Rodica Luca CAPITOLUL 1 NOTIUNI DE DEZVOLTARE A DINTELUI SI A STRUCTURILOR DE SUPORT Lama dentara. Stadiul de mugure Stadiul de cupé Stadiul de clopot: * Vistodiferentierea * Fragmentarea lamei dentare * Morfodiferentierea Stadiul coronar: Amelogeneza: * Matricea smaltului si mineralizarea partiala + Maturarea smaltului * Ciclal de viata al ameloblastelor Dentinogeneza: * Matricea organicd ~ compozitie * Secrétia matricei organice * Mineralizarea matricei dentinare Formarea radacinii si a swucturilor de suport ale dintelui: *Teaca Hertwig *Dentinogeneza radiculara *Cementogenceza *Formarea aparatului ligamentar primar *Formarea osului alveolar *Formarea ridacinii la dintii pluriradiculariPedodontie | 4 DINTELUL SEA sUPORT | ncipale legate de formaren 55 turilor sale de suport are eo Imporvanta | pedodont Alegerea 9 instituirea Jor imbolnidvini ale dintely; ofie de structurd) se face . jOLTA NO‘TIUNI DE DEZV OL STRUCTURILOR DE a aspectelor PT! a struc’ ticianu! azul principale! natism, dstre ra, de consecintele locale gj Cunoasteres dezvoltarea dintelui $i deosebita pentru prac conduitei terapeutice in c permanent tanar (carie. traum tinand cont de gradul de dezvoltare denta' de yecinatate pe care actul terapeutic le-ar putea avea. De asemenea, pentru a explica parintelui de ce copilul prezinta 9 afectiune stomatologic4, cand anume a debutat. care este tea fi evitata sau nu, medicul trebuie sa aig d dezvoltarea dentara in functie s: 4 anumit& canza, daca aceasta pul cunostinfe temeinice privin varsta copilului. Formarea dentara (odontogeneza) jncepe in viata intrauterina si cont nud postnatal 0 perioada variabila de timp, specifica fiecdrut grup dentar, Desi formarea mugurilor dentari nu are loc in aceeasi perioadé viduala a fiecdrui pentru toate categoriile de dinti, dezvoltarea ind dinte se desfisoara in acelasi mod, urméarind acelasi tipar de dezvoltare, parcurgand aceleasi etape. cannes (1996) aminteste o serie de autori (MALLASEZ oe » SCHOUR si MASSLER, HELD) al caror nume se ie stale camera etapelor parcurse de dinte in dezvoltarea © —— a acestia se adauga ORBAN, citat de PINIGHAM (1°57 ; Crew ee rae dentar cuprinde urmitoarcle stadii: » Cres crestere si dezvolta ii autori); 2. Calcifierea re dupa unii auton), 3. Eruptia; 4. Atritia, Forma . area dintelui : Ui ¢: ani : . cea [yc Ste rezultatul unei dezvoitari progre* lac Participa © seri Tie de procese fiziologice de crestere:Rodica Luca 9 proliferare, histodiferentiere, morfodiferentiere, apozitie. Cu exceptia procesului de inificre, aceste procese fiziologice se suprapun, uncle fiind prezente pe parcursul mai multor stadii histologice, cu toate ci in fiecare stadiu predomind un anumit tip*de proces fiziologic (BHASKAR, 1980). In cadrul procesului continua de dezvoltare, viitorul dinte creste fn dimensiune si isi modifica forma. fn functie de forma Ja un moment dat, se considera cd dintcle rece succesiv prin urmiitoarele stadii morfologice: — lama deniara, — mugure; — cupa; — clopot; — formarea matricei smaltului si dentinei (stadiul coronar). Fiecare din aceste stadii morfologice sunt consecinta actiunii sin- gulare sau concomitente a proceselor fiziologice de crestere env-~ merate anterior. Debutul odontogenezei are loc in primele stadii ale dezvoltarii cranso-faciale. Semnele initiale ale dezvoltirii dentare apar in sApiiumana a sasea de viaté intrauterini. in aceasta perioada, cavitatea orala primitiva — stomodeumul — este captusita cu epiteliu primitiv format din doud straturi de celule: un strat bazal, alcatuit din celule jnalte, si un strat superficial, alctuit din celule turtite. Acest epitcliu primitiv acopera {esutul conjunctiv embrionar subjacent format din subscanta fundamentald gelatinoasi care confine putine celule fuziforme. Datoritd originii din creasta neural, acest fesut este numit ectoinezenchim. fntre cpiteliu si ectomezenchim se afla o membrani bazaia careia i se atribuie un rol important in diferitele etape ale cdontogenezei (TROWBRIDGE si KIM). La se va mentine pe perioada odontogenezci pana la stadiul initial de diferentiere tenminala a ameloblastelor (RUCH, J. V. , 1989).pedodontie 10 _ a DE MU 7 UL a 1 de formarca prin a ud penzi epiteliaig densarea rapida g | 1.1. LAMA DENTARA. 5 1 ste 1 5 tare este a zvoltirii den . fnceputul de: teliulti oral, iagrosare localizat’ a CPHO™ ” itar si de con primitive, cte una pentru fiecare ectomezenchimului de dedesubt. ven 0% Cercetitri experimentale au ae este rezultatul unei modificari 1 ae ° in diviziune si mai pullin oh toll fenomenult. membrana bozald ee a a potcoava 31 CO eae ca poritie Renzte epivliie nr fntr-un inter val foarte scurt de timp, fiecars viitoarelor arcade dentare. Sean ein dows tame, Jama vestibulara 4 banda epiteliala poimara gai cu care se produce. fenomenul, uni lama dentard, Datorita rapiqitay eee dezvolté de la incepat autori considera cd aceste doua lam : entilati separate. Din Iama vestibul: y : dentara se vor dezvolta mugurii dentari. ; Simultan cu diferentierea lamei dentare, din ea se dezvolté in ectomezenchimul subiacent zece proeminente de forma rotunda saa ovoida (figura 1. 1. A). Aceste proeminente epitcliale constituie niugurii dinteer temporari. Formarea lor nu are loc in acelasi timp. Primii muguri epar in regiunea anterioard a mandibulci, intreaga dentitie temporard fiind »initiata intre a 6-a si a 8-a siplamand a dezvoltarii embrionare. Mugurii dintilor permanenti de inlocuire (dintii succesionali) © formeazi tot din lama dentara, lingual de predecesorii temporati, pain Proliferare in locurile de unire cu organele dentare ale acest0™ Procest incepe in luna a 5-a de viatd intrauterina (incisivii cent * ey a in luna a 10-a (premolatii). sadisull* lamei dentare a se formeaza din extens!2 upd ce mi Iungime. Primij molari perman area benzilor cpiteliale tarea de clivaj a celulelor aflate area . roliferart epiteliale cresciite, ard se va naste yestibulul bucal. iar din lama tia . yt axilarele au crescut destul de a enti si fncep formarea in jum”Rodica Luca i Figura 1.).- Reprezentarea schematica a dezvoltarii dentare (dupa Trowbridge si Kim) A, Stadiul de mugure; B. Stadiul de cupa; C. Stadiul de clopot: LD ~ lama dentara; MDP — mugurele dintelui permanent de tnlocuire; EDE - epitelru dentar extern; RS = reticul stelat; SI — strat intermediar; EDI - epiteliu dentar intern; BC — bucla cervicala; PD — papila dentara._ Pedadonie — s yaata, dar Molar: jn primmul ap de vray ani secunzt i a 4-a intrauterine, molarit feces de minte la varsta de 4-5 ani. deputul form! ii oe A i Tari gj , a bu sstice diferttelor gry, Din cele aritate rezulta cd deo! saracterisuice Brupe perinaneat ae toe ta perioade de Gmip CHT dentare ats dentare si este direct dependent de “o'r : a1 epiteliz ‘ inugurilor dentari, formativat ep! Activites fT datorit’ potentialulut lor formativ. /™ urilor si . initierea Lormarii MUB! . “un dentare este Tegaté de initier® megrare datoritd MVAziE: tesurly, ti ’i aceasta prin “ . i epitcliale. 7. : imp dupa P manand numai resturt epitcliale. in fefyy mezenchimal, din Jama Ta . ee acesta, cu toate cd activitatea Jamei dentare se intinde pe o perioads acesta, 2 nee aaa mare de timp, din siptdémana a 6-a intrauterind pana in juru) varste; gy 5 ani, ea rezulté de fapt din insumarea functionarii limitae g diferitelor portiuni in trei faze distincte care reprezinta: — debutul (,,initierea) formarii dintilor temaporari; — debutul formarii dintilor permanenti de inlocuire — debutul formarii molarilor permanenu. Stadiul de mugure constituie stadiul de inceput al dezvolagi dentare si reprezinta prima ,,incursiune“ epiteliala in ectomezenchin Prin proliferarea continua si inegala a celulelor, forma mwuegurelui g schimba capatand aspect de cupa. e considerate ..primordij: CUOMAA a Line eteaza ta 12. STADIUL DE CUPA Stadiul de cupa (,,scufie de noapte“ dupa Andronescu, A.) se case? Tzeazd prin usoara invaginare a suprafelei mugurehsi dentar in ¢%* Vitatea catuia celulele ectomezenchimale se condenseaza. s¢ grupeaz' 2 Sc uni intre ele $i fara a produce substantd extracelulari (figura 1.1.9) In acest stadiu, alaturi de procesul de proliferare iacepe * " Proces de histodiferentiere al elementelor formatoare ale dist Structurilor sale de Suport. Procesul de histodiferentiere © ml Mportant spre sfarsitul Stadiulai de cupa cdnd se pot deosebi:Redica Luca ~ organul smaltului, numit si organ epitelial al smaltului, aicituit din celulele epiteliale ale cupei aflate deja in proce de histodiferentiere, care va da nastere smal{ului dentar; — papila dentard, constituita din celulele ectomezenchimului condensat fn coneavitatea cupei cpiteliale, din care se yor forma dentina si pulpa dentara; — sacul dent (tolicular), format dintro condensar- ectomezenchimala care inconjoara papila dentard $i organul smaltului. Din sacul dentar se vor dezvolta tesuturile d suport ale dimtelui (osul alveolar, ligamentele periodontale, cementul radicular). Organul smaltului, papila dentara si sacul dentar alcdtuiesc imp:eund germenul dentar. Acesta contine toate elementele necesare dezvoltarii complete a dintelui, Celulele din portiunca profunda a organului smaltului continua s& prolifereze si s4 se invagineze in ectomezenchim, ingloband partial ectomezenchimul papilei dentare. in felul acesta organul smaltului ita forma de clopot, formatiune convex-concava cu convexitatea cap oriestata spre epiteliul oral, iar concavitatea spre ectomezenchimul sudiccent, capetel+ clopotului ocupind pozitia cea mai avansata in grosimea ectomezenchimului. in timpul dezvoltarii organului smaltului se fntélnese niste struciuri temporare, nodulul de smalt si cordonul de smalt, care dispar inaintea formarii smaltului si al cdror rol nu este cunoscut, O paric din literatura de specialitate din ultimi ani, cAnd se refera Ja orgauul smaltului, foloseste termenul de »organ dentar* deoarece se considera ca exprima mai bine multitudinea de roluri pe care le indepli- neste de-a Jungul dezvoltirii dentare (TEN CATE, 1994). Asa cum va reicsi fa continuare, organul smaltului (organul dentar) va interveni in: determinarea tiparului coronar (functie morfogenetica); ~ iniierea dentinogenezei coronare si radiculare (functie de inductie);aie Mo 4 sangerare in formarea smaltului; — emergenta dintelut in 4 ptiv tumpul miscéri sale eruf vale formarea jonctivnii dt 1.3. STADIUL DE cLOPpoT a oae tn std J de clopot au loc 0 serie de i dinte, 17 stadiu ; ; a viitorului din! distrugerea lamei dentare 4 in dezvoltare: odifereniicre) cvenimente in care hist * at : vs ipyportant. morfodiferentierea ocup@ un [oc impo ek Histodiferentierea. Stadiul de clopot este dom i sf adiului de cuo4d histodiferentiere inceput SPFE sfarsitul stadiulut ae cuba epiteliale simailare sufera modific ce si ful fn urma acestui proces, in sta (organul dentar) este aloatuit din celule epiteliale cu forme si rolun (figura 1. 1. C). diferite dispuse in patru straturt disti cu orientare catre epiteliul oral, convexitatca cubice cu citoplasma putina, saract pitelial, cu rol de protectie, poarti inat de procesa cz Masa de ce' u's ale iri precise Mor tolog diul de clopot organul smalt:lu: La periferie, clopotului este alcatuita din celule in organite celulare. Acest strat & numele de epiteliu dentar extern (epiteliu adamantin exter, pitch. extern al smaltului). Concavitatea clopotului este formata dintr-un singy prismatice a cdror citoplasma contine © mare vantitate de co.a, Acest strat poarté numele de epiteliu dentar mem (epiteliu adam intern, epiteliul intern al smaitului). Celulcle acestui strat se 1° diferentia in continuare, pentru ca in final sé devind ameloblas' numite si adamantoblaste, celule inalt diferentiate care vor product matricea smaltului. Ne pane epitelii dentare, intern si extern, se intalnese la capers" bucks cemvicnla Anna cen mat profunda, intr-o zona cals” “oe . Accasti zona va juca un rol important 2 tecii lui Hertwig. . strat de coves care Se numes* formeRodica Luca __ 15 Siratul de celule din centrul organului dentar formeaza reticulul stelai, numit de unii autor pulpa smaltului. Celulele acestui strat, de form poligonala, sinteiizea i secreté glicozaminoglicani (muco- polizaharide). Datorita proprictatilor hidrofile, glicozaminoglicanii acumulati in compartimentul extracelular, atrag apa in organul smaltului. Ca urmare, se mareste yolumul compartimentului extra- celular, ceea ce duce la distantarea celulelor care, find legate intre ele prin intermediul desmozomilor, capita forma de stea. De aici si denumirea acestui strat celular xe reticulul stelat si epiteliul dentar intern se gasesc mai multe randuri de celule epiteliale turtite care aledtuiesc stratul intermediar. Aceste celle se caracterizeaza print:-o activitate intens4 a fosfatazei epiteliul dcntar intem si stratul intermediar alcaline. Se apreciaza trebuic considerate ca o singuré unnate functionala responsabila de formare smaltului (TEN CATE, 1994) Desi incd nu se cunoaste functia precisi a celulelor din stratul jntermediar, se pare ca ele participa ta formarea smaltului prin controlul difuziunii elementelor catre acesta (NANCI, 1989). De altfel, BHUSSRY (1980) considera ca stratul intermediar este esential pentru formarea smaltului, el insusi lipsind sau fiind foarte slab reprezentat la nivelul buclei cervicale, zond a organului dentar care va fi implicata in formarea 1adacinilor, dar in care nu se formeaza smalt. Organul smaltului (organul dentar) astfel alcatuit este separat de ectomezenchimul inconjurator prin membrana bazala. in concavitatea organului dentar este inglobata papila dentara. fn stadiul de clopot, papila dentaré este formatd din celule ectome- zenchimale nediferentiate si o cantitate de fibrile de colagen disper- sate in spatiile extracelulare. fn apropierea membranei bazale care o desparte de organul dentar, papila dentard prezinti o zona acelulara in care se gisesc fibrile fine aperiodice. Aceast’ zona acelulara va fi ocupata ulterior de cehilele ectomezenchimale a ciror dimensiune va creste in procesul de diferentiere in odontoblaste.Pedodontie dispun circular 16. sacul dentar e _nifei dentare 8° dentar $i a papile papila dentara, spre d in jurul organului i ic e de fib fe dentaré se fragmenteaz4 fibrele sacului dentar. : contine o cantitate mat aor ore Lama de wen sa centea Fragmentarea famei m neonchimal’, portiunea y aa i intai, prin invaZt © tama demtara propilu~ in wept Me i ams Jaterald si lame den r 5 suie profunde este divizaté int-o tenn prolilerarea margimi suie p * lama dentard propriu-Ziec iui temporary al dintelul Bingeal de organcl aa vite (dintele suecesional). eae Petoeoaaae . entirii lamei dentare, germenul dinteluj fae agmentarii 10 i In final, in urma it oasei orale. El si va iteliul. muct atura cu epiteliul ; c — lui maxilar, avand totusi o efa se formeazé mugurele temporar pier . : i ul i i grosimea Os' continua dezvoltarea 1 la eee pozitie destul de superficiala. Aceasta pozitie va face ca dintele temporar, in timpul eruptiei, sd aiba de strabatut 0 distanta osoasa mai scurta fnainte de a perforara mucoasa orale. In urma fragmentirii Jamei dentare raman mici insule de celule eptictiale care. in mod normal, degenereazd gi sunt resozbite, Uneor. restun epitetiale persistd diseminate in mezenchim (perlele lui Sesres) si. in anumite conditii, pot avea semnificatic patologica dand nastere unor chisturt paradentare sau unor mici chisturi care int eruptia. Morfodiferentierea. Procesul de morfodiferentiere coronara incepe in stadiul avansat de clopot si consti in dispuncrea spatial a elulelor epiteliului dentar intern in vederea conturitii viitoarei jonctiuni smalt-dentina. fn felul acesta se determina forma si dimensiunea coroanei viitorului dinte, Morfodiferentierea are Joc in urma unei interactiuni inte ectomezenchimul Papilei dentare si cpiteliul dentar intern. Aceesté ii pea ome devi spatial® 4 celuleto © crestere al epitetiului dentar intern si dist?" re ane ctentire, cade altfel si celelaite eae , €aza gradat, cuprinzand celulele epitelivlul Vo}17 Rodica Luca i i ic si intern. Morfodiferentierea incepe in anumite zone, dictate genetic : vinta centri de crestere specifici fiecdrui tip de dinte. In e repre: fie E i i wooste a a celulara si incepe diferentierea in aceste zone inceteaza diviziune smaltului (figura !.2.). vederea producerti 1.2. — Formarea tiparului coronar (procesul de morfodiferentiere) (dupa Ten Cate) J —organul dentar; 2 - epiteliul dentar intern; @ zond de diviziune celulara; Q zond de mamrare; 3 - papila dentard; 4 - matrice dentinard; 3 - matricea smalutlui Deoarece de o parte si de alta a acestei zone de maturare ea celulara continua iar epiteliul dentar intern este constrains la mvelul buclei cervicale, epiteliul se va evagina realizand o prima zona de delimitare a viitoarei jonctiuni smalt-dentind. Treptat, zona de maturare se extinde, dar este mereu Pprecedata de © zona de activitate mitotica, ceea ce duce la accentuarea conturului Jonctiunii. Fenomenul continua pana ciind se ajunge in zona cervicala a viitorului dinte, in felul acesta stabilindu-se forma finala a jonctiunii smal{-dentina si, in consecinta, forma coroanei dintelui respectiv.Pedodontie a a ~ ge colule din epitetiy, ne ee ast polatitans divizi a ae to ‘ ale, te shim! af i ele acestca dentar intern, celu! uctcii dispusi CPUs penity; indrice inaltes venit ilindrice ? devenind celule ci iteliale, ce}iy, sstor cclule ep’ le a acest emiehic it a inductoric feria papiler dentare , dentare. Sub influenta gunzitoare de fa pert « shimale corespunz preodontoblaste. i in odontublaste Prin cre jontoblaste, apo” de ; over na avelulara de Ta pe ia papilei deniag, or, zona acelular: perifer: . sce odontoblastii formeaza prima canttats de dispare, Numai dupa ce « cetutele din epiteliul dentar intern care au matrice organicd dentinara, ce’ lu nlasti se diferentiaz’ in ameloblasts indus diferentierea acestor ae ui sare incep sd secrete matricea smalqulut. . a care meep a ilar, dar treptat, se realizeaza maturarea progresiya sj a ceed si din epiteliul dentar intern, ° data cu conturarea fa continuare a jonctiunii smalt-dentina si diferentierea Progresiva a odontoblastelor. Fenomenul continua astfel pana cind se diferen'iazg odontoblastele si ameloblastele din zona cervicala coronara. Din cele relatate, rezulta ca la nivelal viitoarer coroane exis:; in acelasi timp zone in care celulele formatoare de smalt si deatind stay fncheiat activitatea de diviziune celulara, s-au diferentiat Si secret maticile organice, dar si zone in cure celulele inc mai sured activitate mitotica si au Potential proliferativ, fara a deveni inca celule inalt specializate in elaborarea matricilor smaltului si dentinei. Cu formarea primului strat de Matrice dentinard, viitorul ¢ trece din stadiul de clopot in st Pe masura ce inceteazs cu mt eclomeze! | diferent volum a odontoblast adiul coronar al dezvolta 1.4. STADIUL CORONAR In Stadiul coronar are loc formarea tesuturilor dure dentare pr" poata matticilor Organice si apoi mineralizarea lor ca rezulte den a nor evenimente celulare si extracelulare de cate “ fern toare odontoblastele si ameloblastele. Accsto &e! Postmmitotice, tnalt spe . iali s a - Herc Cializate, sunt implicate activ in sinteza p@Rocica Luca. 19 si secretia apozitionala a matricilor organice ale dentinei si smaltului. Ele sunt celule inalte, cu nucleul dispus bazal si bogate in organite citoplasmatice (reticul endoplasmatic rugos, aparat Golgi, vezicule care transporta materialul secretat spre periferia celulei si apoi in mediul extracelular). Formarea matricilor organice ale smaltului si dentinei si apoi mineralizarea lor prezinta cdteva caracteristici: ~- Procesul se desfasoard gradat si progresiv pe misurd ce se realizeazi diferentierea cclulelor responsabile ~ odonto- blastele si ameloblastele. El incepe in anumite zone, corespunzatoare varfului cuspizilor sau marginii incizale si treptat se extinde catre colet (figura 1.3). = Sensul de apozitic al matricilor este centripet pentru dentind (de la jonctiunea smalt-dentind cdtre papila) si centrifug pentru smal (de la jonctiunea smalt-dentina spre epiteliul dentar extern) (figura 1.4). in acest fel, in final, ameloblastele se vor regdsi la exterioral suprafetei smaltului coronar. Impreuna cu resturile celorlalte structuri epiteliale vor Indeplini si alte roluri in dezvoltarca dentara, pentru ca ulterior si dispara complet. Odontoblastele, odata depusa matricea dentinard, se vor dispune la periferia camerei pulpare si vor exista si la dintele matur, atata timp cit acesta va fi vital. Astfel, ele vor continua si aibi un rol neodentinogenetic asigurand o refacere dentinaré in cazul diferitelor agresiuni Tn schimb, prin disparitia ameloblastelor, singura moda.itate de ,reparare“ a smaltului, dar pe un teritoriu limitat, este prin niecanismul de remineralizare, spontana sau stimulata. — Activitatea de apozitie nu se efectueazd permanent cu acelasi ritm, inregistrindu-se perioade de activitate mai intensd si perioade cu activitate redusa. Alternanta acestui ritm este evidentd pe scctiunile dentare prin existenta liniilor de crestere, Retzius pentru smalt si Owen pentrumarcat iD structurile dure. Figura 1.3. .3. - Formarea coroanei — reprezentare 5 an debutul formarii la varful cv jy de crestcre mai accentuati dentina. Momentul nas ava structurile formate in dentare prin existent{a nusnith linie neonatal mai sonore J. Linia neo si mai bine conformate de natald se intalneste 1a tot 4 incepe in viata intra- in supra coronaré este mineralizata asia categorie sunt inclusi toti se es ca mineralizarea linia neonatala cele forma dintii a clror mine uterind si arata cat di gn momentul nasterii. dintii temporari. Deoarect molarului de sas¢ ani ince; va trece si prin varful cu chematicd (dupa Racadot si Weile) lor: b sie ~ extinderaa cdtre colet: “dentina; @ smaltul.Rowica Luca 21 Figura }.4, ~ Debutul formdrti dentinei yi smalfului ~ reprezentare achematica (dupa Racadot si Weile): | - Ameloblaste; 2 - Matricea smaltului, 3 - Jonctiunea sinalt-dentind; 4 Matricea dentinei; 5 - Odomtoblastele; 6 ~ Papila dentara; Sagetle indica sensul de depunere al smalpului si al dentinei, Debutul formarii matricei smaltului si a dentinei se realizeazi fa urma unor procese de inductie reciproca intre epiteliul dentar intera si ectomezenchimul papilei dentare. S-n aratat deja cd sub actiunea inductorie a celulelor din epiteliul dentar intern, aflate in plin proces de diferenticre, se realizeazi diferentierea odontoblastilot din ectomezenchimul papilei dentare si ci numai dupa ce acestia depun primul strat de matrice dentinara urmeaza diferentierea completa a aimeloblastelor si depunerea primului strat de matrice a smaljului. ut, formarea matricilor smaltului si dentinei se rise Dupa ace simultan, dar, pentra ugurinta expunerii ele vor fi des: a separat in cele ce urmegz.a. desfasoar:_Pedodontie genertt) ; smalfunu), jnegpe Ja pwtin tin, este rezultatul .unei secvente Julare’ a carci Cunoastere este smnginelui (ariel le formare ans 4 coronare $1 trace 1.6.1. Foroarea procewul di dentine! 7 si ext eee «(NANCTI, 1989). Formarea sma}. Amglogenez8, dupa dgbutul formarii complexe de evenimen' csentiald pentru a-i intel twlui difert de formarea al 0 acestea, smalul este un produs de natura in tipar distinct de mineral jgoard in doud etape: altufut; orfologia ie dure deoarece, spre deosebire de tor tesutuni El are 0 matrice lizare (TEN CATE, 1989) organica unicii siu Amelogeneza se desfe = secretia matricei sm — mineralizarea si maturarea matricei. Secretia matricei smaltului este un proces care consti matricei organice urmat aproape imediat de mineralizarea part Matricea organica a smaltului contine proteine, apa st urme de lipide. Proteinele sunt reprezentate de doua clase principale: amelogeninele si enamelinele, raportul dintre ele fiind de 19/1. Profilul lor in aminoacizi este complet deosebit de cel al proteinelor cunoscute (GWINNETT, 1992). Amelogeninele sunt hidrofobe si au un continut bogat in metionina, leucina si prolind. Enamelinele sunt hidrofile iar ca structura reprezinté o fosfoproteina acida g'icosilaté. Nu se cunoaste inca daca aparitia proteinelor smaltului depinde de o singutt nates oeticte wae aimbinarea alternativa (qaltemative it nueeen nr neve “ mesager (NANCI, 1989) . droxi-, fluoro- ——- tt cae lungi, plate si subtir’ de Pentru a forma prismele es apalitt (GWINNETT), ware se ve ai dimensiunii ultramicro salt si substanta interprismatica. Datortt lite. fn privinta pee aceste cristale poartd numele de an cl amelogeninele se a ae Cristalite si proteinele smaltului, se cies gasesc intre cristalite formand un gel Hxolopl’ tet enamelinel as Se pare an int legate de suprafata cristalitelor (NANCT. 1989). matricea organica este necesari pentra initiere! ‘ Coatrolul crestetii ¢ ors . Testerii si orientarii cristalitelor (NANCL WRIGHT si © | | |Rodica Luca . 23 Ea dispare in timpul maturarii, dispar in special amelogeninele, usuiand astfel cresterea cristalitelor. In general se accepté cd enamelinele servese drept ghid pentru formarea cristalitelor, iar amelogeninele le controleaza si previn fuziunea lor excesiva (NANCI, 1989). Prin mineralizarea partialé declangaté aproape imediat dupa secrctia matricei organice, compozitia smaltului (matricea smaltului) va consta initial din apa (65%), material organic — proteine (20%), matetialul anorganic — hidroxiapatita (15%) (TEN CATE, 1989). Secretia st mineralizarea partiald continud panda cand se obtine : intresga grosime a smaltului, Greutatea moleculard a proteinclor tga smaiului scade progresiv pe masuré ce se secretd matricea, datorita proteolizei extracelulare si cresterii dimensiunii cristalelor. Smaltul iniatur dia aceasta prima faza formativa se mineralizeaza in proportie de 30% si are o consistenta moale. Maturarea smaltului se face prin pierdere de proteine si apa si prin continuarea cres cristalitelor. WRIGHT, ROBINSON si KIRKHAM (1992), trecind in revistd date din literatura, arati ca proteinele smaltului scad in timpul perioadei de formare de la 20-50% pani la mai putin de 1%, fh smaltul matur normal procentul proteinelor variaza intre 0,01% si 1% si nu este acelasi pe intreaga suprafata. Astfel, In zona cervicala si la zona smalt-dentind continutul in proteine depaseste 0,6%. La dintii temporari, prin procesul inital de maturare se produce o reducere a proteinclor smaltului de la 20% pand La 7%. apoi pind la 2% si, fn final, pana Ja mai putin de 1%, in urma procesului de maturare se pierd amelogeninele. Ramin numai enamelinele cu greutate molecular’ mare legate strdns de suprafata cristalelor de apatita (TEN CATE). in afara de acestea, in smaljul matur al dintilor neerupti se pare cd se gasesc si proteine a ciror origine nu este arueloblasticd. Spre deosebire de smaltul in " formure, in smaltul matur proteinele sunt bogate in acid aspartic, glicina si alanind si au o greutate moleculara de 50.000-70.000 daltoni ! WWRIGHT si col., 1992).Pedodi ie 24 __ ontic ului devine mai mincralizata dar tate dispare datorita influxulyj mecanism incomplet elucidat, create prin pierderea materia. Prin pierdere de apa, structura small i este incd foarte poroasa. Aceast& poroz) rapid al ionilor de calciu si fosfat printr-un Ca urmare cristalele cresc si ocupa spatiile lului organic si a ape. . fn inal, smalpul matur al al dintilor erupt are aproximaty 97% stric- turd minerala si 3% matrice organic si apa (NANCT). Mai putin de ju. matate din componenta orga nicd este reprezentata de proteine (GWINNETT). Proportia de apa este mai mare decat cea de materia] organic. Cea mai mare cantitate de apa este dispusa ca un invelis hidratant jn jurul cristalitelor gi circa 25% este legata de cristalite (GWINNETT). Maturarea smaltului incepe, dupa unii autori, aproape in acelasi timp in care smaltul partial mineralizat a atins intreaga grosime intr-o anumita regiune (TEN CATE, NANCT). Dupé alti autori, maturarea incepe inainte ca matricea sa atingd intreaga sa grosime pe un anumit tronson, astfel inc&t maturarea matricei secretata initial are loc in acelasi timp cu mineralizarea matricci format ulterior (BHASKAR). Maturarea se face respectand acelasi tipar ca si secretia matricet organice, adic de la jonctiunea smalt-dentina spre exterior incepind din zonele de crestere corespunzatoare varfului cuspizilor sau marginil incizale si extinzdndu-se citre suprafata externa a smaltului, Ritmu! de maturare este de doua ori mai rapid decat cel al secretiei matricei. Amelogeneza este intim legata de activitatea ameloblastelot, celule care se diferentiaza din epiteliul dentar intern, stratul profund al 078% nului dentar. Pe parcursul amelogenezei, ameloblastele se deavolti® isi modifica forma si functia, rolul lor fiind de a secreta, organiza apoi resorbi matricea organica a smaltului (NANCD. Ciclul de ¥ al ameloblastelor parcurge mai multe stadii. Acestea sunt ~ stadiul morfogenetic; — stadiul de histodiferentiere; — stadiul de formare (secretor); - stadiul de maturare; ~ stadiul de protectie.Redica Luca 25 Figura 1.5. ~ Stadiile ameloblastului in cursul amelogenezet (dupa Ten Cate) A. Stadiul morfogenetic; B. Stadiul de organizare cu inducerea diferentierii odontoblastelor; C si D. Stadiul secretor; E. Stadiul de maturare; F, Stadiul de protectiePedodontie 26 _ ea sinaltului, celule] fn stadiul morfogenetic, jnainte de producers aan nace ie in etl | dentar intern capatd © forma cilindrice, ann alty din epitetiul ie al, voluminos. Aceste celule. pre aste, se i au un nucleu oval, ° De aaa ‘ au jalona jonctiunea smalt-dentina, mS ara dispun pent a Ja erotica (Fi 1.5.A). apacitatea i sei mai pastreaza capacita ; anterior. Ele isi mat pastr ae © ot in stadiul de histodiferentiere, celulcle ist pierd Capacitatea mito. ticd, nu se mai divid si se pregatese penta secretia eee organics a smaltului: se alungesc si ist gchimba polaritatea. (1g. 1.5.8 si Cy “ Aceste doua stadii, morfogenetic $i de histodiferenuere, pot fj grupate sub forma de stadiu presecretor $1 caracterizeaza ameloblastul jnainte de a incepe secretia smaltului (NANCD. fn stadiul de formare (secretor) ameloblastul are structura unej celule implicate intim in sinteza proteica continind o bogatie de organite si incluziuni citoplasmatice (fig. L.5.C si D) a proteincior smialtului se Activitatea de secretie apozitionala declanseazi imediat ce predentina incepe sa se calcifice. fnainte dea jncepe activitatea secretoric a ameloblastelor, membrana bazala care le separa de stratul de predentina este distrusa si fagocitatd. Tots! unele studii recente au demonstrat ci anumite proteine ale smaifulit sunt secretate chiar inaintea acestci distructii $i ca ar avea rol inductor asupra formarii dentinei (NANCI). Proteinele smaltului sunt sintetizate in reticulul endoplasmetic rigos, apoi condensate sub forma de granule secretorli la nivelul complexului Golgi. Aceste granule, inconjurate de membre migreazd la extremitatea celulei, de unde continutul este eliber'? in Mantaua dentinard format deja. Proteinele secretate sunt eliberate de ameloblast in medil celular printr-o prelungire cu care ameloblastul este prevazut la re sau care priveste catre dentina in formare. Aceastd prelungt oe oe repeceie Tomes. Portiunea proximala a Pre aie ao sabild de Secretia si orientarea matricel smalt an + tar portiunea distal de secretia matricei smaltului p™ | extraRodica Luca 27 Trebuie precizat ci, din punct de vedere cronologic, smaltul inter- prismatic este depus jnaintea smaltului prismelor, indeplinind rolul de tipar pentru depunerea acestuia. Acest mod de a explica formarea smaltului contravine teoriei ,,gdurii de broasca (,,keyhole“) care nu recunoaste prezenta smaltului interprismatic, considerénd ca smaltul esic aledtuit numai din prisme (NANCI). La elaborarea smaljului interprismatic particip’ mai multe ameloblaste, in timp ce Ia ¢la- bora.ea unei singure prisme participa an singur ameloblast (NANCD. La inceputul activitatii secretorii se delimiteaza jontiunea smuli-dent’na, stabilindu-se limita externa a dentine’ coronare. La secreia primului strat de smalt, ca de altfel si a ultimului strat, participa doar portiunea proximala a prelungirii Tomes. Aceasta face ca patura initiala si cea finala a smaltului sa fie aprismatice. Activitatea functionalé a grupelor de ameloblaste secretoare diferentiate Ja un moment dat se desfasoara ritmic, cu perioade active de secretie si perioade de pauza. Caracterul ritmic al activitatii este evidentiat prin existenta striurilor lui Retzius. Se apreciaza c4 zilnic se secret aproximativ 0,023 mm de matrice organicd (TEN CATE, 1989). La stirsitul fazei de secretie, multe ameloblaste mor, iar cele care rémén se transforma in celule cu dimensiune mai redusa si cu un numar inai mic de organite celulare (fig 1.5.E). Aceste ameloblaste, aflate in stadiul de maturare, participa la indepartarca selectiva a apei si materialului organic din smalt si Ja introducerea materialului anorganic. Procesul este ciclic si este reflectat de morfologia ameloblastului. Ameloblastul prezinta un capat neted cfind participa la indepartarea apei si substantelor organice, gi un capat plicaturat cfnd serveste la introducerea materialului anorganic (EISENMANN, 1994). Cand ameloblastul aflat in stadiul de maturare sufera’ modificarile mentionate, celelalic straturi care alcdtuiesc organul smaltului trec print.-o serie de iansformari astfel inc&t epiteliul extern, stratul _ intermediar si ceea ce mai raméne din reticulul stelat se intrepitrund * formaud patura papilara.Pedodoni 28 ~ a caleifivat. aracloblastele pt si S~ CAnd smaltul s-a dezvoltat complet ; pierd dispozitia ordonata, a i isi polaritatea- are cu care, de altfel, turele rit epitcliu dentar redus (epiteliu eat acestui epiteliu este de a proteja nconjurator. Deteriorarea ptii la nivelul smaltalui, isi schimba din nov deosebindu-se cu grev de cel formeaza un ansamblu celular adamantin redus) (fig. 1.5.F). smal(ul format fata de tesutul ee lui din diferite cauze atrage dupii sine ic ri een fie depuneri de cement sau oS pe suprafata a tea rol Cum se va vedea ulterior, }] dentar re rs 2 si in ptia dentara si tn stabilirea jonct 1 conjuncliv i sor epiteliu junii dento-gingivale emu 1.4.2, Formarea dentinei (dentinogeneza) And viitorul dui complexe a odontoblastelor, Dentinogeneza incepe © dinte se afla ia stadiul avansat de clopot si este rezultatul activit celule postmitotice jnalt diferentiate din celulele ectomezenchimale aflate 1a periferia papilei dentare. Ca si in cazul amelogenezei, dentinogeneza se realizeaza in doud faze: — secretia matricei organice (predentina), — mineralizarea matricei organice. Matricea organicd. Compozitic Odontoblastul. in stadiul sau secretor, sintetizeazd gi secretd matticea organica a dentinei, Aceasta matrice, care reprezintdé 18-22% din structura dentinei. este alcdtuita din proteine si proteoglicani. 90% din matricea organica este formata din colagen de tip I $i 10% din proteine necolagenice (fosfoproteine, glicoproteine acide, proteine care contin acid carboxiglutamic, Proteoglicani) (GOLDBERG, 1989; BUTLER, 1992). in compoziti eae tre, bene dar despre ele se cunoaste prea putin olin cransformares . Nenine y ca proteinele matriceale joacd ua Colagenut deat Pre lentinei in dentini. - ie —— onan formeaza matricea fibrilard in care se secret ganice si, de asemenea, alcatuieste o grild in care se