Sunteți pe pagina 1din 14

c

   


Potrivit ESPGAN (European Society for Paediatric Gastroenterology
and Nutrition) laptele de vacă nu este un aliment recomandat la
sugari.
Din acest motiv au fost create preparate de lapte praf cu o
compoziţie
cât mai apropiată de laptele uman, care au primit denumirea de
formule de
lapte adaptat.
Formulele de lapte se clasifică în :
Formule de start (0 ̄ 6 luni);
Formule de continuare:
6 - 12 luni;
1 - 3 ani (formula Junior);
Formule hipoalergenice / hipoantigenice (HA);
Formule speciale:
Pentru prematuri;
Delactozate / hipolactozate (sursa de proteine poate fi laptele
de
vacă sau soia);
Fomule elementale;
Formule hiperenegetice sărace în sodiu.
V 
 au ca sursă de proteine laptele de vacă şi se
recomandă până la vârsta de 6 luni (ex: NAN 1, Lactogen 1, Humana
1,
Milumil 1, Aptamil 1, Similac, Vitalact etc.).
V  
(Follow ̄up Formula) au ca sursă de proteine
laptele de vacă şi se recomandă de la 6 luni până la 1 an, când
sugarul
primeşte o alimentaţie diversificată ( NAN 2, Lactogen 2, Humana
2, Milumil
2 şi 3, Vitalact).
V  
   sunt preparate recomandate în
alimentaţia copiilor cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani, cu o
compoziţie adaptată
acestei vârste (NAN 1+, NAN 2+, Milumil Junior, Humana Junior).
V  
  
 se recomandă copiilor
cu istoric personal şi familial de atopie şi utilizează ca sursă
de proteine
hidrolizatele proteice din laptele de vacă (NAN HA, Milumil HA).
V  
 sunt adapate nevoilor speciale pe care
aceştia le prezintă, având un conţinut de proteine mai ridicat, o
cantitate mai
redusă de lactoză, lipide uşor asimilabile (MCT ̄ Medium Chain
Triglycerides), o cantitate de calciu şi fosfor aproape dublă,
conţinut în
vitamine mai ridicat comparativ cu formulele standard (PreNAN,
Aptamil
Prematil, Humana 0, BIOPre etc.).
La prematurii VLBW şi ELBW se recomandă îmbogăţirea laptelui
uman cu fortifianţi (Nestle FM85, Aptamil FMS), numai sub
supraveghere
medicală, cu scopul suplimentării energetice a acestuia.
Fortifianţii conţin
_
mixturi de proteine extensiv hidrolizate, glucide uşor asimilabile
şi nu conţin
grăsimi.
V   

(Alfare, Althera, Milupa HN25) sunt
concepute special pentru nou - născuţii şi sugarii care prezintă
intoleranţă la
lactoză (cel mai frecvent secundară unei infecţii digestive),
glucidele fiind
reprezentate de polimerii de glucoză sau amidon. Sursa de proteine
este
reprezentată de proteinele laptelui de vacă, supuse hidrolizei
enzimatice
(Alfare, Althera) sau nemodificate (Milupa HN25). Sunt bogate în
MCT.
V 

 
Milupa SOM, Milupa Pregomin˜
sunt utilizate în intoleranţa secundară la lactoză, fiind total
lipsite de lactoză.
Pot fi folosite în alergia/intoleranţa la proteinele laptelui de
vacă, cu
menţiunea că există cazuri de alergie încrucişată (la proteina
laptelui de vacă
şi la proteinele din soia), situaţie în care se vor folosi
formulele
hipoalergenice care au în compoziţie hidrolizate de proteine
(Alfare, Althera).
În ultimii ani, din dorinţa de a realiza formule cât mai apropiate
de
laptele uman, compoziţia acestora a fost suplimentată cu numeroşi
componenţi nutritivi:


 (antonim pentru "antibiotice") sunt bacterii vii,
viabile,
nedistruse în stomac (spre a ajunge ca atare în colon),
nepatogene, de regulă
producătoare de acid lactic, care ajunse în colon favorizează
multiplicarea
unor bacterii ̄ lactobacili şi bifidobacterii.
Administrarea probioticelor a fost asociată cu un efect
stabilizator al
barierei funcţionale intestinale şi cu un rol protector faţă de
expunerea la
antigene alimentare sau din mediu, rol atribuit stimulării
producerii de IgAs şi
de mucus, precum şi atenuării răspunsurilor antiinflamatorii
induse de agenţii
patogeni.
Probioticelor li se atribuie şi o serie de efecte la "distanţă":
- prevenirea osteoporozei;
- prevenirea cancerului de colon;
- prevenirea bolilor inflamatorii intestinale;
- precum şi o serie de efecte asupra metabolismului lipidic.
 
 sunt componente alimentare nedigerabile, de regulă, de
natură glucidică (oligozaharide şi dizaharide) care nu sunt
digerate şi
absorbite în tubul digestiv proximal servind astfel ca substrat al
fermentaţiei
colice, stimulând multiplicarea bifidobacteriilor.
Rolul prebioticelor este complex:
- modulează funcţia imunitară;
- intră în competiţia pentru receptori cu agenţii patogeni;
- stimulează selectiv şi sporesc un număr limitat de specii
bacteriene
endogene benefice rezidente în colon, care produc substanţe
antimicrobiene.
Efectele prebioticelor:

- multiplicarea florei fecale de tip lactobacillus şi
bifidobacterii;
- ameliorarea funcţiilor intestinale;
- creşterea rezistenţei faţă de patogenii digestivi;
- modularea răspunsului imun sistemic;
- reducerea riscului de alergii;
- reducerea riscului de cancer de colon;
- reducerea colesterolului şi a lipidelor serice;
- sporirea biodisponibilităţii colonului;
- accentuarea mineralizării osoase.
    
       
  

        !!!"!!!˜
Într-o primă etapă formulele au fost îmbogăţite cu acizi graşi
esenţiali
(acid linoleic şi acid ǩ-linolenic), dar depistarea L.C.P.U.F.A.
în laptele uman
a dus la îmbogăţirea formulelor cu aceste substanţe.
Sursele majore de L.C.P.U.F.A. sunt: microalgele, o serie de
uleiuri
fungice şi marine sau gălbenuşul de ou.
Roluri:
- sunt componente structurale majore ale membranelor celulare
(fosfolipide);
- favorizează dezvoltarea creierului şi a retinei;
- conferă protecţie antialergică;
- au rol în dezvoltarea sistemului imun.


Depistarea unor concentraţii relativ mari de nucleotide (citidină,
uridină, adenozină, guanozină) în laptele uman a dus la
suplimentarea
formulelor de lapte cu aceste substanţe în cantităţi apropiate.
Rolul nucleotidelor:
- precursori ai acizilor nucleici;
- constituienţi ai enzimelor;
- sursă de energie celulară;
- creşterea şi diferenţierea tractului gastro-intestinal ;
- protecţia antidiareică;
- dezvoltarea sistemului imun.
Se consideră că microflora stabilită în primii doi ani de viaţă
determină
funcţia intestinală şi profilul de adaptare pentru toată viaţa,
având astfel un
impact semnificativ asupra dezvoltării unor boli: alergii, astm
bronşic, boli
gastro-intestinale.
#
$ %  &    '  (
În utilizarea formulelor de lapte trebuie ţinut cont de faptul că
acestea
nu sunt întotdeauna sterile, de aceea se impun reguli stricte
pentru reducerea
riscului de infecţii :
- prepararea proaspătă, la fiecare masă;
- aruncarea oricărui rest de lapte rămas;
- igienă riguroasă;
- în spitale ̄ alcătuirea de ghiduri (protocoale) scrise pentru
preparare şi
manipulare, cu control strict al respectării acestora.
)*+) ),-)).
'   : Alimentaţia diversificată este alimentaţia sugarului după
vârsta de 4-6 luni cu alte alimente pe lângă lapte.
Diversificarea este un proces progresiv care durează câteva luni
şi are
ca scop suplimentarea alimentaţiei (caloric şi calitativ),
deoarece alimentaţia
lactată exclusivă nu mai acoperă nevoile energetice şi plastice
ale sugarului
din al doilea semestru de viaţă.
La sugarul alimentat artificial diversificarea va fi începută la
vârsta de 4
luni. La cel alimentat natural se poate amâna până la vârsta de 6
luni, dacă
secreţia lactată a mamei este suficientă şi dezvoltarea staturo-
ponderală a
sugarului este corespunzătoare.
Diversificarea alimentaţiei se face cu respectarea următoarelor
reguli:
dieta trebuie să fie echilibrată şi raţională;
introducerea unui aliment nou se va face numai când sugarul
este
sănătos;
alegerea primului aliment de diversificare se individualizează
în
funcţie de particularităţile de dezvoltare ale sugarului. La cei
cu o dezvoltare
ponderală corespunzătoare se începe cu supa de legume sau piureul
de fructe.
La sugarii cu deficit ponderal, aceste alimente se vor îmbogăţi
mai repede cu
proteine;
valoarea calorică a alimentului nou introdus (prânzului)
trebuie
să fie mai mare decât a celui care este scos din alimentaţie;
introducerea alimentului nou se va face progresiv ̄ câte 20-
30g/zi la o masă de lapte, reducând cu aceeaşi cantitate laptele,
până la
înlocuirea completă a prânzului de lapte cu noul aliment;
administrarea alimentelor nou introduse se va face cu linguriţa
(nu se recomandă prelungirea administrării alimentaţiei cu
biberonul);
se recomandă introducerea unui singur aliment nou pe săptămână
̄ la aceeaşi masă se pot combina mai multe alimente dar numai după
ce s-a
testat toleranţa fiecăruia în parte;
*
la apariţia unor tulburări digestive (vărsături şi/sau diaree)
se
întrerupe diversificarea şi se reia după cîteva zile de la
normalizarea
tranzitului intestinal;
preparatele de lapte recomandate sunt cele pentru vârsta a
doua;
se recomandă introducerea în dietă a polizaharidelor (amidon)
cu
prioritate faţă de zahăr;
până la vârsta de 6-7 luni nu se vor oferi copilului făinoase
cu
gluten ci doar cele de orez, porumb;
se vor evita prânzurile rare şi abundente care cresc sinteza
lipidelor din glucide (hiperlipogeneză adaptativă), cresc
depunerea de lipide,
măresc biosinteza colesterolului şi trigliceridelor, determină
hipertrofie
gastrică, măresc suprafaţa de absorbţie intestinală şi determină
modificări
enzimatice hepatice;
numărul de prânzuri administrate pe zi în alimentaţia
diversificată se va stabili în funcţie de vârstă, senzaţia de
foame-saţietate şi
greutatea copilului;
nu se va forţa copilul să consume întreaga raţie oferită (risc
de
anorexie, de ̎opoziţie̍). Alimentul nou trebuie propus şi nu
impus;
generalizarea unui aliment care este primit cu plăcere (de
exemplu făinosul cu lapte) la toate mesele constituie o greşeală
care perturbă
echilibrul nutriţional al sugarului;
hidratarea între mese se face cu lichide neîndulcite (ceai, apă
fiartă şi răcită);
în alimentaţia diversificată, corectă, a sugarilor nu este
necesară
suplimentarea dietei cu vitamine;
trebuie încurajată încă de la vârsta de 7-8 luni
autoalimentarea ̄
stângăciile incipente ale sugarului sau murdăria care o produce nu
trebuie
pedepsite, ele reprezentând etape în dezvoltarea autonomiei sale;
alimentele noi vor fi pasate până la apariţia primilor dinţi,
apoi
zdrobite;
cel mai bun criteriu al succesului alimentaţiei diversificate
la
sugar este urmărirea curbelor de creştere şi dezvoltare şi
încadrarea lor în
parametrii normali.
 &  '

  /  $  '    &  
?cele mai întrebuinţate sunt: morcovii, cartofii,
pătrunjelul,
spanacul, salata, dovleceii, roşiile, ardeii graşi şi fasolea
verde. Ele se
administrează în alimentaţia sugarului sub formă de supe şi
piureuri.
Ä
Produsele industriale de legume simple sau legume cu adaos de
făinoase, carne sau peşte se pot utiliza după vârsta de 6 ̄ 8
luni, în funcţie de
compoziţie.
V
se introduc în lapte de la vârsta de 4-6 luni.
Cerealele destinate sugarului şi ulterior copilului mare,
constituie o
alternativă de preferat în alimentaţia diversificată deoarece sunt
sursă
importantă de calorii şi fibre pentru reglarea tranzitului
intestinal, sunt
îmbogăţite cu vitamine, Ca şi Fe şi sunt securizate bacteriologic.
Aceste
preparate pot înlocui făinoasele clasice (orez pasat cu brânză de
vaci, măr cu
biscuiţi).
Exemple de cereale pentru sugari :
-   pentru sugari cu vârsta între 4-6 luni: Milubrei
banane
(cereale cu lapte, orez şi banane), Milubrei cu măr şi morcov
(cereale cu lapte orez, măr şi morcov), Miluvit "mit" (cereale cu
lapte, orez şi porumb), Nestle orez, Nestle orez şi roşcove ;
-   pentru sugari cu vârsta mai mare de 6 luni: Milubrei
fructe (cereale cu lapte, orez, griş şi fructe), Milubrei biscuiţi
(cereale cu lapte, orez, griş şi biscuiţi), Milubrei 7 cereale,
Nestle
orez cu 5 fructe, Nestle 5 cereale, ş.a.
Biscuiţii se administrează sfărâmaţi după vârsta de 6 luni în
asociere cu
piureul de fructe.
Pâinea albă se poate administra de la vârsta de 8 luni dacă
masticaţia o
permite, iar pastele făinoase se recomandă sub formă de fidea,
fierte în supă,
începând cu vârsta de 8 luni.
V se administrează sugarului sub formă de sucuri, piureuri şi
compoturi. În funcţie de sezon piureul de mere se alternează cu
cel de piersici
sau de banane. Bananele sunt bine tolerate şi au un conţinut mare
de amidon
şi de vitamina C.
Nu se vor da copilului sub 1 an fructele cu sâmburi mici (zmeură,
căpşuni, fragi, mure, kiwi) care au acţiune puternic alergizantă.
 

se administrează zilnic după luna a-V-a de viaţă, câte
20-30g la un prânz, se pasează şi se amestecă cu orez pasat, supă,
piure de
legume sau de fructe.
Brânza telemea de vacă, desărată ca şi brânza proaspătă în amestec
cu
mămăligă sau cu paste făinoase sub formă de budinci se poate
administra de
la vârsta de 8-9 luni. Brânzeturile fermentate se recomandă după
vârsta de 1
an.
!Gălbenuşul, fiert timp de 5 minute, se dă sugarului după
vârsta de
4-5 luni, de 2-3 ori /săptămână, amestecat cu supă sau piure de
legume.
Albuşul nu se administrează până la vârsta de 1 an deoarece este
alergizant.
V
de pasăre sau de vită fiert se administrează după vârsta de
6
luni. Se adaugă în supa de zarzavat sau în piure, 20-30g, în
zilele când nu
primeşte gălbenuş sau carne.
ù
 
 
de pasăre sau de vită, fiartă, tocată foarte bine, se pune
în supa
de zarzavat sau în piure de legume în cantitate de 20-30g, după
luna a-V-a de
viaţă.
" este considerat un aliment alergizant şi de aceea se
recomandă
introducerea lui în alimentaţie după vârsta de 1 an. Poate fi
administrat după
vârsta de 8 luni sub forma preparatelor industriale, a căror
compoziţie este
controlată şi hipoalergenică.
#
 se recomandă de la vârsta de 7 luni cu adaos de zahăr 5% sau
biscuiţi sfărâmaţi /făinos instant.
$ 
poate fi administrată sugarului de la vârsta de 7-8 luni.
)*+) 0)"") c  )
În perioada 1-3 ani se impun modificări în alimentaţia copilului
care
trebuie să fie cât mai variată, estetic prezentată, iar meniul să
fie alcătuit în
funcţie de gradul de dezvoltare şi preferinţele copilului.
Se interzice administrarea alimentelor cu biberonul.
Se recomandă ca cel puţin o masă pe zi să fie servită împreună cu
întreaga familie, aceasta fiind o modalitate de cunoaştere şi
interacţiune
reciprocă.
$
       1 $2  1    c_* &343 !
$
 (

  5 _ *  343 6
   5 # * 343 6
  5 c7 c_ 343 !
   
  1 $2  1    87 c77 9343 !
   $1  $ 1 *77 &3 !
Se va evita supraalimentaţia cu glucide care predispune la carii
dentare.
Copilul va primi 3 mese principale şi două gustări:
*   & 1 va cuprinde 250 ml lapte de vacă cu pâine cu unt,
gem / miere de albine, brânză telemea, ou, şuncă slabă.
*   2 ̄ cea mai importantă, va fi compusă din trei feluri:
felul I ̄ supă sau ciorbă de zarzavat sau carne, cu legume
pasate;
- felul II carne tocată de pasăre, vită (în medie 50 g), sub formă
de perişoare,
pârjoale, ruladă, cu sos sau garnitură de legume. Carnea de porc
slabă se
recomandă după vârsta de 2 ani. Se contraindică carnea de berbec
sau miel
care se digeră mult mai greu.
- felul III ̄ desertul va fi constituit din compot, prăjitură de
casă.
La sfârşitul mesei se vor oferi 100-150 ml apă.
*   1 va fi compusă dintr-un prim fel (budincă, salate de
legume, omletă, papanaşi) şi un al doilea fel care va conţine 250
ml lapte sau
iaurt cu pâine sau biscuiţi.
8
 
1  1 ̄ de la ora 10 şi 17 vor fi alcătuite în general
din
fructe şi compoturi.
Administrarea forţată de alimente este cauza anorexiei psihogene,
des
întâlnită în familiile cu copii hiperprotejaţi.
 &      la această vârstă sunt:
- alimente care pot provoca aspiraţie: nuci, alune, fructe cu
sâmburi,
seminţe, floricele de porumb, cartofi prăjiţi, ţelină crudă, peşte
cu oase,
bomboane;
- dulciuri: prăjituri cu cremă, cereale cu zahăr, băuturi
răcoritoare cu
arome artificiale de fructe;
- alimente greu de digerat: cârnaţi, carnea de oaie, vânat sau
conservată
mâncăruri prăjite/grase, condimente;
- mazărea, fasolea boabe, varza se pot introduce în alimentaţie
după
vârsta de 2 ani;
- alcoolul, cafeaua, ceai negru, cola.
)*+) 0)"") : # ù )
Copilul va primi 3 mese principale şi 2 gustări. Compoziţia
meselor va
fi foarte variată.
Laptele va fi administrat în cantitate de cel mult 500 ml/zi.
Fructele şi legumele se dau crude, ca salate sau preparate.
Carnea se dă zilnic, în cantitate de 75 g, iar oul de 3-4 ori pe
săptămână.
Pâinea, recomandabil cea integrală, nu va depăşi 150-200 g/zi.
Apa şi dulciurile se indică la sfârşitul mesei pentru a nu afecta
apetitul.
Copilul va mânca la masă cu familia.
În această perioadă se va pune accentul pe învăţarea bunelor
deprinderi:
spălatul pe mâini înainte de masă, periajul dinţilor.
)*+) 0)"") : ù c* )
Regimul alimentar va fi asemănător cu cel al adultului.
Copilul va primi 3 mese principale şi 1-2 gustări pe zi.
Masa de dimineaţă este importantă deoarece este înaintea
programului
şcolar.
Alimentele trebuie să fie proaspete, suficiente cantitativ şi cu
valoare
biologică ridicată. Adolescenţii adoptă frecvent un regim
alimentar cu
conţinut energetic scăzut, care poate fi sărac în vitamine (A, C,
D) şi minerale
(Ca, Mg, Fe).
Se recomandă evitarea alimentaţiei de tip fast ̄ food care creşte
riscul

dezvoltării obezităţii.‘