Sunteți pe pagina 1din 12

Rasini diacrilice compozite

• Material compozit = material alcatuit din 2 faze distincte


• Utilizare:
– Directa (in cabinet)
– Indirecta (in laborator)

• Avantaje
– materiale estetice, cu bună păstrare în timp a cromei
– preparare conservativă a cavităţilor
– conductivitate termică redusă
– utilizare în variate situaţii clinice
– aderă la ţesuturile dure dentare – tehnici adezive
– percolare marginală mai scăzută
– colorare la interfaţă mai redusă
– “armarea” structurilor dentare restante
– posibilitatea reoptimizării restaurărilor
• Dezavantajele RDC pentru restaurări directe
- adaptare marginală necorespunzătoare în special la pragul gingival datorită:
– contracţiei de polimerizare
– posibilităţii reduse de fulare
– necesită izolare cu digă !!!!
– restaurări mai dificil de realizat şi mai costisitoare decât cele de amalgam:
– restaurare în mai multe etape
– tehnica de inserare şi fulare mai dificilă
– refacerea punctelor de contact proximale mai dificilă
– procedee de finisare mai pretenţioase
– rată mare de uzură în special în zonele laterale

• Necesitatea introducerii RDC pentru restaurări indirecte


Îmbunătăţiri aduse
- Modificarea şi combinarea tehnicilor de polimerizare
- Modificare tehnologiei de obţinere a umpluturii anorganice = hibridă (posibilitatea
introducerii unui % mai mare)
- Creşterea % de umplutură anorganică = rigiditate, duritate, rezistenţă mecanică, reducerea
contracţiei de polimerizare şi termice

• Indicaţii
– sigilare şanţuri şi fosete
– modificări ale volumului, cromaticii coronare
– faţete directe
– închideri de diasteme /treme
– lineri + adezivi universali
– obturaţii
– faţete şi inlay indirecte
– reconstituirea bonturilor
– restaurări protetice fixe fizionomice sau mixte clasice
– punţi adezive
– cimenturi diacrilice pentru lucrări protetice fixe fizionomice
– reparaţii ale componentei fizionomice
– imobilizări adezive

• Contraindicaţii
– imposibilitatea izolării câmpului operator
– situaţii ocluzale nefavorabile când stopurile ocluzale se realizeaza pe materialul restaurator
– alergii

Compoziţie RDC
Sisteme trifazice:
– faza organică (continuă)
– faza anorganică (discontinuă) = umplutura
– agenţi de cuplare silanici
Faza anorganică, după tratare cu un silan este uniform dispersată în faza organică.
Faza organică conţine monomeri care, prin polimerizare, formează o reţea tridimensională în care e
înglobată umplutura anorganică.

Faza organică (răşina)


– monomeri de bază
– monomeri de diluţie
– sisteme de iniţiere a polimerizării
– aditivi

Monomeri de bază
=compuşi dimetacrilici (bifuncţionali) cu masă moleculară mare (vâscozitate mare), contracţie de
polimerizare mică
- Grad redus de umectare a ţesuturilor
- Imposbilitatea introducerii umpluturii anorganice
- Necesitatea utilizării monomerilor de diluţie
- cel mai cunoscut este Bis-GMA (răşina lui Bowen –1958-1962)

Grupări fenil aromatice = rigiditate


Grupări hidroxil terminale = caracter hidrofil, leg de H intermoleculare
= UDMA – natură alifatică sau aromatică
- Vâscozitate relativ redusă (nu necesită întotdeauna monomeri de diluţie)

Polimerizare prin adiţie = răşină intens ramificată (densă), cu bune proprietăţi mecanice
Monomeri de diluţie
= compuşi mono-, di- sau trifuncţionali (cu 1, 2, 3 grupe polimerizabile) cu masă moleculară redusă,
deci cu vâscozitate redusă, fiind introduşi în faza organică pentru a dilua monomerii de bază cu
vâscozitate crescută

Efecte asupra proprietăţilor RDC:


- Creşte capacitatea RDC de umectare a ţesuturilor dentare
- Conversie crescută la polimerizare
- Caracter hidrofil mai accentuat decât monomerii de bază

Proprietăţile RDC sunt influenţate de tipul şi proporţia monomerilor de diluţie: monomerii f. fluizi/
cantităţi mari
- creşterea contracţiei de polimerizare
- creşte hidrofilia (absorbţia de apă)
- reducerea proprietăţilor mecanice
= EGDMA (etilenglicol dimetacrilat) n=1
- TEGDMA n=3
- = HEMA (hidroxi etil metacrilat)

Sisteme de iniţiere a polimerizării= substanţe care pun în libertate radicali liberi

Autopolimerizare (iniţiere chimică)


- Iniţiator – peroxid de benzoil (POB) (în bază)
- Accelerator – amină terţiară aromatică (N,N – dietanol p-toluidina) (în catalizator)
- Avantaje– polimerizare uniformă, lipsă aparatură
- Dezavantaje – instabilitate cromatică, toxicitate acceleratori aminici, risc înglobare
aer în cursul mixării, limitare timp de lucru

Termopolimerizarea (iniţiere prin căldură)


- Identic cu RA

Fotopolimerizarea (iniţiere prin lumină)


- Prezenţa substanţelor fotosensibile la diverse lungimide undă
- CQ = camforchinona (460-470nm)
- N,N-dimetil-aminoetilmetacrilat (DMAEM)
- CQ absoarbe lumina şi se combină cu amina = complex ce se descompune punând în libertate
radicali liberi

- Fotopolimerizarea (iniţiere prin lumină) - caracteristici


• înaintea expunerii la sursa de lumină, creşterea vâscozităţii este minimă = timp de
lucru nelimitat
• după expunerea la lumină- polimerizare rapidă: 10s - 1min. (“priză la comandă”)
• activare iniţial în straturile de la suprafaţă, unde intensitatea luminii este maximă
• intensitatea luminii la distanţa x de suprafaţa materialului este: I x=Ioe-x, unde Io
=intensitatea luminii la suprafaţă şi  este coeficientul de absorbţie al materialului =
profunzime de polimerizare limitată
- Sisteme duale de iniţiere a polimerizării
• Auto + foto = în cabinet
• Foto + termo (postpolimerizare) = în laborator

Aditivii
=compuşi chimici cu diverse funcţii (sub 1% din faza organică):
- inhibitori de polimerizare – asigură posibilitatea de păstrare îndelungată a
RDC
- hidrochinona – auto şi termopolimerizabile,
- BHT hidroxitoluen butilat - fotopolimerizabile
- stabilizatori UV – absorb radiaţiile UV, care pot provoca îmbătrânirea RDC
(modificare culorii)
- coloranţi – oxizi metalici
- impurităţi

Faza anorganică (umplutura)


= Influenţează proprietăţile RDC prin:
- Tip = cuarţ, silice coloidală, sticle, aluminosilicat de Li, borosilicat de Li, sticle pe bază
de oxid de Ba, stronţiu sau Zr
- Dimensiune şi distribuţie (omogenă sau heterogenă) care vor determina proporţia
în RDC
- Dimensiune mare = lustruire dificilă = suprafaţă mai rugoasă
- Distribuţie heterogenă (particule de dimensini variate) = proporţie mai mare
- Proporţie mai mare = vezi efecte pozitive (începutul cursului)
- Proporţie 30% - 90% greutate = 17 – 60% volum
Dimensiune
• macroumplutură (nu mai sunt) – 0,1-100 μm
• microumplutură
– omogenă - 0,01-0,05 μm – 20%volum
– heterogenă – 10-40 μm (particule prepolimerizate)+ 0,01-0,05 μm – 60%volum
• hibridă (omogenă / heterogenă) – 83%greutate
– 75% - macroumplutura modernă = midiumplutură (small particle) 1-10μm
– 8% miniumplutură (fine particle) – 0,1-1 μm
• microhibridă
– miniumplutură
– microumplutură
• nanoumplutură (0,1 – 100 nm) – 69% volum = 95% greutate

Agenţii de cuplare (silanii)


= asigură dispersarea uniformă a umpluturii în faza organică şi o legătură puternică şi stabilă în timp
între cele 2 faze (A174)
• tratarea umpluturii anorganice cu silani X-Si(OR) 3 duce la formarea unor legături chimice între
silani şi suprafaţa particulelor de umplutură = silanizare.
• umplutura anorganică astfel tratată se dispersează în faza organică
• la polimerizarea compozitului, gruparea polimerizabilă a silanilor participă la reacţia de
polimerizare împreună cu gruparea monomerului, asigurând legarea chimică de matricea
organică

CLASIFICARE
• După tipul matricei organice
– pe bază de Bis-GMA
– pe bază de UDMA
– Pe bază de silorani
– mixte
– alţi monomeri de bază
• După consistenţa iniţială
– fluide (sigilare)
– flowable
– vâscoase
– Condensabile (packable)
• În funcţie de dimensiunea particulelor

Imagini SEM
a.hibrid
b.microhibrid

c.nanohibrid
Proprietăţile compozitelor de laborator-mult îmbunătăţite din toate punctele de vedere datorită:
n umpluturii anorganice în proporţie mult mai mare (până 95%greutate)
n posibilităţilor de ranforsare (vezi FRC)
n Fotopolimerizare + postpolimerizare care creşte rata conversiei de polimerizare (termo, baro)
η posiblităţilor mai extinse de lustruire a suprafeţelor

Polimerizarea RDC
Contracţia de polimerizare
• Între 1.8- 3.5 % în funcţie de:
• % mai mare monomer de bază
• % mai mare umplutură care nu ia parte la reacţia de polimerizare
• reducerea cantităţii de material polimerizat per etapă

Profunzimea polimerizării depinde de:


• Compoziţia RDC:
• gradul de opacitate al materialului (opac = 1mm)
• % şi dimensiunea umpluturii – microumplutură reflectă lumina – necesită intensităţi
şi timp mai scurt decât hibride
• % CQ
• Caracteristicile lămpii de fotopolimerizare
• Intensitatea iradierii
• verificări lampă şi schimb
• diametru mare cap activ
• compatibilitatea între sursa de lumină şi materialul compozit (variaţii ale intensităţii
luminoase până la 10 ori pentru aceeaşi lungime de undă - 470nm)
• Tehnica de fotopolimerizare
• distanţa de la sursa de lumină
• modul în care se realizează fotopolimerizarea - traversând sau nu alte ţesuturi/
materiale respectarea timpului de expunere indicat de producător
• creşterea timpului de expunere la lumină

Proprietati RDC
Proprietăţi termice
o Depind de % de umplutură
o Coeficientul dilatării termice depinde invers proporţional de conţinutul în umplutură
anorganică percolarea lichidelor de-a lungul marginilor obturaţiei
Proprietăţi mecanice
Depind de:
• Tipul şi proporţia umpluturii
• particulele anorganice = bariere împotriva propagării fisurilor
• hibride şi nano au proprietăţi mecanice optime
• compozite cu microumplutură (sub 50%) - slabe
• Eficienţa silanului
• Gradul porozităţii după priză
• auto mai poroase decât foto, mai poroase decât duale cu postpolimerizare prin
termobaropolimerizare
• strat extern în contact cu atmosfera e poros, datorită efectului inhibitor al O asupra
polimerizării – termobaropolimerizare finală în atmosferă de azot

material Rezistenta Rezistenta Rezistenta Modul Rezistenta Abrazie


compresie tractiune flexiune elasticitate la fractura
(Mpa) (Mpa) (Mpa) (Gpa) (Mpa/mm2)
RDC 260 50 80 6 0.9 -58
micro

RDC 410 70 140 14 1.4 -50


hibride

RDC 450 90 170 15 1.4 -48


nano

Smalţ 400 10 - 90 - -58


dentar

Duritate dependentă de % şi dimensiune particule


Caracteristicile suprafeţei
Rugozitatea apare în timp prin:
• abrazia matricei organice şi expunerea particulelor de umplutură (mai ales hibride)
• expunerea porilor la suprafaţă, prin abrazie (mai ales auto, f. rar cele postpolimerizate în
laborator)
• prelucrare mecanică şi lustuire incorectă
• expunerea porilor la suprafaţă (RDC autopolimerizabile)
• RDC hibrid abrazat
Rezistenţa la abrazie
• importanţă majoră în restaurările pe dinţi posteriori
• abrazia poate fi accelerată de factori chimici - acizi
• majoritatea RDC hibride moderne directe au o rată de uzură 10-30 m/an (standard ISO: 50
m/an )
• evaluare clinică microscopică la marginile cavităţii

Proprietăţi optice
n iniţial excelentă similitudine cu dinţii naturali
n finisare şi lustruire reduc luciul
n abrazie
n acumulare placă bacteriană = pigmentare RDC
+
n îmbătrânirea matricei polimerice sub acţiunea UV
n RDC laborator mai bine păstrare culoare în timp

Proprietăţi chimice şi biocompatibilitate


n citotoxicitatea compuşilor RDC
n eliberare constituenţi prin hidroliza monomerului restant – rezultă formaldehidă =
toxic şi alergen
n efectele produşilor plăcii bacteriene acumulate datorate finisării necorespunzătoare
n aplicarea RDC în zone greu accesibile curăţirii artificiale şi/sau naturale accentuează procesele
inflamatorii ale parodonţiului marginal

Adeziune
n Cimentare exclusiv prin tehnici adezive, cu cimenturi adezive din RDC
n RDC nu aderă decât mecanic de schelet metalic – lucrări protetice metalo-compozite
neindicate

Indicaţii RDC laborator


n Inlay
n Onlay
n Faţete
n Coroane înveliş zone frontale (eventual)
Indicaţii FRC
- Coroane înveliş
- Punţi de 3 elemente
- Şine imobilizare
- Ştifturi prefabricate
RDC armate cu fibre de ranforsare (FRC)----tesatura, impletit, plasa
Aplicaţii ale fibrelor de ranforsare în restaurări indirecte
1) Punţi adezive

2) Punţi dentare 3 elemente


Aplicaţii ale fibrelor de ranforsare în restaurări directe
1) Retentori ortodontici

2) Punţi provizorii imediate: -dinte artificial acrilat


-dinte natural
3) Ştifturi prefabricate
– Fibre de sticlă
– Fibre de polietilenă