Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La disciplina:
„Geotehnică şi fundaţii”
Tema:”Proiectarea fundatiilor de suprafata si pe
piloti”
1. Etapele principale de
proiectare ale fundaţiilor.
Sarcina de proiect:
De proiectat fundatiile constructiei in doua variante
a)Fundatii de suprafata
b)Fundatii pe piloti
Cladire de deservire socială
2.Proprietatile fizico-mecanice ale paminturilor,
care alcatuesc terenul de fundare.
Umplutura de pamint
Date initiale:
h=1.1 m
=17.1 -densitatea pamintului
C 35 -coeziunea pamintului
n
Argila cafenie
Date initiale:
h=2.5 m
19.3 -densitatea pamintului
27 -densitatea granulelor minerale
s
L 0.4 -limita
superioara de plasticitate
0.22 -limita inferioara de plasticitate
p
C 45 -coeziunea pamintului
n
Argila nisipoasa
Date initiale:
h=8.5 m
19.8 -densitatea pamintului
26.9 -densitatea granulelor minerale
s
C 28 -coeziunea pamintului
n
Z=2.0 m Z=10.0 m
A=5000 cm2 Pentru calculul A=600 cm2
N; kN S;mm modulului de deformatie N; kN S;mm
50 5.0 avem nevoie ca aceste 10 1.8
100 10.0 tabele sa fie reprezentate 20 3.5
150 14.5 grafic.Reprezentind in 25 4.2
180 17.0 grafic diferite valori a 30 5.0
indicelui porilor (S) in 35 6.0
200 20.0
conformitate cu variatia 40 11.0
220 28.0
presiunilor (N )se
construeste curba de compresiune-porozitate.Pe partea liniara a
graficului se aleg oarecare 2 presiuni P1 si P2 carora respective le
corespund tasarile S1si S1si se determina modulul de deformatie cu
P
formula: E (1 )d S
2
v- coeficientu lui Puasson din СниП 2.02.01-83 care tine cont de tipul
pamintului.
W=0.79-coef. Care depinde de forma si rigiditatea placii,deorece in
majoritatea cazurilor se utilizeaza placa rigida de forma circulara seda
valoarea 0.79.
d-diametru placii in metri.
∆P=P2-P1
∆S=S2-S1
Dupa aceste incercari putem calcula valorile reale ale lui E.
mărimea sarcinilor
Scema de calcul:
b
h
e
h
d db
h
M ds
Trecem la calcul:
N pII 17.05 *
1.8 0.5 *1.65 *1 12.7
2
20 * 0.51.65 0.58 22.35
I
N pII
II
N pII 23 * 1.8 * 0.5 *1 20.7
Calculam suma tuturor sarcinilor care actoneaza asupra pamintului de
fundare:
N
I
IIi N oII N pII N pII N pII
II
400 12.7 22.35 20.7 463.76
Calculam presiunea pe talpa fundatiei:
Pmax II 1
N IIi M II ; kPa;
min II 1 b1 *1 W
Pentru a calcula presiunea pe talpa fundatiei avem nevoie de calculul
momentului ce actioneaza asupra talpii fundare:
3 * L2
M II N oII * e0 N pII * e1
15
Pentru a calcula momentul ne trebue:
e0 0;
e1 0.55;
20 0 ;
L he d 0.58 2.15 2.73;
b12 * 1 1.8 2 * 1
W 0.54;
6 6
22
3 III d he tg 2 45 17.5 * 2.15 0.58 * tg 2 45 22.82;
2 2
Calculul momentului:
22.82 * 2.73 2
M II 400 * 0 12.7 * 0.55 4.3
15
Calculam presiunea pe talpa fundatiei:
463.75 4.3
Pmax II 1 265.7;
1.8 * 1 0.54
463.75 4.3
Pmin II 1 249.61;
1.8 * 1 0.54
P Pmax II 1
Pmed min II 1 257.6;
2
Determinarea rezistentei de calcul a terenului de fundare:
R1
k
c1 * c 2
M * k z * b1 * II M q * d1 * III M q 1 * d b * III M c * C II
Pentru calculul acestei formule avem nevoie ca sa scoatem din tabele din
cartile: “Veselov si Sutenco”
unde: c1 si c 2 -coeficienti ce tin cont de tipul si starea pamintului de baza
c1 =1.25; si c 2 =1;ultimul se ia in raport de L/H=5.1;
k-coeficient care tine cont de determinarii caracteristicilor de si C;daca
acestea sunt determinate experimental se adopta k=1,iar daca se extrag din
tabel in functie de e si I L se adopta k=1.1;la proiectul de curs adoptam
k=1.1;
M ; M q ; M c -coeficienti in functie de II a pamintului de sub talpa de
fundatie: 20 ; M 0.51; M 3.06; M 5.66;
II
0
q c
III - greutatea volumica a pamintului mai sus de talpa fundatiei (in limitele
lui d);=17.05;
cf 20
d 1 d s hcf * 0.5 0.15 * 0.73;
I
II 17.05
cf III ;20 17.05;
Acum putem calcula rezistenta:
1.25 *1
R1 0.51*1*1.8 *17.0 3.06 * 0.73 *17.05 3.06 1 *1.65 *17.05 5.66 * 35 391.6
1.1
Verificam conditia:
PII 1 R1 ; PII 1
N IIi
463.76
257.6;
b1 * 1 1.8 * 1
257.6 391.6
1.25 *1
R1 0.51*1 *1.2 *17.0 3.06 * 0.73 *17.05 3.06 1 *1.65 *17.05 5.66 * 35 380.69
1.1
Verificam conditia:
PII 1 R1 ; PII 1
N IIi
444.6
370.5;
b1 *1 1 .2 * 1
370.5 380.69
II
N pII 23 * 0.9 * 6.5 *1 134.55
In acest caz N nu se ia in consideratie fiindca pamint de deasupra
pII
Pmax II 1
N IIi
M II
; kPa;
min II 1 A W
3 * L2
M II N oII * e0 N pII * e1
15
1.25 *1
R1 0.51*1* 2.6 *17.0 3.06 * 0.73 *17.05 3.06 1 *1.65 *17.05 5.66 * 35 395.9
1.1
Verificam conditia:
PII 1 R; P
N IIi 231;
1 II 1
A 0.85 0.58 1
231 395.9
Conditia nu este satisfacuta trecem la aproximatia a 2 succesiva:
II
N pII 23 * 0.9 * 3.8 *1 78.7
In acest caz N nu se ia in consideratie fiindca pamint de deasupra
pII
Pmax II 1
N
M IIIIi
; kPa;
min II 1 A W
3 * L2
M II N oII * e0 N pII * e1
15
1.25 *1
R1 0.51*1* 2.0 *17.0 3.06 * 0.73 *17.05 3.06 1 *1.65 *17.05 5.66 * 35 389.4
1.1
Verificam conditia:
P R; P
N IIi 380.3;
II 1 1 II 1
A
380.3 389.4
Totodata o verificam din punct de vedere economic:
PII 1
0.85 1; 0.85 0.98 1;
R1
Rezultatul obtinut ne satisface.
II
N pII 23 * 0.9 * 9 *1 186.3
In acest caz N nu se ia in consideratie fiindca pamint de deasupra
pII
3 * L2
M II N oII * e0 N pII * e1
15
1.25 *1
R1 0.51*1* 3.2 *17.0 3.06 * 0.73 *17.05 3.06 1 *1.65 *17.05 5.66 * 35 402.4
1.1
Verificam conditia:
PII 1 R; P
N IIi 233.63;
1 II 1
A 0.85 0.58 1
233.63 402.4
Conditia nu este satisfacuta trecem la aproximatia a 2 succesiva:
II
N pII 23 * 0.9 * 5.29 *1 109.5
In acest caz N nu se ia in consideratie fiindca pamint de deasupra
pII
3 * L2
M II N oII * e0 N pII * e1
15
1.25 *1
R1 0.51*1* 2.3 *17.0 3.06 * 0.73 *17.05 3.06 1 *1.65 *17.05 5.66 * 35 392.6
1.1
Verificam conditia:
P R; P
N IIi 384.96;
II 1 1 II 1
A
384.96 392.6
Totodata o verificam din punct de vedere economic:
PII 1
0.85 1; 0.85 0.98 1;
R1
Rezultatul obtinut ne satisface.
P0 PII zg 0
N 0 II GfpII
PII
b *l
Presiunea zp arevaloarea maxima la talpa fundalului i apoi descreste
treptat cu adincimea. Acest caracter de micsorare a P0 ce evalueaza cu
coeficientul xi
2 zi l
i f ;
b b
zi – distanta de la talpa fundatiei pina la hotarul stratului elementar pentru
care se determina . zp
hi = 0.4*b=0.4*2=0.8
P0 = PII - =380.3-48.25=332.05
zg 0
zg * hi
S i 0.8 *
Ei *103
Trecem la calcul:
zg * hi 66.74 * 80
S1 0.8 * 0.8 * 0.159
Ei *103 26840
*h 43.5 * 80
S 2 0.8 * zg 3i 0.8 * 0.104
Ei *10 26840
*h 30.22 * 80
S3 0.8 * zg 3i 0.8 * 0.072
Ei *10 26840
*h 22.25 * 42.5
S 4 0.8 * zg 3i 0. 8 * 0.028
Ei *10 26840
Stot S i 0.363
S<Su
0.363<8
Conditia ne este satisfacuta trecem mai departe la calcul.
hi = 0.4*b=0.4*2.3=0.92
P0 = PII - =385-48.25=336.75
zg 0
zg * hi
Si 0.8 *
Ei *103
Trecem la calcul:
zg * hi 86.54 * 92
S1 0.8 * 3
0.8 * 0.237
Ei *10 26840
zg * hi 53.88 * 92 zg * hi 36.4 * 92
S 2 0 .8 * 3
0 . 8 * 0 . 148 S 3 0.8 * 3
0.8 * 0.100
Ei *10 26840 Ei *10 26840
zg * hi 25.9 * 64
S 4 0 .8 * 3
0 .8 * 0.049
Ei *10 26840
Stot S i 0.534
S<Su
0.534<8
Conditia ne este satisfacuta trecem mai departe la calcul.
0.00171
0.0003 0.002
6
Conditia data ne este satisfacuta
Particularitatile de proiectare a fundatie pe loissoiduri si paminturi
loissoide.
Unde:
hi – grosimea stratului elementar i. hi=0.4*b
- tasare specifica a stratului elementar i, care corespunde presiunii totale
sli
P Psl 385 50
Unde: ksl =0.5+1.5* 0.5 1.5 * 5.525
P0 100
S = S + S + S + S =0.1123+0.1097+0.1139+0.0831=0.419
sl sl1 sl2 sl3 sl4
Verificam conditia:
Sa ≤ S4
Sa = Ssl+S*0.419+0.00171=0.42071
De unde:
0.42071 < 0.08
clasa B15.
Rb b 2 8.5 * 1.1 9.35MPa
Rbt b 2 0.75 * 1.1 0.825Mpa
Înălţimea utilă a plăcii fundaţiei din condiţii de asigurare a
rezistenţei la strângere de pahare se determină cu relaţia:
2
aph bph N a ph b ph
h0 0.5 *
4 Rbt * br PII 2
2
0.8 0.8 1594.6 0.8 0.8
0. 5 * 0.3275 0.2m
4 750 * 1.1 260.55 2
Unde:
N PII * b 2 b ph
2
262.5 * 2.32 0.8 2 1606.5m
Rezistenţa plăcii de fundaţie la străpungere de pahar este
asigurată.
Înălţimea adoptată a plăcii este egală cu 60 (cm), iar h0=60-
7=53cm>23,5cm
Armătura de rezistenţă a fundaţiei se determină din calculul la
încovoiere a secţiunii I-I
Pm1 0.5 * ( PII P11 ) 0.5 * 262.5 262.38 262.44kPa
a1 0.3
P11 PII 262.5 262.38kPa
a 2.3
M 11 Pm1 * a12 * b 262.44 * 0.3 2 * 2.3 2 30.7 kN * m
2
Aria necesară a armăturii de rezistenţă de clasa A-II:
M 11 30.7 * 10 5
Ast 5.3cm 2
0.9 * Rs * h01 0.9 * 280 * 10 2 * 23
Stabilim pasul barelor S=350 mm. Pe lăţimea fundaţiei b=2,6 m
instalăm 7 bare de armătură.
5.3
Aria necesară a unei bare de armătură: A 7 0.757 . s
Introducere
In practica de constructie in multe cazuri se utuilizeaza fundatii pe piloti
care deseori concureaza cu fundatiile de suprafata. Acest tip de fundatii se
utilizeaza in primul rind in cazul in care apare in apropierea scoartei
terestre a unui strat geologic care constituie pamint slab de fundare cum ar
fi paminturi argiloase in stare plastic curgatoare si in stare curgatoare
miluri inplutura de pamint neconsolidat. Straturile slabe de pamint daca
constituie o grosime peste 4-5 m ele nu permit executia fundatiei de
suprafata.
Fundatia pe piloti se utilizeaza si atunci cind nivelul apei se afla
aproape de suprafata terenului, sau atunci cind e cazul de sarcini de
smulgere care nu pot fi preluata de fundatia de suprafata. Se intilnesc multe
cazuri cind se utilizeaza fundatia pe piloti in conditii favorabile de teren
pentru fundatii de suprafata in acest caz neaparat trebuie sa se elaboreze
variante de fundatii de suprafata si pe piloti prin compararea tehnico
economica se evidentiaza care fundatie este mai efectiva.
Din constructie stim ca sunt piloti
1. Pilot din beton armat prefabricat
2. Pilot din beton armat prefabricat cu gol central
3. Pilot din lemn
4. Pilot forat pe loc (turnat la fata locului) din beton armat monolit
li ≤ 2m
hi – adincimea medie a stratului elementar li
H – adincimea de la suprafata pamintului pina la inceputul virfului pilotului
fi – rezistenta de calcul a pamintului elementar care se extrage din tabele in
functie de adincime medie hi de tipul si de starea pamintului
R – rezistenta de calcul a pamintului a rocii la virful pilotului
1 - la baterea pilotului coeficient care tine cont de modulul de
cR cf
impingere a pilotului.
U – perimetrul exterior a sectiunii transversale a pilotului
Lungimea minima a pilotului 3m este rational de amplasat pilotul intr-un
strat bun da pamint incastrindul in acest strat cel putun 1m.
Calculul fundatiei continue pe piloti salicitata centric.
Al doilea strat este nisip galben fin cu e=0.355, Cn=28, En=88302, φn=220
Este de o stare indesata la o adincime medie de 10 m.
f =34;R=2400
n
=1*(1*0.0625*2400+1*240.25)=390.25
n
i 1
1* f1 * l1 1 * f 2 * l 2 1 * f 3 * l3 1* f 4 * l 4 1 * f 5 * l5 1 * 25 * 2.0 1 * 29 *1.7 1 * 32 *1.0
br ≥ 40 cm
hr ≥ 30 cm
NI = NoI +NrI
f 1.1
b 22kN / m 3 sau 23kN / m 3
Daca distanta determinata cu formula 1este mai mare C1≥3d se adopta
Kp=1 daca la Kp=1 se obtine C1≤3d se adopta Kp=2.
Nota: pentru fundatiile excentrice numarul de piloti se determina tot dupa
aceleasi metode fara sa tinem cont de excentricitate
P
C1 K p ;m= 1*390.25/405.06=0.96
NI
N1= N01+Nr1=400+5.06=405.06
N * b * h * =1.1*0.5*0.4*23=5.06
rI f r r b
0.96=C1 ≥ 3d = 3*0.25=0.75
Conditia ne satisface
P
C1 K p ; m =2*363.29/543.144=1.34
NI
Dupa calcul adoptam 1 sir de piloti.
R1
k
c1 * c 2
M * k z * b1 * II M q * d1 * III M q 1 * d b * III M c * C II
1.25 *1.1
R1 0.61*1*1.635 *19.8 3.44 * 8.67 *18.04 3.44 1 *1.9 *18.04 6.04 * 28 1013.2
1.1
hi = 0.4*Br=0.4*1.635=0.654
P0 = PII - =279.44-187.45=91.99
zg 0
m 20 f 1.1
d 2 2.4
P 390.25
Pr 2
693.8
(3d ) (3 * 0.25) 2
N 0I 1350
Ar 2.06 2
Pr * m * d r 693.8 * 16 * 2.4
N 0 I N prI 1350 80.368
N 358.1 P 390.25
hr 4
N 0 I N prI
nr 3.73 4
P
m 20 f 1.1
d 2 2.4
P 390.25
Pr 2
693.8
(3d ) (3 * 0.25) 2
N 0I 1900
Ar 2.9 3
Pr * m * d r 693.8 *16 * 2.4
N 0 I N prI 1900 192.456
N 348.7 P 390.25
hr 6
N 0 I N prI
nr 5.3 6
P
0.1421
M 9248000
As 44.6
* Rs * h0 0.1421 * 365 *100 * 40
50 5
n 1 4 4 bare longitudinale
15
44.6
As ,bara 11 .14cm 2
4
4Ø16 A-II
Armatura transverasala a plasei se adopta constructiv cu sectiunea longitudinala
cu pasul 15 cm.
BIBLIOGRAFIE