1. .Mănăstirea Căldărușani, unde a învățat să picteze N. Grigorescu.

“Ascuns”
într-o livadă și despărțit de lumea dezlănțuită de un gard înalt, lăcașul de
cult a fost ctitorit în 1638 de Matei Basarab (1632-1654), pe malul lacului
Căldărușani, pe locul unui vechi schit de lemn. Cuviosul Filaret este
considerat cel de-al doilea ctitor al Mănăstirii Căldăru șani, datorită
lucrărilor de reconstrucție și înălțare atât a turnului clopotni ță cât și a
corpului de chilii, pe care le-a efectuat în perioada 1775-1778. Aici a fost
întemeiată, în anul 1778, renumita școală de zugravi de la Căldăru șani,
printr-un hrisov al domnitorului Alexandru Ipsilanti, ea având caracter
oficial de Școală a Mitropoliei.
Între anii 1854-1855, înainte de a pleca să realizeze picturile de la m ăn ăstirile
Zamfira și Agapia, marele pictor Nicolae Grigorescu a ucenicit la Mănăstirea
Căldărușani, unde a și realizat o serie de icoane, șapte dintre ele fiind p ăstrate și
expuse la micul muzeu din curtea mănăstirii, alături de hrisoave și obiecte
bisericești vechi. Poți da un ocol mănăstirii și îi vei descoperi cimitirul și mica
bisericuță, încadrată de salcâmi. Locul este o oază de liniște și pace, de umbr ă și
verdeață unde îți dorești să te reîntorci.
2. Parcul Natural Comana “atracții trei în unu”. În Comana, comună din județul
Giurgiu aflată la 36 km de București, se află mai multe atracții turistice,
potrivite iubitorilor de natură, de mișcare și de cultur ă. -Mănăstirea Comana
a fost ctitorită de Vlad Țepeș în anul 1461, pe o insulă din balta Comanei,
jucând dublu rol, de mănăstire și cetate. Lăcașul de cult era înconjurat de
mlaștină, iar accesul în incintă se făcea pe un podeț de lemn care putea fi
incendiat rapid, izolându-l. Mănăstirea lui Țepeș s-a ruinat treptat, dar în
1588 boierul Radu Şerban începe zidirea uneia noi, pe moșia primit ă de la
mama sa. Noua Mănăstire Comana, construită pe locul vechii mănăstiri a lui
Țepeș, avea ziduri exterioare şi cinci turnuri de apărare, cu guri individuale
de tragere şi chiar spații speciale pentru tunuri de mici dimensiuni. Radu
Şerban clădeşte în această incintă o biserică cu hramul Sf. Nicolae, care a
fost refăcută în 1699 – 1700 de Şerban Cantacuzino, strănepotul boierului.
Se adaugă noi chilii celor existente, se înalţă zidurile până la aproape 15
metri şi se construiește și frumosul foişor brâncovenesc situat pe latura de
nord. Foarte bogată, Mănăstirea Comana a fost în timpul lui Matei Basarab
unul dintre principalele centre religioase ale ţării. Nicolae Mavrocordat
închină Mănăstirea Comana, în anul 1728, Patriarhiei Sfântului Mormânt din
Ierusalim iar lăcașul de cult începe să-şi piardă din averi şi moşii. Afectat ă
de războaie şi de proasta gospodărire, mănăstirea s-a degradat treptat.
După secularizarea averilor mănăstireşti din 1863, călugării greci păr ăsesc
Comana. În 1992, Comana redevine mănăstire de călugări, cu viaţă
monahală de obşte.

-Delta aflată la 36 kilometri de București. La Comana se află însă cea de-a treia
zonă umedă ca dimensiune din România, după Delta Dunării și Insula Mare a
Brăilei, cu o suprafață de 1.100 hectare, cunoscută drept Delta Neajlovului. În
Rezervația Naturală Comana trăiesc 141 de specii de păsări, 31 de specii de
mamifere și 19 specii de pești, aceasta fiind, după Delta Dunării, pe locul doi ca
biodiversitate din țară. Ce poți face în Parcul Comana? În primul rând, te po ți
plimba la umbra arborilor seculari și apoi urma traseele care te conduc c ătre
Delta Neajlovului, unde vei observa păsările. Accesul la Comana este destul de
anevoios, drumul pe alocuri e prost, nesemnalizat, la destinație nu sunt nici pe
departe destule locuri de parcare, iar în weekend e foarte aglomerat. Eu nu m-am
lovit de mulțimile nesfârșite de vizitatori de sfârșit de săptămână de care mulți se
plâng, ba pot să spun că erau mult mai puțini oameni decât în parcurile din
Capitală. Vă doresc și vouă același noroc.

3. Corbeanca, langa Paradisul Verde. Impreuna cu ei am hotarat sa mergem sa vizitam zona

Snagov.

Desi a plouat cu intreruperi, am avut parte de o atmosfera agreabila si de o experienta usor

aventuroasa, datorata faptului ca am lasat GPS-ul acasa si ne-am orientat dupa o harta online citita pe
mobil, dar mai ales lipsei oricarui indicator turistic pe drumul spre Manastirea Snagov.

Dupa ce i-am compatimit pe cei din zona pentru drumurile nu tocmai bune, am facut o scurta oprire
la Snagov Club, care arata foarte bine (presupun ca si preturile sunt pe masura). Continuandu-ne
drumul, in lipsa vreunui indicator, am luat-o inainte peste calea ferata, in loc s-o luam stanga
catre complexul CFR Astoria din Padurea Snagov, unde vroiam sa ajungem

Am luat masa pe terasa restaurantului din complex, pe malul lacului – mancare ok (dar
nepretentioasa), servire peste asteptari, preturi rezonabile si vedere la lac – un mod placut de a-ti
petrece dupa amiaza.

Apoi am decis sa ajungem totusi si la Manastirea Snagov, care e pe o insula in mijlocul

lacului Snagov, si unde se presupune ca e mormantul lui Vlad Tepes. A trebuit sa oprim de mai multe

ori sa intrebam localnici, laitmotiv fiind „mai intrebati”

Ajunsi pe pontonul din fata manastirii, l-am sunat pe mobil pe calugarul rezident (simpatic, dar cam
vorbaret pentru un calugar), care (dupa vreo 20 minute in care am stat in ploaie) a venit sa ne ia cu
salupa – Palatul Snagov se vede superb de pe lac.

Salupa sau barca reprezinta singurul mod in care poti ajunge la manastire – exceptand parasutarea :),
pentru ca podul din lemn care lega insula de mal a fost distrus pe vremea lui Tudor Vladimirescu, si
de-abia acum e in constructie o pasarela pietonala (dar stiind ritmul in care inainteaza lucrarile publice
in Romania nu cred ca vom pasi foarte curand pe ea).

E o taxa de 15 Ron de vizitare si 5 Ron traversarea cu salupa pentru fiecare persoana.

Biserica e frumoasa, dar ar merita sa fie restaurata si mai ales mai bine promovata! Insula e foarte
cocheta si ingrijita – are livada, vie, gazon tuns, flori etc.

4. Palatul Mogosoaia
Palatul brancovenesc din comuna Mogosoaia (denumit dupa numele sotiei
boierului Mogos, proprietarul terenului) se afla la doar 15 kilometri
distanta de Bucuresti. Chiar si asa, la doi pasi de Capitala, veti descoperi o
lume de poveste intr-un cadru natural deosebit. Intregul ansamblu
arhitectural construit la 1702 de Constantin Brancoveanu pe malul stang
al raului Colentina este placat cu caramida rosie. Gradina din jurul
palatului, amenajata cu alei pietruite si trandafiri, te imbie la plimbare; in
exteriorul curtii Palatului Mogosoaia poti sta la picnic, sau poti opta
pentru o plimbare cu hidrobicicleta pe lacul Mogosoaia.
5. . Manastirea Cernica
La doar 14 kilometri de Capitala, in orasul Pantelimon, exista un important
lacas de cult, Manastirea Cernica, ridicata langa padurea cu acelasi
nume. Manastirea a fost ctitorita in anul 1608 de marele vornic al lui Mihai
Viteazul – Cernica Stirbei si sotia sa – Chiajna. Complexul monahal de la
marginea Bucurestiului este un monument istoric, care a reprezentat la
vremea sa o adevarata scoala de educatie monastica. Manastirea dispune
de trei biserici: Biserica Mare (care poarta hramul “Sfantul Nicolae” si
adaposteste o icoana facatoare de minuni), Biserica cu hramul “Sfantu
Gheorghe” si bisericuta “Sfantul Lazar” ridicata in cimitirul manastirii. De
asemenea, la Manastirea Cernica exista trei paraclise: “Adormirea Maicii
Domnului”, “Sfantul Ioan” si “Intrarea in biserica”.
6. Conacul Udriste Nasturel
In comuna Heresti, aflata la 35 kilometri de Bucuresti, puteti vizita
Conacul Udriste Nasturel (sau palatul, cum i se mai spune), construit de
cumnatul lui Matei Basarab. Ansamblul arhitectural de la Heresti este
format din conacul propriu-zis (o cladire superba, construita in intregime
din piatra), o biserica ridicata cam in aceeasi perioada si resedinta lui
Anastase Stolojan (o cladire ce dateaza din secolul XIX). Cele doua
locuinte sunt construite aproape in oglinda – o idee atipica pentru acele
vremuri.

PALATUL SUŢU IC Bratianu nr 2

Palatul Suţu este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din
Bucureşti şi unul dintre puţinele imobile, care au rămas nemodificate de mai
bine de 150 de ani. A fost construit de Costache Suţu după planurile
arhitecţilor Conrad Schwink şi Johann Veit între anii 1833-1835.
Interiorul palatului a fost proiectat în anul 1862 de Karl Storck, recunoscut
sculptor şi artist decorator. Este amenajată scara de acces la etaj, desfăcută
monumental în două braţe iar problema de perspectivă a fost deschisă prin
montarea în peretele din faţă a unei oglinzi adusă de la Murano şi prinsă într-
un frumos ancadrament. Deasupra oglinzii se află medalionul sculptat în lemn
al Irinei Suţu, soţia proprietarului.

A doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost perioada de glorie a Palatului

Suţu, aici organizându-se primul bal al fiecarui an, în februarie. Grigore Suţu
(1819-1893) şi soţia sa Irina, fiica marelui bancher Ştefan Hagi Moscu, s-au
preocupat să păstreze ambianţa unei reşedinte aristocratice. Ei au adăugat
marchiza susţinută de piloni de fier, creându-se astfel un elegant peron de
intrare.

A fost reşedinţă particulară pînă la începutul secolului XX. Palatul Suţu devine
noul sediu al Muzeului Municipiului Bucureşti începînd cu anul 1956.
Restaurat între anii 1956 şi 1958, palatul se deschide pentru public la 23
ianuarie 1959. De atunci găzduieşte expoziţii având ca tematică istoria
oraşului Bucureşti, valorificând un patrimoniu de excepţie provenit din
cercetări arheologice, donaţii şi achiziţii realizate cu fonduri asigurate an de an
de Primăria Capitalei.