrarea acestuia, noi am cerut o sumã de bani foarte mare ºi ast-
fel, prin slujbele acelui magistru Gheorghe, s-a aºezat iar tributul ce ni se datora
din acele pãrþi.”
(Fragment dintr-o danie regalã
maghiarã din anul 1285)
Pornind de la acest text, r\spunde]i urm\toarelor cerin]e:

1. Transcrie]i o cauz\ pentru care regele maghiar l-a trimis pe magistrul
Gheorghe împotriva lui Litovoi.
5 puncte
2. Precizaþi, pe baza textului, o acþiune desfãºuratã în timpul luptei
menþionate în text.
5 puncte
3. Menþionaþi, pe baza textului, o acþiune a regalitãþii maghiare în privinþa
rãscumpãrãrii prizonierului Bãrbat.
5 puncte
4. Menþionaþi, pe baza textului, o consecinþã a slujbelor magistrului
Gheorghe, înfãptuite dupã luptã, în privinþa voievodatului de la sud de Carpaþi.
5 puncte
30 TESTE
5. Menþionaþi doi conducãtori de formaþiuni politice locale constituite în

zona intracarpaticã între secolele al IX-lea ºi al XI-lea.
6 puncte
6. Stabiliþi douã asemãnãri ºi o deosebire în privinþa istoriei românilor din
interiorul arcului carpatic, respectiv, din afara arcului carpatic, în perioada
secolelor al XI-lea ºi al XIII-lea, pe baza urmãtoarelor evenimente sau fapte
istorice:
– menþinerea organizãrii locale în voievodate;
– impunerea comitatelor pe plan local;
– îngrãdirea autonomiei locale prin impunerea legislaþiei scrise a regatu-
lui ungar;
– colonizarea saºilor;
– colonizarea secuilor;
– organizarea în districte;
– menþinerea organizãrii locale în þãri.
15 puncte
7. Prezentaþi o consecinþã a întemeierii Þãrii Româneºti pentru românii de
la sud de Carpaþi.
7 puncte
8. Prezentaþi o consecinþã a trecerii voievodului Bogdan I la est de Carpaþi.
7 puncte
Subiectul al III-lea (20 de puncte)
Construi]i, cu fiecare dintre termenii istorici din lista de mai jos, câte o
propozi]ie/fraz\ referitoare la un fapt istoric din istoria românilor.
Lista termenilor istorici: daci liberi; etnogenezã; migratori; romanitate
orientalã; sincretism religios.
TESTE 31
TESTUL NR. 2


a. întemeierea coloniilor greceºti de pe þãrmul dobrogean al Mãrii Negre;
b. retragerea stãpânirii romane din Dacia;
c. refacerea statului dac sub conducerea regelui Decebal.

„Bogdan, voievodul românilor din Maramureº, nu era în bunã înþelegere cu
autoritatea ungureascã. (...) La 1359, Bogdan a pornit din satul sãu, Cuhea, cu
o ceatã de români, a trecut munþii în Moldova, de unde i-a alungat pe urmaºii
lui Dragoº de la conducere. (...) Populaþia româneascã din Moldova s-a rãscu-
lat ºi a trecut de partea lui Bogdan. (...) În cele din urmã, regele ungur Ludovic I
a renunþat sã mai reia Moldova, dupã ce a vãzut cã orice încercare de a o rea-
duce sub autoritatea sa era zadarnicã, ºi astfel Bogdan a devenit singur stãpân-
itor al acestei þãri. Bogdan ºi urmaºii sãi au reunit toate micile formaþiuni dintre
Carpaþi ºi Nistru într-un singur stat.”
(dupã Petre P. Panaitescu,
Istoria românilor)

1. Transcrieþi un aspect referitor la relaþiile dintre voievodul maramureºean
ºi Ungaria.
5 puncte
2. Precizaþi, pe baza textului, o acþiune întreprinsã de Bogdan faþã de con-
ducãtorii Moldovei.
5 puncte
3. Menþionaþi, pe baza textului, atitudinea românilor din Moldova adoptatã
în timpul evenimentelor din anul 1359.
5 puncte
4. Menþionaþi, pe baza textului, modul în care s-a desãvârºit unificarea te-
ritoriului Moldovei.
5 puncte
32 TESTE
5. Menþionaþi douã instituþii ale statului medieval Moldova.

6 puncte
6. Stabiliþi o asemãnare ºi douã deosebiri în privinþa relaþiilor româno-un-
gare în timpul lui Basarab I ºi, respectiv, Bogdan I, pe baza urmãtoarelor eveni-
mente sau fapte istorice:
– recunoaºterea suzeranitãþii regelui maghiar asupra þãrii;
– încercarea de rãscumpãrare a pãcii cu o mare sumã de bani;
– lupta împotriva mãrcii de apãrare;
– respingerea suzeranitãþii regelui Ungariei;
– înlãturarea suzeranitãþii maghiare printr-o luptã în munþi;
– alungarea de la conducere a celor care ascultau de regele Ungariei;
– confiscarea proprietãþilor din interiorul arcului carpatic ale voievodului,
din ordinul regelui Ungariei.
15 puncte
7. Prezentaþi o consecinþã a formãrii voievodatului Transilvaniei.
7 puncte
8. Prezentaþi o cauzã a întemeierii Þãrii Româneºti.
7 puncte
Lista termenilor istorici: comitat; dava; dinastie; district; principat.
TESTE 33
TESTUL NR. 3


a. instaurarea stãpânirii romane la nordul Dunãrii;
b. întemeierea primului comitat în Transilvania;
c. constituirea voievodatelor conduse de Glad, Gelu ºi Menumorut în
Transilvania ºi în Banat.

„Radu Negru, mare herþeg al Amlaºului ºi Fãgãraºului, s-a ridicat de acolo
cu toatã casa lui ºi cu mulþime de norod, coborând pe apa Dâmboviþei, unde a
început a face þara. Mai întâi a fãcut oraºul ce-i zice Câmpulung. Acolo, el a ridi-
cat o bisericã mare, frumoasã ºi înaltã. De acolo a descãlecat pe Argeº, unde a
fãcut un alt oraº mare ºi unde a pus scaunul de domnie ºi a ridicat curþi de pia-
trã ºi o bisericã mare ºi frumoasã. (...) Atunci ºi Basarabeºtii, cu toatã boierimea
ce era mai înainte peste Olt, s-au sculat cu toþii ºi au venit la Radu Vodã, închi-
nându-se sã fie sub porunca lui ºi numai el sã fie peste toþi. De atunci numele
îi este Þara Româneascã.”
(Letopiseþul cantacuzinesc)

1. Transcrieþi demnitatea pe care o avea Radu Negru în teritoriile din inte-
riorul arcului carpatic.
5 puncte
2. Precizaþi, pe baza textului, o acþiune întreprinsã de Radu Negru la
Câmpulung.
5 puncte
3. Menþionaþi, pe baza textului, un aspect care demonstreazã cã Radu Vodã
a stabilit reºedinþa domneascã în oraºul de pe Argeº.
5 puncte
4. Menþionaþi, pe baza textului, o acþiune a boierimii în relaþia ei cu voievodul.
5 puncte
34 TESTE
5. Menþionaþi alþi doi domnitori implicaþi în procesul de constituire ºi de con-

solidare a Þãrii Româneºti.
6 puncte
6. Stabiliþi douã asemãnãri ºi o deosebire dintre procesul de constituire a
Þãrii Româneºti ºi cel de constituire a Moldovei, pe baza urmãtoarelor eveni-
– organizarea unei mãrci de apãrare;
– manifestarea suzeranitãþii regelui Ungariei;
– unificarea statului în mai multe etape;
– obþinerea independenþei faþã de coroana maghiarã în urma unei lupte
desfãºurate în munþi;
– încercarea de a obþine retragerea armatei regale de pe teritoriul statului
românesc prin plata unei sume de bani;
– sprijinirea procesului de întemeiere a statului de cãtre românii din inte-
riorul arcului carpatic;
– confiscarea ºi înstrãinarea proprietãþilor voievodale din ordinul regelui
maghiar.
15 puncte
7. Prezentaþi o consecinþã a instaurãrii suzeranitãþii maghiare asupra
Transilvaniei în Evul Mediu.
7 puncte
8. Prezentaþi un aspect referitor la instituþia domniei în Þara Româneascã
sau în Moldova, în secolul al XIV-lea.
7 puncte
Lista termenilor istorici: cnezat; daci liberi; etnogenezã; principat; ro-
manizare.
TESTE 35
TESTUL NR. 4


b. atestarea voievodatului condus de Seneslau, la sud de Carpaþi;
c. trecerea în masã a slavilor la sudul Dunãrii.

„Iar în acea vreme, Bogdan, voievodul românilor din Maramureº, strângând
în jurul sãu românii din acel district, a trecut în tainã în þara Moldovei, supusã
coroanei regatului, care era pustiitã de locuitori de multã vreme, din pricina
atacurilor tãtarilor vecini. Cu toate cã s-a luptat în bãtãlii adesea cu oastea regelui
Ungariei, Ludovic I cel Mare, numãrul mare al locuitorilor a sporit, astfel cã
Moldova s-a extins ºi s-a constituit ca stat.”
(Chronicon Dubnicense)
Pornind de la acest text, rãspundeþi urmãtoarelor cerinþe:

1. Transcrieþi funcþia deþinutã de Bogdan înainte de a trece în Moldova.
5 puncte
2. Precizaþi, pe baza textului, o consecinþã a atacurilor tãtarilor în teritoriul
de la est de Carpaþi.
5 puncte
3. Menþionaþi, pe baza textului, un aspect al relaþiilor dintre voievodul
Moldovei ºi regele maghiar.
5 puncte
4. Menþionaþi, pe baza textului, o consecinþã a sporirii numãrului de locuitori
ai Moldovei.
5 puncte
5. Menþionaþi douã atribuþii ale conducãtorului Moldovei sau Þãrii
Româneºti.
6 puncte
36 TESTE

Þãrii Româneºti ºi cel al Moldovei, pe baza urmãtoarelor evenimente sau fapte
istorice:
– constituirea mãrcii de apãrare;
– recunoaºterea suzeranitãþii regelui Ungariei;
– unificarea statului;
– atestarea unor cnezate ºi voievodate locale în secolul al XIII-lea;
– confiscarea proprietãþilor voievodale din ordinul regelui maghiar.
15 puncte
7. Prezentaþi un aspect referitor la contribuþia românilor din Transilvania
la întemeierea Þãrii Româneºti.
7 puncte
8. Prezentaþi o instituþie a statelor medievale româneºti extracarpatice.
7 puncte
Lista termenilor istorici: continuitate; creºtinism; etnogenezã; romanizare;
urbanizare.
TESTE 37
TESTUL NR. 5


a. conducerea Transilvaniei de cãtre voievodul Leustachius;
b. organizarea Transilvaniei ca principat autonom sub suzeranitate otomanã;
c. consacrarea independenþei Þãrii Româneºti prin victoria lui Basarab I,
la Posada.

„Dupã ce zãbovi un timp la Roma, Traian a pornit cu oaste împotriva dacilor.
Cugeta la cele sãvârºite de aceºtia ºi era copleºit când se gândea la sumele de
bani pe care romanii trebuia sã le plãteascã [dacilor] în fiecare an. (…) Când
Traian a pornit împotriva dacilor ºi se apropia de Tapae, a dat lupta cu ei ºi ºi-a
vãzut rãniþi mulþi dintre ai sãi, dar a ucis mulþi duºmani. (...) La încheierea pãcii,
Traian i-a obligat pe daci sã dea armele înapoi, maºinile de rãzboi ºi pe construc-
torii acestor maºini, sã predea pe dezertori, sã distrugã întãriturile ºi sã se
retragã din teritoriul cucerit, ba încã sã-i socoteascã duºmani sau prieteni pe cei
ai romanilor. (...) De nevoie, Decebal a primit aceste condiþii. [Peste câþiva
ani, ]Traian trecu Istrul pe podul [de la Drobeta, în anul 105 ] ºi a purtat rãzboi
mai mult cu chibzuialã decât cu înfocare, biruindu-i pe daci dupã îndelungi ºi
grele strãdanii. (...) În felul acesta, Dacia ajunse sub ascultarea romanilor ºi
Traian a stabilit în ea coloniºti.”
(Dio Cassius, Istoria romanã)

1. Transcrieþi obligaþia pe care romanii o aveau faþã de daci în fiecare an.
5 puncte
2. Precizaþi, pe baza textului, o condiþie de pace pe care le-a impus-o Traian
dacilor.
5 puncte
3. Menþionaþi, pe baza textului, modalitatea în care Traian a desfãºurat al
doilea rãzboi împotriva dacilor.
5 puncte
38 TESTE
4. Menþionaþi, pe baza textului, o consecinþã a celui de-al doilea rãzboi dacic

al lui Traian.
5 puncte
5. Menþionaþi alte douã bãtãlii dintre daci ºi romani, în afara celor precizate
în text.
6 puncte
6. Stabiliþi douã asemãnãri ºi o deosebire în relaþiile dintre daci ºi romani
din timpul lui Decebal, în perioada domniei lui Domiþian ºi, respectiv, a lui
Traian, pe baza urmãtoarelor evenimente sau fapte istorice:
– atacarea garnizoanelor romane de la sud de Dunãre;
– încheierea pãcii cu romanii;
– desfãºurarea unor confruntãri la Tapae;
– desfãºurarea unei lupte în Dobrogea;
– obligaþia romanilor de a le acorda dacilor stipendii anuale;
– trimiterea de romani a unor meºteri în construirea cetãþilor;
– trecerea Dunãrii de armata romanã pe un pod de piatrã;
– distrugerea cetãþii Sarmizegetusa.
15 puncte
7. Prezentaþi o consecinþã a desfãºurãrii procesului de romanizare a dacilor.
7 puncte
8. Prezentaþi o consecinþã a retragerii aureliene de la nord de Dunãre.
7 puncte
Lista termenilor istorici: adunarea þãrii; cnezat; mitropolie; „oastea cea
mare”; sfat domnesc.
TESTE 39
TESTUL NR. 6


a. încheierea domniei lui Bogdan I;
b. întemeierea Mitropoliei Moldovei;
c. atestarea formaþiunilor politice de la sud de Carpaþi prin Diploma
Cavalerilor Ioaniþi.

„Iar Tuhutum, om foarte prevãzãtor, a trimis pe un oarecare bãrbat ºiret,
pe ascuns, sã se informeze despre calitatea ºi fertilitatea pãmântului din
Ultransilvania ºi despre ce fel de oameni sunt locuitorii de acolo ºi dacã ar fi
cu putinþã sã se rãzboiascã cu ei. (...) ªi dupã ce a sosit, i-a vorbit multe lui
Tuhutum despre bunãtatea acelei þãri, (...) ºi cã locuitorii ei sunt vlachi ºi slavi
care nu au alte arme decât arcuri ºi sãgeþi, iar ducele lor, Gelu, suferã multe
necazuri din partea pecenegilor ºi cumanilor. Ducele Arpad (...) i-a dat voie lui
Tuhutum sã meargã dincolo de pãduri sã se lupte împotriva lui Gelu, (...) ducele
ultransilvan. Iar Gelu, auzind de venirea lui Tuhutum, ºi-a strâns oastea ºi a venit
cãlare, în cea mai mare fugã, împotriva lui, pentru a-l opri în faþa Porþilor
Mezeºului. Dar Tuhutum, strãbãtând pãdurea într-o singurã zi, a sosit (...) ºi
s-au luptat între ei cu înverºunare, dar mulþi dintre ostaºii ducelui Gelu au fost
(...) fãcuþi prizonieri.”
(dupã Anonymus, Gesta Hungarorum)

1. Transcrieþi un obiectiv pe care Tuhutm i l-a fixat trimisului sãu.
5 puncte
2. Precizaþi, pe baza textului, numele conducãtorului formaþiunii politice
în care locuiau vlachi ºi slavi.
5 puncte
3. Menþionaþi, pe baza textului, o acþiune realizatã de ducele român dupã
atacul declanºat de Tuhutum.
5 puncte
40 TESTE
4. Menþionaþi, pe baza textului, o acþiune desfãºuratã în timpul bãtãliei

dintre Gelu ºi Tuhutum.
5 puncte
5. Menþionaþi alte douã formaþiuni politice din interiorul arcului carpatic,
în afara celei precizate în text.
6 puncte
6. Stabiliþi o asemãnare ºi douã deosebiri dintre relaþiile avute cu Ungaria
de românii din interiorul arcului carpatic, respectiv, de cei de la sud ºi de la
est de Carpaþi între secolele al X-lea ºi al XIV-lea, pe baza urmãtoarelor eveni-
– cucerirea teritoriului locuit de români;
– recunoaºterea suzeranitãþii maghiare asupra teritoriului;
– desfãºurarea luptelor împotriva armatei regale maghiare;
– impunerea de comitate pe plan local;
– colonizarea sistematicã a saºilor ºi a secuilor în teritoriile locuite de români;
– obligarea populaþiei româneºti de a respecta legislaþia regalã;
– condiþionarea calitãþii de nobil de apartenenþa la confesiunea catolicã.
15 puncte
7. Prezentaþi o consecinþã a trecerii voievodului Bogdan din Maramureº la
est de Carpaþi.
7 puncte
8. Prezentaþi o cauzã a desfãºurãrii luptei de la Posada.
7 puncte
Lista termenilor istorici: etnogenezã; daci liberi; „oastea cea mare”; þinut;
romanizare.
TESTE 41
TESTUL NR. 7


a. conducerea Moldovei de cãtre voievodul Bogdan I;
b. desfiinþarea provinciei romane nord-dunãrene Dacia;
c. transformarea Transilvaniei în principat autonom sub suzeranitate
otomanã.

„În anul 1330, regele s-a dus în persoanã, (...) prin Severin, în þara voievo-
dului românilor, Basarab, (...) ca sã alunge din aceastã þarã pe Basarab, cu toate
cã voievodul plãtise totdeauna darea cuvenitã majestãþii sale regelui. (...) Regele
Ungariei, Carol Robert d’Anjou, a ajuns pe o cale oarecare cu toatã oastea sa,
dar calea aceasta era cotitã ºi închisã de amândouã pãrþile de râpe foarte înalte
de jur-împrejur (...). Mulþimea nenumãratã a vlahilor, de sus de pe râpe, au arun-
cat sãgeþi asupra oastei regelui, care se gãsea în fundul unei vãi adânci. Din
pricina urcuºului prãpãstios din acea vale, nu se putea sui împotriva vlahilor ºi
nici pe una dintre râpile de pe amândouã laturile drumului, nici nu putea merge
înainte, nici nu avea loc de fugã. (...) ªi a fost aici un cumplit dezastru, (...) iar
regele a scãpat prin fugã, dupã ce ºi-a schimbat însemnele armelor sale. ”
(Cronica pictatã de la Viena despre lupta de la Posada, din 1330)

1. Transcrieþi o acþiune a românilor desfãºuratã în timpul luptei cu oastea
regelui maghiar.
5 puncte
2. Precizaþi, pe baza textului, o cauzã pentru care Carol Robert d’Anjou ata-
case Þara Româneascã.
5 puncte
3. Menþionaþi, pe baza textului, un avantaj pe care îl aveau românii faþã de
oastea regalã, în timpul luptei.
5 puncte
42 TESTE
4. Menþionaþi, pe baza textului, o consecinþã a desfãºurãrii luptei dintre

români ºi maghiari.
5 puncte
5. Menþionaþi alþi doi voievozi implicaþi în procesul de consolidare a Þãrii
Româneºti în secolul al XIV-lea.
6 puncte
Þãrii Româneºti ºi cel al Moldovei, pe baza urmãtoarelor evenimente sau fapte
istorice:
– unificarea statului în mai multe etape;
– obþinerea independenþei faþã de coroana maghiarã;
– contribuþia românilor din interiorul arcului carpatic la întemeierea celor
douã state medievale extracarpatice;
– confiscarea ºi înstrãinarea proprietãþilor voievodale din ordinul regelui
maghiar.
15 puncte
7. Prezentaþi o instituþie politicã a statelor medievale româneºti extracar-
patice.
7 puncte
8. Prezentaþi o consecinþã a instaurãrii suzeranitãþii maghiare asupra
7 puncte
Lista termenilor istorici: daci liberi; dava; etnogenezã; migratori; roma-
nizare.
TESTE 43
TESTUL NR. 8


a. desfãºurarea luptei de la Posada;
b. transformarea unei pãrþi a Daciei în provincie romanã;
c. domnia regelui Burebista.

„Domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun, a trimis la patriarhii de la Rãsãrit
de au luat binecuvântare ºi astfel a numit un mitropolit al þãrii, cãruia i-a dat
scaun o sfântã ºi mare mãnãstire, unde a fost, de atunci încolo, Mitropolia
Moldovei, în oraºul Suceava. (...) El a mai fãcut ºi al doilea episcop, dupã mi-
tropolit, în sfânta mãnãstire ce este în oraºul Roman. (...) Mai fãcuse ºi un al
treilea episcop, la o sfântã mãnãstire, la Rãdãuþi. (...) ªi acestora le-a fãcut mare
cinste, fiindcã le-a pus scaunele în sfatul domnesc de-a dreapta domnului, înain-
tea tuturor sfetnicilor sãi, aproape de scaunul domnesc.”
(dupã Misail Cãlugãrul, în Grigore Ureche,
Letopiseþul Þãrii Moldovei)

1. Transcrieþi o acþiune întreprinsã de domnitor în vederea numirii unui mi-
tropolit.
5 puncte
2. Precizaþi, pe baza textului, numele oraºului care a fost desemnat reºedinþã
a Mitropoliei Ortodoxe a Moldovei.
5 puncte
3. Menþionaþi, pe baza textului, un oraº care a fost reºedinþã a unei episcopii
a Mitropoliei Ortodoxe a Moldovei.
5 puncte
4. Precizaþi, pe baza textului, un aspect care demonstreazã cã mitropoliþii
ºi episcopii erau sfetnici ai domnitorului.
5 puncte
5. Menþionaþi alþi doi dregãtori membri ai sfatului domnesc, în afara celor
precizaþi în text.
6 puncte
44 TESTE
6. Stabiliþi douã asemãnãri ºi o deosebire în procesul de constituire ºi con-

solidare a statelor medievale Þara Româneascã ºi Moldova, pe baza urmã-
toarelor evenimente sau fapte istorice:
– recunoaºterea suzeranitãþii regelui Ungariei;
– respingerea suzeranitãþii maghiare;
– contribuþia românilor din interiorul arcului carpatic prin „descãlecat”;
– confiscarea proprietãþilor voievodale din ordinul regelui maghiar;
– constituirea instituþiilor politice ºi religioase.
15 puncte
7. Prezentaþi o consecinþã a instaurãrii dominaþiei maghiare asupra
7 puncte
8. Prezentaþi o cauzã a bãtãliei purtate de voievodul Basarab I la Posada.
7 puncte
Lista termenilor istorici: urbanizare; district; etnogenezã; principat;
romanitate orientalã.
TESTE 45
TESTUL NR. 9


a. începerea procesului de romanizare a dacilor;
b. pãrãsirea provinciei Dacia de cãtre autoritãþile romane;
c. constituirea coloniilor greceºti de pe þãrmul dobrogean al Mãrii Negre.

„Trimiºii ducelui Arpad (...) sosind în cetatea Biharea, l-au salutat pe ducele
Menumorut. (...) Dar, la urmã, au pretins teritoriul acestuia. Ducele Menumorut
însã i-a primit cu bunãvoinþã ºi, dându-le diferite daruri, a treia zi le-a cerut sã
se întoarcã acasã. Totuºi, le-a dat rãspuns, zicându-le cã teritoriul pe care Arpad
i l-a cerut nu i-l va ceda niciodatã, dar cã îi dãdea tot ce îi era necesar, ca unui
prieten. Dar pãmântul moºtenit de la strãmoºii sãi, Menumorut nu i-l ceda,
spunând cã nimeni nu putea sã i-l smulgã din mâinile sale, graþie stãpânului sãu,
împãratul de la Constantinopol. (...) Aflând aceasta, ducele Arpad s-a aprins de
mânie ºi a poruncit imediat sã fie trimisã o oaste împotriva lui Menumorut.”
(dupã Anonymus, Gesta Hungarorum)

1. Transcrieþi o pretenþie exprimatã în numele lui Arpad.
5 puncte
2. Precizaþi, pe baza textului, un aspect care demonstreazã intenþia ducelui
Menumorut de a avea relaþii bune cu Arpad.
5 puncte
3. Menþionaþi, pe baza textului, un aspect care demonstreazã vasalitatea
ducelui român faþã de împãratul bizantin.
5 puncte
4. Menþionaþi, pe baza textului, o consecinþã a rãspunsului dat de
Menumorut trimiºilor lui Arpad.
5 puncte
5. Menþionaþi alþi doi conducãtori de formaþiuni politice româneºti, de la
sfârºitul secolului al IX-lea ºi începutul secolului al X-lea, din interiorul arcului
carpatic, în afarã de cel precizat în text.
6 puncte
46 TESTE
6. Stabiliþi o asemãnare ºi douã deosebiri între relaþiile românilor din inte-

riorul arcului carpatic, respectiv, din afara arcului carpatic, cu Ungaria, între
secolele al X-lea ºi al XIV-lea, pe baza urmãtoarelor evenimente sau fapte
istorice:
– cucerirea teritoriului locuit de români;
– recunoaºterea suzeranitãþii maghiare asupra teritoriului;
– desfãºurarea de lupte împotriva armatei regale maghiare;
– impunerea de comitate pe plan local;
– colonizarea sistematicã a saºilor ºi a secuilor în teritoriile locuite de români;
– obþinerea independenþei;
– condiþionarea calitãþii de nobil de apartenenþa la confesiunea catolicã.
15 puncte
7. Prezentaþi o consecinþã a formãrii statelor medievale extracarpatice.
7 puncte
8. Prezentaþi un aspect referitor la contribuþia adusã de românii din interi-
orul arcului carpatic la formarea statelor româneºti extracarpatice în secolul
al XIV-lea.
7 puncte
Construiþi, cu fiecare dintre termenii istorici din lista de mai jos, câte o
propoziþie/frazã, referitoare la un fapt istoric din istoria românilor.
Lista termenilor istorici: adunarea þãrii; domnie; etnogenezã; mitropolie; sfat
domnesc.
TESTE 47
TESTUL NR. 10


b. refacerea statului dac în timpul domniei lui Decebal;
c. sfârºitul domniei lui Burebista.

„Acela care izbuti sã uneascã toate micile cnezate ºi voievodate de pe
ambele maluri ale Oltului ºi sã-i înlãture pe tãtari din Câmpia Munteniei a fost
Basarab I, care ºi-a luat titlul de mare voievod al Þãrii Româneºti. Basarab era
unul dintre urmaºii voievodului Seneslau, iar tatãl sãu se numea Tihomir.
Capitala lui Basarab se gãsea la Câmpulung. (...) La începutul domniei lui,
Basarab I a fost în bune legãturi cu ungurii. (...) Aceºtia însã nu puteau vedea
cu ochi buni formarea unui voievodat puternic la sud de Ardeal, într-o regiune
pe care o revendicau pentru dânºii. Câtã vreme ameninþarea ungureascã nu era
înlãturatã, întemeierea Þãrii Româneºti nu putea fi consideratã ca îndeplinitã.
De aceea, rãzboiul lui Basarab cu ungurii a însemnat actul care a pecetluit înte-
meierea Þãrii Româneºti.”
(dupã Petre P. Panaitescu,
Istoria românilor)

1. Transcrieþi o acþiune desfãºuratã pe plan intern de Basarab I în privinþa
formaþiunilor politice locale de la sud de Carpaþi.
5 puncte
2. Precizaþi, pe baza textului, un aspect referitor la relaþiile dintre români
ºi tãtari în secolul al XIV-lea.
5 puncte
3. Menþionaþi, pe baza textului, o cauzã a înrãutãþirii relaþiilor lui Basarab I
cu Ungaria.
5 puncte
48 TESTE
4. Menþionaþi, pe baza textului, însemnãtatea confruntãrii militare dintre

oastea lui Basarab I ºi cea a Ungariei.
5 puncte
5. Menþionaþi doi voievozi implicaþi în procesul de constituire ºi de conso-
lidare a Moldovei în secolul al XIV-lea.
6 puncte
6. Stabiliþi douã deosebiri ºi o asemãnare între procesele de constituire a
statelor medievale Transilvania ºi, respectiv, Þara Româneascã, pe baza urmã-
toarelor evenimente sau fapte istorice:
– constituirea formaþiunilor politice de tipul cnezatelor ºi voievodatelor;
– sprijinirea procesului de întemeiere a statului de cãtre românii din inte-
riorul arcului carpatic;
– colonizarea saºilor ºi secuilor.
15 puncte
7. Prezentaþi o consecinþã a „descãlecatului” lui Dragoº în Moldova.
7 puncte
8. Prezentaþi o instituþie religioasã a statelor medievale româneºti extra-
carpatice.
7 puncte
Construiþi, cu fiecare dintre termenii istorici din lista de mai jos, câte o
propoziþie/frazã, referitoare la un fapt istoric din istoria românilor.
Lista termenilor istorici: adunarea þãrii; etnogenezã; judeþ; principat; sfat
domnesc.
BAREME
DE CORECTARE ÇI DE NOTARE
50 BAREME DE CORECTARE ÇI DE NOTARE
TESTUL NR. 1
Se vor puncta orice formul\ri [i modalit\]i de rezolvare corect\ a cerin]elor

în acord cu ideile precizate în barem.

Câte 5 puncte pentru fiecare pozi]ionare corect\ în [irul cronologic: b; c; a.
(5p x 3 = 15p)

1. 5 puncte pentru rãspunsul „nu s-a îngrijit sã ne plãteascã veniturile ce ni
se cuveneau din acea parte”.
2. 5 puncte pentru precizarea, pe baza textului, a oricãrei acþiuni desfãºurate
în timpul luptei, menþionate în text.
3. 5 puncte pentru menþionarea, pe baza textului, a acþiunii regalitãþii
maghiare în privinþa rãscumpãrãrii lui Bãrbat.
4. 5 puncte pentru menþionarea, pe baza textului, a oricãrei consecinþe a
slujbelor magistrului Gheorghe, înfãptuite dupã luptã, în privinþa voievodatu-
lui de la sud de Carpaþi.
5. Câte 3 puncte pentru menþionarea oricãror doi conducãtori de formaþi-
uni politice constituite în zona intracarpaticã între secolele IX–XI. (3p x 2 = 6p)
6. Câte 5 puncte pentru stabilirea oricãror douã asemãnãri în privinþa isto-
riei românilor din interiorul arcului carpatic, respectiv din afara arcului carpa-
tic, în perioada secolelor al XI-lea ºi al XIII-lea, pe baza evenimentelor sau a
faptelor istorice date. (5p x 2 = 10p)
5 puncte pentru stabilirea oricãror douã deosebiri în privinþa istoriei
românilor din interiorul arcului carpatic, respectiv din afara arcului carpatic,
în perioada secolelor al XI-lea ºi al XIII-lea, pe baza evenimentelor sau a faptelor
istorice date.
7. 3 puncte pentru menþionarea oricãrei consecinþe a întemeierii Þãrii
Româneºti pentru românii de la sud de Carpaþi.
4 puncte pentru prezentarea consecinþei menþionate.
8. 3 puncte pentru menþionarea oricãrei consecinþe a trecerii voievodului
Bogdan I la est de Carpaþi.
Câte 4 puncte pentru orice propozi]ie/fraz\ referitoare la un fapt din istoria
românilor, construit\ cu fiecare dintre termenii istorici din lista dat\. (4p x 5 = 20p)
BAREME DE CORECTARE ÇI DE NOTARE 51
TESTUL NR. 2


Câte 5 puncte pentru fiecare pozi]ionare corect\ în [irul cronologic: a; c; b.
(5p x 3 = 15p)

1. 5 puncte pentru rãspunsul „nu era în bunã înþelegere cu autoritatea
ungureascã”.
2. 5 puncte pentru precizarea, pe baza textului, a acþiunii întreprinse de
Bogdan faþã de conducãtorii Moldovei.
3. 5 puncte pentru menþionarea, pe baza textului, a oricãrei atitudini
a românilor din Moldova adoptate în timpul evenimentelor din Moldova, din
anul 1359.
4. 5 puncte pentru menþionarea, pe baza textului, a modului în care s-a
desãvârºit unificarea teritoriului Moldovei.
5. Câte 3 puncte pentru menþionarea oricãror instituþii ale statului medieval
Moldova. (3p x 2 = 6p)
6. Câte 5 puncte pentru stabilirea oricãrei asemãnãri în privinþa relaþiilor
româno-ungare în timpul lui Basarab I ºi, respectiv, Bogdan I, pe baza eveni-
mentelor sau a faptelor istorice date.
5 puncte pentru stabilirea oricãror douã deosebiri dintre în privinþa rela-
þiilor româno-ungare în timpul lui Basarab I ºi, respectiv, Bogdan I, pe baza
evenimentelor sau a faptelor istorice date. (5p x 2 = 10p)
7. 3 puncte pentru menþionarea oricãrei consecinþe a formãrii statului
medieval Moldova.
8. 3 puncte pentru menþionarea oricãrei consecinþe a întemeierii voievo-
datului Transilvaniei.

Câte 4 puncte pentru orice propozi]ie/fraz\ referitoare la un fapt din istoria ro-
mânilor, construit\ cu fiecare dintre termenii istorici din lista dat\. (4p x 5 = 20p)
TESTUL NR. 3


(5p x 3 = 15p)

1. 5 puncte pentru rãspunsul „mare herþeg al Amlaºului ºi Fãgãraºului”.
2. 5 puncte pentru precizarea, pe baza textului, a oricãrei acþiuni întreprinse
de Radu Negru la Câmpulung.
3. 5 puncte pentru menþionarea, pe baza textului, a aspectului care demon-
streazã cã Radu Vodã a stabilit reºedinþa domneascã în oraºul de pe Argeº.
4. 5 puncte pentru menþionarea, pe baza textului, a oricãrei acþiuni între-
prinse de boierime în relaþia ei cu voievodul.
5. Câte 3 puncte pentru menþionarea a altor doi domnitori implicaþi în pro-
cesul de constituire ºi de consolidare a Þãrii Româneºti, în afara celui precizat
în text. (3p x 2 = 6p)
6. Câte 5 puncte pentru stabilirea oricãror douã asemãnãri între procesul
de constituire a Þãrii Româneºti ºi a Moldovei, pe baza evenimentelor sau a
5 puncte pentru stabilirea oricãrei deosebiri dintre procesul de consti-
tuire a Þãrii Româneºti ºi a Moldovei, pe baza evenimentelor sau a faptelor
istorice date.
7. 3 puncte pentru menþionarea oricãrei consecinþe a instaurãrii suzeranitãþii
maghiare asupra Transilvaniei în Evul Mediu.
8. 3 puncte pentru menþionarea oricãrui aspect referitor la instituþia dom-
niei în Þara Româneascã sau în Moldova, în secolul al XIV-lea.
4 puncte pentru prezentarea aspectului menþionat.

TESTUL NR. 4


(5p x 3 = 15p)

1. 5 puncte pentru rãspunsul „voievodul românilor din Maramureº”.
2. 5 puncte pentru precizarea, pe baza textului, a oricãrei consecinþe a
atacurilor tãtarilor în teritoriul de la est de Carpaþi.
3. 5 puncte pentru menþionarea, pe baza textului, a oricãrui aspect referi-
tor la relaþiile dintre voievodul Moldovei ºi regele maghiar.
sporirii numãrului de locuitori ai Moldovei.
5. Câte 3 puncte pentru menþionarea oricãror douã atribuþii ale conducã-
torului Moldovei sau Þãrii Româneºti. (3p x 2 = 6p)
de constituire a Þãrii Româneºti ºi cel al Moldovei, pe baza evenimentelor sau
tuire a Þãrii Româneºti ºi cel al Moldovei, pe baza evenimentelor sau a faptelor
istorice date.
7. 3 puncte pentru menþionarea oricãrui aspect referitor la contribuþia
românilor din Transilvania la întemeierea Þãrii Româneºti
8. 3 puncte pentru menþionarea oricãrei instituþii a statelor medievale
româneºti extracarpatice..
4 puncte pentru prezentarea instituþiei menþionate.

54 BAREME DE CORECTARE ÇI NOTARE
TESTUL NR. 5


(5p x 3 = 15p)

1. 5 puncte pentru rãspunsul „romanii trebuia sã le plãteascã dacilor în
fiecare an mari sume de bani.”
2. 5 puncte pentru precizarea, pe baza textului, a oricãrei condiþii de pace
pe care le-a impus-o Traian dacilor.
3. 5 puncte pentru menþionarea, pe baza textului, a oricãrei modalitãþi în
care Traian a desfãºurat cel de-al doilea rãzboi împotriva dacilor.
celui de-al doilea rãzboi dacic al lui Traian.
5. Câte 3 puncte pentru menþionarea altor douã bãtãlii dintre daci ºi romani,
în afara celor precizate în document. (3p x 2 = 6p)
6. Câte 5 puncte pentru stabilirea oricãror douã asemãnãri între relaþiile din-
tre daci ºi romani din timpul lui Decebal, în perioada domniilor lui Domiþian ºi,
respectiv, Traian, pe baza evenimentelor sau a faptelor istorice date. (5p x 2 = 10p)
5 puncte pentru stabilirea oricãrei deosebiri dintre relaþiile dintre daci
ºi romani din timpul lui Decebal, în perioada domniilor lui Domiþian ºi, respec-
tiv, Traian, pe baza evenimentelor sau a faptelor istorice date.
7. 3 puncte pentru menþionarea oricãrei consecinþe a desfãºurãrii proce-
sului de romanizare a dacilor.
8. 3 puncte pentru menþionarea oricãrei consecinþe a retragerii aureliene la
nord de Dunãre.

TESTUL NR. 6


Câte 5 puncte pentru fiecare pozi]ionare corect\ în [irul cronologic: c; a; b.
(5p x 3 = 15p)

1. 5 puncte pentru oricare dintre rãspunsurile: „sã se informeze despre cali-
tatea ºi fertilitatea pãmântului din Ultransilvania”; „sã se informeze despre ce
fel de oameni sunt locuitorii de acolo”; „sã se informeze dacã ar fi cu putinþã
sã se rãzboiascã cu ei”.
2. 5 puncte pentru precizarea, pe baza textului, a numelui conducãtorului
formaþiunii politice în care locuiau vlachi ºi slavi.
3. 5 puncte pentru menþionarea, pe baza textului, a oricãrei acþiuni realizate
de ducele român dupã atacul declanºat de Tuhutm.
4. 5 puncte pentru menþionarea, pe baza textului, a acþiunii desfãºurate în
timpul luptei dintre Gelu ºi Tuhutum.
5. Câte 3 puncte pentru menþionarea altor douã formaþiuni politice din inte-
riorul arcului carpatic, în afara celei menþionate în text. (3p x 2 = 6p)
6. 5 puncte pentru stabilirea oricãrei asemãnãri între relaþiile avute cu
Ungaria de românii din interiorul arcului carpatic, respectiv, de cei de la sud
ºi de la est de Carpaþi, între secolele al X-lea ºi al XIV-lea, pe baza evenimentelor
sau a faptelor istorice date.
Câte 5 puncte pentru stabilirea oricãror douã deosebiri dintre relaþiile
avute cu Ungaria de românii din interiorul arcului carpatic, respectiv, de cei
de la sud ºi de la est de Carpaþi, între secolele al X-lea ºi al XIV-lea, pe baza eveni-
mentelor sau a faptelor istorice date. (5p x 2 = 10p)
7. 3 puncte pentru menþionarea oricãrei consecinþe a trecerii voievodului
Bogdan din Maramureº la est de Carpaþi.
8. 3 puncte pentru menþionarea oricãrei cauze a desfãºurãrii luptei de la
Posada.
4 puncte pentru prezentarea cauzei menþionate.

TESTUL NR. 7


Câte 5 puncte pentru fiecare pozi]ionare corect\ în [irul cronologic: b; a; c.
(5p x 3 = 15p)

1. 5 puncte pentru rãspunsul „mulþimea nenumãratã a vlahilor, de sus de pe
râpe, au aruncat sãgeþi asupra oastei regelui”.
2. 5 puncte pentru precizarea, pe baza textului, a cauzei pentru care Carol
Robert d’Anjou atacase Þara Româneascã.
3. 5 puncte pentru menþionarea, pe baza textului, a oricãrui avantaj pe care
îl aveau românii faþã de oastea regalã, în timpul luptei.
desfãºurãrii luptei dintre români ºi maghiari.
5. Câte 3 puncte pentru menþionarea altor doi voievozi implicaþi în proce-
sul de consolidare a Þãrii Româneºti în secolul al XIV-lea. (3p x 2 = 6p)
a faptelor istorice date. (5p x 2 = 10p)
tuire a þãrii Româneºti ºi cel al Moldovei, pe baza evenimentelor sau a faptelor
istorice date.
7. 3 puncte pentru menþionarea oricãrei instituþii politice a statelor me-
dievale româneºti extracarpatice.
8. 3 puncte pentru menþionarea oricãrei consecinþe a instaurãrii suzeranitãþii

TESTUL NR. 8


Câte 5 puncte pentru fiecare pozi]ionare corect\ în [irul cronologic: c; b; a.
(5p x 3 = 15p)

1. 5 puncte pentru rãspunsul „a trimis la patriarhii de la Rãsãrit de au luat
binecuvântare.”
2. 5 puncte pentru precizarea, pe baza textului, a numelui oraºului care a
fost desemnat reºedinþã a Mitropoliei Ortodoxe a Moldovei.
3. 5 puncte pentru menþionarea, pe baza textului, a oricãrui oraº care a fost
reºedinþã a unei episcopii a Mitropoliei ortodoxe a Moldovei.
4. 5 puncte pentru precizarea, pe baza textului, a aspectului care demon-
streazã cã mitropoliþii ºi episcopii erau sfetnici ai domnitorului.
5. Câte 3 puncte pentru menþionarea altor doi dregãtori membri ai sfatului
domnesc, în afara celor precizaþi în text. (3p x 2 = 6p)
a faptelor istorice date. (5p x 2 = 10p)
tuire a Þãrii Româneºti ºi cel al Moldovei, pe baza evenimentelor sau a faptelor
istorice date.
7. 3 puncte pentru menþionarea oricãrei consecinþe a instaurãrii dominaþiei
8. 3 puncte pentru menþionarea oricãrei cauze a bãtãliei purtate de voievo-
dul Basarab I la Posada.
4 puncte pentru prezentarea cauzei menþionate.
Câte 4 puncte pentru orice propozi]ie/fraz\ referitoare la un fapt din istoria ro-
mânilor, construit\ cu fiecare dintre termenii istorici din lista dat\. (4p x 5 = 20p)
TESTUL NR. 9


Câte 5 puncte pentru fiecare pozi]ionare corect\ în [irul cronologic: c; a; b.
(5p x 3 = 15p)

1. 5 puncte pentru rãspunsul „Trimiºii ducelui Arpad au pretins teritoriul
ducelui Menumorut.”
2. 5 puncte pentru precizarea, pe baza textului, a oricãrui aspect care
demonstreazã intenþia ducelui Menumorut de a avea relaþii bune cu Arpad.
3. 5 puncte pentru menþionarea, pe baza textului, a aspectului care demon-
streazã vasalitatea ducelui român faþã de împãratul bizantin.
rãspunsului dat de Menumorut trimiºilor lui Arpad.
5. Câte 3 puncte pentru menþionarea altor doi conducãtori de formaþiuni
politice româneºti, de la sfârºitul secolului al IX-lea ºi începutul secolului al
X-lea, din interiorul arcului carpatic, în afara celui precizat în text. (3p x 2 = 6p)
6. 5 puncte pentru stabilirea oricãrei asemãnãri între relaþiile românilor
din interiorul arcului carpatic, respectiv, din afara arcului carpatic, cu Ungaria,
între secolele al X-lea ºi al XIV-lea, pe baza evenimentelor sau a faptelor istorice
date.
Câte 5 puncte pentru stabilirea oricãror douã deosebiri dintre relaþiile
românilor din interiorul arcului carpatic, respectiv, din afara arcului carpatic, cu
Ungaria, între secolele al X-lea ºi al XIV-lea, pe baza evenimentelor sau a faptelor
istorice date. (5p x 2 = 10p)
7. 3 puncte pentru menþionarea oricãrei consecinþe a formãrii statelor
medievale extracarpatice.
8. 3 puncte pentru menþionarea oricãrui aspect referitor la contribuþia adusã
de românii din interiorul arcului carpatic la formarea statelor româneºti
extracarpatice în secolul al XIV-lea.
Câte 4 puncte pentru orice propoziþie/frazã referitoare la un fapt din istoria

românilor, construitã cu fiecare dintre termenii istorici din lista datã. (4p x 5 = 20p)
TESTUL NR. 10


Câte 5 puncte pentru fiecare pozi]ionare corect\ în [irul cronologic: c; b; a.
(5p x 3 = 15p)

1. 5 puncte pentru rãspunsul: „a izbutit sã uneascã toate micile cnezate ºi
voievodate de pe ambele maluri ale Oltului”.
2. 5 puncte pentru precizarea, pe baza textului, a oricãrui aspect referitor
la relaþiile dintre români ºi tãtari în secolul al XIV-lea.
3. 5 puncte pentru menþionarea, pe baza textului, a cauzei înrãutãþirii rela-
þiilor lui Basarab I cu Ungaria.
4. 5 puncte pentru menþionarea, pe baza textului, a însemnãtãþii confrun-
tãrii militare dintre oastea lui Basarab I ºi cea a Ungariei.
5. Câte 3 puncte pentru menþionarea oricãror doi voievozi implicaþi în proce-
sul de constituire ºi de consolidare a Moldovei în secolul al XIV-lea. (3p x 2 = 6p)
6. Câte 5 puncte pentru stabilirea oricãror douã deosebiri dintre procesele
de constituire a statelor medievale Transilvania ºi, respectiv, Þara Româneascã,
pe baza evenimentelor sau a faptelor istorice date. (5p x 2 = 10p)
5 puncte pentru stabilirea oricãrei asemãnãri dintre procesele de consti-
tuire a statelor medievale Transilvania ºi, respectiv, Þara Româneascã, pe baza
evenimentelor sau a faptelor istorice date.
7. 3 puncte pentru menþionarea oricãrei o consecinþã a „descãlecatului” lui
Dragoº în Moldova.
8. 3 puncte pentru menþionarea oricãrei instituþii religioase a statelor
medievale româneºti extracarpatice.
Câte 4 puncte pentru orice propoziþie/frazã referitoare la un fapt din istoria

românilor, construitã cu fiecare dintre termenii istorici din lista datã. (4p x 5 = 20p)

Teste de Istorie Cls 8 Semestrul 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste de Istorie Cls 8 Semestrul 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Despre carte

Respectând programa în vigoare aprobatã de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi

Magda Stan a absolvit Facultatea de Istorie-Filozofie din cadrul Universitãþii

– Clasa a VIII-a, semestrul I –

© Editura NICULESCU, 2010

Programa tezelor cu subiect unic la istorie

Bareme de corectare ºi de notare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

Aceastã lucrare se adreseazã elevilor de clasa a VIII-a care se pregãtesc în

1. CivilizaÆii preistorice çi antice

2. Romanitate çi religie în mileniul marilor migraÆii

3. Statul medieval çi instituÆiile sale

1. CivilizaÆii preistorice çi antice

1. Geto-dacii çi contactele cu lumea mediteraneeanå

A. Originea çi organizarea geto-dacilor

C. Coloniile greceçti de la Marea Neagrå

D. Contactele geto-dacilor cu alte popoare

• grecilor din Histria, Tomis ºi Callatis (moneda, scrierea cu alfabet grecesc,

A. Statul dac în timpul domniei lui Burebista

B. Statul dac în timpul domniei lui Decebal

Apolodor din Damasc, fapt ce a înlesnit pãtrunderea romanilor la nordul Dunãrii

3. Integrarea geto-dacilor în lumea romanå

A. Dacia în timpul ståpânirii romane

Principalii factori care au contribuit la romanizarea dacilor în perioada

Dupã retragerea aurelianã (271 d.Hr.) legãturile daco-romanilor cu Imperiul

• hunii (asiatici) – secolele IV–V, aºezaþi în Pannonia, sub conducerea lui

3. Formarea poporului român çi a limbii române

• suprapunerea elementelor provenite din limba slavã începând cu secolul

C. Românii în izvoarele medievale timpurii

4. Instalarea ungurilor în Pannonia

3. Statul medieval çi instituÆiile sale

1. FormaÆiunile politice româneçti çi statele vecine

A. Factori favorizanÆi ai constituirii formaÆiunilor

• voievodatul lui Litovoi (Oltenia, Valea Jiului);

2. Transilvania – de la voievodat la principat

numai stãrile privilegiate; avea atribuþii judecãtoreºti, fiscale, administrative.

3. Întemeierea statelor medievale

A. ara Româneascå (Valahia)

– Luptele purtate de voievodul Litovoi ºi de fratele acestuia, Bãrbat, pe la

4. Principalele instituÆii ale statelor

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord\ 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (15 puncte)

Scrie]i, pe foaia de examen, literele (a, b, c) corespunz\toare evenimentelor

Subiectul al II-lea (55 de puncte)

Citi]i, cu aten]ie, textul de mai jos:

Pornind de la acest text, r\spunde]i urm\toarelor cerin]e:

5. Menþionaþi doi conducãtori de formaþiuni politice locale constituite în

Subiectul al III-lea (20 de puncte)

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord\ 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (15 puncte)

Scrie]i, pe foaia de examen, literele (a, b, c) corespunz\toare evenimentelor

Subiectul al II-lea (55 de puncte)

Citi]i, cu aten]ie, textul de mai jos:

Pornind de la acest text, r\spunde]i urm\toarelor cerin]e:

5. Menþionaþi douã instituþii ale statului medieval Moldova.

Subiectul al III-lea (20 de puncte)

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord\ 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (15 puncte)

Scrie]i, pe foaia de examen, literele (a, b, c) corespunz\toare evenimentelor

Subiectul al II-lea (55 de puncte)

Citi]i, cu aten]ie, textul de mai jos:

Pornind de la acest text, r\spunde]i urm\toarelor cerin]e:

5. Menþionaþi alþi doi domnitori implicaþi în procesul de constituire ºi de con-

Subiectul al III-lea (20 de puncte)