Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Ștefan cel Mare Suceava

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică

PROIECT LA MANAGEMENT

Student:

Specializare: CIG, anul I, grupa I

Suceava 2017
PREZENTAREA UNUI CAZ DE ABATERE
ETICĂ ȘI CONSECINȚELE GENERATE
PENTRU FIRMĂ ȘI SOCIETATE

2
CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................................... 4
CAPITOLUL 1.................................................................................................................................................. 5
1 . Delimitări conceptuale ......................................................................................................................... 5
2 .Etica în afaceri ....................................................................................................................................... 6
CAPITOLUL 2 : STUDIU DE CAZ ...................................................................................................................... 9
Prezentarea companiei: ............................................................................................................................ 9
Descrierea cazului: .................................................................................................................................... 9
Consecințe :............................................................................................................................................. 11
Concluzii ...................................................................................................................................................... 12
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 13

3
INTRODUCERE

În contextul actual în care trăim auzim tot mai des cuvîntul etică, acest cuvînt devenind
un lucru destul de prezent în viețile noastre, deoarece datorită amplificării luptelor pentru
obținerea supremației pe piață , agenții economici uită că realizarea obiectevelor pe care aceștia
și le propun nu trebuie să se realizeze pe principiul scopul scuză mijloacele. Este greu de crezut
că în activitatea pe care o desfășoară un agent economic , toate deciziile luate sunt corecte din
punct de vedere etic deoarece în grabă de a obține profit sunt adoptate decizi care au că unic
scop îndeplinirea unui obiectiv indiferent de urmările pe care această decizie le poate avea
asupra celor din jur.

Datorită acestui lucre au început să apăra întrebări precum : Pot fi, într-adevăr, afacerile
etice? Se poate obține profit și performantă în afaceri fără abateri de la un comportament
etic/moral? Cine sau ce instituție ar trebui să monitorizeze comportamentul etic sau mai puțin
etic al firmelor? Este dator statul să facă o astfel de monitorizare? În ce zonă se sprijină reciproc
interesul public cu interesul privat din afaceri?

Bineînțeles cultura fiecărui popor și tradițiile acestuia influenteză concepția despre ce


este sau nu etic , de aceea etică trebuie să facă fată provocării acestui multiculturalism “intr-o
lume cu atât mai bogată și mai frumoasă cu cât este mai diversă, dar care tinde continuu spre o
globalizare a activitătilor în plan economic și spre o uniformizare a condițiilor de viată.” 1
Aspetele de ordin etic sunt specific ființei umane , deoarece fără un fundament moral societatea
în care trăim ar fi distrusă.

Astfel Etica în afaceri a devenit în ultima perioadă un subiect tot mai “fierbinte “ prin
prismă faptului că acțiunile marilor jucători de pe piață economică afectează și populația direct
sau indirect prin decizile pe care acești le iau. Putem spune că Etică în afaceri este modalitatea
prin care verificăm acțiunile firmelor din punct de vedere al corectitudinii acestora, de
asemennea putem compară etică cu un “ certificate al calitatii”. Totuși în limbajul de zi cu zi
există o confuzie între termenii de morală și etică , o distincție teoretică ar fi că : etică este o
reflecție a ceea ce ghidează individul în acțiunile sale , iar morală este o normă impusă prin
drept.

Revenind la Etica în afaceri aceasta studiează activitatea firmelor care conștient sau
insconstient , au produs cazuri de abatere etică .Desigur, raționamentele și judecătile etice nu
sunt totdeauna ușor de făcut. Faptele reale ale situației nu sunt totdeauna limpezi, iar acest lucru
nu face decât să complice situația .. De aici etică pare, pentru cei mai mulți oameni de afaceri, să
fie ceva subiectiv, amorf, rău definit și, în consecintă, nici folositor. Dar adevărul este că etică
este esențială în desfășurarea activității unui agent economic deoarece acesta își desfășoară
activitatea în societate și trebuie să aibă o anumită responsabilitate asupra faptelor sale.

1
Etică şi responsabilitate socială corporativă în afacerile internaţionale = Suport de curs = Lect. univ. dr. Irina-
Eugenia IAMANDI
4
CAPITOLUL 1

1 . Delimitări conceptuale

De-a lungul timpului conceptului de etică i-au fost atribuite diferite definiri și
interpretări . Totuși pentru a putea înțelege acest termen este necesar a se vedea de unde provine
acesta. Termenul de etică provine din grecescul „ethos” care înseamnă morav, obicei, caracter
. Deci putem afirmă că etică reprezinta„disciplina filozofică care studiază problemele teoretice și
practice ale moralei; în vorbirea curentă, termenul de etică se utilizează adesea și în sens de
morală”. 2

O altă definiție a etici o reprezintă : „ ansamblul de reguli, valori și norme morale care
reglementează comportamentul persoanelor în societate sau/și determină obligațiile acestora, în
general, sau într-un anumit domeniu de activitate, în particular” 3 . O altă definiție mai puțin
formală este următoarea: „ansamblul de valori și norme care definesc, într-o anumită societate,
omul de caracter și regulile de comportare justă, demnă și vrednică de respect, a căror incălcare
este blamabilă și vrednică de dispreț. Etică promovează anumite valori (cinste, dreptate,
corectitudine, echitate, imparțialitate, bunătate, mărinimie etc.) și incearcă să facă respectate
anumite norme”4

Revenind la confuzia dintre etică și morală , pentru a putea observă diferență dintre cele
două este absolut necesar cunosterea termenului de morală. Termenul de morală provenit din
latinescul „mos, mores” care semnifică un obicei desemnează un anume cod special, un
ansamblu de reguli cărora fiecare individ trebuie să i se conformeze pentru a fi acceptat în
societate.

Morală a fost ,este ,și va fi condiționată de existența unei comunități umane , caracterul
ei fiind unul relativ . Totuși istoria ne arată că toate civilizațiile umane care au existat de-a lungul
timpului aveau în comun niște valori imperativ-morale precum: „Să nu ucizi! „Să nu furi!”, „Să
nu minți!”,„Să-ți respecți cuvântul dat!” etc , acest lucru arată faptul că morală nu aparține unei
anumite perioade istorice , ea este oferită de caracterul omului care este posesor de conștiință și
rațiune , acesta fiind capabil să face diferență dintre bine și rau. .Oricum cel mai important
criteriu moral, universal valabil îl reprezintă acceptarea universalitătii drepturilor fundamentale
ale omului.

Revenind la diferență dintre etică și morală, prima are că fundament libertateaa judecății
și acțiunii pe când fundamentul celei de-a două îl reprezintă un cod social.De asemenea distincția
dintre bine și rău în cazul eticii reprezintă acțiunea ce derivă în raport cu ceea ce considerăm noi
că persoane a fi bine ori rău , pe când în cazul moralei distincția dintre bine și rău reprezintă
acțiunea ce derivă în raport cu ceea ce este conform unui cod social.Privind în sens larg etică

2
R. Sommer, R. Tomoiagă (redactori coordonatori), Mic Dicţionar Filozofic, Ediţia a II-a, Editura Politică,
Bucureşti, 1973, pag. 186.
3
Carolina Reoyo González (editor), Diccionario Enciclopédico Nuevo Espasa Ilustrado 2000, Editorial Espasa
Calpe S.A. Madrid, 2000, pag. 687
4
(Dan Crăciun,Curs de Etică în Afacerile Economice Internaţionale, REI, 2004).
5
oferă sens lucrurilor prin alegerea individuală făcută pe când morală manifestă un sens impus
de către colectivitate, societate etc.

Important de precizat este că etică nu este subordonată religiei, în ciudă faptului că religia
enunță standarde etice înalte, istoria ne prezintă acțiuni în numele religiei care nu conțin nici
măcar o urmă de etică în ele.Totuși și în zilele noastre religia continuă să joace un rol important
pentru anumite culturi, normele promovate de religie nu trebuie ignorate ele trebuiesc percepute
că un inițial cod de etică .

Prezența afectivității în decizii etice este ceva comun omului, totuși sentimentele și
rațiunea sunt doi poli opuși, unele stări afective ghidându-ne spre a luă decizii non-etice care pe
viitor le vom regretă . De aceea este greu să spunem cât de etice au fost acțiunile noastre sau ale
altor persoane atâta timp cât rațiunea a fost supusă afectivului.

Fiecare persoane este diferită , este clar că pe Pământ nu există 2 persoane identice , acest
lucru ne face unicați pe noi că indivizi cât și modul în care luăm decizii. De aici putem deduce
că distincția dintre bine și rău dintre etic și non-etic este subiectivă pentru fiecare dintre noi ,
deoarece fiind unicați involuntar ne punem “amprenta “ asupra modului nostru de gândire și a
decizilor pe care le luăm .Această subiectivitate este influențată și de mediul în care ne-am
născut și crescut ,deoarece în primi ani de viață suntem puternic influențați de mediul
înconjurător și de persoanele din preajmă noastră.Acest lucru este demonstrat și științific , multe
studii prezintă diferențe semnificative între conceptul de morală și etică dintre țările din
Occident și țările din Orient.

2 .Etica în afaceri

Etica afacerilor reprezintă un domeniu de studiu localizat între economie , management și


filozofie mai precis “ etică afacerilor este domeniul ce vizează a clarifica probleme de natură
morală întâlnite în mod current în activitatea companiilor dintr-o economie competitiva”5 . O
altă definiție a eticii în afaceri este “ studiul privind modul în care standardele morale se aplică
persoanelor implicate în organizațiile de afaceri “6 . Etică afacerilor, ca disciplină de sine
stătătoare, a apărut relativ recent, adevărata sa recunoaștere datând de acum 20-30 de ani. La
momentul actual în lume existant peste 200 de Research Centers for Business Ethics majoritatea
dintre ele fiind ONG-uri. Aceste organizații au ca rol studierea agenților economici și-a
activităților pe care aceștia le practică cu scopul de a stabili dacă ceea ce face ei este sau nu
etic și moral.

Interesul pentru a află dacă o organizitia este una de success și respectă valorile etice în
acțiunile sale este reprezentat de anumite “grupuri de interese” care mai poartă denumirea de
Stakeholderes. O clasificare a acestora ar fi :

Acționarii sau proprietarii companiei , sunt persoanele care sunt direct interesate de
deciziile de management aplicate în cadrul companiei și de rezultatele obținute de acesta ,

5
D. Crăciun ş.a. – Etica afacerilor, Editura Paideia, Bucureşti, 2005, pag. 11
6
M. G. Velasquez – Business Ethics: Concepts and Cases, Treutica Hall, New Jersey, 1988
6
deoarece obținerea de profit în cadrul companiei înseamnă profit și pentru ei sub formă de
dividende.

Salariații adică persoanele care sunt angajate de companie , sunt interesați de acțiunile
firmei implicit de profitul acesteia deoarece , venituri mai mari realizate de companie le pot
aduce lor venituri în plus la salarii sau alte beneficii , în plus dacă companiei îi merge bine ei
au garanția locului de muncă .

Investitorii sunt aceea care conștient își riscă resursele financiare pentru a iniția o nouă
afacere , mare parte dintre ei, apoi devenind acționari sau proprietari la acea firmă ,scopul lor
este obținerea de profit , o parte dintre ei au că preocupare și investițiile speculative . Investițiile
speculative înseamnă atunci când se cumpără acțiuni de la o firmă cu scopul de a le revinde și de
a obține profit din diferență generată dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare .

Managerii fac parte dintr-un grup distinct de interes deoarece aceștia conduc
compania/firmă /afacerea . În cadrul acestui grup de interes îi regăsim pe CEO ( Chief Executive
Officer ) și echipă să de management , interesant și important de altfel este că comportamentul
etic sau non-etic adoptat de CEO se va răspândi în rândul angajaților de la vârful piramidei până
la bază acesteia inclusiv.

Furnizorii reprezintă sursă resurselor necesare de care compania are nevoie pentru a-și
putea desfășura activitatea ,aceștia și organizația stabilesc relații prin intermediul documentelor
în general find vorba de contract ,relațiile dintre cele două entități sunt esențiale deoarece
ambele părți au nevoie una de cealaltă pt a putea există .

Clienții reprezintă acele persoane fizice sau juridice care se bucură de produsul/serviciul
oferit de o firmă în schimbul unui anumite sume de bani sau echivalente de numerar.Dacă
furnizorii sunt importanți pentru o firmă , atunci clienții sunt vitali pentru o firmă deoarece o
firmă care nu are clienți nu are cui să-și vândă produsele ori serviciile sale în acest fel ea
neproducand profit , și în cele din urmă va da faliment .

Guvernul împreună cu administrația statului creează o realatie indirectă cu compania ,


dar o relație permanență ,deoarece această mereu va fi influențată de hotărârile pe care Guvernul
împreună cu administrația statului le vor hotărî.

Grupurile politice “includ diverse persoane implicate politic și care initieaza acțiuni de
lobby în favoarea unor decizii economice și/sau sociale la nivel central sau local”7

Comunitatea locală și națională este un grup de interes direct interesat de evoluția firmei
, de stabilitatea pe care această o are pe piață ,dar mai ales este interest de implicarea companiei
în acțiuni de tip social.

Alte grupuri de interes includ persoane/instituții care intră în raport cu firma ( sindicate , banci
etc)

Acești stakeholders sunt împărțiți în grupuri primare și grupuri secundare de interes:

Grupuri primare de interes: acționari , investitori , clienți , manageri , salariați , furnizori

7
CURS MANAGEMENT Prof. univ. dr. Aurel Burciu
7
Grupuri secundare de interes: guvernul ,grupări politice ,comunitatea locală/națională ,alte
grupuri.

Cu timpul teoriticienii în etică afacerilor au început să vorbească despre un model de 6 trepte


care semnifica evoluția nivelului de moralitate de la cea mai joasă treaptă până la cea mai
înaltă.În acel model este vorba despre nivelul de moralitate a fiecăruia dintre noi , în calitate de
ființă umană dar și de nivelul de moralitate a unui companii /firme/organizații.Cele 6 trepte sunt:

Treapta 1 :”ca debut al raționamentului moral “ se manifestă printr-o lipsă acută de morală , forță
reprezentând elemental de bază , se funcționează pe principiul “ legea junglei” adică cel mai
puternic supraviețuiește.

Treapta 2 : este caracterizată de expresia “ totul este admis “ sau “scopul scuză mijloacele”, în
afaceri cu scopul obținerii de profituri cât mai mari și mai repede se recurge la practici ilegale de
aici și vorba “ nu mă întreba de un de am primul miliom “.

Treapta 3 : este caracterizată de principiul “ maximizarea profiturilor pe termen scurt” în această


etapă se începe să se țină seamă de practici acceptabile din punct de vedere social și legal.

Treapta 4 :dacă în etapa 3 principiul era “ maximizarea profiturilor pe termen scurt” în această
etapă apare “ maximizarea profiturilor pe termen lung”. Tot în cadrul acestui stadiu companiile
încep să aibă grijă cu cine colaborează și să ignore furnizorii sau chiar clienții care sunt
compromiși din punct de vedere moral și etic.Există tendințe de construcție a unor coduri etice.

Treapta 5 : în cadrul acesteia îi întâlnim termenul de stakeholders, organizația își face public
misiunea și obiectivele și relațiile pe care le are cu diverse grupuri de interese , evaluarea
managementului aplicat include și indicatori de comportament social al comaniei.

Treapta 6:este defenită prin conceputul de “corporație cetățenească” ,acest tip de


companie/organizartie /firmă are rolul unui exemplu pentru ceilelalte organizații , acest tip de
companie susține economia bazată pe cunoștințe , bunăstarea comunității ,acțiunile cu caracter
social și multe altele.

Deși nu există studii care să dovedească acest lucru, practică a demonstrat că majoritatea
comportamentului etic sau non-etic din cadrul unei organizații este datorat conduitei impuse de
CEO și echipă să de management în activitățile lor de conducere a organizației. Astfel se poate
afirmă că în jur de 80% din comportamentul firmei în afaceri este datorat managementului de
nivel superior , iar restul de 20% din acel comportament este rezultatul sau influența diverselor
grupuri de interese cu care interacționează cu firmă.

Surse ale comportamentului etic:

- Caracteristici personale , educația și pregătirea managerilor

- Reglementări internaționale/europene și legi naționale și alte acte normative impuse în materie


de afaceri

- Cutume formate de-a lungul timpului și care tind a devein “ reflexe condiționate ale
comportamentului unei comunități de afaceri

8
- Perioadă pe care o parcurge firmă în evoluția propriului ciclu al afacerilor

- Coduri de etică , regulamente de organizare a firmelor etc

CAPITOLUL 2 : STUDIU DE CAZ


Prezentarea companiei:

Volkswagen este o companie constructoare de autoturisme și SUV-uri din Wolfsburg,


Germania. Cuvântul Volkswagen inseamnă „vehicul popular” sau „al poporului”Fondata pe data
de 28 mai 1937 ( adică în timpul regimului nazist) , astăzi VW reprezintă unul dintre cei mai
mari producători auto mondiali.

Grupul este format din zece branduri din șapte tări europene: Volkswagen, Audi, Seat,
Skoda, Bentley, Bugatti, Lamborghini, Volkswagen Autovehicule Comerciale, Scania și MAN.
Fiecare brand are propriul său caracter și functionează că o entitate independentă pe piată .
Spectrul de produse se extinde de la mașini mici cu consum redus la vehicule din clasa de lux.
Grupul Volkswagen este de asemenea active și în alte domenii de activitate, fabrică motoare
diesel pentru aplicații marine și de staționare (centrale electrice la cheie), turbo compresoare
etc.Grupul operează în 94 fabrici de producție în 18 tări europene, 3 fabrici de producție în
Africa, 11 în Asia, 3 în America de Nord și 9 în America de Sud.La finele anului 2016 compania
avea 626,715 de angajați în subordine

Descrierea cazului:

Totul a început atunci când Peter Mock, directorul unui grup european care militează
pentru calitatea aerului, a sesizat o serie de diferențe majore între emisiile europene și americane
ale modelelor din Statele Unite, chiar pe teren american.

Mock a apelat la ajutorul omologului său de peste Ocean, John German, liderul
Consiliului Internațional pentru Transportul Ecologic. Acesta susținea că nu avea nici un motiv
pentru a fi suspicios, crezând că testul va fi unul oarecare. De fapt, German își dorea să
demonstreze că dieselurile cu consum redus, pot avea și emisii scăzute, adică exact ce promitea
și Volkswagen.

Deci cu ajutorul Universitătii West Virginia, John German a instalat în portbagajul


mașinilor de test un aparat portabil de măsurare a emisiilor. Cu instrumentul atașat țevii de
eșapament, testarea vehiculelor s-a defăsurat pe un traseu între Seattle și San Diego.

German și echipă să nu puteau ști cum a măsluit Volkswagen testele de emisii, insă
există un exemplu anterior, în care camioanele erau echipate cu dispozitive care puteau eliberă
gradual din ce în ce mai multe emisii de oxizi de azot, chiar dacă vehiculul rula cu o viteză
constantă. Bazându-se pe acest exemplu, German și echipa sa au decis să parcurgă o distantă
mare, de 2100 de kilometri, suficient de concludentă

9
După test, rezultatele au arătat cifre ingrijorătoare. : Jetta a depăsit emisiile cu 15 pană la
35 de ori, iar Passat cu 5 pană la 20 de ori. BMW X5 a scăpat cu “fata” curată.

În urmă acestei constatări, Agenția de Mediu din Statele Unite a deschis o investigație în
mai 2014, iar discuțiile cu Volkswagen au durat câteva luni. În tot acest timp, constructorul a
încercat să reproducă testele desfăsurate de John German și Universitatea West Virginia. După
un timp, Volkswagen a declarat că a identificat problema și a găsit o soluție. A urmat un recall al
celor aproape 500.000 de mașini în decembrie 2014, scopul fiind acela de a ajusta software-ul
dieselurilor.

În mijlocul acestui scandal, toată lumea incearcă să intelegă cum a reușit Volkswagen să
păcălească organismul internațional. Emisiile de oxizi de azot sunt create atunci când
temperatură și presiunea ating valori înalte în timpul combustiei. Emisiile sunt în general mai
mari atunci când combustia este ridicată și rapidă, sporind astfel eficientă, adică un consum
redus. Cu alte cuvinte, dacă calibrezi motorul pentru un ciclu de combustie eficient, cu consum
redus, emisiile de oxid de azot vor fi mai mari mult mai mari.

În general pentru a reduce nivelul lor, constructorii au recurs la tot felul de soluții, de la
filtre de particule, la catalizatoare cu uree etc . Însă Volkswagen a preferat să utilizaze un
program instalat la bordul unor mașini pentru a păcăli metodele de testare ale oficialilor
americani. Un algoritm complex recunoștea tiparele testelor de consum și limită termporar
emisiile pentru ca modele precum Jetta, Beetle, Golf, Passat și Audi A3 produse între 2009 și
2015 și echipate cu motoare diesel cu patru cilindri să reusească să treacă fără probleme testele
americane. Ulterior, când erau conduse normal, mașinile ieșeau din modul de "autoapărare" care
limită emisiile și consumau mai mult decât certificaseră testele inițiale.

După o perioadă Volkswagen a recunoscut că sistemul său de fraudare a testelor de


emisii a fost instalat pe 11 milioane de mașini, încep să apăra noi scenarii privind sancțiunile pe
care conglomeratul le poate suportă în viitorul apropiat.Într-un comunicat oficial, Volkswagen
anunța că a instituit o rezervă de 6.7 miliarde de euro pentru revizuirea problemei, insă această
sumă ar putea fi infimă pe langă sancțiunile anticipate deja de presă internatională.

Pe urmă o analiză publicată de Los Angeles Times susține că, indirect, Volkswagen a
scos din buzunarul americanilor plătitori de taxe o sumă impresionantă, de 51 de milioane de
dolari. Calculul este destul de simplu. În anul 2009, modelele Jetta și Jetta Sportwagen, echipate
cu motorul diesel incriminat se calificau pentru un bonus eco oferit de Statele Unite. Bonusul era
în valoare de 1300 de dolari și a fost oferit doar în anul 2009. An în care Volkswagen a vândut
39.500 de unităti Jetta și Jetta Sportwagen. Prin urmare, toți cei 39.500 de clienți au putut
beneficia de o reducere de 1300 de dolari, suportată de statul american. Un calcul simplu ne
aduce la 51.350.000 de dolari oferiți ca subvenție.Toate acestea se întâmplau în anul 2015.

Scandalul nu se oprește în perimetrul Statelor unite , acesta ajunge și în Europa.Totuși


după multe discuții în anul 2016 Grupul german Volkswagen AG s-a angajat sa repare toate
mașinile din Europa implicate în scandalul emisiilor (Dieselgate) până în toamnă anului viitor, a
anunțat miercuri Comisia Europeană (CE).Tot în decursul anului 2016 VW a anunțat că va plăți
15,3 miliarde de dolari după ce a recunoscut că ani buni a folosit un soft care falsifica rezultatele

10
testelor antipoluare ale motoarelor diesel în SUA, acceptând să răscumpere vehiculele de la
consumatori și să furnizeze fonduri pentru a stimula producerea autoturismelor ecologice.

În 2017 Volkswagen a negociat un acord de 4,3 miliarde de dolari cu autoritătile


americane în care își va recunoaște vinovătia în scandalul manipulării testelor de poluare.
Recunoașterea vinovătiei face parte dintr-un acord cu Departamentul de Justiție și alte autorităti
americane. Potrivit Volkswagen, cu această penalizare costurile scandalului vor depăsi
provizioanele conbstituite, de aproape 18,2 miliarde de euro (19,2 miliarde dolari), urmând să
ajungă la 23 de miliarde de dolari. Grupul a precizat că va fi supravegheat de o autoritate de
monitorizare independentă în următorii trei ani.

Consecințe :

Acest scandal al firmei Volkswagen numit de altfel și DieselGate este cu siguranță cel
mai mare scandal în care este implicată o companie în ultimii 20 de ani. Bineînțeles că un
scandal de asemenea proporții trebuie să aibă și niște efecte pe măsură , majoritatea dintre ele
negative ce-i drept.

În primul rând un asemnea scandal provoacă daune financiare imense companiei după
cum s-a precizat mai sus fiind vorba de 23 miliarde de dolari cumulate până în 2017.Aceste
daune financiare imense atrăgând după șine reduceri de fonduri în cadrul organizației , un
exemplu ar fi reducerea bugetului de investiții cu 30% în 2015.

Un alt afect al acestui scandal îl reprezintă scăderea temporară a vanzariulor în registrate


de companie , am accentuat cuvîntul temporară pentru ca în anul 2016 în ciudă scandalului
privitor la manipularea testelor de emisii, a proceselor în care implicat, a amenzilor și haosului
intern cu care se confruntă, producătorul auto german VW a reușit să vandă mai multe
autovehicule și camioane ușoare decât orice alt producător auto în prima jumătate a acestui an,
devansându-și rivalii Toyota și General Motors.

Rezultatele indică faptul că VW Group, care cuprinde mai multe branduri că


Volkswagen, Audi, Skoda, Seat și Porsche, a trecut de pragul de cinci milioane de unităti pentru
prima dată. Producătorul german a vândut 5,04 milioane de unităti pană la sfârșitul lunii iunie,
reprezentând o creștere anuală de 0,8%. Vanzările solide ale VW sunt puse în mare parte pe
seamă piețelor sale de bază din Europa occidentală îi China.Acest lucru arată faptul că până și
publicitatea negativă este mai bună decât lipsă publicității .Totuși chiar dacă în Europa și China
vânzările au crescut acest lucru nu s-a întâmplat și în SUA unde mașinile diesel au înregistrat o
cădere masivă în preferințele cumpărătorilor. În SUA mașinile electrice începând să prindă
teren . Deci putem afirmă ca Dieselgate pe teritoriul American a avut că efect creșterea cererii
de mașini electrice și scăderea cererii de mașini tip diesel.

Un alt efect este reprezentat de deciziile care s-au luat la nivelul tuturor țărilor europene, de
exemplu în România RAR a oprit înregistrarea vehiculelor VW echipate cu motor diesel euro 5 .

Trecând peste efectele economice cauzate de acest scandal , Dieselgate a cauzat și efecte
sociale negative. Emisiile poluante suplimentare provocate de automobilele Volkswagen ale
căror motoare au fost trucate și care au fost vândute în Europa între anii 2008 și 2015 vor
11
determină 1.200 de decese premature potrivit unui studiu .În cadrul acestui studiu cercetătorii au
avut în vedere impactul medical legat de autoturismele Volkswagen vândute în această perioadă
sub diferite mărci ale grupului. Tot potrivit studiului emisiile produse în exces comparativ cu
testele de valori limită au un efect semnificativ asupra sănătății publice, deaorece poluarea nu
ține cont de frontiere.

Concluzii

Etica în afaceri este un domeniu care se ocupă cu studiul acticitatilor pe care o organizație
la face în activitatea să cu scopul de a decide dacă acele acțiuni sunt sau nu etice. Etică este
necesară tot mai mult în zilele noastre deoarece în această grabă în care se află companiile în
fugă lor de a obține profit , multe dintre ele sunt tentate să apeleze la metode mai puțin etice
pentru a-și atinge scopurile propuse.Rolul etici este acela de a face cunoscut aceste acțiuni non-
etice grupurilor de interese , cu scopul ca acestea să-și formeze o imagine reală a acelei
companii.

Referitor la cazul VW , acest scandal este clar cel mai mare din ultima perioadă , decizia
celor de la vw de a falsifica software-ul mașinilor pentru a trece testele mi se pare de o gravitate
enormă , deoarece compania prin această metodă a înșelat o întreagă planetă și lăsând la o parte
acest lucru această înșelătorie a produs efecte și asupra mediului înconjurător .Poluarea produsă
datorită acestei decizii a celor de la VW are din păcate ca urmări și decese premature în rândul
populației.De aceea personal sunt de accord cu amenzile pe care compania le-a primit ba chiar
consider că aceste măsuri care au fost luate împotrivă companiei sunt totuși prea lejere ținând
cont că VW a atentat la viață unor persoane nevinovate în grabă lor de a obține profit indiferent
de mijloace.

12
BIBLIOGRAFIE

Etică şi responsabilitate socială corporativă în afacerile international -Lect. univ. dr. Irina-Eugenia
IAMANDI
CURS MANAGEMENT Prof. univ. dr. Aurel Burciu

https://ro.wikipedia.org/wiki/Volkswagen

http://www.zf.ro/

http://conspecte.com/Cultura-organizationala/etica-afacerilor.html

13