Sunteți pe pagina 1din 2

Cauzalitatea criminalitatii financiar-bancare

Ceea ce s-a intamplat, se intampla si in mod sigur, se va mai intampla in lumea financiar-
bancara, nu reprezinta cazuri izolate, „accidente” sau situatii iesite din comun. In mod repetat, viata
publica este zguduita de scandaluri, de prabusiri inexplicabile la prima vedere ale unor banci si
institutii financiare deosebit de onorabile, cu un rol deosebit in dezvoltarea unei economii sanatoase.

Aceste seisme genereaza panica si sunt de natura sa destabilizeze economia unei tari. Sute de
mii de oameni isi vad peste noapte spulberate depunerile si sperantele.

Nici o economie nu este ferita de asemenea accidente, nici superputerile, nici tarile in tranzitie
si nici chiar cele subdezvoltate. Ceea ce le diferentiaza este insa modul in care acestea absorb socurile
provocate de convulsiile bancare.

Marile dezastre produse in lumea finantelor si a bancilor au avut ca factor generator, in


principiu, potentialul imens pe care il are acest mediu in obtinerea unui castig material insemnat.
Uriasele profituri ce pot fi obtinute prin folosirea cu rea-credinta a sistemului bancar a determinat
aparitia unui nou tip de infractor, versat si periculos, care si-a dezvoltat preocuparile ilicite intr-un
mediu social caracterizat de urmatorii factori:

- mediul economic insuficient maturizat, marcat de usurinta cu care apar noi agenti economici,
noi societati bancare, noi institutii financiare, care ofera perspective promitatoare, de multe ori fiind
insotite de o publicitate pe masura. In lipsa unei traditii in domeniu, sistemul devine vulnerabil prin
aceea ca eventualii astfel de intrusi, cu scop ilicit, sunt depistati prea tarziu. Intr-o economie
sanatoasa, infiintarea unei banci private, cum ar fi Banca Albina, inseamna un potential sporit de
dezvoltare. Dar, intr-un mediu economic matur, politica financiara a unei astfel de banci atragea
imediat suspiciuni cu privire la seriozitatea ei. Din pacate, mediul economic existent in Romania in
perioada anilor 1996-1999 a facut posibila functionarea unei astfel de institutii ce avea ca scop unic
imbogatirea rapida, prin orice cai, a unui numar limitat de persoane, altele decat depunatorii.

- mediul judiciar imperfect ofera terenul ideal pentru initierea si finalizarea unor afaceri
ilegale, soldate cu pagube imense. Sistemul judiciar este fie lacunar, fie depasit, fiind constant in urma
mediului afacerilor, un mediu dinamic, cu legi proprii si motivat material. De cele mai multe ori, sunt
speculate lipsurile legislative insa, la fel de periculoasa este si abundenta de acte normative, mereu in
schimbare, ce face imposibila desfasurarea unei activitati economice corecte, chiar si atunci cand
exista buna-credinta.

- mediul politic este, fara indoiala, factorul ce sta la baza haosului economic. Persoane ce si-
au desfasurat activitatea la limita legii sau chiar cu incalcarea ei si care au obtinut profituri uriase, au
„cumparat” pozitii politice ce le-au oferit imunitate, dar si o putere sporita. Astfel de politicieni au
initiat si au sustinut initiative legislative nesanatoase, au „otravit” mediul economic si au dezvoltat o
lume subterana ce le-a intarit pozitia, insa a slabit puterea economica nationala.

- controlul intern si extern total necorespunzator este un alt factor ce incurajeaza si


amplifica fraudele din banci si institutii financiare. Lipsa experientei, necunoasterea actelor normative,
lipsa motivatiei, puse in sarcina organelor abilitate cu atributii de control au contribuit la formarea unui
mediu vulnerabil, in care potentialii infractori se puteau manifesta in voie.
- managementul defectuos al unei unitati bancare poate da nastere unei activitati ilicite,
atat din interiorul bancii, cat si din exteriorul acesteia. Dorinta obtinerii unor profituri imense si
imediate poate genera decizii manageriale gresite, avand consecinte deosebit de grave. De exemplu,
falimentul unor banci din Romania, sau slabirea altora a fost cauzat si de:

- oferirea unor comisioane la operatiunile bancare mult mai mici decat cele
de pe piata, care sunt insa si sub nivelul costurilor implicate de efectuare a
acelor operatiuni.

- oferirea unor dobanzi la depozite sau credite neproportionale cu realitatea economica, cu


ignoranta calculelor economice elementare.

- extinderea fondului comercial al unitatii bancare prin crearea de noi filiale si sucursale, in numar
foarte mare, pentru care insa nu a existat un personal adecvat si nici un numar suficient, imperfectiuni
ce au fost speculate de clientii acestor filiale si sucursale, sau chiar de managerii acestora.

Indiferent insa de cauza aparitiei si dezvoltarii criminalitatii economico-financiare, se impune


continuarea procesului de tranzitie la o economie de piata, mediu in care aspectele generatoare de
infractionalitate sunt compensate de adaptabilitatea sistemului si de mediul concurential sanatos, in
care practicile suspecte sunt automat excluse, chiar si fara interventia organelor abilitate cu aplicarea
legii.

Legea bancara nr. 58/1998 a avut inca de al adoptare prevederi criticabile, care limitau
nejustificat posibilitatea investigarii infractiunilor din domeniul financiar-bancar. Articolul 37 din
aceasta lege prevedea ca, in cauzele penele, bancile pot comunica date aflate sub incidenta secretului
bancar doar la solicitarea parchetului sau a instantei de judecata, dupa punerea in miscare a actiunii
penale.

Legea 78/2000, privind prevenirea si sanctionarea unor acte de coruptie, a creat posibilitatea
organelor de cercetare penala de a obtine datele si informatiile necesare justei solutionari a cauzei,
pana la momentul punerii in miscare a actiunii penale, insa doar pentru cauzele in care se efectuau
cercetari cu privire la faptele de coruptie prevazute in aceasta lege.

Din noiembrie 2003, art.37 din legea bancara prevede in mod expres ca „obligatia de pastrare
a secretului profesional nu poate fi opusa autoritatii competente in exercitarea atributiilor sale
prevazute de lege”, iar art. 37¹ prevede ca „in cauzele penale, la solicitarea scrisa a procurorului sau a
instantei judecatoresti ori, dupa caz, a organelor de cercetare penala, cu autorizarea procurorului,
bancile vor furniza informatii de natura secretului profesional”.