Analiza sistemului public de protecţie a

copilului

Asistenţa maternală

Ţifrea Mădălina
 Introducere și motivația alegerii temei de cercetare

Abuzul și violenţa asupra copiilor este un subiect delicat și greu de soluționat la nivel
social. Statisticile oficiale ale Autorităţii Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și
Adopție arată că în intervalul 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016 s-au înregistrat 14.3231
cazuri de abuz, neglijare sau exploatare împotriva copiiilor, dintre care un număr de 13.303
copii au fost abuzați în famili. Datele arată că în 11.349 de cazuri copiii au rămas în familii
oferindu-se servicii spre soluționarea cazurilor, iar în 2.950 de cazuri s-a hotărât ca minorul să
fie dispus în plasament în regim de urgență 2.

Conform datelor statictice furnizate de Autoritatea Națională pentru Protecția

Drepturilor Copilului și Adopție prin Ministerul Muncii și Justiției Sociale, la nivel național în
data de 31 decembrie 2016 se aflau un număr de 56.550 de copii beneficiari ai serviciilor de
prevenire a separării de părinți, dintre care un număr de 18.570 se află în grija asistenților
maternali angajați ai Direcției Generale de Asistentă Socială și Protecția Copilului (DGASPC)
iar un număr de 94 de copii sunt în grija asistenților maternali angajați ai organismelor private
acreditate de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopţie3.
Aceeași date statistice afirmă că la nivel național sunt înregistrați un număr de 11.886 asistenți
maternali profesionişti4. În medie un asistent maternal are în grijă 2 copii, cel mai adesea
aceştia aflați în grad de rudenie5.

Motivația de a cerceta acesta temă are în vedere mai multe aspecte. În primult rând,
fenomenul de abuz asupra copiilor reprezintă o violență care afectează în mod negativ
procesul de creștere și dezvoltare a copiilor, raportuandu-ne la numărul total de copiii 3,976
milioane de copii în anul 2016 conform Institutului Național de Statistică (INS), pe teritoriul
României violența asupra copilului este un fenomen larg răspândit. În al doilea rând,
cercetarea are ca obiect de studiu un fenomen care se află în dezbatere publică, putând fi
folosită pentru a asuma o poziție publică, vizavi de diversele probleme pe care sistemul de
asistență maternală îl are. În al treilea rând, în cercetare se pot evidenția caracteristicile care

1
http://www.copii.ro/statistica-2016/, Situaţii de Cazuri de abuz, neglijare, exploatare (cumulat de la 1
ianuarie 2016–31 decembrie 2016), accesat la data de 25.05.2017;
2
Ibidem;
3
http://www.copii.ro/statistica-2016/, Situaţie protecţia drepturilor copilului 12/31/2016, accesat la
data de 25.05.2017;

4
http://www.mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/copil_an2016.pdf, Protecţia Drepturilor
Copiilor, Evoluţii în domeniul protecţiei copilului, accesat la data de 25.05.2017;
5
Ibidem;

1
trebuie avute în vedere de către asistenți maternali și cei care realizează procesul de punere în
plasament, lucru esențial pentru a evita consecințe nedorite pentru viitoarele procese și
fenomene de acest fel. În ultimul rând, alegerea temei este și personală, datorită interesului
pentru fenomenele legate de dezvoltarea și creșterea copiilor în interirul familiilor unde cel
puțin un membru este asistent maternal pe care îl cunosc personal.

Obiectivele cercetării

Cercetarea are ca obiective principale să identifice schimbările care apar în viața,

atutudinile și comportamentul copiiilor care sunt în grija unui asistent maternal și ce fel de
urmări are separarea copilului de asistentul maternal care l-a avut în grijă, cât și să identifice
problemele sistemului de asistență maternală.

Relevanța proiectului de cercetare

Interesul pentru studiul proceselor de plasare a unui copil în grija unui asistent
maternal a apărut deoarece în contextul abuzurilor împotriva copilului tot mai frecventede la
an la an în interiorul familei6, sistemul de sistenta maternală s-a dovedit cea mai optimă
soluție penru dezvoltarea și reintagrearea socială a copilului garantând egalitatea de șanse a
cestuia 7. Cu toate acestea, de-a lungul timpului sistemul s-a dovedit defectuos datorită
numărului aflat în creștere a cazurilor de abuz pe care asistenți maternali îl exercită asupra
copilului pe care îl au în grijă, cazurile tot mai frecvente de suicid ale copiilor care în urma
hotărârii făcute de către autoritățile avizate au fost separați de asistentul maternal care îi avea
în grijă, lipsa unei posibilități de finanțare în urma unei posibile adopți, dificultățile în
procesul de adopție, și mai ales posibilitatea ca părinți naturali ai copilului să intervină pentru
a separa sau a destabiliza relația copilului cu asistentul maternal 8 sunt problemele pentru care
cercetarea se dovedește a fi importantă. Perspectivele din care sunt analizate procesele prin
care trece copilul aflat în grija unui asistent maternal sunt multiple, în funcție de condițiile în
care se află copilul. Studiul experiențelor prin care trec acești copii sunt esențiale, cercetătorii
acceptând unanim că cercetarea empirică este esențială atât pentru înțelegerea procesului cât
și pentru a îmbunătăți sistemul și a evita în viitor cazurile în care acesta s-a dovedit defectuos

6
http://www.copii.ro/statistica-2016/, Situaţii de Cazuri de abuz, neglijare, exploatare pe ani, accesat
la data de 25.05.2017;
7
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/ORDINE/O35-2003.pdf, ORDIN
Nr. 35 din 15 mai 2003 privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protectiei copilului
la asistentul maternal profesionist si a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde, accesat la
data de 25.05.2017;
8
Ibidem.

2
atrăngând, de asemenea, atenția asupra punctelor în care este nevoie de a dezvolta analize noi.
Rezultatul major al acestei cercetări ar putea fi oferirea unor răspunsuri pentru întrebările care
apar în cazul abuzurilor sau deficiențelor sistemului de asistență maternală cât și atragerea
atenției asupra unor fenomene familiale și sociale care sunt legate de acesta. Studiile asupra
sitemului de asistență maternală în România sunt puține, cât și datele statistice și exacte în
ceea ce privește copii dar și adulți implicați în această formă de asistență socială.

Întrebările cercetării

Principalele întrebări ale cercetării sunt corelate cu obiectivele pe care acesta și le

propune:

1. Ce tipuri de schimbări apar în viața, comportamentul și atitudinile copiilor în

urma plasării acestora în grija unui asistent maternal?
2. Ce tipuri de schimbări apar în viața, comportamentul și atitudinile copiilor în
urmă separării copilului de asistentul maternal în grija căruia se afla?
3. Care sunt problemele sistemului de asistență maternală, reglementări care au
potențial negativ asupra copilului și adultului în grija căruia a fost plasat?

Din principalele trei întrebări de cercetare decurg multiple întrebări secundare:

1. Care sunt schimbările care au cele mai importante efecte pozitive asupra
vieții, comportamentului și asupra atitudinilor copiiilor în urma plasării
acestora în grija unui asistent maternal?
2. Care sunt schimbările care au cele mai importante efecte negative asupra
vieții, comportamentului și asupra atitudinilor copiiilor în urma plasării
acestora în grija unui asistent maternal?
3. Care sunt schimbările care au cele mai importante efecte pozitive asupra
vieții, comportamentului și asupra atitudinilor copiiilor în urma separării
copilului de asistentul maternal în grija căruia se afla?
4. Care sunt schimbările care au cele mai importante efecte negative asupra
vieții, comportamentului și asupra atitudinilor copiiilor în urma separării
copilului de asistentul maternal în grija căruia se afla?
5. În măsură este afectată relația copilului cu familia naturală în urma separării
de aceasta și plasării în sistemul de asistență maternală?

3
 6. În măsură este afectată relația copilului cu familia naturală în urma separării
acestuia de asistentul maternal și replasarea în familia naturală?
7. În măsură este afectat copilul ca urmare a separării acestuia de asistentul
maternal și replasarea acestuia în altă familie decât cea naturală sau într-un
centru special?
8. Contribuie sistemul de asistența maternală la dezvoltarea armonioasă a
copiilor aflați situații defavorzate, este asistența maternală un obiect al
egalității de șanse?
9. Care sunt reglementările în ceea ce privește sistemul de asistență maternală
care au potențialul de a periclita dezvoltarea armonioasă a copilului?

Metodologia cercetării

Procedura de cercetare. Metode alese

Este extrem de important ca în cercetarea domeniului asistenței maternale să avem în

vedere contextul în care acest sistem a fost dezvoltat. De asemenea, este important de avut în
vedere caracteristicile particulare al cazurilor de abuz sau de eșec în atingerea scopurilor pe
care sistemul de asistență maternală și l-a propus să le reglementeze. Analiza evenimentelor
de acest tip fiind extrem de importantă în definirea și concluzionarea răspunsurilor pe care
cercetarea și le propune. Prin urmare, cercetarea se va baza pe o parte în care se vor realiza
interviuri, iar ce-a de a doua parte va consta într-o investigare de teren cu scopul de a stabili
documentarea necesară pentru a răspunde întrebărilor cercetării. Instrumentul principal de
cercetare va fi interviul semistructurat și chestionarul structurat. Se vor utiliza date statistice
relevante pentru obiectivele cercetării. De asemenea, cercetarea va necesita și utilizarea
observației directe cât și a analizei discuțiilor informale pe care le pot avea cu copiii, asistenți
maternali, membrii ai familiei naturale a copiilor și a asistentilor maternali în grija căruia
copilul a fost plasat, dar și reprezentanți ai autorităților avizate relevante pentru subiectul
cercetării.

Planificarea proiectului de cercetare

În prima fază a proiectului de cercetare este necesară documentarea și informarea în

ceea ce privește domeniul asistenței maternale. Se vor identifica din literatura de specialitate
domeniile relevante pentru subiectul cercetării precum cele legate de dezvoltarea și creșterea
copilului, modele de analiză psihologică a copilului și explicații ale unor fenomene sociale

4
relevante domeniului de studiu. De asemenea, în această etapă se va identifica publicul țintă al
cercetării, se vor formula întrebările interviului semistructurat și al chestionarului structurat,
cât și stabilirea parametrilor care trebuie observați în cercetarea de teren. La jumătatea primei
săptămâni cât și în săptămânile următoare (2, 3, 4) se va desfășura activitatea de teren
propriu-zisă în care se vor culege datele relevante cercetării. În săptămâna a 4-a și a 5-a se vor
analiza rezultatele culese în urma activităților de teren. La jumătatea celei de a 5-a săptămâni
se va începe corelarea rezultatelor obținute cu întrebările cercetării și obiectivele principale pe
care proiectul le-a propus, acesta activitate terminându-se în săptămâna a 6-a. La sfârșitul
celei de a 6-a săptămâni se vor formula concluziile cercetări și se vor stabili succinct
răspunsurile cercetării, de asemenea, se va stabili în ce grad cercetarea și-a atins obiectivele.

Organizarea activităţii de cercetare

Diagrama GANTT

Rezultate preconizate

Rezulatele pe care așteptăm să le avem în urma cercetării reprezintă concluzuionarea

răspunsurilor la întrebările cercetării și atingerea obiectivelor pe care cercetarea și le propune.
Mă aștept ca rezultatele să fie folositoare în ceea ce privește conștientizarea importanței pe
care procesele sistemului de asistență maternală le are pentru copil, adult și societate în
general cât și pentru persoanele interesate în ceea ce privește cercetarea ulterioară a sitemului
de asistență maternală sau persone pentru care obiectivul cât și întrebările cercetării sunt
relevante.

5
Bibliografie:

1. NELSON, Charles A., FOX, Nathan A., ZEANAH, Charles H., Romania's
Abandoned Children Deprivation, Brain Development, and the Struggle for
Recovery, Harvard University Press, Massachusetts, 2015;
2. ONICA-CHIPEA, Lavinia, BĂLŢĂTESCU, Sergiu, CHIPEA, Floare,
OPREA, Ionuţ, Studiu privind modul de integrare în societate a tinerilor care
au fost socializaţi în instituţiile de protecţia copilului în judeţul Bihor,
Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea, Oradea, 2008;
3. http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/HOTARARI
-DE-GUVERN/HG679-2003.pdf, Hotareare Nr.679 din 12 iunie 2003 privind
condiţiile de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul
asistentului maternal profestionist, accesat la data de 27.05.2017;
4. http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/ORDINE/O
35-2003.pdf, ORDIN Nr. 35 din 15 mai 2003 privind aprobarea Standardelor
minime obligatorii pentru asigurarea protectiei copilului la asistentul maternal
profesionist si a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde,
accesat la data de 27.05.2017;
5. http://www.mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/copil_an2016.pdf, Evoluţii
în domeniul protecţiei copilului, accesat la data de 27.05.2017;
6. http://www.copii.ro/transparenta/statistici-page/, Autoritatea Naţională pentru
Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Statistici, accesat la data de
27.05.2017;
7. http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/statistici, Ministerul
Muncii și Justiției Sociale, Statistici, accesat la data de 27.05.2017;
8. http://www.insse.ro/cms/, Institutul Național de Statistică, accesat la data de
27.05.2017.