ICDG

Note de curs
Determinarea rezistivitatii rocilor

 F
E  lim
q0 0 q
0

V ΔV E
  KV ;   K ; K
E I
I I

E  grad V

   
 J  E; E  J
 
div J  0 ,

  1  1
  1 1 2
divJ  div E  div gradV  grad gradV   V  0
   

 2V  2V  2V
  0
x 2 y 2 z 2

R  x  y2  z2  0

I
VR0   ca 1/R.
4  R
,

R  x  y2  z2  0

I
VR0  
4  R
în puncte infinit depărtate, R  , potenţialul trebuie să tindă spre zero

(V1)S = (V2)S
 1 V   1 V 
 1   2
  n    n 
 1 S  2 S
 Distribuţia câmpului electric al unei surse
punctuale de curent este studiată pentru următoarele
cazuri:
- mediu omogen şi izotrop;
- mediu omogen anizotrop;
- mediu alcătuit din strate cu limite plan-paralele
cu diferite grosimi şi rezistivităţi;
- medii cilindrice infinit lungi, coaxiale, în cazul
situării sursei de curent pe axa lor.
Determinarea rezistivităţii în mediu
omogen şi izotrop
 I
J (7)
4r 2
E  J (8)
dV
E  gradV   (9)
dr
I dr
dV   (10)
4 r 2
M
I  2 I 1
VM  
4  r dr  
4 rAM
(11)

 I 1
VN  
4 rAN
I  1 1 
V  VM VN  
4  rAM rAN 


I 1
E  2
4 r
 VM VN
  4rAM ;   4rAN
I I

rAM  rAN ΔV
  4
rAN  rAM I

4r 2 dV E
   4r 2
I dr I
 I
V
4L
I  1 1  I MN
ΔV     
4  AM AN  4 AM  AN
I I
E 
2 4L2
4 AO
 V V
  4  AM  4  L
I I
AM  AN ΔV
  4
MN I

E E
  4AO 2  4L2
I I
KV  4 AM  4L
AM  AN
K  4
MN
2
K E  4AO  4L2
VM A   I 1
4 AM

VM B   I 1
4 BM

I 1
VM AB   1 
 
4  AM BM 
 AM  BM ΔV ΔV
  4 K
AB I I

AM  BM
K  4
AB
 mediu omogen şi izotrop

VM VN
  4R AM ;   4R AN
I I
V V
  4  AM  4  L
I I
R AM  R AN ΔV
  4
R AN  R AM I
E E
  4AO 2  4L2
I I
Dispozitivele de rezistivitate
Principiul reciprocităţii
A M
+I

M A
+I

-I
N B

-I
B N

a. b.
 Principiul reciprocităţii

VM  VM,A  VM,B  I
VM,A 
4 AM
VN  VN,A  VN,B  I
VM,B  
4 MB
 I
VN,A 
4 NA

 I
VN,B  
4 BN
 Principiul reciprocităţii
 I  1 1 
VM    
4  AM BM 

 I  1
1 
VN    
4  AN BN 

 I  11 1 1 
ΔVMN      
4  AM BM AN BN 

4 ΔVMN

1 1 1 1 I
  
AM BM AN BN
 1 1
BM   BN   BM
 0
BN
 0
 I  1 1 
VMN    
4  AM AN 

4 ΔVMN AM  AN ΔVMN AM  AN ΔVMN

  4  4
1

1 I AM  AN I MN I
AM AN
 I
VM,B   I
4 MB VN,A 
4 NA
 I  I
VM,A  VN,B 
4 MA 4 NB
 Principiul reciprocităţii

 I  11 
VM    
4  MA MB 

 I  11 
VN    
4  NA NB 
 I  1 1 1 1 
ΔVMN      
4  MA MB NA NB 

4
K 
1 1 1 1
  
AM BM AN BN
Determinarea rezistivităţii în mediu
omogen anizotrop
Ex 1 V
Jx  
  x
l l
Ey 1 V
Jy  
  y
l l
Ez 1 V
Jz  
t  t z
 J x J y J z 1   2V  2V  1  2V
divJ       2  0
x y z   x 2
y  t z 2
l

  l  x; η ρ y   t  z   t
l l
Determinarea rezistivităţii în mediu
omogen anizotrop
 2V  2V  2V
 2  2 0 
 t
   l
2

C C
V 
 2  2   2 1l 2 x 2  y 2  2 z 2

I3l 2
C
4
 Determinarea rezistivităţii în mediu
omogen anizotrop
Il
32
I m
V 
41l 2 x2  y 2 2 z 2 4R  
1 2 1 cos2 θ

m  l  t
I
 V  m
E   
 R  R  L 4L2 1   2  1 cos 2 α
g g  
 Determinarea rezistivităţii în mediu
omogen anizotrop

E  z’
  4L2  m
z M
A g I
1   2  1 cos 2 α
  a L
q
A’
A

V 
m a
 A  4L p 
1   2  1 cos 2 α
I
 
.
Determinarea rezistivităţii în mediu cu limite
plan - paralele

Pentru determinarea potenţialului câmpului electric creat de o

sursă punctuală în medii cu limite de separaţie plan-paralele prin
metoda inte-grării ecuaţiei diferenţiale a lui Laplace, se foloseşte
sistemul de coordonate cilindrice Arz 

Originea acestui sistem este situată în punctul sursă A şi

axa Z este orientată perpendicular pe planele de separaţie
ale mediilor. Funcţiile potenţiale V1, V2, … , Vi, … , Vn în
mediile 1, 2,…, i,…, n , vor trebuie să satisfacă ecuaţia lui
Laplace
Determinarea rezistivităţii în mediu cu limite
plan - paralele

 2V  0

R x  y z 0
2 2 2

ρI
VR  0   1
4R R

R  ;VR  0
 Determinarea rezistivităţii în mediu cu limite
plan - paralele

Vi z  zi  Vi 1  z  z
i

 1 Vi   1 Vi 1 
    
 ρi z  z  z i  ρi 1 z  z  z i
Determinarea rezistivităţii în mediu cu limite
plan - paralele

1 1 v1
2 2
 V 1 V  V
2 2 v2   0
r 2 r r z 2

i i vi V  f r   z 
f r  1 f r  z 
  0
n n vn f r  r f r  z 
z 
 m2  0
z 
f r  1 f r 
 m 0
2
f r  r f r 

 z   m z   0

 2

f r   f r   m 2 f r   0
1
r
  
V   AmJ 0 mr e  mz
dm   BmJ 0 mr e dm
mz

0 0
 
V1   A1 m J 0 mr e  mz
dm   B1 m J 0 mr e dm
mz

0 0

1I 1 
V1   V1
4 2
r z 2

1I
A1 m 
4
 1 I  
V1   J mr e  mz
dm   B m J mr e mz
dm
4 0
0 1 0
0

 
Vi   Ai m J 0 mr e  mz
dm   Bi mJ 0 mr e dm
mz

0 0


Vn   An m J 0 mr e  mz
dm
0
 Determinarea rezistivităţii în mediu cu limite
plan - paralele

1 I  

V1    J 0 mr e dm   D1 mJ 0 mr e dm
 mz mz

4  0 0 

 i I  

Vi    Ci J 0 mr e dm   Di mJ 0 mr e dm
 mz mz

4  0 0 

 n I  
Vn    Cn J 0 mr e dm
 mz

4  0 
 Răspunsul dispozitivelor gradiente

1 - În strate cu rezistivitate mai mare decât rezistivitatea stratelor adiacent -

Strat de grosime foarte mare în raport cu

lungimea dispozitivului
Strat de grosime mare în raport cu
lungimea dispozitivului -

h  2Lg
 . Răspunsul dispozitivelor
gradiente
strat de grosime medie comparabilă cu
lungimea dispozitivului
,

(h = Lg.)
 R  ad
 L 
h  g   Lg 
 2  h  
 
 8 
 Determinarea rezistivitatii pentru
medii cu simetrie cilindrica
 2V 1 V  2V
  2 0
r r  z
2
r i R
M

n I 1 n I 1 A

VnR0  
4 r 2  z 2 4r0 2
r z
2 
n

r0

ri

Vn  V0  V 0
R
i

n
d

Di
 Determinarea rezistivitatii pentru
medii cu simetrie cilindrica
Vn r 1  Vi r 1
Vi r  VR r
i i

 1 Vn   1 Vi 
    
  n  r  r 1   i  r  r 1
 1 Vi   1 VR 
    
  i  r  r ri   R  r  r ri
 Determinarea rezistivitatii pentru
medii cu simetrie cilindrica
 
f  r 1 f  r  z
  0


f r r f r z 

A
C0 mcos m Ldm
2L
n
 1 
 0

2 
A
 C0 msin m L  m  dm
2L
 1
n  0
Invazia cu filtrat de noroi
 Rxo Rt

Rm
Rxo

Rt
Rm
CAROTAJUL ELECTRIC FOCALIZAT
DE TIP LATEROLOG
 Domeniile de aplicabilitate ale
dispozitivelor de tip laterolog
R
 50
n

 io   R

 fn
4
 ai
Macrodispozitive focalizate de tip
laterolog

1.Laterolog-7- dispozitivul focalizat cu

şapte electrozi punctiformi;
2. Laterolog-3- dispozitivul ecranat cu
trei electrozi alungiţi;
3. Dual laterolog- DLL;
4. SFL- dispozitivul cu focalizare sferică,
(The Spherically Focused Log)
Dispozitivul Laterolog-7
VMN  VM1  VN1  VM2  VN2  0

  I 0 I1 I1 
VM  VM1  VM2   
4  A 0M1 2A 1M1 2A 2M1 


  I 0 I1 I1 
VN  VN1  VN2   
4  A 0N1 2A 1N1 2A 2N1 
 I1 A 1M1  A 1N1  A 2M1  A 2N1
n 

2I 0 A 0M1  A 0N1 A 2M1  A 2N1  A 1M1  A 1N1 

  I 0  1 A 1A 2 

VM  VN   n
4  A 0M1 A 1M1  A 2M1 
 4 VM VM
 LL    K LL 
1 A 1A 2 I0 I0
n
A 0M1 A 1M1  A 2M1

4
K LL 
1 A 1A 2
n
A 0M1 A 1M1  A 2M1

n
I1


s 1 2

2

2I 0 4s

A 1A 2 LE
s 
010 2 L
Dispozitivul cu rază de investigaţie mică (1) are
modulul de focalizare (L = 0,6 m, LE = 1,2 m şi s =
2,0), raportul curenţilor şi deschiderea fascicolului de
curent I0, respectiv . Se observă că fascicolul de
curent I0 ajunge la o lăţime egală cu la o distanţă
radială r = L
Dispozitivul cu rază de investigaţie optimă
(2) are modulul de focalizare (în exemplul
dat, pentru comparaţie L=0,6m şi
LE=1,5m), raportul curenţilor şi
deschiderea fascicolului I0 este .
Se observă că fascicolul I0 ajunge la
o lăţime apropiată de la o distanţă
Dispozitivul cu rază de investigaţie mare (3) are modulul de
focalizare (L = 0,6 m; LE = 3 m şi s = 5,0),, raportul curenţilr
şi deschiderea fascicolului I0 este

2a  2 0
d vr
1,2
1 s = 2,0
1,0
2 s = 2,5
3 s = 5,0
0,8
4 1 LLs
0,6 3 4 LLa

0,4
2
0,2 1
1
0
L 2L 3L 4L 5L 6L
r
 Dispozitivul Laterolog – 3

-Ao un electrod de curent , scurt, în partea centrală a

dispozitivului,
-A1, A2 doi electrozi de curent, şi , alungiţi, de o parte şi de
alta a electrodului , scurtcircuitaţi între ei, denumiţi electrozi
de ecranare sau "de gardă "
 q  ds
V 
R
1
L  2  L 
2 2

z   r   z   
 I 2   2    I
V ln  ln D
4  L  2

1
2 4  L
L  L
z   r   z   
2

2   2  
 1
L  2  
2 2
L
z   r   z   
2   2 
D 1
 const.
L  2  
2 2
L
z   r   z   
2   2  L D 1
a
2 D 1
2 2
z r
2
 2 1 L D
a b b
D 1
 L
c  a b 
2 2
2

z2 r2
 2 1
a  b 
2

2   0 Ve Ve
   K LL3 
L  L2  d 2 I0 I0
ln
d
 2   0
K LL3 
L  L2  d 2
ln
d

2   0 0
K LL3   2,73
2L 2L
ln lg
d d
a) Dispozitivul ecranat de curent constant

V0
 LL3  K LL3 
I0
b) Dispozitivul ecranat cu potenţial constant

1 I0
 LL3  
K LL3 V0
 Dispozitivul focalizat - Dual Laterolog

a) laterolog de investigare adâncă - LLa;

b) laterolog de investigare superficială – LLs.
Electrozii au următoarele funcţii:
- Ao - electrod de curent pentru câmpul de măsură focalizat;
- M1, M1', respectiv M2, M2' - perechi de electrozi de sesizare (de
măsură) pentru asigurarea condiţiei de focalizare (v. 7.4) şi măsurarea
parametrului rezistivitate aparentă
- A1 şi A1' - perechi de electrozi de curent pentru câmpul de
focalizare;
- A2 şi A2' - perechi de electrozi de curent, cilindrici alungiţi, pentru
creşterea intensităţii curentului de focalizare (pentru dispozitivul cu
investigare adâncă) şi, respectiv pentru întoarcerea curentului de focalizare
(în cazul dispozitivului de investigare superficială).
a) investigare superficială - liniile de curent ale câmpului de focalizare sunt
emise de electrozii A1 şi A1' (alimentaţi de un curent de focalizare „+I1” ,
cu aceeaşi polaritate cu I0, sau în fază cu I0) şi se întorc la electrozii A2 şi
A2' ( care sunt alimentaţi cu un curent de focalizare „-I1”) constituind un
dispozitiv de tip "pseudolaterolog" sau "laterolog-9" (v. fig.7.4);
b) investigare adâncă – cei patru electrozi de focalizare sunt alimentaţi cu
un curent de focalizare I1 cu aceeaşi polaritate cu I0 ; liniile de curent ale
câmpului de focalizare fiind emise de electrozii A1 şi A1', în paralel cu
electrozii A2 şi A2', care fiind cilindrici alungiţi, contribuie la creşterea
intensităţii curentului de focalizare, având în acelaşi timp rolul de electrozi
de ecranare (similari dispozitivului LL3); liniile de curent se întorc la
armatura cablului geofizic, care constituie electrodul de întoarcere B0 aflat
teoretic la infinit.
 0   0 , n   0 ,i   0 , R

gn gi gR
 LL3    n    i    R  J n  n  J i  i  J R  R
g g g

 LL 7  J n  n  J i  i  J R  R
 LLa  J i ,LLa  i 0  1 J i ,LLa  R

 LLs  J i ,LLs  i 0  1 J i ,LLs  R

 MLL  J i ,MLL  i 0  1 J i ,MLL  R

 Dispozitivul focalizat - Dual Laterolog

a) laterolog de investigare adâncă - LLa;

b) laterolog de investigare superficială – LLs.
Electrozii au următoarele funcţii:
- Ao - electrod de curent pentru câmpul de măsură focalizat;
- M1, M1', respectiv M2, M2' - perechi de electrozi de sesizare (de
măsură) pentru asigurarea condiţiei de focalizare (v. 7.4) şi măsurarea
parametrului rezistivitate aparentă
- A1 şi A1' - perechi de electrozi de curent pentru câmpul de
focalizare;
- A2 şi A2' - perechi de electrozi de curent, cilindrici alungiţi, pentru
creşterea intensităţii curentului de focalizare (pentru dispozitivul cu
investigare adâncă) şi, respectiv pentru întoarcerea curentului de focalizare
(în cazul dispozitivului de investigare superficială).
Efectul Delaware
 HIGH RESOLUTION LATEROLOG ARRAY
Dispozitivul HRLA este un dispozitiv simetric format
din:
- electrodul central A0, alimentat de un curent principal
sau de masura I0
- Nr total de electrozi 19,
- eletrozi de focalizare 12
- Electrod central 1
- Electrozi de monitorizare 6
- Curentii de focalizare sunt reglati in mod automat
si continuu astfel incat se obtin sase masuratori cu
adancimi diferite de investigare
- Se executa sase masuratori simultane, curentii
HIGH RESOLUTION LATEROLOG ARRAY

A0
HIGH RESOLUTION LATEROLOG ARRAY
MSFL
MSFL
CAROTAJUL INDUCTIV
deR,max  K I g D r, z  r, z dr dz

deR,max  K I g D dr dz

0
2

K I  2 2
f nE S E nR S R I max
4L
 L r3
gD  3 3
2 2
 2
 2
 2
 L   L 
 r 2
   z    r 2
   z  
 2    2  

 
ER ,max  
0
 K g r , z  dr dz

I D
  gdA  1

E R ,max  K I 

E R ,max

KI
Caracteristicile de investigare radială
şi verticală


G 
R
B g B dz  f r 


G   g B dr  f  z 
V
B
0
E R ,max  K I  A

E R ,max
A 
KI
 n
ER,max  K I   j  Gr , z dr  dz
j 1 Aj

r, z  j   j
n
 A    j  Gr , z dr  dz
j 1 Aj
 A   n  Gr , z dr  dz   j  Gr , z dr  dz   R  Gr , z dr  dz

 A   n Gn  i Gi   R GR
 Ia  Gi ,a  io  1  Gi ,a  R

 Im  Gi ,m  io  1  Gi ,m  R
 LLs  J i , LLs io  1  J i , LLs  R
 1 Gi ,a 1  Gi ,a
 
 Ia  io R

1 Gi ,m 1  Gi ,m
 
 Im  io R

 LLs  J LLs  io  1  J LLs  R

CAROTAJUL INDUCTIV MATRICIAL
CAROTAJUL INDUCTIV
MATRICIAL
CAROTAJUL INDUCTIV
MATRICIAL
CAROTAJUL INDUCTIV
MATRICIAL
CAROTAJUL INDUCTIV
MATRICIAL
 CARACTERISTICI TEHNICE

AIT-B
AIT-H/HB
Multiple Frequencies
105.3, 52.65, 26.325 Khz
Single Frequency
26.325 Khz
Multiple Channels
4 Analog Boards
Single Channel (Multiplexed)
4 BPF Boards 1 Analog Board
2 Preamp Boards 1 BPF/Preamp Board
1 Cal Unit 1 Cal/Rm Board
Complex Digital Circuitry Simple Digital Circuitry
Downhole Controller DSP/TEL/CAN Board
2 Interface Boards Minimum Built in Testability
Telemetry Board
Extensive Built in Testability
CARACTERISTICI TEHNICE
RAZELE DE INVESTIGATIE
REZOLUTIA VERTICALA
Carotajul electromagnetic
 Parametrii care caracterizea mediul
privind propagarea campului
electromagnetic
- permitivitatea electrică  caracterizează
parţial gradul în care mediul se încarcă cu
electricitate,  = 0r , unde 0 este
permitivitatea vidului, egală cu 8,85510-12
As/Vm şi r este permitivitatea relativă
(raportată la vid)
 - permeabilitatea magnetică ,
caracterizează gradul de magnetizare al
mediului,  = r 0 unde 0 = 1,5266*10-6
Vs/Am este permeabilitatea vidului.
- conductivitatea electrică  caracterizează gradul
în care mediul permite trecerea curentului electric;
inversul conductivităţii este rezistivitatea electrică
şi se defineşte ca rezistenţa electrică specifică a
unui cub unitar din mediu.
- vectorii polarizaţie electrică P şi polarizaţie
magnetică M au ca semnificaţie fizică, densitatea de
volum a momentelor electrice, respectiv magnetice.
Aceste mărimi caracterizează influenţa materiei
asupra câmpului.
 Vectorii campului electromagnetic
- intensitatea câmpului electric;
 
E  E r , t 
- intensitatea câmpului magnetic;
 
H  H r , t 
-deplasarea electrică;
 
D  Dr , t 
- inducţia magnetică.
 
B  Br , t 
 Ecuatiile lui Maxwell

   D 
rotH   J  
 
 t 
 B  H

 B  
rotE   D  E
t
  
divB  0
J  E

divD  d
  
  H 
E  iH
rotH  E   t
t 
 
 H E
 iE
rotE    t
t
   
E r , t   E0 r e  it rotH    iE
 
  rotE  iH
H r , t   H 0 r e  it
  
rot(rotE)  i  rot ( H )
  

grad divE  2 E  2  i E
 

  E     i E
2 2

 
 E k E  0
2 2


k     i
2 2

  kz
E  Ae  Be kz

  kz
E  Ae
  kz  it
E  Ae e
iq
A  ae
  kz i t q 
E  ae e
k  a  i 
2 2

a  i  2

    i2

a      
2 2 2
2a  0
 az i  z t q 
E  ae e

 
z, t   Re E  ae cosz  t  q 
az

az
  z  t  q A  ae
 a    
2 2 2
 0  t 2
p0

2 a2
 0  2  2
   /   t pl

t 2
p0  t a /
2
pl
2 2
 PSU  PSD
t pl  k1 ns/m
2

NVU  NVD FVU  FVD


A  k2 2 2
NVR  FVR

18000  D
N
LS
Dispozitivul EPT
 Configuratia dispozitivului
Compensated Resistivity Tool (CDR); 2MHz
 Permitivitatea electrică relativă şi timpul de
propagare pentru minerale şi fluide comune [49]

Permitivitatea electrică Timpul de propagare,

Mineralul,Fluidul
relativă [ns/m]

Gresie 4,65 7,2

Dolomit 6,8 8,7
Calcar 7,5-9,2 9,1-10,2
Anhidrit 6,35 8,4
Sare 5,6-6,35 7,9-8,4
Gips 4,16 6,8
Argilă 5-25 7,45-16,6
Ţitei 2-2,4 4,7-5,2
Gaze 1 3,3
Apă 56-80 25-30
Apă dulce 78,3 29,25
 Carotajul electromagnetic
cu investigaţie adâncă - DPT
 Density Log

J   J  0  e   x


m 
d
J   J  0  e   m d  x

ln J 0  ln J
d
m  x

178
 Density Log

J   J  0  e   x


m 
d
J   J  0  e   m d  x

ln J 0  ln J
d
m  x

188
Efectul hidrocarburilor
Efectul hidrocarburilor
 NEUTRONS
In the literature, there is a fairly classification of neutron energies, En:
Fast neutrons En > 500 keV
Intermediate neutrons 1 keV < En < 500 keV
Slow neutrons En < 1 keV
Slow neutrons are subdivided into:
Epithermal neutrons  0.1 eV < En < 1KeV
Thermal neutrons En 0.1ev

Interaction of neutrons with medium 1

0n
There are three major types of interaction of neutron with matter: inelastic scattering, elastic
scattering and radiation capture.
• Inelastic scattering. Inelastic scattering of neutrons occurs at relatively high energy levels. A
neutron, , interacts with a nucleus, ZA X , and forms a compound nucleus in an excited state
with mass number A+1. This compound nucleus decays very rapidly to the ground state while
emitting a neutron and a  -ray.
(1.19)
A
Z X  n X  X  n  
1
0
A1
Z
A
Z
1
0

204
 Interaction of neutrons with matter
• Elastic scattering. Elastic scattering is most
common neutron reaction because occur at
any neutron level energy. The incident
neutron give up only kinetic energy and can
be written:
A1
A
Z X  1
0 n  Z X  A
Z X  1
0 n (1.20)

The ratio of the final energy to the initial energy

Ef, to the initial energy Ei , when a neutron
interacts elastically with a nucleus, is:
Valoarea minimă posibilă a lui Ef

Ef A 2  2 A cos q  1

E0  A  12

 A 1
2

E f min    E0
 A  1
 Fenomenul de difuzie
• viteza de descreştere a densităţii de neutroni
termici este compusă din două părţi:
• o parte datorată fenomenului de absorbţie;
• o parte datorată fenomenului de difuzie.
 Fenomenul de difuzie

1 d
   D 2   a
v dt
v viteza medie a neutronilor termici;

 este fluxul de neutroni termici;

D coeficientul de difuzie;

2 operatorul Laplacian;

 a secţiunea macroscopică de captură(absorbţie

);
Radiation capture. Neutrons can be
captured at any energy level, but the most
probability that reaction to occur is for
neutrons with thermal energy. The capture
cross section, capt
, varies inversely with
neutron energy. The reaction is written:
A
Z X  n X  X  
1
0
A1
Z
A1
Z
Secţiunea transversală de interacţiune a
neutronilor
The macroscopic cross section is:

n

n0 - is the initial number of neutrons
n - is the number of interaction
n0

 t   el   inel   capt

m
    i  Zi
i 1
CAROTAJUL NEUTRONIC COMPENSAT
 Surse de neutroni
• Surse cu fisiune spontană 252Cf
• Surse alfa - neutron
9
4 Be  H e  n  C
4
2
1
0
16
6
9
4 Be  24 H e 01 n  3 42 H e

Generatori de neutroni
2
1 H H He  n
3
1
4
2
1
0
Principiul CNL
Principiul CNL
Principiul CNL
• K=1.0 pentru gresii si nisipuri
• K=1.46 pentru calcare
• K= 1.173 pentru dolomite
•
•
CAROTAJUL NEUTRONIC IN
IMPULSURI
Dresser-Atlas tool (Neutron Lifetime Log)
Schlumberger tools
TDT - K
TDT - M
• DEPTH Current depth
• GR Total natural gamma ray countrate
• SS Neu Near neutron channel total count rate
• LS Neu Far neutron channel total count rate
• SPEED Logging speed (only in Depth Drive Mode is
shown)
• CCL Casing collar locator signal in mV
• Temp I Inside flask electronics temperature in °C
• Temp O Borehole temperature in °C
• SS Detector Near neutron channel time distribution of the
countrate
• LS Detector Far neutron channel time
distribution of the countrate
• CCL Casing collar time/depth curve
• GR Gamma ray time/depth curve
• Neutron Neutron channels time/depth curves
• TOOL Neutron generator status
• RAMP Neutron generator not active. When this
message appears on the screen is lineariti test runing
for both neutron channels as it is shown on the
example below.
• appendix a:
•

• COMMUNICATION SECTION P/N 1155.0000

•

• TOOL LENGTH: 1.96m (77.28”)

• MEASURING POINT:
• CCL: 0.30m (11.81”)
• TEMPERATURE: 0.30m (11.81”)
• from the bottom
• TOOL DIAMETER: 43mm (1-11/16”)
• TOOL WEIGHT: 15kg (33lbs)
• PRESSURE RATING: 138MPa (20 000psi)
•
• TEMPERATURE RATING: 200°C (400°F), 5 hours
• POWER: 150VDC/20mA
• single conductor cablehead GO type
• OUTPUT SIGNAL: digital signal compatible to surface panel P/N 3017.0000
•
• SENSORS: • CCL
• • borehole temperature
• • electronics temperature
• inside flask
• APPLICATION: communication between the surface panel P/N 3017.0000 and the rest of downhole PNN tool string
•
•
•
•
•
Raspunsul carotajului neutronic in
impulsuri
POROZITATEA
Minerale argiloase principale. Scurtă caracterizare.
(după Schlumberger, 1990, 1991)
Minerale argiloase principale. Scurtă caracterizare.
(după Schlumberger, 1990, 1991)
 Relaţii posibile ale K, U şi Th cu mediile depoziţionale
(după Western Atlas International, "Introduction to Wireline Log Analysis", 1992)
Modul de distributie a argilei în roci
CAROTAJUL ACUSTIC DE VITEZA
Dispozitiv Monopol Acustic
Dipole Waveform
Combinarea tehnologiei Monopol si
Dipol - CXD
Unda compresionalã DTC Unda shear falsã , este doar o “ umbrã a
domeniului Compresional
Determinarea litologiei
DETERMINAREA SATURATIEI IN APA
 Va Va
Sa  Sa 
Vp 

Va  S a  
 100, %
Va
Sa 
Vp
sau

 100, %
Vh Vh
Sh  Sh 
 Vp

Vh Vh  S h  
Sh 
Vp
Va  Vh  V p

Va Vh
 1
Vp Vp

Sa  Sh  1
Modelul argila laminara
FORMATIUNI CURATE

F   ai
SA  n
R

a
F 

Modelul argila laminara
Modelul argila laminara
Modelul argila laminara
Modelul argila laminara
Modelul argila dispersata
Modelul argila totala
Modelul apa duala
Modelul apa duala
CAROTAJ ACUSTIC DE ATENUARE
 TERMOMETRIA
• T = F (x,y,z,t)
Q
C = capacitatea calorică =
T
Q  cal 
c  g  grad 
m  T  

dQ
c
m  dT
 T2

Q  m  c  dT
T1

dQ dT
 kA
dt dx

dQ  kcal 
K  S  m  grad 
A
dT   dt  
dx
log k   log k1  1   log k 2

  1k
k
q
cd
 dQ
dt
  k  gradT
U
 div
t
U
 divk  gradT 
t
U  d  c  T
T k 2
 T
t cd
T   2T  2T  2T 
 q 2  2  2 
t  x y t 
T   2T  2T  2T  S
 q 2  2  2  
t  x y t  cd
 T
 x  k
x
T
 y  k
y
T
 z  k
z
 2T cd T
 
z 2
k t
 2T
0
z 2

T  G  z  T0
PANDAJMETRIE