3.4.

1 Tipuri constructive de frane cu disc

Franele cu disc pot fi de tip deschis sau inchis. Cele de tip deschis se utilizeaza mai ales
la autoturisme, pe cand cele de tip inchis in special la autocamioane si autobuze. Tinand seama
de faptul ca, conform temei de proiect trebuie, sa proiectam un sistem de franare pentru un
autoturism, ne vom concentra atentia asupra franelor cu disc de tip deschis.

In figura 3.18 se prezinta frana cu disc deschisa, compusa din discul 2 montat pe butucul
rotii 3 precum si din cadrul (suportul) 5 in care se gasesc pistoanele 4, prevazute cu garniturile de
frecare 1. Cadrul monobloc se monteaza flotant sau fix de talerul franei. In cazul de fata cadrul
este fixat rigid si prevazut cu doi cilindrii de actionare.

La solutiile la care cadrul 1 se monteaza flotant, pe punte exista un singur cilindru de

actionare, dispus numai pe una din fetele discului. In acest caz cursa pistonului de actionare 14
este dubla fata de aceea de la franele cu cadru fix. Cadrul trebuie sa fie suficient de robust spre a
nu se deforma sub actiunea unor forte mari.

Datorita faptului ca discul se dilata putin in plan axial aceasta frana permite ca jocul
dintre disc si garniturile de frictiune sa fie mentinut la valori mult mai mici decat la franele cu
tambur.
 Discul poate fi montat pe butucul rotii fie pe circumferinta interioara fie pe circumferinta
exterioara. In primul caz exista posibilitatea deformarii discului sub actiunea fluxurilor termice
create la franare. In cazul al doilea acest pericol este mai redus, iar butucul rotii, sub forma de
ventilator, creaza un current de aer care favorizeaza racirea mai rapida a discului.

In general franele cu disc de tip deschis nu poseda efect servo si prin urmare au o
eficacitate slaba. Sunt insa unele frane cu disc deschise care pot asigura un anumit efect servo,
care este insa mentinut la valori moderate. Din acest motiv, pentru a realize acelasi moment de
franare ca la o frana cu tambur, presiunea in conducte va trebui sa fie de circa 2 ori mai mare, iar
diametrele cilindrilor de actionare de 2-2.5 ori mai mari, ca valorile corespunzatoare ale franelor
cu tambur. Datorita acestui fapt in loc de un cilindru cu diametru mare (de fiecare parte a
discului) se utilizeaza doi cilindri de actionare de diameter mai mici, pentru a nu reduce raza
medie a discului franei. Sunt frane cu dic prevazute cu 3 sau chiar 4 perechi de cilindri de
actionare.

Figura 3.18 Frana cu disc deschisa Figura 3.19 Frana cu disc deschisa cu un singur

cu pitoane de actionare pe ambele fete ale discului cilindru de actionare

Datorita faptului ca fortele de actionare trebuie sa fie sensibil mai mari fata de franele cu
tambur, inmulte cazuri se utilizeaza servomecanisme in sistemul de actionare.
 In general discul este protejat, fiind expus prafului, noroiului, apei ceea ce constituie unul
dintre dezavantajele principale ale acestei frane. De aceea este necesar ca pitoanele cilindrilor de
lucru sa aiba o etansare sigura.

La acest tip de frana piesele care se rotesc au greutate minima iar conditiile de racire sunt
optime.

Fixarea garniturilor de frictiune pe placheti se face exclusiv prin lipire.

Reglarea automata a jocului dintre disc si garniturile de frecare este necesara mai
ales datorita ritmului intens al uzurii garniturii. Sunt realizate practice mai multe tipuri de
dispozitive pentru reglarea automata a jocului.

In figura 3.20,a se prezinta una dintre solutiile de reglare automata a jocului dintre disc si
garniturile de frecare utilizate la autoturismele Renault si Dacia. In interiorul pistonului 4 se
gasesc montate saibele 1 si 2. Boltul 9, concentric cu cilindrul, este fixat cu piulita 8 de cadrul 7.
Pe acest bolt este montat inelul elastic 6, care se deplaseaza greu pe bolt datorita frecarii mari
dintre ele. Mansonul de cauciuc 3 protejeaza pistonul si cilindrul de impuritati. In timpul franarii,
pistonul 4 impreuna cu saibele 1 si 2 se deplaseaza spre stanga, dar inelul 6 ramane pe loc atat
timp cat jocul dintre disc si garniture de frecare nu este mai mare ca j. Readucerea pistonului in
pozitia initiala o face garniture inelara elastica 5, montata strans pe piston si mentinuta in locasul
din cilindru. Boltul 9 este fixat in cadru cu piulita 8, iar pentru etansarea orificiului se utilizeaza
garniture 7. daca garniture de frana se uzeaza, iar jocul dintre disc si aceasta depaseste valoarea
stabilita, pistonul se deplaseaza spre stanga cu o cursa mai mare decat jocul j, iar saiba 2 va
deplasa si inelul 6 catre stanga. La defranare, saiba 1 intalneste inelul 6 dupa parcurgerea unei
curse egale cu j, iar pistonul nu mai poate reveni in pozitia initiala. In felul acesta se stabileste in
mod automat jocul dintre disc si garnituri.
 Figura 3.20 Dispozitive pentru reglarea automata a jocului la frana disc

In figura 3.20, b se prezinta un alt dispozitiv de reglare automata jocului. Si in acest caz
dispozitivul este montat in interiorul pistonului 3 dispus in cilindrul 2 al cadrului. Pe boltul 7 se
afla opritorul 5 a carei pozitie e determinate de de inelele elastice 6. Forta de frecare dintre bolt si
inelele 6 este mai mare decat forta arcului de readucere 8 din interiorul bucsei 4.

La franare pistonul se deplaseaza spre dreapta impreuna cu bucsa 4 in limitele valorii j.

Daca in urma uzarii garniturii cursa pistonului depaseste valoarea j, opritorul 5 forteaza inelele
elastice 6 sa alunece pe boltul 7 cu o distanta corespunzatoare. Dupa incetarea franarii, sub
actiunea arcului 8 pistonul revine in contact cu inelele elastice la noua pozitie a acestora,
mentinand jocul j.

Solutia dispozitivului de reglare prezentat in figura 3.19 se utilizeaza la autoturismele

Fiat. Dispozitivul este compus din axul 8 prevazut la un capat cu un filet cu mai multe inceputuri
pe care se gaseste mansonul 12, arcul 13, rulmentul 11 si saiba 10. Mansonul 12 este montat pe
portiunea filetata a axului 8. Saiba 10 este solidara cu pistonul 14 si asigurata in acesta cu un inel
elastic.

In timpul franarii pistonul 14 se deplaseaza si apasa garniturile de frecare pe disc. Cursa

pistonului va fie gala cu jocul j dintre mansonul 12 si rulmentul 11. In timpul deplasarii
pistonului, garniture de etansare 3 montata intr-un locas din cilindru, se deformeaza. La
defranare garniture 3 readuce pistonul in poztia initiala.in cazul in care garniturile de frictiune s-
au uzat, iar jocul dintre acestea si disc depaseste jocul prescris de 0.42-0.60 mm, pistonul va
efectua o cursa mai mare. Dupa deplasarea pistonului cu jocul j, acesta va actiona asupra
mansonului 12, prin intermediul saibei 10 si a rulmentului 11, facandu-l sa se roteasca pe axul 8
si deci sa se deplaseze spre stanga. Arcul 13, montat pe mansonul 12 si solidarizat la partea din
stanga cu pistonul 14, nu se opune rotatiei mansonului pe ax, deoarece prin aceasta rotatie el se
decupleaza de acesta, ca urmare a maririi diametrului sau interior.

La eliberarea pedalei de frana, pistonul revine sub actiunea garniturii 3, care ia forma
initiala. Cursa de revenire a pistonului va fie gala cu jocul de functionare. Pistonul se va opri in
contact cu mansonul, care la randul sau, va fi blocat in noua pozitie de catre arcul 13 ce revine la
diametrul initial.

Utilizarea franei cu disc ca frana de stationare sau de siguranta cu o eficacitate

suficienta, este o problema dificila datorita coeficientului de eficacitate redus al acesteia. Pentru
a asigura o eficacitate suficienta sunt necesare forte foarte mari la maneta de frana sau curse de
asemenea necorespunzatoare ale acesteia. Acesta este si unul din motivele care a condus la
utilizarea franei cui disc la rotile puntii fata si franei cu tambur la rotile puntii din spate. Franele
cu tambur asigura fara dificultati performante necesare la o actionare manuala.

Figura 3.22 Utilizarea franei disc ca frana de stationare

In figura 3.22, a se prezinta solutia la care pentru frana de mana se utilizeaza sabotii servo
1 si 2 dispusi in interiorul tamburului 3 de diametru mai redus. Frana de serviciu este o frana cu
discul 4 modificat in asa fel ca la partea lui centrala sa aiba forma de tambur.
 La actionarea mecanica a garniturilor de frecare ale franei cu disc din figura 3.19 se
utilizeaza pistonul actionarii hidraulice pus in legatura cu axul 8, comandat cu ajutorul unei
parghiiprin cablul franei de mana.

In figura 3.22,b se prezinta utilizarea franei disc ca frana de stationare. La franare cablul 3
actionand asupra parghiei 2, o roteste in jurul articulatiei 6 in sensul acelor de ceasornic. Capatul
interior al parghiei va actiona asupra garniturii 7, apasand-o pe discul 1. Jocul dintre capatul
interior al parghiei si garniture se regleaza cu ajutorul suportului filetat 4. Contrapiulita 5 asigura
suportul in pozitia corespunzatoare jocului j.

In continuare se va prezenta un sistem de franare cu disc, realizat de cei de la Bosch, care

in prezent, echipeaza o gama larga de autovehicule. Constructia si principiul de functionare al
sistemului de franare cu disc sunt foarte simple: discurile de frana sunt montate pe axul rotii si se
rotesc in timpul rularii. In etriere, presiunea hidraulica este transformata, prin intermediul unuia
sau mai multor pistoane, in forta mecanica. Acestea apasa placutele de frana pe disc si astfel
apare frecarea care incetineste rotile.

In figura de mai sus este prezentata o schema constructiva a sistemului de franare cu disc.
Acesta este format din urmatoarele componente: disc de frana(fixat pe roata), suportul etrierului,
etrier, placute de frana.
 Discurile de frana- datorita faptului ca discurile de frana sunt expuse unor solicitari
enorme, la fabricare acestora trebuie sa se aleaga materialul cel mai adecvat. Discurile de frana
sunt fabricate in principal din oteluri turnate, deoarece aceste materiale dispun de o structura
omgena, fara particule de aer si fara tensiuni interne. Pentru imbunatatirea caracteristicilor
discurilor de frana si a rezistentei la uzura, exista posibilitatea utilizarii in multe cazuri a aliajelor
de otel turnate.

Pretentiile legate de confort cresc in permanenta. De aceea, constructorii in domeniu,

ofera deja de ani buni o gama completa de discuri cu ungrad inalt de carbon. Acestea sunt
fabricate din fonta cenusie de inalta calitate, carbonizata si tratata, ce ofera un transfer mai
efficient al caldurii. Acest fapt reduce caderile de temperature si astfel deformatiile termice.
Rezulta o franare mia lina, o latenta imbunatatita, o durata de viata mia lunga si o rezistenta mai
mare.

Discurile de frana ventilate cresc randamentul sistemului de franare. Intre cele doua
straturi de franare exista un spatiu gol cu fante de ventilatie. Aceste fante sunt pozitionate astfel
incat in timpul rularii sa apara un current de aer intre cele doua straturi(discuri). Astfel este
evacuate caldura si suprafetele de franare sunt racite suplimentar si din interior. Eficienta
franelor se pastreaza astfel pentru un timp mai indelungat.