Sunteți pe pagina 1din 8

Educarea pentru sănătate a populației , salubrizare , igienizare ( 3 ore)

I.Educarea pentru sănătate

Educatia pentru sãnãtate se poate defini ca fiind un sistem ce cuprinde: constiinta stãrii de
sãnãtate, procesul de predare/învãtare; participare activã. Ea face parte din viata culturalã a
fiecãrei tãri, neputând fi delimitatã de nivelul social economic cu care este în strânsã
dependentã.
Având în vedere aceste consideratii, direcțiile de orientare în educatiei pentru sãnãtate se
referã la:
1.Dezvoltarea educatiei pentru sãnãtate a individului, familiei si colectivitãtilor;
2.Încurajarea actiunilor de prevenire si combatere a bolilor transmisibile, cu accent pe
bolile sociale (tuberculoza, bolile venerice etc.);
3.Sustinerea actiunilor de prevenire si combatere a bolilor cronice;
4.Intensificarea educatiei pentru sãnãtate în problemele de prevenire a accidentelor si
instruirea populatiei în acordarea primului ajutor;
5.Popularizarea sistemului de servicii de sãnãtate pentru populatie;
6.Considerarea educatiei pentru sãnãtate ca cea mai puternicã armã în promovarea
sãnãtãtii prin ridicarea nivelului de culturã sanitarã a populatiei;
7.Antrenarea populatiei în activitãti privind asanarea mediului fizic extern prin
combaterea poluãrii;
8.Dezvoltarea interesului populatiei pentru practicarea sportului si folosirea factorilor
naturali în scopul cãlirii organismului.
Acestea sunt câteva din cele mai importante directii de orientare, din care derivã obiectivele
de bazã ale educatiei pentru sãnãtate, ce trebuiesc realizate.

Obiectivele educatiei pentru sãnãtate


În lumina unor documente oficiale ale O.M.S., obiectivele educatiei pentru sãnãtate prevãd:
Constientizarea faptului cã sãnãtatea este un capitol util pentru societate si cã nu existã
dezvoltare socio-economicã fãrã sãnãtate;
Informarea populatiei asupra tot ce i-ar fi necesar si util în ceea ce priveste ocrotirea
propriei sale sãnãtãti;
Crearea unei atitudini si a unui comportament sanogenetic;
Crearea unei constiinte de educatie pentru sãnãtate cu o culturã sanitarã optimã;
Încurajarea creãrii si utilizãrii rationale a serviciilor pentru sãnãtate.

Rolul medicului de familie


Medicul de familie reprezintã a “piesã” importantã în promovarea sãnãtãtii, prin activitatea
profilacticã pe care o desfãsoarã, a cãrei componentã este si educatia pentru sãnãtate.
Medicul de familie vine în contact direct cu cele mai diverse categorii de populatie, în
ceea ce priveste grupa de vârstã, sexul, mediul de provenientã, gradul de instruire etc.
Medicul de familie este acela care ia contact cu populatia si în afara cabinetului de
consultatii, reusind sã-i cunoascã pe pacienti în mediul lor de muncã sau de familie. Aceasta
determinã o apropiere si o încredere mai mare acordatã medicului, ceea ce bineînteles îi
usureazã munca.
Educatia pentru sanatate este o preocupare de maxima importanta a medicinii omului
sanatos care consta in dezvoltarea nivelului de cultura sanitara al diferitelor grupuri de
populatie, precum si mijloacelor si procedeelor educativ-sanitare necesare formarii unui
comportament sanogenic.
Pastrarea sanatatii si lupta contra bolilor se inscriu printre cele mai vechi preocupari ale
omului.
OMS a dat o definitie oficiala a sanatatii formulata astfel : ‘sanatatea este acea stare de
complet bine fizic, mintal si social si nu consta numai in absenta bolii sau a infirmitatii’.
Obiectivul de baza al educatiei pentru sanatate consta in formarea si dezvoltarea in randul
populatiei, incepand de la varstele cele mai fragede, aunei conceptii si a unui comportament
igienic, sanogenic, in scopul apararii sanatatii, dezvoltarii armonioase si fortificarii
organismului, adaptarii lui la conditiile mediului ambiental natural si social, cat si al
participarii active a acesteia la opera de ocrotire a sanatatii populationale.
In acest sens, este necesara formarea unei opinii de masa, fundamentata stiintifica,
fata de :
-igiena individuala si colectiva,
- alimentatie,
-imbracaminte,
-munca si odihna,
- utilizarea rationala a timpului liber si afactorilor naturali de calire a organismului,
-evitarea factorilor de risc, precum si amodului de solicitare a asistentei medicale si
adiferitelor mijloace de invesigatie si tratament.
Pe plan bio-medical, progresele extraordinare facute in ultimele decenii au permis o
explorare mult mai aprofundata a starii de sanatate. Dispunem astazi de posibilitati de
investigatie mult mai fine si mult mai precise, care depasesc cu mult simturile noastre comune
de apreciere, pt. descoperirea cat mai precoce a starilor anormale, a devierilor de la sanatate.
Introducerea unor tehnici noi au facut ca organismul uman sa devina din ce in ce mai
tramsparent si accesibil explorarilor.
Educatia pentru sanatate are trei laturi :
1.cognitiva, care consta in comunicarea si insusirea de noi cunostinte necesare apararii si
mentinerii sanatatii ;
2.motivationala, adica asigura convingerea populatiei privind necesitatea prevenirii si
combaterii bolilor si a dezvoltarii armonioase a organismului, prin respectarea regulilor de
sanogeneza ;
3.comportamenta-volitionala, care consta in insusirea deprinderilor si obisnuintelor
sanogenice, cu aplicarea lor in practica cotidiana.
Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste educatie pentru sanatate drept arma cea mai
eficace a sanatatii populationale.
Principiile de baza ale educatie pentru sanatate.
1.principiul priritatii : cu cat interventia in « cariera sanatatii » est emai timpurie, cu atat
educatia pentru sanatate va fi mai eficae.
2.principiul specificitatii si autoritatii, considera ca opinia celor cu autoritate legitima est
emai credibila, mai cu seama daca acestia constituie un exemplu graitor de comportament
sanogenic.
3. integrarea educatie pentru sanatate in obiectivele politicii social-sanitare a statului ;

In practica activitatii educativ-sanitare pot fi utilizate o multitudine de forme si mijloace.


Chiar pentru aceeasi actiune medicala pot fi utilizate mai multe forme de metode(conferinte,
convorbiri, lectii, proiectii de filme, etc.). In general, sunt preferate metodele practico-
aplicative.
Gradele educatiei pentru sanatate :
Educatia pentru sanatate de gradul zero, care reprezinta o parte componenta a formarii
profesionale, asigurand cadrelor din profesiile nemedicale, cu rol tereminant in dezvoltarea
economico-sociala, si cadrelor de raspundere in organizarea si conducerea vietii sociale o
mai mare competenta in anumite probleme de sanatate.
Educatia pentru sanatate de gradul I cuprinde notiunile teoretice si aspectele practice care
trebuie integrate in pregatirea profesionala a cadrelor ocupand functii cu caracter
predominant educativ, pentru ca, prin activitatea lor profesionala, sa contribuie la includerea
efectiva a aducatiei pentru sanatate in formele de instruire si educatie de la nivelul tuturor
treptelor sistemului instructiv-educativ.
Educatia pentru sanatate de gradul II inglobeaza ansamblul teoretic si practic al masurilor
educatinale destinate intregii populatii. In acest caz, scopul est eobtinerea unei cooperari
eficiente in aplicarea politicii sanitare, cooperare intemeiata pe receptivitate si comportament
adecvat promovarii sanatatii.
Nu mai incape nici o indoiala ca medicina moderna va deveni din ce in ce mai mult
preventiva, indreptandu-se spre o medicina a omului sanatos.
Astfel :
• In medicina copilului orientarea spre prevenire se va amplifica si mai mult, incepand
mult mai devreme, prin sfaturi pt. o procreare normala. Vom constientiza mama de
consultetia genetica prenatala si de importanta alaptarii la san pt. a avea un copil sanatos.
Laptele de mama este alimentatia ideala pt. nou nascut si sugarul pana la 5 luni, deoarece
este alimentul cel mai complet lipsit de microbi, se poate digera bine deoarece contine
fermenti sau enzime, ferindu-l astfel de aparitia unor tulburari digestive si asigurand
dezoltarea armonioasa si starea de sanatate a sugarului.
• In domeniul bolilor de rinichi un obiectiv important va fi prevenirea insuficientei renale
cronice.
• In medicina interna orientarea majora va fi spre prevenirea bolilor cronice cu caracter
degenerativ : arterioscleroza, cardiopatia ischemica, reumatismul degenerativ. Pt.aceasta
bolnavul:
- se va prezenta periodic la medic
- va evita eforturile utile, emotiile
- va face exercitii recomandate de medic
- va respecta repausul la pat
- nu va consuma bauturi alcoolice
- va evita frigul, curentii de aer, umezeala si temperaturile ridicate
- va lua cu regularitate medicamentele prescrise.
• In domeniul nutritiei : prevenirea obezitatii si a diabetului, prin :
- evitarea stresului si sedentarismului
- evitarea traumelor psihice
- alimentatie corespunzatoare
- evitarea abuzului de medicamente
- respectarea regulilor de igiena
- suprimarea consumului de cafea si tutun, etc.
• In domeniul bolilor infectioase : prevenirea hepatitelor, antraxul, toxiinfectia alimentara,
boli diareice acute prin:
- respectarea cu strictete a regulilor de igiena personala si in gospodorie (in cazul
antraxului vor fi efectuate vaccinarile la animale)
- spalarea mainilor inainte de masa si dupa folosirea toaletei
- utilizarea unei vesele curate
- pastrarea alimentelor acoperite ferindu-le de contactul cu muste, gandaci sau rozatoare
si la temperaturi scazute
- interzicerea consumului apei de suprefata (lacuri, rauri, parauri)
- dezinfectarea periodica a toaletelor din locuinte si cele din localuri publice
- vaccinari periodice
Profilaxia nu mai poate fi redusa numai la metodele ei mai vechi cum ar fi : prezentarea la
vaccinari contra bolilor infectioase, trebuie sa ne bazam pe o profilaxie activa, pe
participarea intregii populatii la obiectivele medicinii preventive, prin respectarea regulilor
de viata care asigura sanatatea, protectia mediului inconjurator, dobandirea unei culturi
medicale.
Medicina omului sanatos urmareste sa intervina activ in apararea sanatatii prin :
• Promovarea masurilor de igienizare a mediului inconjurator a localitatilor in care
traieste si munceste omul, pt. a face acest mediu cat mai favorabil sanatatii
• Formarea unor deprinderi igienice (educatia igienica) la fiecare persoana, folosind toate
mijloacele de cultura si educatie, incepand cu scoala, reviste, carti. Intr-un sens mai larg,
formarea unei culturi sanitare, ceea ce incearca sa fie si lucrarea de fata ca o contributie la
acest important obiectiv. Sanatatea nu se vinde in farmacii, ci se asigura prin deprinderi
igienice : igiena alimentara, igiena muncii fizice, igiena muncii intelectuale etc ;
• Imbunatatirea conditiilor de mediu la loculm de munca si aplicarea tuturor masurilor
care privesc protectia muncii ;
• Aplicarea unui complex de masuri pt. dezvoltarea normala, fizica si mintala a copiilor,
incepand cu supravegherea femeii in timpul sarcinii si continuand cu cea a copilului si a
adolescentului ;
• Punerea in valoare a culturii fizice (gimnastica, sport) a excursiilor si a vietii in aer liber,
folosirea factorilor naturali de intarire a organismului: aer, soare, munte, mare ; Exercitiile
fizice reduc stresul, ne ajuta sa ne mentinem greutatea indeala, sa ne mentinem mobili, fac ca
inima noastra sa functioneze mai bine si ne ajuta la scaderea nivelului colesterolului si a TA.
De asemenea ne protejeaza impotriva unor imbolnaviri serioase ca : bolile de inima, diabetul
si comotia cerebrala.
• Promovarea unei alimentatii rationale, stiintifice, cu combaterea atat a exceselar
alimentare,, cat si a subnutritiei, a dezechilibrului in utilizarea tuturor factorilor nutritivi a
prepararii greoaie ori complicate a alimentelor, erori care pot sa duca la boli de nutritie si ale
tubului digestiv.
• Masuri de depistare precoce a unor anormalitati si tendinte morbide inainte ca acestea sa
se exprime prin suferinte si boala declarata.
O asistenta devine din ce in ce mai mult un consilier pt. toate activitatile umane care pot
afecta sanatatea, un consilier al sanatatii. Sfatul sau va trebui ascultat in toate problemele
care privesc mediul inconjurator si unde pot aparea factori de risc pt. sanatatea omului.
Sanatetea este mai mult decat o problema pur medicala : ea angajaza raspunderea intregi
societati.
Este necesara antrenarea sistematica a studentilor medicinisti la actiuni educativ-sanitare,
pentru a deprinde "arta" de a comunica, de a se adresa oamenilor si de a-i convinge,pentru a
le trezi interesul nu numai fata de boala, ci in primul rand fata de mentinerea sanatatii.
« Trebuie sa stim ce nu trebue sa facem pt. noi insine » si in acest scop o buna cultura
sanitara are o valoare incomensurabila.

BIBLIOGRAFIE 1. Ardeleanu, I. Tănăsescu, Gh. – „ Stadiile dezvoltării fizice a copiilor şi


tinerilor”, Editura Medicală Bucureşti, 1964.
2. Drăgan, Ioan ― “Medicina Sportivă”, Editura Medicală, Bucureşti, 2002;
3. Ivan, Aurel - „Medicina omului sanatos”, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993.
4.Pitirim Sorokin, sociolog, autor al lucrării “The System of Sociology”,. -
5.http://www.educatiapentrsanatate.go.ro/metodologia.htm -
6.http://www.ms.ro/ms/infosan7/PN25.htm
II.Salubrizare , igienizare
Activitatea de salubrizare cuprinde toate măsurile necesare pentru colectarea și îndepărtarea
corectă a tuturor categoriilor de deșeuri , efectuarea activității de curățenie urmată de
dezinfecție .
Curatenia:-metoda de decontaminare a suprafetelor,obiectelor si tegumentelor prin
care se indeparteaza odata cu praful si substantele organice si o parte din microorganisme
(95%-98%),utilizind detergenti,produse de intretinere si curatenie
Dezinfectia:-metoda de distrugere a microorganismelor patogene de pe suprafete
,obiecte si tegumente utilizind dezinfectantul si antisepticul(99,99%)

Tipuri de curatenie :
1.zilnica
2.periodica(dupa dizinfectia ciclica sau 1/luna)-curatenie generala

CurateniaAplicarea rationala a metodelor de curatenie a incaperilor, suprafetelor si obiectelor


poate realiza o decontaminare de 95 – 98%, foarte apropiata de cea obtinuta dintr-o dezinfectie
eficace.
Curatenia are avantajul ca actioneaza asupra tuturor microorganismelor.
Metodele folosite pentru curatenie sunt: spalarea, stergerea, aspirarea, perierea etc
Spalarea
Spalarea consta in antrenarea prin udare si indepartarea pulberilor si substantelor
organice. Puterea de spalare depinde de capacitatea de udare. Spalarea se realizeaza prin
folosirea de apa calda si substante tensioactive. Spalarea trebuie urmata de clatire abundenta.
Stergerea
Stergerea umeda a suprafetelor (lambriuri, mobilier, etc) realizeaza indepartarea
microorganismelor. Se utilizeaza pentru mentinerea curateniei in intervalele dintre spalari.
Conditii de eficacitate a stergerii:
- utilizare de carpe (stergatoare) curate
- umezirea lor cu solutii cu detergent proaspete
- schimbarea fercventa a carpelor si apei de stergere
- dezinfectia si uscarea carpelor si a recipientelor dupa folosire

Alte metode de curatenie: se poate efectua maturatul sau periatul umed dar sunt metode cu
eficacitate redusa.
Nu se recomanda maturatul uscat sau scuturatul in incaperi.
Curatenia in incaperi trebuie intotdeauna asociata cu aerisirea.
Ustensilele si materialele de curatenie se depoziteaza in conditii igienice.
Curatenia este utilizata in mod obisnuit ca metoda de decontaminare profilactica.

Dezinfectia
Este metoda de decontaminare prin care se urmareste distrugerea in proportie de 99,99%
in mediul inconjurator a formelor vegetative a microrganismelor in scopul prevenirii infectiilor.
Dezinfectia se aplica intotdeauna dupa curatenia in prealabil a tuturor suprafetelor.
In orice activitate de dezinfectie trebuie sa se aplice masurile de protectie a muncii pentru
a preveni accidentele si intoxicatiile.
Dezinfectia in spital utilizeaza in principal agenti chimici, substante cu efect
antimicrobian nespecific (dezinfectant – substanta aplicata numai pe suparafete inerte – este
toxica si iritanta; antiseptic – poate fi aplicat pe tegument, mucoase, plagi).Uneori aceeasi
substanta in solutie diluata este antiseptic, iar in solutie mai concentrata este dezinfectant.
Decontaminarea echipamentelor medicale si a suprafetelor de lucru intra in
resposabilitatea peronalului autorizat pentru expolatarea echipamentelor si a asistentilor
responsabili cu faza preanalitica.
Personalul care utilizeaza in mod curent dezinfectantele este instruit cu privire la
utilizarea si gestionarea substantelor dezinfectante, precum si in ceea ce priveste masurile de
protectie a muncii si de prim ajutor.

Curatenia se efectueaza zilnic la inceputul si la sfarsitul activitatii si ori de cate


ori este nevoie. Personalul care realizeaza curatenia poarta halat si manusi de unica folosinta,
deoarece vine in contact cu produse biologice potential infectioase si toxice. Dupa curatenie se
va efectua dezinfectarea suprafetelor de lucru, a pavimentelor si a peretilor cu substante
dezinfectante (ex. Incidur).
Regula de zi cu zi este ca in spital sa existe in mod permanent ingrijitoare de
curatenie(femeie de serviciu). Ingrijitoarea poate interveni intr-un sector de lucru in timpul
activitatii, dar numai la cererea si sub supravegherea responsabilului de analiza care decide
intinderea si regulile interventiei de curatenie. De exemplu, externarea unui pacient dintr-un
salon cand trebuie facuta curatenie la patul pacientului externat, schimbata lenjeria, dezinfectata
toaleta, etc. Pentru alte situatii de urgenta este important ca ingrijitoarea sa nu faca decat ceea
ce i se cere in mod expres.
Zilnic se va efectua :
- saloane, coridoare, sala de masa, club, cabinete medicale, farmacie, etc.
- paviment : maturare umeda, spalare cu detergent, dezinfectie
- pereti verticali (zona de contact cu mainile) : spalare cu detergent, dezinfectie
- holuri : maturare umeda, spalare cu detergent, dezinfectie
- grupuri sanitare : spalare cu detergent, dezinfectie
Saptamanal se va efectua spalarea cu detergent si dezinfectia usilor, peretilor,
geamurilor.
Lunar se va efectua spalarea cu detergent si dezinfectia plafoanelor si corpurilor de
iluminat.
In functie de tipul dezinfectantelor folosite se iau masuri specifice de precautie pentru
evitarea accidentelor astfel :
- substantele dezinfectante se folosesc numai pentru suprafetele pentru care sunt
indicate
- in functie de natura substantei dezinfectante se evita contactul cu pielea, mucoasele,
ochii; in caz de accident se spala din abundenta cu apa.
- produsii pe baza de diclorizocianurat de sodiu(substanta pe baza de clor activ) sunt
utilizati pentru dezinfectia generala a suprafetelor, a instrumentarului, pipete, ustensile
de laborator, dezinfectie HIV ,dezinfectia suprfetelor ce vin in contact cu alimentele.
- diclorizocianurat este un oxidant puternic, nu este combustibil, dar mareste combustia
altor substante reactionand violent cu acestea si favorizand producerea focului si a
exploziei ; substanta se descompune la caldura, iar in contact cu apa provoaca vapori
de monoxid de carbon si emisie de clor ; produsii sunt iritanti pentru piele si ochi, cai
respiratorii, iar ingestia produce efecte caustice asupra tubului digestiv.Solutia este
„instabila”(trebuie obligatoriu preparata extemporaneu) actioneaza in conditii de
curatenie(este inactivata de materia organica)
- in timpul manipularii sunt interzise : consumul de alimente, bauturi, fumatul
- in timpul lucrului se foloseste echipament de protectie : halat, manusi, masca
CURATENIA SI DEZINFECTIA SUPRAFETELOR
1.Curatenia si dezinfectia pavimentului
2.curatenia si dezinfectia suprafetelor verticale(pereti vopsiti in ulei,pereti cu faianta,pereti cu
tapet lavabil ,geamuri)
3.curatenia si dezinfectia pe hol, coridoare,scari ,in vestiare
4.curatenia si dezinfectia grupurilor sanitare(chiuvete,cazi de baie,dus,wc-uri,pisoare,bideuri)
5.curatenia si dezinfectia saloanelor
6.curatenia si dezinfectia salilor de tratament
Tehnici :
a).Curatenia si dezinfectia paviment
-aerisirea incaperilor
-maturatul umed
-spalarea cu detergent
-clatirea
-aplicarea dezinfectantului cu respectarea timpului de contact in functie de
recomandarile producatorului
b).Curatenia si dezinfectia suprafetelor verticale
-aerisirea incaperilor
-stergerea umeda sau spalarea acestora cu detergent(unde sunt pete de
murdarie)
-aplicarea de dezinfectant
c).Curatenia si dezinfectia pe hol ,coridoare ,scari si in vestiare
-aerisirea
-maturatul umed(daca este cazul)
-spalarea cu detergent a pavimentului ,
-clatirea
-stergerea umeda cu detergent –dezinfectant a balustradei ,obiectelor de
mobilier,a peretilor la nivelul zonelor de contact,a pervazurilor,rama ferestrelor
-stergerea de praf a plafonului
-aerisirea ,curatenia ,dezinfectia in vestiare(maturatul umed,spalarea cu
detergent a pavimentului,stergerea umeda a vestiarelor,aplicarea dezinfectantului,stergerea de
praf a peretilor ,a pervazurilor,plafonului,dezinfectia si detartrarea grupurilor sanitare)
d).Curatenia si dezinfectia grupurilor sanitare
-se curata faianta de pe pereti
-se curata obiectele sanitare
-se clateste
-se aplica solutia dezinfectanta
detartrare in functie de duritatea apei
e).Curatenia si dezinfectia in saloane
-aerisirea incaperilor
-maturatul umed
-stergerea umeda a mobilierului,eventual spalare daca prezinta urme vizibile de
murdarie urmata de dezinfectie
-stergerea prafului de pe pervazuri,plinte,plafon
-stergerea,spalarea,dezinfectia obiectelor sanitare utilizate de pacienti
-spalatul pavimentului cu detergent
-clatirea acestuia
-aplicarea solutiei dezinfectante cu respectarea timpului de contact si a
concentratiei de lucru
-patul bolnavului trebuie sa fie intotdeauna curat, schimbata lenjeria de pat si
corp ori de cite ori este nevoie ,dar nu mai mult de 3 zile.
-colectarea lenjeriei se face in saci de rufe murdare,nu se depoziteaza pe sectie
mai mult de 24h
-transportul la spalatoria spitalului se face cu caruciorul de rufe murdare (se
spala si se dezinfecteaza dupa utilizare)
-ridicarea rufelor curate de la salatorie se face dupa un program afisat la
spalatorie
-depozitarea lenjeriei curate se face in locuri bine aerisite ,fara umezeala,bine
igenizate si fara prezenta vectorilor

-deseurile menajere trebuiesc indepartate zilnic


-noptierele trebuie verificate zilnic si indepartate eventualele resturi alimentare
-nu se accepta servirea meselor in saloane sau patul bolnavului decit cazurile
exceptionale(bv.nedeplasabili)
f).Curatenia si dezinfectia in salile de tratament , explorari functionale si laborator
-aerisirea incaperii
-se curata si se dezinfecteaza toate suprafetele si obiectele din incapere incepind cu
cele mai putin murdare si se termina cu cele foarte murdare(cutiile pentru deseuri)
-stergerea prafului de pe pervazuri ,pereti ,plafon
-nu se admit ghivece cu flori si flori taiate in incapere
-spalarea si dezinfectia mesei pentru tratament si a meselor din laborator intra in
sarcina asistentelor si trebuie realizata ori de cite ori este nevoie
-spalatul pavimentului
-aplicarea solutiei dezinfectante
-cutiile pentru deseuri periculoase nu trebuie depozitate mai mult de 48h pe sectie
atentie !respectati precautinile universale cu reducerea accidentelor vizavi de manipularea
acestora

atentie !In orice moment trebuie sa cunoasteti denumirea dezinfectantului utilizat,concentratie


si timp de contact.
Respectati intocmai timpii de curatenie si dezinfectie cu efectuarea celor 2 operatiuni
ori de cite ori este nevoie.
Intotdeauna un mediu curat bine intretinut inseamna prevenire si control al infectiilor
intraspitalicesti,intervenindu-se asupra celui de al2lea factor al procesul
Epidemilogic(cai si mod de transmitere)