Diana BENCHECI, Natalia PUTINĂ, Alexandru SOLCAN

100 de întrebări și răspunsuri

despre alegerile din Republica Moldova

Ghid de educație electorală pentru tineri

Chișinău 2018
CZU 342.8(478)(036)
B 44

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții

Bencheci, Diana.
100 de întrebări şi răspunsuri despre alegerile din Republica Moldova : Ghid
de educaţie electorală pentru tineri / Diana Bencheci, Natalia Putină, Alexandru
Solcan; Proiectul "Alegerea este a TA – educaţie electorală a tinerilor din raionul
Cahul". – Chişinău : S. n., 2018 (Tipogr. "Print-Caro"). – 67 p. : fig., tab.
Apare cu susţinerea financiară a Fondului de Prietenie al Ambasadorului
oferit de Dep. de Stat al SUA. – 100 ex.
ISBN 978-9975-56-509-7.
342.8(478)(036)
B 44

Diana Bencheci, Natalia Putină, Alexandru Solcan

Acest ghid este realizat în cadrul proiectului ,,Alegerea este a TA - educaţie

electorală a tinerilor din raionul Cahul’’, cu susținerea financiară a Fondu-
lui de Prietenie al Ambasadorului oferit de Departamentul de Stat al SUA.
Departamentul de Stat al SUA nu subscriu și nu poartă răspundere pentru
ideile, opiniile și concluziile prezentate în publicație.

Design, procesare computerizată:

Centrul Internațional pentru Cooperare în Educație și Cercetări ICCER, str. Cetatea
Albă 3, of. 10, mun. Chișinău, MD – 2009
e-mail: iccer.moldova@gmail.com
http://iccer-moldova.com

Redactori tehnici:
Galina Manole, Cristina Maxian

Apariție:
Februarie, 2018

Distribuire gratuită

ISBN ISBN 978-9975-56-509-7.

 Ghidul de educație electorală pentru tineri reflectă întrebări și răs-
punsuri la cele mai diverse subiecte privind procesul electoral, desfășurarea
unui scrutin electoral, etapele de votare cu explicaţii despre procedură, atribu-
țiile și modalitatea de formare a instituțiilor elective din Republica Moldova,
aspecte negative de reflectare a campaniei electorale în mass-media și la între-
vederile cu alegătorii, cât și recomandări pentru identificarea acestora.
Prezentul ghid reprezintă un suport cognitiv pentru tineri, în scopul
determinării acestora să VOTEZE CONȘTIENT, fără a oferi indicații cu
valoare prescriptivă sau obligatorie.
Centrul Internațional pentru Cooperare în Educație și Cercetări ICCER
și Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative, USM
au desfăşurat iniţiativa de informare și educaţie electorală a tinerilor în cadrul
Campaniei de educație electorală “Implică-te. Alegerea este a TA”. Proiectul a
avut drept obiectiv informarea alegătorilor cu privire la procesul electoral, să
încurajeze tinerii să se implice activ și conștient la alegeri, astfel încât interese-
le lor să fie reprezentate de guvernare; să informeze tinerii alegători cu privire
la metodele murdare posibile a fi folosite de unii concurenţi electorali într-o
campanie electorală, astfel încât ei să ia o decizie pe baza unor informaţii au-
tentice.
Ghidul este realizat în cadrul proiectului ,,Alegerea este a TA - edu-
caţie electorală a tinerilor din raionul Cahul’’, cu susținerea financiară a
Fondului de Prietenie al Ambasadorului oferit de Departamentul de Stat al
SUA.
Autorii

3
 CUPRINS

Informații generale despre alegeri

1. Ce sunt alegerile ? ...............................................................................................8
2. Ce tipuri de alegeri sunt în Republica Moldova? ....................................8
3. Care sunt drepturile electorale principale ale cetățeanului? ............8
4. Cine nu poate fi ales? .........................................................................................8
5. Cât de des au loc alegerile? .............................................................................9
6. Care sunt principiile ce stau la baza participării la alegeri? ..............9
7. Care sunt principalele acte normative care reglementează
modul de organizare a alegerilor în Republica Moldova? ............... 10
8. Care sunt organele responsabile pentru organizarea alegerilor
și care sunt prerogativele lor? .................................................................... 10
9. Ce reprezintă Registrul de Stat al alegătorilor? ................................... 12
10. Alegătorii aflați în străinătate sunt înscriși în Registrul de
Stat al alegătorilor? ......................................................................................... 13
11. Cum pot să-și exercite dreptul electoral cetățenii
aflați peste hotare? .......................................................................................... 13
12. Unde pot vota cetățenii aflați peste hotare? ......................................... 13
13. Unde cetățenii pot vizualiza lista secțiilor de votare? ...................... 13
14. Ce reprezintă listele electorale? ................................................................. 14
15. Cum sunt întocmite listele electorale pentru secţiile de
votare constituite în afara Republicii Moldova? .................................. 14
16. Cum pot vota cetățenii care își schimbă domiciliul
după întocmirea listelor electorale? ........................................................ 14
17. Unde și cum putem verifica listele electorale? .................................... 15
18. Cine poate fi înscris în lista electorală suplimentară? ...................... 15
19. Ce înseamnă sistem de vot mixt? ............................................................... 16
20. Ce înseamnă “circumscripţia electorală” și
„circumscripţie naţională”? ..................................................................................... 16
21. Ce înseamnă „ circumscripţie uninominală”? ....................................... 17
22. Cum sunt constituite circumscripțiile uninominale? ........................ 17
23. Cum sunt luate în considerare, în procesul de constituire
a circumscripțiilor uninominale, interesele minorităților
naționale și a unității teritoriale autonome Găgăuzia? ..................... 18
24. Cum sunt constituite circumscripţiile uninominale
în localitățile din stânga Nistrului? ........................................................... 18
25. Cum sunt constituite circumscripţiile uninominale

4
 peste hotarele Republicii Moldova? ......................................................... 18
26. Cine asigură mijloacele necesare pentru
desfășurarea alegerilor? ................................................................................ 19
27. Cine este funcţionarul electoral? .............................................................. 19
28. Se permite finanțarea alegerilor din străinătate? ............................... 20
29. Cum sunt finanțate campaniile electorale? ........................................... 20
30. Ce sunt rapoartele privind finanţarea campaniilor electorale? .... 21
31. Ce înseamnă desemnarea candidaților? ................................................. 21
32. Cine are dreptul să desemneze candidați pentru alegeri? .............. 21

Procedura de vot
33. Când are loc votarea? ..................................................................................... 22
34. Unde se efectuează votarea? ....................................................................... 22
35. Cum se efectuează votarea? ......................................................................... 22
36. În baza căror acte de identitate se efectuează votarea? ................... 22
37. Care este procedura de completare a buletinului de vot? ............... 23
38. Care buletine de vot sunt declarate nevalabile? .................................. 23

Partidele politice din Republica Moldova

39. Ce este un partid politic? ............................................................................... 24
40. Care este rolul partidelor în societate? ................................................... 24
41. Care sunt atributele de bază ale partidelor politice? ........................ 25
42. Cine au dreptul să fie membri ai unui partid politic? ........................ 25
43. La câte partide simultan un cetățean poate fi membru? ................. 26
44. Cum putem adera la un partid politic? .................................................... 26
45. Care sunt partidele care la moment (2018) sunt
reprezentate în Parlamentul Republicii Moldova? ............................ 27

Alegerile parlamentare
46. Cine poate candida la funcția de deputat în Parlament? ................. 28
47. Cum se stabilește data alegerilor parlamentare? ............................... 28
48. Cum sunt desemnați candidaţii din partea partidelor? ................... 28
49. Care este procedura de înregistrare a candidaților
la funcţia de deputat în Parlament? .......................................................... 29
50. De câte semnături are nevoie un candidat pentru
circumscripţia uninominală? ...................................................................... 29
51. Pot fi modificate listele de candidaţi
din circumscripţia naţională? ..................................................................... 29

5
52. Candidatul din circumscripţia uninominală
își poate retrage candidatura? .................................................................... 30
53. Când începe campania electorală pentru
alegerile Parlamentului? ............................................................................... 30
54. Care sunt condiţiile speciale ale votării în cadrul
alegerilor Parlamentului? ............................................................................. 30
55. Cum își exercită dreptul de vot alegătorii înregistraţi în
listele electorale în circumscripţiile uninominale constituite
pentru localităţile din stânga Nistrului? ................................................. 31
56. Cetăţenii Republicii Moldova care, în ziua alegerilor,
se află peste hotarele ţării şi care nu se înregistrează
în prealabil îşi pot exercita dreptul de vot? .......................................... 31
57. Care este pragul de reprezentare pentru alegerile
în circumscripţia naţională? ........................................................................ 32
58. Care este procedura de alegere a deputatului
în circumscripţia uninominală? ................................................................. 32
59. Cum sunt atribuite mandatele obţinute în circumscripţia
naţională și în circumscripţia uninominală? ......................................... 32
60. Cine confirmă rezultatele alegerilor și validează
mandatele de deputat? .................................................................................. 33
61. Când alegerile pot fi declarate nule? ........................................................ 34
62. Când sunt organizate alegeri parțiale? .................................................... 34
63. Când se organizează alegeri noi? ............................................................... 34

Informații generale privind autoritățile statului care se

formează pe bază de alegeri: Parlamentul Republicii Moldova,
Președintele Republicii Moldova, primarii și consilierii locali
64. Care este rolul Parlamentului Republicii Moldova? .......................... 35
65. Care sunt atribuțiile Parlamentului? ........................................................ 35
66. Care este modul de funcționare a Parlamentului? ............................. 36
67. Care este structura Parlamentului? .......................................................... 37
68. Cine poate candida la funcția de Președinte? ....................................... 39
69. Care este modalitatea de alegere a Președintelui? ............................. 39
70. Care este rolul instituției Președintelui Republicii Moldova? ....... 41
71. Care sunt funcțiile Președintelui în raport cu Parlamentul? ................. 41
72. Care sunt atribuțiile Președintelui? .......................................................... 42
73. Ce înseamnă autoritate publică locală? .................................................. 43
74. Care este relația dintre autoritățile publice locale și centrale? .... 44
75. Cum se stabilește componența și numărul de consilieri? ............... 44
6
Agitația electorală
76. Cine are dreptul să desfășoare agitația electorală? ........................... 46
77. Care sunt metodele principale permise de agitație electorală? .... 47
78. Ce reprezintă o campanie electorală? ...................................................... 47
79. Ce este publicitatea electorală? .................................................................. 48
80. Cum este difuzată publicitatea electorală? ............................................ 48
81. Ce înseamnă minim de locuri speciale de afişaj electoral? ............. 49
82. Ce informație poate să difuzeze mass-media în
ziua precedentă zilei votării și în ziua votării? .................................... 49
83. Ce informație este contrar legii a fi difuzată în ziua
precedentă zilei votării și în ziua votării? .............................................. 49

Informarea electorală
84. Care sunt sursele de informare electorală? ........................................... 50
85. Ce este mass-media? ....................................................................................... 50
86. Ce reguli trebuie să respecte instituțiile mass-media într-o
campanie electorală în raport cu concurenții electorali? ................ 51
87. Cum poate fi evitat favoritismul politic? ................................................ 52
88. Cum influențează TV și Internetul deciziile
politice ale cetățenilor? .................................................................................. 52
89. Care sunt știrile ce trebuiesc evitate? ...................................................... 53
90. Ce sunt știrile false (fake news)? ............................................................... 53
91. Cum să identifici o știre falsă? .................................................................... 54
92. Care sunt recomandările pentru comportamentul deontologic
al instituțiilor mass-media în campania electorală? .......................... 55
93. Ce este manipularea politică informațională? ..................................... 56
94. Care sunt instrumentele de manipulare politică? .............................. 57
95. Care sunt metodele de manipulare a electoratului? .......................... 57
96. Сare sunt mijloacele informaționale utilizate pentru
schimbarea intenționată a conținutului mesajelor? .......................... 58
97. Care e specificul periculos al discursului politic
al politicienilor la întrevederile cu electoratul? .................................. 59
98. Ce sunt cadourile electorale? ...................................................................... 61
99. Сare sunt formele de rezistență la manipulare politică? ................. 62
100. Cum sunt prevăzute ilegalitățile electorale
în legislația națională? ................................................................................... 63
Glosar ................................................................................................................ 64

7
 Informații generale despre alegeri

Ce sunt alegerile ?
Alegerile reprezintă acțiunea care se efectuează conform unor
norme legale fixe și prestabilite, pentru desemnarea prin vot a unui
candidat (persoană sau partid politic) destinat să îndeplinească anumi-
te funcții în organele elective ale statului.

Ce tipuri de alegeri sunt în Republica Moldova?

Conform legislației Republicii Moldova, cetățenii își aleg repre-
zentanții atât la nivel național, cât și local. La nivel național cetățenii
aleg Președintele și deputații în Parlament. La nivel local sunt aleși
consilierii municipali, raionali și locali, precum și primarii.

Care sunt drepturile electorale principale

ale cetățeanului?
Constituția Republicii Moldova conferă cetățenilor dreptul de a
alege şi dreptul de a fi ales (art. 38).
Dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au
împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepţia
persoanelor recunoscute incapabile prin hotărâre definitivă a instanţei
de judecată.
Dreptul de a fi ales îl au cetăţenii Republicii Moldova cu drept de
vot, care întrunesc condiţiile prevăzute de codul electoral.

Cine nu poate fi ales?

Nu pot fi aleşi:
 militarii cu serviciul în termen;
 persoanele care sunt condamnate la închisoare (privaţiune de liber-
tate), precum şi persoanele care au antecedente penale nestinse;
 persoanele private de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere prin
hotărâre judecătorească definitivă.
8
 cetăţenii Republicii Moldova care, în virtutea funcţiei pe care o de-
ţin, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor organizaţii
social-politice, precum şi persoanele cu înaltă funcţie de răspundere
al căror mod de numire sau de alegere este reglementat de Constitu-
ţia Republicii Moldova şi/sau de legile organice.

Cât de des au loc alegerile?

Conform Constituției Republicii Moldova, alegerile de toate nive-
lele au loc o dată la patru ani. În anumite cazuri, prevăzute de Consti-
tuție și legislația electorală, sunt organizate alegeri anticipate.

Care sunt principiile ce stau

la baza participării la alegeri?
Cetăţeanul Republicii Moldova participă la alegeri prin vot uni-
versal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Prin vot universal înțelegem faptul că cetăţenii Republicii Moldova
pot alege şi pot fi aleşi fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine et-
nică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine
socială.
Prin vot egal înțelegem că:
 în cadrul oricărui scrutin, fiecare alegător are dreptul la un singur
vot. Fiecare vot are putere juridică egală.
 în cadrul alegerilor parlamentare, fiecare alegător are dreptul să
voteze cu două buletine – unul pentru circumscripţia naţională şi
celălalt pentru circumscripţia uninominală. Fiecare vot are putere
juridică egală.
Vot direct presupune că alegătorul votează personal. Votarea în
locul unei alte persoane este interzisă.
Vot secret, adică votarea la alegeri sau referendum este secretă,
excluzându-se astfel posibilitatea influenţării voinţei alegătorului. Or-
ganele electorale sunt obligate să creeze şi să asigure condiţiile necesa-
re pentru exercitarea votării secrete.

9
 Vot liber exprimat. Nimeni nu este în drept să exercite presiuni
asupra alegătorului pentru a-l face să voteze sau să nu voteze, precum
şi pentru a-l împiedica să-şi exprime voinţa în mod independent.

Care sunt principalele acte normative care reglementează modul

de organizare a alegerilor în Republica Moldova?
Modul de organizare și desfășurare a alegerilor în Republica Mol-
dova este reglementat de următoarele acte:
 Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994 cu modifi-
cările ulterioare;
 Tratatele internaționale și regionale ratificate de Republica Moldova
pe segmentul electoral;
 Codul electoral al Republicii Moldova adoptat la 21 noiembrie 1997
și amendat ulterior, care a reunit toate actele legislative referitoare
la alegerile prezidenţiale, parlamentare şi locale, fiind unificate pro-
cedurile electorale;
 Alte legi adoptate de Parlamentul Republicii Moldova care conțin
prevederi ce se referă la domeniul electoral; regulamente și instruc-
țiuni adoptate de Comisia Electorală Centrală.
 Cele mai relevante acte normative, regulamente și instrucțiuni cu
referire la reglementarea procesului electoral sunt disponibile pe
pagina web a Comisiei Electorale Centrale (http://www.cec.md).

Care sunt organele responsabile pentru organizarea alegerilor și

care sunt prerogativele lor?
Organele electorale sunt instituțiile care organizează desfăşurarea
alegerilor Parlamentului, pentru funcția de Președinte al Republicii
Moldova, în autorităţile administraţiei publice locale, precum şi desfă-
şurarea referendumurilor

10
 Sistemul organelor electorale:

Comisia Electorală Centrală (CEC) – organ de stat, care activează

permanent şi care este constituit pentru realizarea politicii electorale,
organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri cu vot deli-
berativ: un membru este desemnat de către Preşedintele Republicii Mol-
dova, opt membri - de către fracţiunile parlamentare, proporţional numă-
rului de mandate obţinute. CEC este asistat de către un aparat de lucru.
Comisia Electorală Centrală, cu cel puţin 55 de zile înainte de ale-
geri, constituie circumscripţiile electorale care corespund, de regulă, ho-
tarelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii
Moldova, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, municipiilor Chişinău şi
Bălţi. Pentru alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile republi-
cane, circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie
se constituie în acelaşi termen, dacă codul nu prevede altfel.
Consiliile electorale de circumscripţie se constituie dintr-un nu-
măr impar de membri, de cel puţin 7 şi de cel mult 11 persoane, dintre
care în consiliile de circumscripţie de nivelul doi cel puţin 3 persoane
trebuie să dețină studii juridice superioare sau cu studii în domeniul
administraţiei publice.

11
 Secţiile de votare şi birourile electorale ale
secţiilor de votare
Pentru a efectua votarea şi numărarea voturilor, circumscripţiile elec-
torale se divizează în secţii de votare. Secţiile de votare se constituie de
către consiliile electorale de circumscripţie în localităţi, în baza propuneri-
lor primarilor oraşelor (municipiilor), sectoarelor şi satelor (comunelor),
cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor, şi vor cuprinde cel puţin
30 şi cel mult 3000 de alegători.
Secţii de votare speciale pot fi constituite pe lângă spitale, sanato-
rii, maternităţi, aziluri şi cămine pentru bătrâni. Aceste secţii de votare
trebuie să includă cel puţin 30 de alegători.
Persoanele care îşi satisfac serviciul militar votează la secţia de vo-
tare din localitatea în care este dislocată unitatea militară.

Ce reprezintă Registrul de Stat al alegătorilor?

Registrul de Stat al alegătorilor reprezintă un sistem informaţional
unic integrat de evidenţă a alegătorilor din Republica Moldova, des-
tinat colectării, stocării, actualizării şi analizei informaţiei referitoare la
cetăţenii Republicii Moldova care au atins vârsta de 18 ani şi nu au inter-
dicţii legale de a alege. Modul de formare, administrare, corectare şi actua-
lizare a Registrului de Stat al alegătorilor se stabileşte prin hotărârea Co-
misiei Electorale Centrale.
Registrului de Stat al alegătorilor constituit în baza Registrului de
Stat al populaţiei, a cărui autoritate deţinătoare pune gratuit la dispozi-
ţia Comisiei, în fiecare an, cel târziu până la data de 31 ianuarie, pre-
cum şi periodic, iar în cazul desfăşurării alegerilor – şi odată cu anunţa-
rea datei alegerilor, datele şi informaţiile necesare întocmirii şi actuali-
zării Registrului de Stat al alegătorilor.
În baza Registrului de Stat al alegătorilor se formează listele elec-
torale.

12
 Alegătorii aflați în străinătate sunt înscriși
în Registrul de Stat al alegătorilor?
Alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, precum şi ale-
gătorii aflaţi temporar în străinătate, la CEREREA LOR, se înscriu în
Registrul de Stat al alegătorilor cu datele corespunzătoare ultimei
adrese de domiciliu sau de reşedinţă.

Cum pot să-și exercite dreptul electoral

cetățenii aflați peste hotare?
Cetăţenii Republicii Moldova care domiciliază în afara ţării benefi-
ciază de drepturi electorale depline în condiţiile stabilite de Codul Elec-
toral al Republicii Moldova. Misiunile diplomatice şi oficiile consu-
lare sunt obligate să creeze condiţii pentru ca cetăţenii să-şi exer-
cite liber drepturile lor electorale.

Unde pot vota cetățenii aflați peste hotare?

Pentru alegerile parlamentare și prezidențiale, pe lângă misiunile
diplomatice (inclusiv reprezentanţele permanente de pe lângă organi-
zațiile internaţionale) şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se
organizează UNA sau MAI MULTE secţii de votare pentru alegătorii
care se află în străinătate la data alegerilor. În afară de acestea, pot
fi organizate secţii de votare şi în alte localităţi. Organizarea acestor
secţii se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Gu-
vernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării
Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale.

Unde cetățenii pot vizualiza lista secțiilor de votare?

Lista secţiilor de votare se postează pe paginile oficiale ale:
 Comisiei Electorale Centrale,
 Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene,
 Biroului pentru Relaţii cu Diaspora şi pe
 site-urile misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale Repu-
blicii Moldova.
13
 Ce reprezintă listele electorale?
Listele electorale întocmite în baza Registrului de stat al alegătorilor
sunt liste ce cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot, care domiciliază ori îşi
au reşedinţa pe teritoriul unei secţii de votare. Alegătorul poate fi înscris
numai într-o singură listă electorală şi la o singură secţie de votare.
Regulamentul privind întocmirea, administrarea, difuzarea şi actualizarea
listelor electorale se aprobă de Comisia Electorală Centrală.

Cum sunt întocmite listele electorale pentru secţiile de votare

constituite în afara Republicii Moldova?
Pentru secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova,
listele electorale se întocmesc şi pe baza datelor colectate de conducă-
torii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare, care activează pe
teritoriul statelor respective. La începutul perioadei electorale, mi-
siunile diplomatice şi oficiile consulare aduc la cunoştinţa publică
şi actualizează listele electorale deţinute. Cu 25 de zile înainte de
ziua alegerilor, procedura de actualizare a listelor electorale încetează.
Listele actualizate se trimit imediat Comisiei Electorale Centrale.

Cum pot vota cetățenii care își schimbă domiciliul

după întocmirea listelor electorale?
În cazul în care alegătorul îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa în pe-
rioada dintre data întocmirii listelor electorale şi data alegerilor, biroul
electoral al secţiei de votare corespunzător domiciliului precedent,
la solicitarea alegătorului şi pe baza actului de identitate acceptat
pentru participarea la votare, îi eliberează un certificat pentru drept
de vot. Alegătorul care a primit certificat pentru drept de vot confirmă
primirea acestuia, semnând în lista electorală în dreptul numelui său, la
rubrica “Notă”, unde este indicată data eliberării, numărul certificatului
pentru drept de vot şi numele membrului biroului electoral care l-a elibe-
rat. În cazul alegerilor parlamentare în circumscripţii uninominale, certifi-
catul pentru drept de vot se eliberează dacă noul domiciliu este pe terito-
riul aceleiaşi circumscripţii uninominale.
14
 Unde și cum putem verifica listele electorale?

Listele electorale se fac accesibile în secţiile de votare, pre-

cum şi se plasează pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale cu
20 de zile înainte de ziua alegerilor. Un exemplar al listei se păstrea-
ză la primărie. Alegătorilor li se comunică, cel târziu cu 20 de zile înain-
te de ziua alegerilor, prin toate mijloacele de comunicare disponibile
(mass-media, telefon, afişe, internet), sediul secţiei de votare la care ei
vor putea vota.
Alegătorilor li se asigură posibilitatea de a lua cunoştinţă de listele
electorale şi de a verifica corectitudinea întocmirii lor. Ei au dreptul să
facă CONTESTAȚII împotriva neincluderii lor în listă sau excluderii din
ea, precum şi împotriva altor erori comise la înscrierea datelor despre
sine sau despre alţi alegători cel târziu în ziua precedentă zilei alegeri-
lor. Contestaţiile se examinează de către organele electorale respective
în decurs de 24 de ore, iar deciziile acestora pot fi contestate de subiec-
ţii interesaţi în instanţa de judecată, după procedura stabilită, în cazul
în care aceştia au primit refuz de corectare sau includere în listă.

Cine poate fi înscris în lista electorală suplimentară?

Alegătorii din raza secţiei de votare care nu sunt înscrişi în listele
electorale se înscriu într-o listă suplimentară la prezentarea documen-
tului ce atestă domicilierea lor în perimetrul secţiei de votare în cauză.
În aceeaşi listă suplimentară, în care se va indica numele şi prenumele
alegătorului, data şi locul naşterii, ultimul loc de domiciliu în Republica
Moldova, numărul de identificare de stat (IDNP), se înscriu şi:
a) alegătorii care au venit la secţia de votare cu certificatul pentru
drept de vot. În cazul alegerilor parlamentare în circumscripţii unino-
minale, al alegerilor locale sau referendumurilor locale vor fi acceptate
doar certificatele pentru drept de vot de pe teritoriul circumscripţiei
respective. Certificatul pentru drept de vot rămâne la biroul secţiei de
votare şi se anexează la lista suplimentară;

15
 b) persoanele deţinute pe baza unui mandat de arest până la pro-
nunţarea sentinţei judecătoreşti, persoanele condamnate la închisoare
(privaţiune de libertate) a căror sentinţă nu este definitivă, cele care
execută o sancţiune contravenţională sub formă de arest, persoanele
condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) prin hotărâre jude-
cătorească definitivă, aflate în instituţiile penitenciare;
c) alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă.

Ce înseamnă sistem de vot mixt?

În practica electorală ale diferitor state sunt cunoscute două sis-
teme de vot: majoritar și proporțional. Sistemul majoritar este atunci
când învingătorul ia totul. Majoritatea poate fi absolută sau relativă.
Alegerile parlamentare se desfășoară în circumscripții uninominale. În
calitate de candidați electorali pot fi persoane independente sau repre-
zentanții partidelor politice.
În cadrul sistemului de vot proporțional, mandatele sunt repartizate
proporțional numărului de voturi acumulate. Alegătorul votează o listă de
partid sau a unui bloc electoral, format din mai multe partide. Pentru a
evita fărâmițarea corpului legislativ în cadrul sistemului proporțional este
inclus pragul electoral, care în Republica Moldova este de 6 la sută din
numărul voturilor valabil exprimate în ansamblu pe țară.
Sistemul mixt în proporții diferite combină sistemul de vot
majoritar și cel proporțional. În Republica Moldova această pro-
porție este de 51/50, adică 51 de deputați sunt aleși în circum-
scripții uninominale în baza votului majoritar, iar alții 50 deputați
sunt aleși în circumscripția națională în baza votului reprezentă-
rii proporționale.

Ce înseamnă “circumscripţia electorală”

și „circumscripţie naţională”?
Circumscripţia electorală este unitatea electorală administrativă
în care se organizează şi se desfăşoară alegerile şi referendumurile. În

16
conformitate cu noul sistem electoral, alegerile Parlamentului au loc în
circumscripții naționale și circumscripții uninominale.
Circumscripţia naţională - circumscripţie electorală de nivel naţio-
nal în care se organizează şi se desfăşoară alegerile deputaţilor în Parla-
ment în baza votului reprezentării proporţionale pe listele de partid.

Ce înseamnă „ circumscripţie uninominală”?

Circumscripţie uninominală - circumscripţie electorală în care se
organizează şi se desfăşoară alegerile unui singur mandat de deputat în
Parlament în baza votului majoritar.

Cum sunt constituite circumscripțiile uninominale?

Pentru alegerile parlamentare sunt constituite 51 de circum-
scripţii uninominale, inclusiv pentru localităţile din stânga Nistru-
lui (Transnistria) şi peste hotare.
Circumscripţiile uninominale se aprobă de Guvern în baza deciziei
unei comisii independente, a cărei componenţă este stabilită prin hotă-
râre de Guvern.
La constituirea circumscripţiilor uninominale se va ţine cont de
următoarele criterii teritorial-demografice:
a) circumscripţiile electorale de pe teritoriul Republicii Moldova
aflat sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale vor avea la bază un
număr relativ egal de alegători şi vor cuprinde între 55000 şi 60000 de
alegători cu drept de vot;
b) devierea numărului de alegători între circumscripţiile electora-
le uninominale nu trebuie să depăşească 10%;
c) baza de calcul pentru formarea circumscripţiilor uninominale
constituie numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale la fiecare
secţie de votare de la ultimele alegeri generale;
d) circumscripţia uninominală se formează din localităţile unei
unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi sau, în scopul unei orga-
nizări optimale, din localităţile mai multor unităţi de acelaşi nivel.

17
 Cum sunt luate în considerare, în procesul de constituire
a circumscripțiilor uninominale, interesele minorităților
naționale și a unității teritoriale autonome Găgăuzia?
Circumscripţiile uninominale în care locuiesc compact minorităţile
naţionale vor fi constituite luându-se în considerare interesele acestora şi
ținându-se cont de hotarele unităţilor administrativ-teritoriale respective.
Circumscripţiile uninominale de pe teritoriul unităţii teritoriale
autonome Găgăuzia se vor constitui în aşa fel încât să nu depăşească
hotarele administrative ale autonomiei, totodată aceste circumscripţii
nu vor putea fi completate cu localităţi din afara autonomiei, luându-se
în considerare riscul diluării minorităţii naţionale.

Cum sunt constituite circumscripţiile uninominale

în localitățile din stânga Nistrului?
La constituirea circumscripţiilor uninominale pentru localităţile
din stânga Nistrului (Transnistria) se va ţine cont, în particular, de ur-
mătoarele criterii:
a) hotarele administrative ale unităţilor administrativ-teritoriale
de pe malurile drept şi stâng ale Nistrului, conform Legii privind orga-
nizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova;
b) datele din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv de cele în ba-
za înregistrării prealabile, conform procedurii stabilite prin regula-
mentul aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Cum sunt constituite circumscripţiile uninominale

peste hotarele Republicii Moldova?
La constituirea circumscripţiilor uninominale peste hotarele Re-
publicii Moldova se va ţine cont, în particular, de următoarele criterii:
a) informaţiile deţinute de către misiunile diplomatice şi oficiile
consulare ale Republicii Moldova din ţările de reşedinţă;
b) informaţiile deţinute de către autorităţile publice centrale, in-
clusiv datele statistice oficiale relevante;

18
 c) informaţiile obţinute în rezultatul înregistrării prealabile a cetă-
ţenilor aflaţi în străinătate, conform procedurii stabilite prin regula-
mentul aprobat de Comisia Electorală Centrală;
d) numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent;
e) alte date relevante, obţinute de autorităţile publice centrale, la
solicitare, din partea autorităţilor ţării gazdă în condiţiile legii;
f) la stabilirea hotarelor circumscripţiilor constituite peste hotare,
Comisia va acţiona în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern
şi va ţine cont de zonele geografice relevante precum: ţările membre
ale Uniunii Europene, Norvegia, Islanda, Elveţia, Liechtenstein, San Ma-
rino, ţările din Europa de Sud-est care nu sunt membre ale Uniunii Eu-
ropene, Turcia, Israel; ţările membre ale Comunităţii Statelor Indepen-
dente, Ucraina, Georgia, Asia, Orientul Mijlociu; America de Nord, Ame-
rica de Sud, Africa, Australia, Noua Zeelandă, luându-se în considerare
hotarele statelor care nu vor putea fi intersectate pe interior.

Cine asigură mijloacele necesare pentru

desfășurarea alegerilor?
Cheltuielile legate de pregătirea şi desfăşurarea alegerilor le su-
portă statul. Cuantumul mijloacelor financiare este stabilit de Parla-
ment în limitele prevăzute de legea bugetului de stat pe anul în care au
loc alegerile. Propunerile respective se înaintează Guvernului de către
Comisia Electorală Centrală. După examinarea lor, Guvernul le prezintă
spre aprobare Parlamentului. În cazul în care cheltuielile pentru anul în
curs nu sunt prevăzute în bugetul de stat, cuantumul acestora se stabi-
leşte de Parlament, la propunerea Comisiei Electorale Centrale.

Cine este funcţionarul electoral?

Funcţionar electoral este o persoană fizică care activează sau a
activat, în condiţiile Codului electoral, în calitate de membru al consi-
liului electoral al circumscripţiei electorale sau al biroului electoral al
secţiei de votare

19
 Se permite finanțarea alegerilor din străinătate?
SE INTERZICE finanţarea directă sau indirectă, precum şi susţine-
rea materială sub orice formă a grupurilor de iniţiativă, a campaniilor
electorale ale candidaţilor la alegeri şi ale concurenţilor electorali de
către alte state, de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii străine,
internaţionale şi mixte, precum şi de către persoanele fizice care nu
sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. Sumele astfel primite se confiscă
prin hotărârea instanţei de judecată şi se fac venit la bugetul de stat
conform prevederilor legislaţiei penale şi contravenţionale.

Cum sunt finanțate campaniile electorale?

 Statul acordă concurenţilor electorali credite fără dobândă.
 Creditele primite de la stat se sting, complet sau parţial, de către
stat, în funcţie de numărul total de voturi valabil exprimate pentru
concurentul electoral în circumscripţia electorală respectivă1.
 Pentru finanţarea activităţii partidelor politice, grupurilor de iniţia-
tivă şi a campaniilor electorale pot fi utilizate doar resurse financia-
re provenite din activitatea de muncă, de întreprinzător, ştiinţifică
sau din cea de creaţie, desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova.
 Concurentul electoral deschide la bancă un cont cu menţiunea
„Fond electoral”, transferând în el mijloace financiare proprii, pre-
cum şi alte mijloace băneşti primite în condiţiile legii.
 Plafoanele donaţiilor din partea persoanelor fizice şi juridice în con-
tul „Fond electoral” pentru o campanie electorală constituie 50 şi,
respectiv, 100 de salarii medii lunare pe economie stabilite pentru
anul respectiv.

1
Suma de bani este determinată prin împărţirea sumei creditului la numărul de ale-
gători care au participat la votare, apoi prin înmulţirea rezultatului obţinut cu nu-
mărul de voturi valabil exprimate pentru concurentul electoral respectiv, urmează a
fi stinsă din contul statului.
20
 Ce sunt rapoartele privind finanţarea campaniilor electorale?

Rapoartele privind finanţarea campaniilor electorale sunt ra-

poartele concurentului electoral privind fluxul mijloacelor băneşti, in-
clusiv mijloacele financiare acumulate, sursele de provenienţă a aces-
tora şi cheltuielile efectuate în campania electorală.

Ce înseamnă desemnarea candidaților?

Desemnarea candidaţilor reprezintă o procedură de adoptare de
către partide şi alte organizaţii social-politice, de către blocurile electo-
rale a deciziilor asupra candidaturilor pentru funcţiile elective, desfă-
şurată în cadrul şedinţelor organelor de conducere ale partidelor şi
altor organizaţii social-politice ale blocurilor electorale, în conformita-
te cu statutele lor, după anunţarea datei alegerilor.

Cine are dreptul să desemneze candidați pentru alegeri?

Dreptul de a desemna candidaţi pentru alegeri, în cazul în care se
întrunesc toate condiţiile stabilite de prezentul cod îl au:
 partidele şi alte organizaţii social-politice înregistrate până la stabili-
rea datei alegerilor,
 blocurile electorale, formate pe baza deciziilor adoptate conform
statutelor (regulamentelor) partidelor şi altor organizaţii social-
politice și sunt înregistrate de Comisia Electorală Centrală,
 cetăţenii Republicii Moldova, care îşi înaintează propria candidatură
(candidaţii independenţi).

21
 PROCEDURA DE VOT
Când are loc votarea?
Votarea se efectuează în ziua alegerilor între orele 07.00 şi 21.00.
Biroul electoral al secţiei de votare aduce la cunoştinţă publică timpul
şi locul votării cel mai târziu cu 10 zile înainte de ziua alegerilor.

Unde se efectuează votarea?

Votarea se efectuează în spații special amenajate cu mese la care
se eliberează buletinele de vot, cu cabine sau camere pentru vot secret
şi cu urne de vot. Urnele se instalează în aşa fel încât alegătorul, pentru
a se apropia de ele, trebuie să traverseze neapărat cabina sau camera
pentru vot secret.

Cum se efectuează votarea?

Fiecare alegător votează personal. Votarea în locul altor persoane
nu se admite. Biroul electoral al secţiei de votare înmânează alegătoru-
lui buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea ac-
tului de identitate. La primirea buletinului, alegătorul semnează în lista
electorală în dreptul numelui şi i se aplică în fişa de însoţire a buletinu-
lui de identitate sau în actul în a cărui bază votează ştampila cu menţi-
unea care confirmă votarea în ziua respectivă.

În baza căror acte de identitate se efectuează votarea?

Votarea se efectuează în baza următoarelor acte de identitate:
a) buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, cu
fişa de însoţire care confirmă domiciliul sau reşedinţa alegătorului pe
teritoriul secţiei de votare;
b) buletinul de identitate provizoriu cu menţiunile privind cetă-
ţenia Republicii Moldova, domiciliul titularului;
c) paşaportul pentru intrare - ieşire din ţară, livretul de marinar, în
cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi referendumului republican,
în secţiile de votare constituite peste hotarele Republicii Moldova;
22
 d) legitimaţia de serviciu pentru militarii în termen, livretul eli-
berat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele care satisfac servi-
ciul civil (de alternativă).

Care este procedura de completare a buletinului de vot?

Buletinul de vot se completează de către alegător numai în
cabina pentru vot secret. Alegătorul aplică ştampila cu inscripţia "Vo-
tat" în interiorul cercului unui singur patrulater din buletinul de vot,
ceea ce înseamnă că a votat pentru concurentul electoral corespunză-
tor. Cercurile din celelalte patrulatere trebuie să rămână curate. Alegă-
torul introduce în urna de vot buletinul de vot cu ştampila “Votat”.
Se interzice scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului
eliberat pentru vot.
Un alegător poate vota numai pentru un singur concurent electoral.
Dacă alegătorul a completat greşit buletinul, la cererea lui, biroul
electoral al secţiei de votare anulează acest buletin şi îi eliberează ime-
diat, o singură dată, un nou buletin de vot.

Care buletine de vot sunt declarate nevalabile?

Se declară nevalabile buletinele:
a) în care numărul de identificare al circumscripţiei şi numărul de
identificare al biroului de votare nu corespund cu cel al circumscripţiei
şi al biroului de votare respectiv;
b) de alt model decât cel stabilit;
c) în care a fost aplicată ştampila cu inscripţia "Votat" în mai multe
patrulatere;
d) în care nu a fost aplicată ştampila cu inscripţia "Votat" în nici un
cerc din nici un patrulater;
e) în care alegătorii au înscris denumiri sau nume suplimentare ale
concurenţilor electorali;
f) care au fost deformate sau mâzgălite astfel încât nu este clară
opţiunea alegătorului.

23
 PARTIDELE POLITICE
DIN REPUBLICA MOLDOVA

Ce este un partid politic?

Partidele politice sunt asociaţii benevole, cu statut de persoană
juridică, ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin
activităţi comune şi în baza principiului liberei participări, contribuie la
conceperea, exprimarea şi realizarea voinţei lor politice.
(LEGE Nr. 294 din 21.12.2007 privind partidele politice ).
Art.41 al Constituţiei RM „Libertatea partidelor și altor organizaţii
social-politice” – stipulează dreptul cetăţenilor Republicii Moldova de a
se putea întruni în mod liber în cadrul partidelor politice și altor orga-
nizaţii social-politice, care urmăresc scopul de a defini și a exprima vo-
inţa politică a cetăţenilor și de a participa la alegeri în conformitate cu
legislaţia existentă.

Care este rolul partidelor în societate?

Partidele politice, sunt instituții democratice ale statului de drept,
promovează valorile democratice şi pluralismul politic, contribuie la
formarea opiniei publice, participă, prin înaintarea şi susţinerea candi-
daţilor, la alegeri şi la constituirea autorităţilor publice, stimulează par-
ticiparea cetăţenilor la alegeri, participă, prin reprezentanţii lor, la
exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfăşoară alte activităţi în
conformitate cu legea.

Atenție! În Republica Moldova este interzisă constituirea şi activi-

tatea partidelor și altor organizaţii politice ale statelor străine, precum
şi a filialelor şi structurilor acestora.

Atenție! Constituirea şi activitatea partidelor politice în baza dis-

criminării pe criterii de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie,
sex, avere sau origine socială sunt interzise.
24
 Care sunt atributele de bază ale partidelor politice?
Fiecare partid politic are denumire integrală, denumire pre-
scurtată şi simboluri proprii. Denumirea integrală, denumirea pre-
scurtată şi simbolurile partidului politic trebuie să se deosebească clar
de cele ale partidelor înregistrate anterior în Republica Moldova.
Nu se admite utilizarea aceloraşi simboluri grafice de către parti-
de, indiferent de figura geometrică în care sunt încadrate.
Partidele politice pot utiliza, ca atare sau într-o combinaţie specifi-
că, însemnele organizaţiilor politice internaţionale din care fac parte

Atenție ! Atributele partidelor nu pot reproduce sau combina

simbolurile de stat ale Republicii Moldova, ale altor state, ale organiza-
ţiilor internaţionale, ale cultelor religioase.

Cine au dreptul să fie membri ai unui partid politic?

Pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii Republicii Moldova
care, potrivit normelor legale, au dreptul la vot.
Membrilor partidelor politice li se eliberează legitimaţii în con-
formitate cu prevederile statutului partidului.
Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul să se asocieze liber în par-
tide politice, să participe la activitatea acestora şi să iasă din compo-
nenţa lor.

Atenție! Nici o persoană nu poate fi constrânsă să adere sau să nu

adere la un partid politic.
Aderând la un partid politic, orice persoană este obligată să decla-
re în scris, pe propria răspundere, dacă este sau nu membru al altui
partid politic.

Atenție! Nu pot fi membri ai partidelor politice persoanele cărora,

conform prevederilor legale, le este interzisă participarea la activităţi
cu caracter politic.
De exemplu: Articolul 112 alin. (2) din Codul electoral, stabileşte
25
că: „Până la validarea mandatului, candidatul ales la funcţia de Preşe-
dinte al Republicii Moldova prezintă Curţii Constituţionale confirmarea
faptului că nu este membru al vreunui partid politic şi nu îndepli-
neşte nicio altă funcţie publică sau privată.”

Convenția europeană a drepturilor omului permite restrângerea

libertății de asociere la trei categorii de persoane:
- membrilor forțelor armate,
- poliției
- administrației de stat.

La câte partide simultan un cetățean poate fi membru?

Un cetăţean al Republicii Moldova nu poate fi simultan membru
a două sau mai multe partide politice. Prin aderarea la un alt partid
politic, persoana pierde de drept calitatea de membru al partidului al
cărui membru a fost anterior.
Aderarea la un partid politic, precum şi pierderea calităţii de
membru al acestuia nu pot servi temei pentru acordarea de privilegii
sau pentru limitarea drepturilor şi îndatoririlor fundamentale.

Cum putem adera la un partid politic?

Pentru a deveni membru al unui partid politic, cetăţeanul Republi-
cii Moldova trebuie să manifeste o intenție benevolă. Pe lângă procedu-
rile de rigoare, decizia de a adera la un partid trebuie să fie una conști-
entă, iar persoana să facă cunoștință cu Statutul, Programul și activita-
tea partidului respectiv.
Pentru a obține calitatea de membru persoana depune o cerere
scrisă, prin care îi solicită această calitate partidului respectiv. Organul
partidului, abilitat prin statut să primească noi membri, va decide să
satisfacă sau să respingă cererea de aderare la partid.
Orice membru al oricărui partid politic poate renunţa la această
calitate depunând o cerere scrisă. Dobândirea şi pierderea calităţii de

26
membru al partidului politic se reglementează prin normele interne de
partid, prevăzute de statutul partidului.

Care sunt partidele care la moment (2018) sunt reprezentate în

Parlamentul Republicii Moldova?
2Simbolul Par- Denumirea Denumirea Nr. de mandate de-
tidului integrată prescurtată ținute la moment în
Parlamentul Repu-
blicii Moldova
Partidul Demo- PDM 41 mandate
crat din Moldo-
va

Partidul Socia- PSRM 24 mandate

liştilor din Re-
publica Moldova

Partidul Comu- PCRM 6 mandate

niştilor din Re-
publica Moldova

Partidul Liberal PL 9 mandate

Partidul Liberal PLDM 5 mandate

Democrat din
Moldova

Partidul Popular PPEM 1 mandat

European din
Moldova

2
Datele reflectă siutația la moment (ianuarie 2018). Pentru mai multe detalii vezi
http://www.e-democracy.md/parties/
27
 ALEGERILE PARLAMENTARE

Cine poate candida la funcția de deputat în Parlament?

Candidaţi la funcţia de deputat în Parlament pot fi persoanele cu
drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18
ani, deţin cetăţenia Republicii Moldova, nu cad sub incidenţa art.2
alin.(61) din Legea despre statutul deputatului în Parlament şi întru-
nesc alte condiţii prevăzute de prezentul cod.
Atenție! Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea orică-
rei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.
Atenție! Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu
excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără
încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa.

Cum se stabilește data alegerilor parlamentare?

Alegerile parlamentare se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expira-
rea mandatului Parlamentului precedent sau de la dizolvarea acestuia.
Data alegerilor parlamentare se stabileşte prin hotărâre a Parla-
mentului, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

Cum sunt desemnați candidaţii din partea partidelor?

Desemnarea candidaţilor la funcţia de deputat pentru circumscrip-
ţia naţională şi pentru fiecare circumscripţie uninominală se face po-
trivit prevederilor statutare ale partidelor şi/sau blocurilor electorale.
Partidul şi/sau blocul electoral poate înainta:
a) lista de candidaţi pentru circumscripţia naţională, care nu va fi mai
mică de 30 de persoane şi nu va depăşi numărul de 55 de persoane;
b) câte un candidat pentru fiecare circumscripţie uninominală.

28
 Care este procedura de înregistrare a candidaților la funcţia de
deputat în Parlament?
Candidaţii la funcţia de deputat pe circumscripţia naţională sunt
înregistraţi de Comisia Electorală Centrală.
Pentru alegerile parlamentare în baza circumscripţiilor uninominale,
candidaţii desemnaţi de partide, precum şi candidaţii independenţi pot
candida doar într-o singură circumscripţie uninominală. Candidaţii la
funcţia de deputat pe circumscripţii uninominale, inclusiv cei indepen-
denţi sunt înregistraţi de către consiliile electorale de circumscripţie.
Aceeaşi persoană poate fi inclusă doar într-o singură listă de can-
didaţi, din partea unui singur concurent electoral.
Persoana inclusă în lista de candidaţi din partea unui concurent
electoral pentru alegerile în baza circumscripţiei naţionale poate can-
dida şi într-o singură circumscripţie uninominală din partea aceluiaşi
concurent electoral sau în calitate de candidat independent.

De câte semnături are nevoie un candidat

pentru circumscripţia uninominală?
Pentru a fi înregistrat de consiliul electoral de circumscripţie, can-
didatul pentru circumscripţia uninominală prezintă liste de subscripţie
care conţin semnăturile a cel puţin 500 şi cel mult 1000 de susţinători
cu drept de vot din circumscripţia uninominală unde intenţionează să
candideze. Un candidat femeie poate fi înregistrat dacă prezintă sem-
năturile a cel puţin 250 şi cel mult 500 de susţinători cu drept de vot
din circumscripţia unde candidează.

Pot fi modificate listele de candidaţi din

circumscripţia naţională?
Concurenţii electorali au dreptul să retragă întreaga listă de can-
didaţi, să înlocuiască un candidat, să anuleze decizia privind includerea
în listă a unui candidat anume, dar nu mai târziu decât cu 14 zile înain-
te de ziua alegerilor.

29
 Decizia privind retragerea sau modificarea listei de candidaţi se
adoptă de către formaţiunea care a înaintat candidatura ori a înaintat
lista de candidaţi şi se prezintă Comisiei Electorale Centrale, aceasta
aducând-o la cunoştinţa publică imediat.

Candidatul din circumscripţia uninominală

își poate retrage candidatura?
Candidatul independent din circumscripţia uninominală are drep-
tul să îşi retragă candidatura, dar nu mai târziu decât cu 14 zile înainte
de ziua alegerilor. În acest caz, decizia privind retragerea se adoptă de
candidat şi se prezintă organului electoral, care o aduce la cunoştinţa
publică imediat.
Candidatul din circumscripţia uninominală înaintat de către un partid
politic, altă organizaţie social-politică sau bloc electoral poate fi retras de
către partidul politic, organizaţia social-politică sau blocul electoral care l-
a desemnat, dar nu mai târziu decât cu 14 zile înainte de ziua alegerilor.
Decizia privind retragerea se adoptă de acelaşi organ al partidului politic,
organizaţiei social-politice sau bloc electoral care l-a desemnat şi se pre-
zintă organului electoral, care o aduce la cunoştinţa publică imediat.
Dacă în circumscripţia uninominală a fost înregistrat un singur can-
didat şi acesta şi-a retras candidatura ori nu a participat la alegeri din alte
motive, în circumscripţia respectivă se organizează alegeri parţiale.

Când începe campania electorală pentru

alegerile Parlamentului?
Campania electorală pentru alegerile Parlamentului începe nu mai
devreme de 30 de zile înainte de ziua alegerilor.

Care sunt condiţiile speciale ale votării în cadrul

alegerilor Parlamentului?

Atenție! Studenţii şi elevii cu drept de vot înmatriculaţi la insti-

tuţii de învățământ într-o localitate în care nu au înregistrare la do-
miciliu sau la reşedinţă pot vota la orice secţie de votare deschisă în
30
această localitate. Aceștia se înscriu în lista suplimentară, iar la rubrica
„Notă” din această listă se indică instituţia de învățământ la care aceştia
sunt înmatriculaţi, fiind obligaţi să respecte următoarele condiţii:
a) să prezinte buletinul de identitate cu fişa de însoţire;
b) să prezinte carnetul de student/elev al instituţiei de învățământ
din localitatea respectivă;
c) să completeze şi să semneze o declaraţie pe proprie răspundere
privind abţinerea de la votarea multiplă, fiind informaţi despre răs-
punderea penală în caz de încălcare a acestei obligaţii.
La alegerile parlamentare în circumscripţiile uninominale alegăto-
rul votează la secţia de votare din circumscripţia uninominală unde îşi
are domiciliul. Alegătorii care nu au domiciliul în circumscripţia uni-
nominală respectivă nu participă la alegeri.

Cum își exercită dreptul de vot alegătorii înregistraţi

în listele electorale în circumscripţiile uninominale
constituite pentru localităţile din stânga Nistrului?
Până la restabilirea controlului constituţional asupra localităţilor
din stânga Nistrului (Transnistria), alegătorii înregistraţi în listele elec-
torale în circumscripţiile uninominale constituite pentru localităţile din
stânga Nistrului (Transnistria) îşi vor exercita dreptul la vot în oricare
din secţiile de votare distincte care se află sub controlul constituţional
al autorităţilor Republicii Moldova, în condiţiile prevăzute de Codul
electoral al Republicii Moldova.

Cetăţenii Republicii Moldova care, în ziua alegerilor,

se află peste hotarele ţării şi care nu se înregistrează
în prealabil îşi pot exercita dreptul de vot?
În circumscripţiile uninominale constituite peste hotarele ţării, cetă-
ţenii Republicii Moldova care, în ziua alegerilor, se află peste hotarele ţării
şi care, din diferite motive, nu se înregistrează în prealabil îşi pot exercita
dreptul de vot la orice secţie de votare constituită în afara ţării, în condiţii-
le stabilite în regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală.

31
 Care este pragul de reprezentare pentru alegerile
în circumscripţia naţională?
După primirea, din toate circumscripţiile electorale, a proceselor-
verbale ale consiliilor electorale de circumscripţie în care sunt indicate
rezultatele numărării voturilor, Comisia Electorală Centrală totalizează
numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare partid, de altă
organizaţie social-politică, de fiecare bloc electoral, pentru a stabili da-
că aceştia au atins pragul minim de reprezentare.
Pragul minim de reprezentare îl constituie următoarele proporţii
din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară:
a) pentru un partid, o organizaţie social-politică – 6 la sută;
b) pentru un bloc electoral – 8 la sută.
Partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale care
au întrunit un număr mai mic de voturi decât cel specificat la alin.(2) se
exclud, prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, din procesul de
atribuire a mandatelor.

Care este procedura de alegere a deputatului

în circumscripţia uninominală?
Candidatul pentru funcţia de deputat în Parlament în circumscrip-
ţia uninominală se consideră ales dacă a obţinut cel mai mare număr
de voturi valabil exprimate.
Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal de voturi,
consiliul electoral de circumscripţie stabileşte învingătorul prin tragere
la sorţi, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal.

Cum sunt atribuite mandatele obţinute în circumscripţia

naţională și în circumscripţia uninominală?
Mandatele se atribuie candidaţilor din listele concurenţilor electo-
rali de către Comisia Electorală Centrală în ordinea înregistrării lor în
liste. Candidaţii incluşi în listele concurenţilor electorali care au trecut
pragul de reprezentare, dar nu au fost aleşi sunt declaraţi supleanţi.

32
Candidatul supleant este declarat ales de către Curtea Constituţională,
la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, dacă, din anumite motive, un
mandat de deputat aparținând partidului, altei organizaţii social-
politice sau blocului electoral pe care îl reprezintă devine vacant.
După primirea din toate secţiile de votare dintr-o circumscripţie
uninominală a proceselor-verbale ale birourilor electorale ale secţiilor
de votare, în care sunt indicate rezultatele numărării voturilor, consi-
liul electoral de circumscripţie totalizează numărul de voturi valabil
exprimate, obţinut de fiecare candidat, pentru a stabili cine a fost ales.
Comisia Electorală Centrală atribuie mandatele candidaţilor aleşi în
circumscripţii uninominale.
Dacă candidatul ales în circumscripţia uninominală a fost ales şi pe
lista de partid în circumscripţia naţională, se consideră că a fost ales
doar în circumscripţia uninominală şi nu va fi luat în calcul la atribui-
rea mandatelor în baza listei de partid.

Cine confirmă rezultatele alegerilor și validează

mandatele de deputat?
Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore după totalizarea
rezultatelor alegerilor, prezintă Curţii Constituţionale actele menţionate la
art.65 din Codul electoral al Republicii Moldova şi listele deputaţilor aleşi.
În termen de 5 zile după primirea actelor de la Comisia Electorală
Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţe-
le de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de
legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, le-
galitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constituţională validează manda-
tele deputaţilor aleşi şi confirmă listele candidaţilor supleanţi.
Curtea Constituţională infirmă rezultatele alegerilor şi în cazul în
care, după desfăşurarea alegerilor parţiale, nu a fost ales numărul de
cel puţin 2/3 de mandate de deputat.

33
 Când alegerile pot fi declarate nule?
Dacă Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul electoral, în
ziua alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări
ale prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea
mandatelor, alegerile în circumscripţiile respective sunt declarate nule.
Dacă alegerile au fost declarate nule, Comisia Electorală Centrală or-
ganizează, în termen de 2 săptămâni, alegeri repetate în circumscripţiile
respective. Alegerile repetate se organizează în baza aceloraşi liste electo-
rale, cu aceleaşi organe electorale şi cu participarea aceloraşi candidaţi.

Când sunt organizate alegeri parțiale?

În cazul în care, în urma alegerilor parlamentare în circumscripţia
uninominală nu a fost ales un deputat, Comisia Electorală Centrală or-
ganizează, în termen de 2 săptămâni, alegeri parţiale în circumscripţia
uninominală respectivă.

Când se organizează alegeri noi?

Dacă şi după votarea repetată alegerile sunt declarate nule sau
funcţia de deputat a devenit vacantă, Comisia Electorală Centrală stabi-
leşte data desfăşurării alegerilor noi, care au loc peste cel puţin 60 de
zile de la data când alegerile sunt declarate nule, dar nu mai târziu de-
cât peste 3 luni de la această dată.
Alegeri noi se desfășoară şi în cazul în care după alegerile parţiale
nu au fost validate mandatele a cel puţin 2/3 din deputaţii aleşi pe cir-
cumscripţii uninominale.

Informații generale privind autoritățile statului care se formează

pe bază de alegeri: Parlamentul Republicii Moldova, Președintele
Republicii Moldova, primarii și consilierii locali

34
 PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

Care este rolul Parlamentului Republicii Moldova?

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Re-
publicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.
Parlamentul Republicii Moldova este compus din 101 deputaţi, ca-
re sunt aleși pentru un mandat de 4 ani și este unicameral.

Care sunt atribuțiile Parlamentului?

Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:
a) adoptă legi, hotărâri şi moţiuni;
b) declară referendumuri;
c) interpretează legile şi asigură unitatea reglementărilor legislati-
ve pe întreg teritoriul ţării;
d) aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului;
e) aprobă doctrina militară a statului;
f) exercită controlul parlamentar asupra puterii executive, sub for-
mele şi în limitele prevăzute de Constituţie;
g) ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor inter-
naţionale încheiate de Republica Moldova;
h) aprobă bugetul statului şi exercită controlul asupra lui;
i) exercită controlul asupra acordării împrumuturilor de stat, asu-
35
pra ajutorului economic şi de altă natură acordat unor state străine,
asupra încheierii acordurilor privind împrumuturile şi creditele de stat
din surse străine;
j) alege şi numeşte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute
de lege;
k) aprobă ordinele şi medaliile Republicii Moldova;
l) declară mobilizarea parţială sau generală;
m) declară starea de urgenţă, de asediu şi de război;
n) iniţiază cercetarea şi audierea oricăror chestiuni ce se referă la
interesele societăţii;
o) suspendă activitatea organelor administraţiei publice locale, în
cazurile prevăzute de lege;
p) adoptă acte privind amnistia;
r) îndeplineşte alte atribuţii, stabilite prin Constituţie şi legi.

Care este modul de funcționare a Parlamentului?

Parlamentul se întrunește în două sesiuni ordinare pe an. Sesiunea
de primăvară începe în luna februarie și nu poate depăși sfârşitul lunii
iulie. Sesiunea de toamnă începe în luna septembrie și nu poate depăși
sfârșitul lunii decembrie. Ședințele Parlamentului sunt deliberative cu
participarea majorității deputaților aleși.
În cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune ordinară, acesta
se poate întruni în sesiune extraordinară sau specială la cererea Preșe-
dintelui Republicii Moldova, a Președintelui Parlamentului sau a 1/3
din numărul deputaților.
Parlamentul își desfășoară activitatea sub forma de ședințe în plen
și de şedințe ale comisiilor permanente. Şedinţele Parlamentului sunt
publice.

36
 Care este structura Parlamentului?
Parlamentul este compus din:
Conducerea Președintele și Vice-Președinții
Parlamentului Parlamentului
Biroul În actuala a XX-a legislatură
Biroul permanent al Parla-
permanent componența numerică a mentului este organul de
al Parla- Biroului permanent al Par- lucru al acestuia și se for-
mentului lamentului este stabilită în
mează, ținându-se seama
număr de 13 membri de reprezentarea propor-
țională a fracțiunilor în
Parlament.
Din el fac parte, din oficiu,
Președintele Parlamentu-
lui și vicepreședinții.
Componența numerică și
nominală a Biroului per-
manent se stabilește prin
hotărâre a Parlamentului, la
propunerea fracțiunilor
parlamentare.
Membrii Biroului permanent
se numesc prin hotărâri ale
fracțiunilor parlamentare, în
limitele numărului de locuri
ce le revin.
Fracțiunile 101 de deputaţi aleși în ca- În vederea formării organe-
Parlamen- drul scrutinului din 30 no- lor de lucru și organizării
tare iembrie 2014 au constituit, activității Parlamentului, de-
5 fracțiuni parlamentare: putații constituie fracțiuni
Fracțiunea Partidului parlamentare alcătuite din
Democrat din Moldo- cel puţin 5 deputați aleși în
va (41 deputaţi)
baza de liste ale concurenți-
Fracțiunea Partidului
Socialiștilor din Re- lor electorali, precum și frac-
publica Moldova țiuni parlamentare cu ace-
(24 deputaţi) eași componență numerică
din deputați independenți.

37
 Grupul Parlamentar
Popular European
(10 deputaţi)
Fracțiunea Partidului
Liberal (9 deputaţi)
Fracțiunea Partidului
Comuniștilor din Re-
publica Moldova
(6 deputaţi)
Fracțiunea Partidului
Liberal Democrat din
Moldova (5 deputaţi)
Deputaţi neafiliaţi (6)
Comisiile Parlamentul de legislatura
permanen- XX-a a constituit 9 comisii
te permanente:
1. Comisia administrație
publică
2. Comisia agricultură şi
industrie alimentară
3. Comisia cultură, educaţie,
cercetare, tineret, sport şi
mass-media
4. Comisia drepturile omu-
lui şi relaţii interetnice
5. Comisia economie, buget
şi finanţe
6. Comisia juridică, numiri
şi imunităţi
7. Comisia mediu și dezvol-
tare regională
8. Comisia politică externă
şi integrare europeană
9. Comisia protecţie socială,
sănătate şi familie
10. Comisia securitate na-
ţională, apărare şi or-
dine publică
Deputații 101 deputați
38
Comisiile permanente sunt
organe de lucru ale Parla-
mentului, înfiinţate pentru
efectuarea activităţii Par-
lamentului.
Comisiile permanente răs-
pund în faţa Parlamentului
şi ii sunt subordonate. Sta-
tutul şi modul de funcţiona-
re a comisiilor permanente
se stabilesc
prin Regulamentul Parla-
mentului şi Hotărârea nr.
48-XVIII din 29.10.2009.
Comisiile permanente se
aleg pe întreaga durata a
legislaturii. Numărul comi-
siilor, denumirea, compo-
nenţa numerică şi nominală
a fiecărei comisii se va ho-
tărî de Parlament, la pro-
punerea Biroului perma-
nent.
Participă la lucrările Parla-
mentului
 Cine poate candida la funcția de Președinte?
Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de
vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe terito-
riul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.
Desemnarea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Mol-
dova se face începând cu 60 de zile înainte de data alegerilor pentru func-
ţia respectivă şi terminând cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor.
Pentru a fi înregistraţi de Comisia Electorală Centrală, toţi candi-
daţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova depun liste de sub-
scripţie, care conţin semnăturile a cel puţin 15000 şi nu mai mult de
25000 de alegători din cel puţin jumătate din numărul unităţilor admi-
nistrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova şi corespund
altor prevederi ale prezentului cod.

Care este modalitatea de alegere a Președintelui?

Președintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal,
direct, secret și liber exprimat. Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al
Republicii Moldova se efectuează într-o singură circumscripţie electo-
rală naţională.
Alegerile se organizează în două tururi de scrutin. În cazul în care
niciunul dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldo-
va nu a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au par-
ticipat la alegeri, se organizează al doilea tur de scrutin pentru primii
doi candidaţi stabiliţi în ordinea descreşterii numărului de voturi obţi-
nute în primul tur.
Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal de voturi pentru
accederea în turul doi, Comisia Electorală Centrală efectuează tragerea la
sorţi, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal. Candidaţilor li se
oferă posibilitatea de a hotărî de comun acord care dintre ei va candida în
al doilea tur sau de a participa la tragerea la sorţi.
Dacă cei doi candidaţi care participă la al doilea tur de scrutin au
întrunit acelaşi număr de voturi în primul tur, ordinea includerii nume-

39
lor lor în buletinele de vot va fi stabilită prin tragere la sorţi.
Al doilea tur de scrutin are loc la 2 săptămâni de la data primului
tur de scrutin, în condiţiile prezentului cod. Informaţia despre efectua-
rea celui de-al doilea tur de scrutin se aduce la cunoştinţă publică de
către Comisia Electorală Centrală în termen de 24 de ore de la data la
care a fost stabilit. Data celui de-al doilea tur de scrutin se stabileşte de
către Comisia Electorală Centrală. Este declarat ales candidatul care a
obţinut cel mai mare număr de voturi în al doilea tur de scrutin. Voturi-
le date pentru un candidat se consideră ca fiind voturi exprimate împo-
triva celuilalt candidat
Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii
Moldova este validat de Curtea Constituţională. Candidatul a cărui ale-
gere a fost validată depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţi-
onale, cel târziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurământ:"Jur să-
mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova,
să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi
libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, uni-
tatea şi integritatea teritorială a Moldovei".

40
 INSTITUȚIA PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA

Care este rolul instituției Președintelui Republicii Moldova?

Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului. El reprezintă
statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii
şi integrităţii teritoriale a ţării.
Calitatea de Preşedinte al Republicii Moldova este incompatibilă
cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite. Preşedintele Republicii
Moldova se bucură de imunitate. El nu poate fi tras la răspundere juri-
dică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.

Care sunt funcțiile Președintelui în raport cu Parlamentul?

 Convocarea Parlamentului. Președintele Republicii Moldova, con-
voacă Parlamentul în cel mult 30 de zile de la alegeri.
 Dreptul la inițiativă legislativă. Președintele Republicii Moldova
are dreptul la inițiativă legislativă. Vezi pagina oficială a Președinției
http://www.presedinte.md/rom/proiecte-de-decizii
 Promulgarea legilor. Președintele Republicii Moldova promulgă
legile și este în drept, în cazul în care are obiecții asupra unei legi, să
o trimită, în termen de cel mult două săptămâni, spre reexaminare,
Parlamentului. În cazul în care Parlamentul își menține hotărârea
adoptată anterior, Președintele promulgă legea.
 Dizolvarea Parlamentului. În cazul imposibilității formării Guver-
nului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni,
Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor par-
41
 lamentare, poate să dizolve Parlamentul. Parlamentul poate fi dizol-
vat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guver-
nului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după
respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Concomitent
cu aceste posibilități, există și anumite restricții cu referire la dizol-
varea Legislativului. Astfel, Parlamentul poate fi dizolvat o singură
dată în cursul unui an. El nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale
mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul stării
de urgență, de asediu sau de război.

Care sunt atribuțiile Președintelui?

 Învestitura. Președintele Republicii Moldova, după consultarea frac-
țiunilor parlamentare, desemnează un candidat pentru funcția de
Prim-ministru, iar în baza votului de încredere al Parlamentului, șe-
ful statului numește Guvernul. În caz de remaniere guvernamentală
sau de vacanță a funcției, Președintele Republicii Moldova revocă și
numește, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guver-
nului (articolul 98 din Constituție).
 Poartă tratative și ia parte la negocieri, încheie tratate internaționa-
le în numele Republicii Moldova și le prezintă, în modul și în terme-
nul stabilit de lege, spre ratificare Parlamentului;
 La propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții
diplomatici ai Republicii Moldova și aprobă înființarea, desființarea
sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
 Primește scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentanți-
lor diplomatici ai altor state în Republica Moldova (articolul 86 din
Constituție).
 Președintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forțe-
lor armate. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentu-
lui, mobilizarea parțială sau generală. De asemenea, în caz de agre-
siune armată îndreptată împotriva țării, Președintele Republicii
Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară stare de
42
 război se le aduce, neîntârziat, la cunoștința Parlamentului. Dacă
Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de
ore de la declanșarea agresiunii.
 Președintele Republicii Moldova numește în funcție judecătorii in-
stanțelor judecătorești, la propunerea Consiliului Superior al Magis-
traturii etc.

Ce înseamnă autoritate publică locală?

Prin administraţie publică locală înțelegem totalitatea autorită-
ţilor publice locale constituite, în condiţiile legii, pentru promovarea
intereselor generale ale locuitorilor unei unităţi administrativ-terito-
riale. Respectiv distingem:
 autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul întâi -
autorităţi publice, luate în ansamblu, care sunt constituite şi acti-
vează pe teritoriul satului (comunei), oraşului (municipiului) pen-
tru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor colectivi-
tăţilor locale;
 autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul al doilea -
autorităţi publice, luate în ansamblu, care sunt constituite şi acti-
vează pe teritoriul raionului, municipiului Chişinău, municipiului
Bălţi, unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special pentru
promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei uni-
tăţii administrativ-teritoriale respective;
Respectiv, primarul este autoritate reprezentativă a populaţiei
unităţii administrativ-teritoriale şi executivă a consiliului local, aleasă
prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, primăria este
structură funcţională care asistă primarul în exercitarea atribuţiilor
sale legale
Consiliu local este autoritate reprezentativă şi deliberativă a po-
pulaţiei unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea,
aleasă în vederea soluţionării problemelor de interes local;

43
 Totodată, distingem preşedinte al raionului - autoritate publică
executivă a consiliului raional și aparatul preşedintelui raionului -
structură funcţională care asistă preşedintele raionului în exercitarea
atribuţiilor sale legale.

Care este relația dintre autoritățile

publice locale și centrale?
Consiliile locale şi cele raionale, primarii şi preşedinţii de raioane
funcţionează ca autorităţi administrative autonome, soluţionând trebu-
rile publice din sate (comune), oraşe (municipii) şi raioane în condiţiile
legii.
Raporturile dintre autorităţile publice centrale şi cele locale au la
bază principiile autonomiei, legalităţii, transparenţei şi colaborării în
rezolvarea problemelor comune.
Între autorităţile centrale şi cele locale, între autorităţile publice
de nivelul întâi şi cele de nivelul al doilea nu există raporturi de subor-
donare, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
Orice control administrativ exercitat asupra activităţii desfăşurate
de către autorităţile publice locale nu trebuie să urmărească alt scop
decât asigurarea respectării legalităţii şi a principiilor constituţionale,
iar controlul de oportunitate poate viza doar realizarea competenţelor
care le-au fost delegate, în condiţiile legii.

Cum se stabilește componența

și numărul de consilieri?
Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi în condiţiile
Codului electoral.
Numărul de consilieri se stabileşte în funcţie de numărul de locui-
tori ai unităţii administrativ-teritoriale la data de 1 ianuarie a anului în
care au loc alegerile, conform datelor statistice, după cum urmează:

44
 Numărul de locuitori ai Numărul de consilieri
unității administrativ-
teritoriale
până la 1500 9
între 1501 şi 2500 11
între 2501 şi 5000 13
între 5001 şi 7000 15
între 7001 şi 10000 17
între 10001 şi 20000 23
între 20001 şi 50000 27
între 50001 şi 100000 33
între 100001 şi 200000 35
peste 200000 43
Consiliul municipal Chişinău Consiliile sectorale ale municipiului Chişinău
se constituie din 51 de consili- se constituie din următorul număr de consili-
eri. eri: Botanica - 25, Buiucani - 23, Centru - 23,
Ciocana - 23, Rîşcani - 25.
Sectoarele municipiului Chişinău au câte un
primar şi doi viceprimari.

Autoritățile administrației publice locale sunt:

Satele (comunele) şi oraşele (municipiile) au câte un primar şi
un viceprimar, municipiile Bălţi, Bender, Comrat şi Tiraspol au câte un
primar şi 3 viceprimari, municipiul Chişinău are un primar general şi 4
viceprimari, aleşi în condiţiile legii.
Oraşele cu o populaţie de peste 15.000 de locuitori, prin decizie a
consiliului respectiv, pot avea 2 viceprimari. Viceprimarii satelor (co-
munelor), oraşelor cu o populaţie sub 5.000 de locuitori îşi exercită, de
regulă, funcţiile pe baze obşteşti.
Consiliul raional este autoritatea reprezentativă şi deliberativă a
populaţiei raionului. Consiliul raional se compune din consilieri, aleşi
în condiţiile Codului electoral.
Numărul de consilieri se stabileşte în funcţie de numărul de locuitori
ai raionului la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, conform
datelor statistice, în modul stabilit la art.11 al Codului electoral.

45
 AGITAȚIA ELECTORALĂ
Cine are dreptul să desfășoare agitația electorală?
 cetăţenii Republicii Moldova,
 partidele şi alte organizaţii social-politice,
 blocurile electorale,
 candidaţii
 persoanele de încredere ale candidaţilor
au dreptul de a supune discuţiilor libere şi sub toate aspectele progra-
mele electorale ale concurenţilor electorali, calităţile politice, profesio-
nale şi personale ale candidaţilor, precum şi de a face agitaţie electora-
lă în cadrul adunărilor, mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin in-
termediul mijloacelor de informare în masă, prin expunerea de afişe
electorale sau prin intermediul altor forme de comunicare (Codul elec-
toral, art. 52, alin. (1)).

Atenție! Se interzice concurenţilor electorali să implice sub orice

formă persoanele care nu sunt cetăţeni ai Republicii Moldova în acţiu-
nile de agitaţie electorală.
Atenție! Agitaţia electorală se admite numai după înregistrarea
concurentului electoral de către organul electoral.
Atenție! În Republica Moldova sistemul de învățământ este dezi-
deologizat.
Se interzice cultivarea și propagarea în școlile de toate gradele a
oricăror idei de program și sarcini ale partidelor sau ale altor organiza-
ții social-politice (Legea privind partidele și alte organizații social-
politice, art.11).
Atenție! Apelul de a nu participa la alegeri nu poate fi considerat
drept agitație electorală, deoarece nu cade sub incidența noțiunii ”agi-
tație electorală”.

46
 Care sunt metodele principale permise
de agitație electorală?
 a supune discuţiilor libere şi sub toate aspectele programele electora-
le ale concurenţilor electorali, calităţile politice, profesionale şi per-
sonale ale candidaţilor;
 a face agitaţie electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întâlniri-
lor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în masă,
prin expunerea de afişe electorale sau prin intermediul altor forme de
comunicare.

Atenție! Nu pot fi utilizate în scop de publicitate electorală ima-

gini ce reprezintă instituţii de stat sau autorităţi publice, atât din ţară
cât şi de peste hotare, ori organizaţii internaţionale.
Se interzice combinarea de culori şi/sau sunete care invocă simbo-
luri naţionale ale Republicii Moldova ori ale altui stat, utilizarea mate-
rialelor în care apar personalităţi istorice ale Republicii Moldova sau de
peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizaţii internaţio-
nale sau imaginea unor persoane oficiale străine.
Atenție! În perioada electorală, mijloacele de informare în masă
au dreptul să difuzeze/publice rezultatele sondajelor de opinie cu te-
matică electorală, inclusiv sondajele de opinie privind preferinţele poli-
tice ale alegătorilor, cel târziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor.

Ce reprezintă o campanie electorală?

Campanie electorală este o perioadă de activitate care se desfă-
şoară cu scopul de a-i determina pe alegători să-şi exprime voturile
pentru alegerea unui sau altui concurent electoral şi care începe, pen-
tru fiecare concurent electoral, la data înregistrării acestuia de către
Comisia Electorală Centrală sau de consiliul electoral de circumscripţie
şi se încheie la data excluderii concurentului electoral din alegeri sau în
ziua votării

47
 Ce este publicitatea electorală?
Publicitatea electorală reprezintă o informaţie sub formă de ape-
luri şi declaraţii scrise, fotografii, alte materiale similare, utilizate de
concurenţii electorali în scop de agitaţie electorală, al cărei conţinut nu
trebuie să contravină legislaţiei în vigoare şi normelor etice (Regula-
mentul privind modalitatea plasării publicităţii electorale pe panourile
publicitare, nr. 512 din 20 aprilie 2007).
Atenție! Candidaţii nu pot folosi mijloacele şi bunurile publice (re-
sursele administrative) în campaniile electorale, iar autorităţile/in-
stituţiile publice şi cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concu-
renţilor electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe bază de con-
tract, în condiţii de egalitate pentru toţi concurenţii electorali.
În ziua alegerilor, până la închiderea secţiilor de votare, se interzi-
ce a da publicităţii în mijloacele de informare în masă materiale, inclu-
siv interviuri cu alegătorii, despre numărul de voturi întrunite de con-
curenţii electorali pe parcursul zilei şi despre şansele acestora, inclusiv
rezultatele exit-poll-urilor.

Cum este difuzată publicitatea electorală?

Publicitatea electorală cu plată trebuie să se bazeze pe condiții și
tarife egale, iar publicul trebuie sa fie informat că asemenea publicitate
este cu plată.
Fiecare spot publicitar difuzat trebuie să includă denumirea con-
curentului electoral şi genericul “Electorala”.
Pentru publicitate electorală contra plată, fiecărui concurent elec-
toral i se oferă în condiții transparente nu mai mult de 2 minute pe zi,
în fiecare serviciu de programe.

Atenție! Limba de difuzare a spoturilor publicitare și a materiale-

lor cu conținut electoral este stabilită de concurentul electoral sau de
persoana împuternicită de el pentru relațiile cu presa.

48
 Ce înseamnă minim de locuri speciale de afiş electoral ?
Minim de locuri speciale de afiş electoral sunt locuri le special
amenajate pentru afişaj electoral, amplasate într-o localitate. Panourile
de afişaj electoral se amplasează uniform pe întreg teritoriul localităţii.
Suprafaţa minimă acordată unui concurent electoral pe un panou este
de 1 m2. Spaţiul de afişaj electoral oferit concurenţilor electorali trebuie
sa fie egal pentru toţi.

Ce informație poate să difuzeze mass-media în ziua precedentă

zilei votării și în ziua votării?
În ziua precedentă zilei votării şi în ziua votării, mass-media:
 au dreptul să difuzeze/publice materiale ce ţin de educaţia civi-
că/electorală (inclusiv campanii de motivare),
 comunicate de presă ale organelor electorale şi informaţii privind
desfăşurarea scrutinului.
Atenție! În ceea ce priveşte sondajele efectuate la ieşirea din secţiile
de votare (exit-poll), în ziua precedentă zilei votării și în ziua votării, până
la închiderea secţiilor de votare, mass-media nu au dreptul să difuzeze sau
publice programe, reportaje și alte materiale privind rezultatele sondaje-
lor cu tematică electorală, inclusiv privind rezultatele, pentru a evita orice
influenţă asupra rezultatului alegerilor și referendumului.

Ce informație este contrar legii a fi difuzată în ziua

precedentă zilei votării și în ziua votării?
 nu au dreptul să difuzeze/publice informaţii, care pot determina/ in-
fluenţa alegătorii să-și exprime opțiunea.
Atenție! Această interdicţie nu se referă la informaţiile deja plasa-
te în Internet.
 până la închiderea secţiilor de votare, mijloacele de informare în ma-
să nu au dreptul să difuzeze/publice programe, reportaje, interviuri
cu alegătorii şi alte materiale cu privire la numărul de voturi întrunite
de concurenţii electorali în alegeri pe parcursul zilei şi/sau cu privire
49
 la şansele acestora în alegeri;
 nu au dreptul să difuzeze informații privind numărul de voturi ex-
primate, pe parcursul zilei, pentru sau împotriva întrebării supuse re-
ferendumului;
 nu transmit informații cu privire la rezultatele sondajelor cu tematică
electorală, inclusiv privind rezultatele exit-pollurilor.

INFORMAREA ELECTORALĂ

Care sunt sursele de informare electorală?

Sursele de informare electorală sunt mass-media (televiziune,
radio, Internet, presa, pliantele) și întrevederile directe cu alegătorii.
Un rol important ca sursă de informare îl au liderii/formatorii de opi-
nie formali care pot influenţa opinia publică datorită statutului social
(parlamentari, editorialişti etc.), liderii de opinie neformali, care influ-
enţează prin personalitatea lor, cât și comentatorii/analiștii politici
activi în emisiunile televizate de analiză politică și pe rețelele de socia-
lizare, bloguri.

Atenție! Persoanele ce sunt indecise în privinţa votului sunt mai cu-

rând convinse din discuţiile interpersonale despre acest subiect sau din
forumuri și rețele de socializare decât din mesajele din presă și radio.

Ce este mass-media?
Mass-media cuprinde toate sursele de informaţie publice, care
ajung la un număr foarte mare de persoane, ca de exemplu televiziune,
radio, Internet, presa, inclusiv apariţiile periodice ca ziare, reviste sau
foiletoane.
Mass-media reprezintă principala sursă de informare a electoratu-
lui despre concurenții electorali.

50
 Atenție! Mass-media poate fi o sursă eficientă a instruirii civice a
alegătorilor prin difuzarea informației despre importanța participării
la votare, despre aceea cum, unde, când trebuie de votat, despre secre-
tul votării.
Atenție! Un alt aspect ține de difuzarea informației necesare pen-
tru înțelegerea de către alegători a esenței programelor (platformelor)
partidelor politice.

Ce reguli trebuie să respecte instituțiile mass-media într-o

campanie electorală în raport cu concurenții electorali?
Instituțiile mass-media au obligaţia:
 de a respecta principiile de echitate, responsabilitate, echilibru şi im-
parţialitate în reflectarea alegerilor.
 să ofere condiţii egale, nediscriminatorii la acordarea timpului de an-
tenă sau a spaţiului publicitar pentru publicitatea electorală.
 acordă concurenţilor electorali timp de antenă gratuit, în mod echita-
bil şi fără discriminare, în baza principiilor de transparenţă şi obiecti-
vitate.
 mijloacele de informare în masă nu vor adopta tratamente privilegia-
te faţă de concurenţii electorali în virtutea statutului social şi/sau a
funcţiilor pe care le deţin candidaţii acestora (Cod electoral, art. 69).

Atenție! Concurenții electorali sau reprezentanții lor participă la

dezbaterile electorale. De regulă, emisiunile de dezbateri electorale
reflectă programele candidaților sau partidelor politice. Programele cu
adresări directe dau posibilitatea alegătorilor de a compara opiniile,
viziunile concurenților politici și de a-și face o părere despre caracterul
și potențialul acestora.

51
 Cum poate fi evitat favoritismul politic?
La procurarea timpului de antenă, instituțiile audiovizualului, con-
trolate de stat, adeseori favorizează partidul (partidele) de guvernă-
mânt, nedreptățindu-le pe cele din opoziție. Această problemă poate fi
rezolvată prin elaborarea și aplicarea unor reguli stricte, care ar garan-
ta repartizarea accesului egal la serviciile de publicitate cu plată tutu-
ror candidaților și partidelor politice în condiții juridice clare, pe prin-
cipii nediscriminatorii.

Cum influențează TV și Internetul deciziile

politice ale cetățenilor?
Astăzi libertatea telespectatorului de a alege a ajuns să fie limitată,
telespectatorului propunândui-se emisiuni special create, având sco-
puri prestabilite, fiecare din ele având un mesaj subtil ales, mesaj în ton
cu cei dispuşi să finanţeze emisiunile respective. Un om care vine obo-
sit de la serviciu este foarte receptiv (pasiv) în faţa televizorului, iar
tendinţa lui este, cel mai adesea, de a prelua fără nici un discernământ
mesajul primit.
Internetul a transformat rapid modul în care persoanele, organi-
zațiile, instituțiile politice și guvernele, comunică și negociază mesajele.
În Republica Moldova Odnoklassniki și Facebook au cunoscut o
rapidă expansiune, fiind rețelele de socializare adoptate de majoritatea
internauților. Mulți politicieni au tendința de a folosi pagina de
Facebook și Odnoklassniki sub forma promovării imaginii publice și,
mai puțin aceea de a relaționa cu comunitatea online.
Comunicarea prin rețelele de socializare constituie o provocare la ni-
velul abordării teoretice, dar și al aplicabilității practice, deoarece partide-
le politice și, implicit, politicienii au acceptat campaniile online pentru că
le oferă vizibilitate, paralel cu facilitarea comunicării cu electoratul.
Campaniile online, pe Odnoklassniki și Facebook, le vor înlocui
treptat, în mare măsură pe cele clasice, fără a determina însă dispariția
acestora. Rețelele de socializare de astăzi sunt mult mai pe placul poli-

52
ticienilor, deoarece libertatea este mai mare, iar gradul de control al
autorităților de reglementare a media fiind foarte mic.

Atenție! Acțiuni de campanie electorală „murdară” se desfăşoară

în special în sectorul online, prin transmiterea de informații false și
crearea de imagini non conforme realității.

Care sunt știrile ce trebuiesc evitate?

- știri false (cu informații inventate);
- știri care induc în eroare, adică pornesc de la date factuale ce sunt
scoase din context sau îmbrăcate senzaționalist;
- știri partizane - interpretări ale unor date reale, care sunt manipulate
pentru a corespunde unei agende;
- știrile care au titluri șocante/senzaționaliste ce îndeamnă cititorul să le
acceseze și care, de regulă, nu susțin cu informații promisiunile din titlu.

Ce sunt știrile false (fake news)?

Mass-media și rețelele de socializare sunt invadate de știri false
furnizate sub masca unor fapte, situații sau evenimente adevărate. Ști-
rile false sunt un demn urmaș al propagandei și dezinformării.
Știrile false sunt scrise evaziv și adesea exagerat, fără să ofere sur-
se, declarații sau context informațiilor sau făcând trimiteri spre site-uri
suspecte. Folosesc formulări evazive de genul „s-a aflat că”, „a declarat
Y într-o conferință recentă”, „asta a spus un jurnalist de la…”, lansând
adesea presupuneri, zvonuri sau intrigi. În general au titluri șocante -
unele sunt scrise cu majuscule sau conțin cuvinte scrise cu majuscule
pentru a atrage atenția publicului.
Știrile false presupune publicarea de informații false sub ”masca”
unor știri adevărate. Principalele ”vehicule” de propagare a știrilor fal-
se sunt mass-media și rețelele de socializare. Știrile false se pot regăsi
în ziare tipărite, situri online, videoclipuri YouTube, emisiuni radio,
imagini - orice format informativ, care pot manipula.

53
 Cei care lansează ştirile false, se bazează pe faptul că unele catego-
rii de cetățeni nu au nici răbdarea, nici interesul să verifice riguros in-
formaţia, ci doar tind să fie de acord cu ele pentru că sunt intrigante,
generează dezbateri, teorii ale conspiraţiei sau speranţe mari de bună-
stare. Din acest motiv se minte atât de mult în campania electorală.
Oamenii cu un insuficient simț al realității și cu o cultură politică joasă
tind să creadă automat promisiunile legate de construcţia de spitale, de
măriri de pensii şi salarii sau de locuri de muncă mai bune.

Atenție! Ştirile false sunt menite să genereze emoţii maselor mari

de oameni şi să canalizeze aceste emoţii în direcţia unui scop personal.

Atenție! Contracararea știrilor false se poate face, în primul rând,

prin informare conștientă, educație și cunoaștere!

Atenție! Procesele electorale sunt direct influențate de campanii-

le din mediul online, inclusiv cele care utilizează pe larg știrile false.
Spre exemplu, în Marea Britanie, promotorii Brexit-ului au câştigat fo-
losind din plin ştirile false în domeniile cele mai sensibile pentru mulţi
alegători, imigraţia, pierderea locurilor de muncă, repatrierea fonduri-
lor cu care ţara contribuie la Uniunea Europeană.

Cum să identifici o știre falsă?

 Verificați sursa – informează-te despre publicație? Cui îi aparține?
Cine o finanțează? Verificați rubrica “Despre” a site-ului. Dacă limba-
jul este foarte dramatic, trebuie sa fiți suspicios. Verificați și ce spun
alte surse de încredere.
 Verificați autorul – informează-te despre autor. Este credibil ? Există
în realitate? Dacă autorul este jurnalist, veți găsi informații despre el
efectuând o căutare online. Dacă autorul are un nume fals, atunci și
restul riscă să fie fals.
 Citiți toată știrea - titlurile pot fi o capcană pentru a obține trafic.
Află întreaga istorie a evenimentului.
54
 Ce dovezi există? – Caută și pe rețelele de căutare de pe internet.
Vezi dacă informația oferită este susținută și din alte surse.
 Verificați data - unele publicații preiau știri vechi, irelevante pentru
evenimentele curente
 Nu fiți părtinitor – Gândește-te dacă propriile convingeri și prejude-
căți îți pot influența percepția.
 Poate fi o glumă? – Dacă e o gogonată, ar putea fi o satiră. Verifică
sursa și autorul ca să fii sigur.
 Gândiți de două ori înainte să distribuiți – Citiți articolul integral
înainte să distribuiți - titlul ar putea fi atrăgător pentru a obține click-
uri. Dacă informația este adevărată, este acoperită și de presa tradiți-
onală. Comparați conținuturile și trageți propriile concluzii.
 Întreabă un expert – informează-te și la bibliotecă sau consultă un
site specializat în verificarea faptelor.

Atenție! Știrile false şi alte informaţii eronate folosesc adesea o

imagine reală dintr-un eveniment independent.
Atenție! Trolii sunt extrem de activi pe reţelele sociale şi sunt
proiectaţi să domine conversaţii şi să răspândească propaganda.
Atenție! Este uşoară clonarea unui site web existent şi crearea
de tweet-uri false pentru a păcăli oamenii.

Care sunt recomandările pentru comportamentul deontologic al

instituțiilor mass-media în campania electorală?
 timpul de emisie gratuit fiind acordat în baza unor criterii clare și
transparente, fără nici o discriminare;
 a informa corect și obiectiv opinia publică despre subiectele de inte-
res public;
 să țină cont de convingerile politice ale diferitor categorii ale popu-
lației, asigurând echilibrul și pluralismul socio-politic și libertatea
de exprimare;
 să prezinte obiectiv toate părțile implicate în controverse, respec-

55
 tând principiul de informare din mai multe surse, inclusiv de alter-
nativă;
 să țină cont de importanța și gradul de interes public, și nu de prefe-
rințele și agenda patronilor instituțiilor de presă;
 să asigure prezentarea onestă și echidistantă a opiniilor partidelor
politice și ale concurenților electorali care participă la scrutin, fără a
deforma sensul realității prin montaj și comentarii.

Ce este manipularea politică informațională?

Manipularea reprezintă un gen de influenţare psihologică şi socia-
lă prin mass-media, care urmăreşte de a produce schimbarea de opinie
a cetățenilor și determinarea acestora să gândească şi să acţioneze
într-un mod compatibil cu interesele iniţiatorului influenţei (partidul
politic, liderul, elita politică), prin utilizarea unor tehnici care distorsi-
onează intenţionat adevărul, lăsând, însă, impresia libertăţii de gândire
şi decizie. Din punct de vedere politic, manipularea reprezintă o formă
de impunere a intereselor unei clase, grup, colectivităţi prin inducerea
în eroare și fără ştirea auditoriului. Recurgerea la această metodă în
situaţii de divergenţă de interese devine tot mai frecventă în societatea
actuală, manipularea fiind un instrument mai eficient şi mai puternic
decât utilizarea forței.

Atenție! În condiţiile în care pe arena politică a Republicii Moldo-

va activează un şir de partide politice și cultura politică a cetățenilor
este joasă, electoratul poate fi în derută, dezorientat şi uşor manipulat.

Atenție! Conștientizarea cetățenilor că sunt manipulați poate duce

la instalarea panicii, neîncrederii, suspiciunii față de politicieni, refuzul
oricărei informaţii pe motiv că ar putea fi falsă, bănuiala că toţi jurna-
liştii ar fi angajaţi în partizanat politic.

56
 Care sunt instrumentele de manipulare politică?

Mass-media (cu precădere televizorul și rețelele de socializare) și

sistemul de învăţământ sunt principalele instrumente de manipulare
politică.

Atenție! Profesorii trebuie să fie neutri în abordarea evenimente-

lor poltice. Adolescenții/tinerii sunt cel mai ușor expuși manipulării. Ei
sunt lăsaţi aproape fără apărare la discreţia profesorilor, care pot fi
îndoctrinaţi, ideologizaţi şi pot încerca metode de propagandă sub
efectul unui idealism sincer şi nociv.

Atenție! Politicienii uneori folosesc scenarii şi tehnici de manipu-

lare în lupta lor concurențională pentru a câştiga voturile de încredere
ale alegătorilor.

Care sunt metodele de manipulare a electoratului?

 manipularea rezultatelor sondajelor de opinie politice;
În perioada electorală, orice sondaje de opinie privind preferinţele
politice ale alegătorilor pot fi efectuate numai cu condiţia înştiinţării
prealabile a Comisiei Electorale Centrale. Rezultatele acestor sondaje
pot fi date publicităţii cel târziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor.
 publicarea în mass-media a rezultatele unor sondaje de opinie inexis-
tente sau false;
 campanii negative false la adresa adversarilor politici;
 atacul la persoană;
 scandaluri și acuzaţii false la adresa adversarilor;
 manipularea mass-media (TV, internet, radio şi presă scrisă);
 aducerea unor personalităţi care să garanteze pentru politicieni;
 manifestații publice grandioase având oamenii lor plasați în public să
aplaude;
 dezinformarea electoratului cu ajutorul mass-media;

57
 intoxicarea electoratului cu informații false sau abaterea atenției elec-
toratului de la problemele principale prin crearea unor diversiuni;

Care sunt mijloacele informaționale utilizate pentru schimbarea

intenționată a conținutului mesajelor?
Printre mijloacele informaţionale ce ţin de schimbarea intenţiona-
tă a conţinutului mesajelor transmise se evidenţiază următoarele:
 selectarea subiectelor pentru mediatizare în funcție de simpatiile sau
antipatiile față de anumiți actori politici, filtrând informația pentru a
apăra anumite interese de grup;
 selectarea surselor pentru a imita pluralismul de opinii, în realitate
fiind selectate surse și opinii care au exprimat aceleași gînduri, au
transmis aceleași mesaje și au promovat aceeași cauză, pentru a ac-
centua percepția pozitivă sau negativă despre anumiți actori;
 difuzarea unei informaţii neutre, unde faptele, însă, sunt aranjate în
aşa mod încât să conducă auditoriul spre o anumită concluzie;
 prezentarea numai a unei părţi aflate în discuţie sau a unei explicaţii
subiective a acestuia; tăinuirea unor informaţii importante sau întâr-
zierea prezentării lor;
 reducerea informaţiilor, acuzându-le pe cele care ar putea fi dăună-
toare pentru subiect (manipulator) şi sublimându-le detaliat pe cele
care sunt de folos;
 filtrarea informaţiilor, racordarea textului informaţiei la linia politică
promovată de redacţie;
 preocuparea unor jurnaliști la reflectarea evenimentelor de interes pu-
blic nu este informarea completă, echilibrată și echidistantă a publicului,
ci accentuarea meritelor unor politicieni sau denigrarea altora;
 fragmentarea informaţiilor şi prezentarea părţilor ce sunt în avanta-
jul manipulatorului;
 prezentarea zvonurilor ca fapte veridice, în special pe cele incontes-
tabile, supraîncărcare obiectului manipulării cu informaţii pentru ai
reduce capacitatea de analiză critică;
58
 includerea unei doze de autocritică în prezentarea unor probleme
importante pentru crearea unei aparenţe de obiectivitate, propagarea
unor informaţii ce pot fi atribuite unei surse neutre în care obiectul
are încredere „dezvăluirea” unor informaţii considerente confidenţia-
le, care, în realitate, nu sunt confidenţiale; o dezminţire dată ulterior
nu va diminua efectul primei ştiri; selectarea informaţiei; toate fiind
adevărate, dar selectate în aceeaşi intenţie;
 combinarea de informaţii verificabile şi subversive;
 comentariul orientat al unei informaţii adevărate;
 plasarea unei informaţii adevărate cu dovezi concrete într-un context
care-i modifică sensul;
 informaţiile „întâmplătoare” tendenţioasă, furnizată fără să i se dea
vre-o importanţă în cadrul unei informaţii cu un obiect total diferit;
 exagerarea şi desfigurarea unei informaţii adevărate pentru a-i stârni
cititorului sentimente puternice;
 repartizarea inegală a lungimii şi calităţii informaţiei pro şi contra cu
favorizarea aspectelor care l-ar orienta pe cititor;
 „învelirea” unei informaţii subversive într-un fapt real; informaţia
furnizată fără concluzie, dar în aşa mod încât cititorul să-şi fondeze de
sine stătător o concepţie, care se impune.

Care e specificul periculos al discursului politic al politicienilor la

întrevederile cu electoratul?
Discursul politic are ca scop de cele mai multe ori nu transmiterea
unui mesaj clar către propriul electorat, ci mai degrabă, dezinformarea
electoratului celorlalte partide prin:
 Acuzații ce nu pot fi verificate imediat. Denigrarea unui adversar
politic, prin lansarea unor acuzații ce nu pot fi verificate imediat, sau
deloc, la adăpostul imunităţii parlamentare.
 Considerentul conformismului. Generalizarea informației, pe moti-
vul „poporul vrea…” ori „populația crede că…”, este un alt mod de a in-
fluența opinia publică pe considerentul conformismului, care presu-
59
 pune tendința oamenilor de a se încadra în rândurile majorității.
 Abaterea atenției. Este o altă modalitate de manipulare, realizată
prin lansarea unor false teme de interes general, de regulă de natură
scandaloasă, în vederea trecerii sub tăcere a altor aspecte ce ar putea
deranja cu adevărat opinia publică.
 Exagerarea mizei. Este des folosită pentru a captiva și influența elec-
toratul în campanii electorale.
 Zvonurile oficiale și intoxicarea. „Surse credibile… oficiale… interne”
sunt sintagme folosite de mass-media pentru lansarea pe piață a unor
mesaje, de cele mai multe ori neadevărate, fără asumarea vreunei
responsabilități. Dar dacă metoda zvonului urmărește doar punerea
în circulație a unui anumit mesaj, atunci tehnicile de intoxicare sunt
mult mai subtile. Sondajele de opinie, topurile, testele formative ori
dezbaterile televizate sunt câteva dintre metodele folosite în mod cu-
rent pentru inducere în eroare sau pentru crearea unor false curente
favorabile anumitor teme ori fabricarea și promovarea unor false
personalități politice.
 Folosirea unei persoane terțe ori a mass mediei. O altă metodă de
manipulare este folosirea unei persoane terțe ori a mass-mediei pen-
tru lansarea unor anumite teme ori atacuri, pentru a pune în postura
de actor neutru adevărata persoană interesată. Această tehnică este
intens exploatată în vederea manipulării populației, fie prin lansarea
unor campanii de presă negative, înaintea declanșării unor atacuri di-
recte politice.
 Compasiunea afectivă. Constituie de asemenea un mod de manevra-
re și de reorientare afectivă a opiniei publice. Politicienii folosesc
frecvent arma lacrimilor, pentru a-și fabrica în ochii alegătorilor un
portret pozitiv uman și popular, construit pe percepții emoționale.
 Strategia păstrării electoratului în ignoranţă şi mediocritate.
Printre cele mai preferate strategii de manipulare este să ții electora-
tul în ignoranță şi mediocritate. Strategia constă în menținerea unui
electorat incapabil să înțeleagă tehnologiile şi metodele folosite în

60
 controlul minții, o formă de „sclavie modernă”. Un rol critic în aplica-
rea acestei strategii o are calitatea educaţiei primite de indivizi. Cu cât
sistemul educațional este mai dezorganizat, cu atât indivizii sunt mai
predispuși la manipulări.
 Strategia de promovare a mediocrității în rândul populației. O
strategie legată de cea anterioară este cea de a promova mediocrita-
tea în rândul populației. Publicul este făcut să creadă că a fi neinstruit,
vulgar şi needucat este ceva la modă.

Ce sunt cadourile electorale?

Cadourile electorale reprezintă toate formele de atenție acordate
alegătorilor de către candidații electorali, care au ca scop influențarea
și determinarea favorizată a votării unui partid politic. Acestea pot fi
pungi, calendare, umbrele, găleți, brichete etc, cu sigla imprimată a par-
tidului politic, care cel mai ușor electoratul îl memorizează.
O altă formă de influențare a voturilor sunt pungile electorale cu
hrană şi pliante electorale cu instrucţiuni și sloganul de partid. Cei care
distribuie pungile cetățenilor lasă să se înţeleagă că este vorba despre
o acţiune umanitară, de ajutorare a celor mai săraci oameni din locali-
tate. Pungile electorale mai pot fi repartizate sub diferite pretexte, spre
exemplu, Ziua profesională a profesorilor, Ziua internațională a femei-
lor, a veteranilor etc.
Acordarea de bani, bunuri, pachete cu produse alimentare, diverse
promisiuni în timpul campaniei electorale se face în scopul determină-
rii alegătorului să voteze cu un anumit candidat electoral. Alegătorii
astfel mituiţi intră în categoria celor care nu cunosc decât în mică mă-
sură sau deloc candidaţii şi programele lor, cei cu un nivel redus de
educaţie, persoane care beneficiază de ajutor social şi nu în ultimul
rând categoriile sociale cu venituri mici, spre exemplu pensionarii.

Atenție! Cadourile electorale sunt interzise indiferent de forma

lor (pungi cu hrană, umbrele, găleți, brichete).

61
 Atenție! Votul fiecăruia dintre noi contează și valorează mai mult
decât un kg de zahăr, orez sau conserve...
Votează CONȘTIENT!

Atenție! Un tip de cadou electoral sunt concertele organizate în

timpul campaniilor electorale. Concertele sunt cel mai uşor mod de a
aduna o mulțime dispusă să asculte discursurile politice ale unui con-
curent electoral.

Care sunt formele de rezistență la manipulare politică?

- Informează-te din mai multe surse media pentru a evita riscul
de a primi o informație eronata si manipulatoare.
- Accesează diverse surse, ascultă și opinii care, probabil, îți sunt
incomode, ca să ai mintea deschisă la date și fapte și închisă la tehnicile
de manipulare.
- Controlul legal al informației de către instituțiile de resort. Prin
monopolizarea unei informaţii se creează un amestec de adevăruri par-
ţiale şi minciuni credibile spuse şi presupuse. Realitatea este filtrată,
ierarhizată şi reconstruită cu grijă. Manipulări majore se întreprind nu
doar prin intermediul presei, ci şi a televiziunii, de aceea în scopul limi-
tării acestei acţiuni ar trebui să preluăm exemplul SUA care utilizează
una dintre formele cele mai sigure de rezistenţă la manipulare şi de
afirmare a libertăţii de gândire – intervenţiile dogmatice să nu depă-
şească şapte secunde.
- Diversificarea surselor de informare. Într-un mediu sărac în
surse de informare şi în care comunicarea instituţională este centrali-
zată şi puternic ierarhizată, libera informare, obiectivitatea mesajelor
rămân simple mituri.
- Ridicarea nivelului de cultură politică a cetățenilor.

Atenție! Cele mai bune antidoturi contra ştirilor false şi manipulă-

rii sunt dezvoltarea personală, educaţia în spiritual realităţii, cultura,

62
flexibilitatea proceselor psihice şi renunţarea la a căuta mereu senza-
ţionalul lipsit de adevăr şi speranţele mari. Verifică mereu veridicitatea
a ceea ce auzi şi nu evalua ştirile ca fiind adevărate sau false în funcţie
de cât de mult ești de acord cu ele sau nu. Adevărul faptic sau ştiinţific
nu se schimbă în funcţie de convingerile tale.

Cum sunt prevăzute ilegalitățile electorale

în legislația națională?
Constituie contravenții administrative următoarele acțiuni (art.47-
53 din Codul contravențional):
 împiedicarea accesului în localul de votare
 folosirea în alegeri sau la referendum a fondurilor venite din străi-
nătate sau a fondurilor nedeclarate public;
 distrugerea, deteriorarea intenţionată prin orice mod a listei electo-
rale sau a afişei electorale;
 scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului de vot înmânat
pentru votare;
 afişarea materialului de agitaţie electorală în alt loc decât cel stabilit;
 continuarea agitaţiei electorale în ultima zi dinaintea alegerilor sau
în ziua votării. Pentru încălcări grave ale legislaţiei electorale se
aplică pedeapsa penală.

Sunt considerate infracţiuni penale următoarele acțiuni (art.181-

182 din Codul penal):
 împiedicarea prin orice mijloace a exercitării libere a dreptului elec-
toral sau împiedicarea activității organelor electorale;
 Coruperea alegătorilor;
 Falsificarea rezultatelor votării.

63
 GLOSAR

afişe electorale - apeluri, declaraţii, fotografii şi alte materiale utilizate

de concurenţii electorali în scop de agitaţie electorală;
agitaţie electorală - acţiuni de pregătire şi difuzare a informaţiei, care
au scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii sau pen-
tru alţi concurenţi electorali;
alegător - cetăţean al Republicii Moldova cu drept de vot;
Registrul de stat al alegătorilor – sistem informaţional unic integrat
de evidenţă a alegătorilor din Republica Moldova, realizat în baza Re-
gistrului de stat al populaţiei, destinat colectării, stocării, actualizării şi
analizei informaţiei despre cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv de-
spre cei din străinătate, care au atins vârsta de 18 ani şi nu au interdic-
ţii legale de a alege;
alegeri generale - orice tip de alegeri care au loc într-o singură zi, de
duminică sau în oricare altă zi indicată în actul de stabilire a alegerilor,
pe întreg teritoriul ţării;
alegeri anticipate - alegerea organului electiv în cazul încetării înainte
de termen a mandatului sau dizolvării acestuia ori în cazul reorganiză-
rii administrativ-teritoriale;
bloc electoral – uniune benevolă a 2 sau mai multor partide şi/sau al-
tor organizaţii social-politice, constituită în scopul participării în co-
mun la alegeri, care este înregistrată, respectiv, de Comisia Electorală
Centrală, în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale şi alegerilor
locale generale, ori de consiliile electorale de circumscripţie, în cazul
alegerilor locale noi;
candidat - persoană care candidează pentru ocuparea unei funcţii pu-
blice eligibile din partea partidelor, a altor organizaţii social-politice a
blocurilor electorale;
candidat independent - persoană care îşi desemnează candidatura
pentru ocuparea unei funcţii publice eligibile independent de partide,
de alte organizaţii social-politice şi de blocurile electorale;

64
circumscripţie electorală - unitate electorală administrativă în care
se organizează şi se desfăşoară alegerile şi referendumurile;
concurenți electorali:
– candidaţii independenţi, înregistraţi de Comisia Electorală Centrală,
precum şi partidele, alte organizaţii social-politice şi blocurile electora-
le ale căror liste de candidaţi au fost înregistrate de Comisia Electorală
Centrală – în cazul alegerilor parlamentare;
– candidaţii pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, înregis-
traţi de Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor prezidenţiale;
– partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale şi per-
soanele care candidează pentru funcţia de primar sau de consilier în
consiliul local şi care sunt înregistrate de consiliile electorale de cir-
cumscripţie respective – în cazul alegerilor locale
finanţarea campaniilor electorale – finanţarea directă şi/sau indirec-
tă, precum şi susţinerea materială prin alte forme a concurenţilor elec-
torali de către stat, persoane fizice şi/sau juridice;
finanţarea partidelor politice – finanţarea directă şi/sau indirectă,
adică oferirea, alocarea sau transmiterea în beneficiul partidelor politi-
ce a mijloacelor financiare, materiale sau de alt tip de către stat, per-
soane fizice şi/sau juridice;
grup de inițiativă – grup constituit din cetățeni cu drept de vot și înre-
gistrat în condițiile prezentului cod de către Comisia Electorală Centra-
lă pentru colectarea semnăturilor în susținerea unui candidat la funcție
electivă sau în vederea inițierii referendumului;
listă de candidaţi - listă a candidaţilor desemnaţi de partide, de alte
organizaţii social-politice, de blocurile electorale pentru a participa la
alegeri;
listă electorală - listă ce cuprinde toţi cetăţenii cu drept de vot ca-
re domiciliază sau îşi au reşedinţa în raza unei secţii de votare;
listă electorală suplimentară – listă electorală întocmită de organul
electoral, în care se înscriu persoanele care nu au fost înscrise  în listele
electorale principale;

65
listă de subscripţie - listă cu semnături ale alegătorilor care susţin un
oarecare candidat la alegeri sau iniţierea referendumului;
observatori naţionali – reprezentanţi ai asociaţiilor obşteşti calificate
din Republica Moldova sau reprezentanţi ai concurenţilor electorali,
acreditaţi de organele electorale în condiţiile prezentului cod;
observatori internaţionali – reprezentanţi ai organizaţiilor internaţi-
onale, ai guvernelor statelor străine şi ai organizaţiilor neguvernamen-
tale din străinătate, precum şi experţi internaţionali în domeniul elec-
toral, acreditaţi de Comisia Electorală Centrală;
perioadă electorală - perioadă de timp cuprinsă între ziua aducerii la
cunoştinţă publică a datei alegerilor şi ziua în care rezultatele finale ale
alegerilor sunt confirmate de către organele competente.

66