MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŢI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

Proiect

ARIA CURRICULARĂ

Consiliere şcolară şi dezvoltare personală

DEZVOLTAREA PERSONALĂ
Curriculum pentru clasele X – XII

CHIŞINĂU 2018
 CUPRINS

I. Preliminarii
II. Repere conceptuale
III. Administrarea disciplinei
IV. Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinuturi
V. Competenţe specifice şi unităţi de învăţare
VI. Sugestii metodologice
VII. Sugestii de evaluare
VIII. Referinţe bibliografice

2
 I. PRELIMINARII

Motto: "Quidquid discis, tibi discis." -

Orice ai învăţa, înveţi pentru tine.

Curriculumul pentru disciplina Dezvoltare personală, este un document normativ - reglator

proiectat în baza Cadrului de referinţă a Curriculumului Naţional (2017) şi reprezintă una dintre
modalităţile de implementare a politicilor educaţionale vizate de Codului Educaţiei al Republicii
Moldova (2014) ; se raportează la Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii
Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi. care
orientează absolvenţii învăţământului general obligatoriu spre formarea competenţelor-cheie,
incluse în curriculumul naţional, dar în special se referă la competenţa de a învăţa să înveţi,
competenţe sociale şi civice, acţional strategice, de autocunoaştere şi autorealizare, digitale/TIC şi
competenţe antreprenoriale, etc.
Disciplina Dezvoltare personală, face parte din aria curriculară Consiliere şcolară şi dezvoltare
personală şi se implementează în învăţământul primar, gimnazial şi liceal. Acest curriculum este
construit pe baza valorificării cercetărilor din domeniul educaţional şi a teoriei dezvoltării
personalităţii. Conceptele şi ideile ce se conţin în curriculum au rezultat din valorificarea bunelor
practici ale specialiştilor din diverse domenii şi din partea societăţii civile.
Dezvoltarea personală reprezintă o disciplină de studiu ce include activităţi şi experienţe care au
scopul să susţină elevii în procesul de autocunoaştere, relaţionare corectă cu colegii, familia şi
mediul din care face parte; să dezvolte abilităţile de comunicare eficientă şi management eficient al
emoţiilor¸să îmbunătăţească starea de conştientizare a propriului potenţial, să dezvolte talentele şi
abilităţile personale, orientate spre îmbunătăţirea calităţii vieţii prin aderarea la valorile societăţii
contemporane, prin a contribui la realizarea aspiraţiilor şi viselor personale într-un mediu de viaţă
sănătos şi sigur.
Disciplina proiectează ca ţintă grupul formal - clasa de elevi, care spre deosebire de alte grupuri
sociale, este un grup prin excelenţă educaţional. Acest curriculum urmăreşte să răspundă nevoilor
tuturor elevilor, în sensul că propune activităţi structurate de stimulare a dezvoltării în domeniul
social, cognitiv, afectiv, şi domeniile de carieră. Vizează formarea comportamentelor care permit
elevului să-şi exploreze trăsăturile de personalitate şi abilităţile sale specifice, să-şi asume
responsabilitatea pentru comportamentul personal, pentru dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de sine
şi a modului de interacţiune eficientă cu ceilalţi pe tot parcursul vieţi.
Viziunea pedagogică promovată prin disciplina indicată, recomandată pentru ciclul primar,
gimnazial şi liceal abordează variate subiecte în cadrul cinci module a căror complexitate creşte de
la o clasă la alta, astfel încât să răspundă aşteptărilor membrilor societăţii, privind pregătirea
generaţiilor în creştere pentru viaţă şi integrare în câmpul social.
Prezentul document se adresează cadrelor didactice care vor preda disciplina Dezvoltarea
personală, fiind diriginte, cu posibilitatea de a avea alături, în calitate de parteneri educaţionali,
colegii de breaslă, părinţii, comunitatea şi alţi actori educaţionali ( medicul, inspectorul de poliţie,
reprezentantul APL-ului, reprezentanţii ONG-urilor, etc.)

II. REPERE CONCEPTUALE

Curriculumul la disciplina Dezvoltare personală este documentul normativ - reglator, care
stabileşte cadrul operaţional de realizare a prevederilor de politici educaţionale, reieşind din
perspectiva de evoluţie a statului Republica Moldova, axat pe priorităţile de formare a cetăţenilor,
orientat spre atingerea unui nivel înalt al calităţii în educaţie.
Este conceput pentru a ajuta elevii să dezvolte competenţele de care au nevoie pentru a se
cunoaşte, a se accepta, a duce o viaţă sănătoasă, independent, pentru a deveni cetăţeni
informaţi, activi, integri, a relaţiona cu alţii într-o atmosferă sigură, a fi responsabili în luarea
deciziilor de carieră şi dezvoltarea personală pe parcursul întregii vieţi.

3
 Curriculum la disciplina Dezvoltare personală are ca finalitate formarea competenţelor, prin
achiziţii specifice disciplinei, dar şi prin valorificarea interdisciplinară a achiziţiilor căpătate în
cadrul altor discipline şcolare.
Dezvoltare personală este structurată în cinci module:
1. Arta cunoaşterii de sine şi a celuilalt care pune accent pe cunoaşterea şi acceptarea de sine,
explorarea şi autoevaluarea resurselor personale, familia ca valoare: responsabilităţi, roluri de
gen, stereotipuri, comunicarea asertivă, non-conflictuală şi non-violentă, autoeducarea,
voluntariatul etc.
2. Asigurarea calităţii vieţii, cu accent pe integritate, gestionarea eficientă a resurselor,
responsabilitate pentru o dezvoltare durabilă, o bună gospodărire etc.
3. Mod sănătos de viaţă care îi ghidează pe elevi în aspecte care ţin de sănătatea fizică,
emoţională, alimentaţia sănătoasă, contracararea viciilor: drogarea, alcool, fumat, influenţe de
diferit gen etc.
4. Proiectarea carierei personale şi dezvoltarea spiritului antreprenorial care pune accent pe
înţelegerea profesiilor din perspectiva pieţei muncii, planificarea carierei şi luarea deciziilor
de carieră, dezvoltarea spiritului antreprenorial ca opţiune de carieră etc.
5. Securitatea personală ce oferă elevilor contextul de formare a unui comportament orientat
spre asigurarea securităţii proprii şi a celorlalţi.
Abordarea modulară nu semnifică o delimitare strictă a problematicii abordate, ci insistă asupra
unei intervenţii educaţionale cu un pronunţat caracterul integrator, specific dezvoltării
competenţelor. Demersul integrator este aplicat atât în cadrul fiecărui modul, între cele cinci
module, cât şi în valorificarea achiziţiilor din cadrul altor discipline şcolare, precum din mediul
de viaţă al elevului. Curriculumul de faţă se axează pe această abordare, deoarece disciplina
Dezvoltare personală este orientată spre dezvoltarea competenţelor cu un accent deosebit pe
valori, atitudini.
Elaborarea curriculumului Dezvoltare personală se bazează pe următoarele principii:
Principiul axiologic
Principiul abordării sistemice şi dezvoltării graduale a competenţelor
Principiul învăţării centrate pe elev
Principiul valorificării responsabile şi productive a parteneriatului profesor –elev – familie –
comunitate
Principiul motivaţiei optime şi implicării active
Principiul creării unui mediu favorabil educaţiei de calitate
Principiul respectării autonomiei şi libertăţii individuale.
Se doreşte ca disciplina respectivă să fie una prietenoasă elevului şi să contribuie
la individualizarea traseului şcolar al fiecăruia.
Din perspectiva particularităţilor de vârstă, se va ţine cont de următoarele principii:
Valorificarea interesului adolescentului pentru problemele abordate;
Accentuarea caracterului funcţional al educaţiei;
Valorificarea capacităţii elevilor de a aborda problemele puse în discuţie cu un grad sporit de
complexitate;
Respectarea legăturii dintre abordările teoretice şi viaţa
practică; Respectarea punctului de vedere şi a opiniei elevului.
În timpul adolescenţei se dezvoltă maturitatea. Elevii claselor de liceu conştientizează şi preiau
diverse roluri sociale. Se accentuează tendinţa asumării responsabilităţii. Activităţile de învăţare
sunt apreciate prin prisma funcţionalităţii lor pentru viaţa de adult. Factorii educaţionali sunt
percepuţi ca parteneri egali şi apreciaţi în baza unei atitudini respectuoase, de apreciere a calităţilor
personale. În acest sens trebuie valorificate oportunităţile vieţii şcolare şi a educaţiei formale.
Continuăm să aplicam exerciţii care vor sprijini elevii în procesul de autocunoaştere şi înţelegere;
de accentuare a eu-lui şi nevoii de exprimare; vor experimenta roluri constructive diferite, punând
accent pe adoptarea şi manifestarea identităţii; manifestarea modului responsabil şi sănătos de viaţă;
respectarea condiţiilor ce-i asigură securitatea şi siguranţa vieţii; identificarea vocaţiei şi
4
elaborarea unui plan de realizare în carieră. Activităţile educaţionale se vor axa pe un sistem de
valori şi idealuri autentice, care să-i asigure o viaţă demnă. Pe parcursul studierii disciplinei
Dezvoltare personală în ciclul liceal, se recomandă învăţarea prin reflecţii asupra problemelor
reale din viaţă; implicarea elevilor în activităţii concrete, orientate spre rezolvarea problemelor
personale, interpersonale şi din comunitate. Valorificând capacităţile caracteristice vârstei, vom
pune accent pe conturarea sistemului de atitudini şi valori, formarea cărora în perioada adolescenţei,
are o mare influenţă asupra parcursului de viaţă adultă.
Reperele conceptuale ale disciplinei, în general, sunt aceleaşi ca şi în clasele precedente. Unităţile
de competenţe sunt deduse din competenţele specifice disciplinei şi sunt corelate cu exemple de
activităţi de învăţare. Competenţele specifice disciplinei se formează pe parcursul şcolarităţii şi
derivă în diferite grade de complexitate. Pentru realizarea competenţelor specifice sunt propuse
diferite tipuri de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă a elevului la alte
discipline şcolare şi care integrează critic şi creativ, diferite contexte de învăţare. Curriculumul
propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să
înlocuiască activităţile de învăţare, în funcţie de nevoile grupului cu care lucrează, astfel încât
acestea să asigure un demers didactic personalizat, în care interesul şi implicarea elevilor este un
indicator al calităţii realizării actualului curriculum.

III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. de unităţi de Nr. de

Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa
conţinut pe clase ore pe an
Consiliere şcolară şi X-XII
Disciplină obligatorie 5 module 34-35
dezvoltare personală

IV. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONŢINUTURI

Numărul de ore
Denumirea modulelor
Realizarea sarcinilor Prezentarea produsului
Arta cunoaşterii de sine şi a celuilalt 5-6 1
Asigurarea calităţii vieţii 5-6 1
Mod sănătos de viaţă 5-6 1
Proiectarea carierei personale şi
5-6 1
dezvoltarea spiritului antreprenorial
Securitatea personală 5-6 1

Pe parcursul unui an, numărul de ore se repartizează relativ egal, dar profesorul este în drept să
ia decizii privind timpul acordat unui modul, în dependenţă de interesele elevilor, resursele de
învăţare, priorităţile comunităţii.

5

1. Dimensiunea ARTA CUNOAŞTERII DE SINE ŞI A CELUILALT /IDENTITATEA PERSONALĂ ŞI EFICIENŢA RELAŢIONĂRII
Competenţa specifică:
Valorificarea identităţii personale prin autoevaluarea critică şi selectivă a sinelui şi a resurselor sociale pentru relaţionarea armonioasă în
familie şi comunitate.
Unităţi de competenţe
1.1 Elaborarea unui plan de
dezvoltare a resurselor personale
şi sociale în context academic şi
extracurricular.
1.2 Implementarea strategiilor de
control emoţional într-o manieră
utilă, constructivă şi adecvată
contextului.
1.3 Promovarea unor modele pozitive
în relaţiile interpersonale,
inclusiv gender.
1.4 Analizarea impactului
stereotipurilor şi prejudecăţilor
asupra relaţiilor de gen, de
familie.
V. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
CICLU LICEAL
Clasa X
Unităţi de conţinut
Stimă de sine, Imaginea de
sine şi evoluţia personală.
Încrederea şi independenţa.
Utilizarea optimă a resurselor
personale şi sociale în
cotidian.
Gestionarea eficientă a
emoţiilor între risc şi
oportunitate. Învingerea
haosului emoţional.
Stereotipuri şi prejudecăţi de
gen. Rolurile şi diferenţele de
gen.
Familia. Valori, tradiţii, viziuni.
6
Activităţi de învăţare , evaluare şi produse recomandate
Elaborarea posterelor şi/sau listelor de activităţi pe care elevul le
poate realiza cu succes.
Exerciţiu de elaborare a unui plan de dezvoltare personală pe
următorii 3/5/10 ani.
Analiza factorilor de succes şi a obstacolelor în realizarea unui plan
de dezvoltare personală.
Exerciţii de formulare argumentată a opiniei personale.
Exerciţii de identificare şi modalităţi de utilizare a resurselor sociale:
prieteni, amici, familie, rude, comunitate etc.
Exersarea tehnicilor de control al emoţiilor negative, de exprimare
asertivă a emoţiilor.
Elaborarea unei liste individuale a strategiilor eficiente şi sănătoase
de depăşire a situaţiilor cu impact emoţional puternic.
Analiza studiilor de caz cu referire la gestionarea eficientă a
emoţiilor.
Analiza surselor de formare şi menţinere a stereotipurilor şi
prejudecăţilor.
Dezbateri în baza materialelor mass-media cu privire la stereotipuri
şi prejudecăţi.
Exemple de produse
Proiecte „Familie: tradiţii şi valori”, „Tradiţional şi modern în
relaţiile din familie”, „Roluri şi responsabilităţi fără stereotipuri” .
Întâlniri cu persoane resurse.
Cercetare tematică „Stereotipul familiei moderne”.
 2. Dimensiunea: ASIGURAREA CALITĂŢII VIEŢII
Competenţa specifică:
Manifestarea unui comportament pro-activ, axat pe integritate şi gestionarea eficientă a resurselor, pentru sporirea calităţii vieţii
UNITĂȚ I DE COMPETENȚ Ă SUGESTII DE CONȚ INUTURI ACTIVITĂȚ I DE ÎNVĂȚ ARE
2.1. Stabilirea relaţiei dintre idealul vieţii şi Idealul vieţii: viziuni şi strategii de Alcătuirea unui set de întrebări despre autoeducaţia şi
dimensiunile de realizare a persoanei, prin realizare. Ideal, factorii de autodezvoltarea multiaspectuală – cale reală spre
valorificarea resurselor şi implicarea în influenţă; rolul modelelor; autorealizare;
activitate; modalităţi de atingere a idealului; Exerciţii creative de realizare a portretului unei
2.2. Argumentarea necesităţii deschiderii spre posibilităţi şi limite; persoane care manifestă autodisciplină şi utilizează
schimbare şi implicare activă, pentru Dimensiuni ale unei vieţi de diverse modalităţi de reuşită personală;
atingerea unor dimensiuni ale vieţii de calitate. Viaţa personală; viziuni şi Analiza diferitor relatări despre percepţia cetăţenilor
calitate; tendinţe de realizare; viaţa din comunitate cu referire la cazurile de corupţie
2.3. Luarea unor decizii privind strategiile de profesională, realizare în carieră, identificate;
atingere a idealului vieţii, prin caracteristici; echilibrarea vieţii Organizarea unor concursuri ale erudiţilor despre cele
valorificarea resurselor şi implicarea personale şi a carierei. mai reuşite strategii de învăţare şi afirmare a persoanei;
activă; Profilul persoanei integre. Valorile Implicarea în dezbateri academice: ”Idealul vieţii:
morale şi integritatea persoanei; capriciu personal sau necesitate vitală?”;
beneficiile unei persoane integre; Analiza studiilor de caz despre nevoia de respect în
posibilităţi ale manifestării relaţia cu alte persoane;
integrităţii. Realizarea unor secvenţe de film pentru identificarea
Provocări şi schimbare: acţiuni şi modalităţilor de reuşită personală;
riscuri. Schimbarea ca fenomen Realizarea unui spot publicitar despre unele situaţii de
constant; necesitatea schimbării; reuşită/nereuşită în învăţare şi valorizarea experienţelor
beneficiile schimbării; dezvoltarea de învăţare din greşeli;
socială şi personală; deschiderea la Exemple de produse:
schimbare; comportamentul adecvat
Tipuri de resurse pentru o bună Dezbateri academice: ”Idealul vieţii: capriciu personal
gospodărire. Buna gospodărire, sau necesitate vitală?”;
reprezentări; caracterul social al Prezentarea unor secvenţe de film despre idealuri şi
aprecierii; priorităţile vieţii şi buna reuşita personală a unor personalităţi.
gospodărire; mentalitatea ca resursă
principală a bunei gospodăriri;
utilizarea raţională a resurselor în
raport cu sistemul de valori; familia
7

Competenţa specifică:
Participarea activă şi responsabilă în vederea protecţia sănătăţii proprii şi a celor din jur, gestionând acţiunile personale şi de grup
Unităţi de competenţe
3.1. Selectarea şi prezentarea informaţiilor
privind modul de viaţă sănătos şi bioetica,
utilizând noţiuni şi definiţii ştiinţifice.
3.2. Respectarea conştientă a recomandărilor
medicale privind probleme de nutriţie,
imunitate, insistând spre dezvoltarea
capacităţii de muncă intelectuală.
3.3. Conştientizarea pericolului relaţiilor
sexuale neprotejate, manifestând grijă
pentru protecţia propriei sănătăţi.
3.4. Conceptualizarea unui mod de viaţă sănătos
personal, gestionându-şi acţiunile
referitoare la sănătatea personală.
şi copii; necesitatea investirii în
dezvoltarea copiilor; căminul
familial.
Pentru o viaţă de calitate consum
produse de calitate. Calitatea
produselor, criterii de apreciere;
consumul echilibrat; influenţa
socială asupra consumului.
3. Dimensiunea: MOD SĂNĂTOS DE VIAŢĂ
Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse
Bazele cunoştinţelor medicale. Elaborarea în programe computerizate a unor informaţii
Posibilităţi şi limite pentru cultura privind modul sănătos de viaţă şi bioetica.
generală. Redactarea referatelor legate de obiceiurile alimentare la
Curba fiziologică a capacităţii de om; importanţa imunizării în prevenirea maladiilor
muncă intelectuală. Durata activităţii infecţioase.
intelectuale, efortul intelectual; Realizarea sondajelor despre factorii ce influenţează
repartizarea sarcinilor în timp. dezvoltarea capacităţii de muncă intelectuală.
Modalităţi de diminuare a Descrierea Farmaciei personale sau a familiei,
stresului şi oboseala. Cauze ale argumentând lista medicamentelor;
stresului; mod de manifestare; Aplicaţie: Acordarea primului ajutor în diferite situaţii;
modalităţi de prevenire a oboselii şi Analiza cazurilor de obezitate, bulimie, anorexie.
extenuării. Redactarea unor fişe informaţionale referitoare la
Tulburări de nutriţie. Obezitatea: pericolul relaţiilor sexuale neprotejate.
atitudine faţă de oamenii obezi; cauze, Exemple de produse
modalităţi de prevenire; bulimia: cauze, Activitate de grup. Elaborarea unui Pliant (care va fi
modalităţi de prevenire; anorexie, repartizat în instituţie:Bioetica - ştiinţă a supravieţuirii om.
modalităţi de depăşire.
Relaţii sexuale neprotejate.
Responsabilitatea partenerilor, riscuri de
8
 ordin psihofiziologic şi social;
consecinţe.
Imunizare şi imunitate.
Imunizarea, proces natural şi artificial;
atitudinea faţă de imunizarea artificială:
mituri şi beneficii; modul de viaţă şi
imunitatea.
Bioetica – ştiinţă a supravieţuirii
omenirii. Abordări; perspective de
dezvoltare.

4. Dimensiunea:PROIECTAREA CARIEREI PROFESIONALE ŞI DEZVOLTAREA SPIRITULUI ANTREPRENORIAL

Competenţă specifică:
Proiectarea responsabilă a carierei prin valorificarea potenţialului individual şi a oportunităţilor pieţei muncii pentru integrarea socio-
profesională
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare
Informarea din diverse surse despre ofertele
4.1. Identificarea ofertelor educaţionale Preferinţele profesionale şi educaţionale existente în RM
existente în RM, relevante preferinţelor şi dezvoltarea carierei. Cariera; Selectarea studiilor care se potrivesc cel mai bine cu
aptitudinilor proprii, pentru obţinerea planificarea carierei; scopuri/ interesele/preferinţele elevilor
succesului în carieră obiective; studii, profesie,ocupaţie; Elaborarea unui Proiect de carieră, în care se trec toate
Testul ”Harta Intereselor”. scopurile/obiectivele ce ţin de viitoarea profesie şi
4.2. Valorificarea abilităţilor conexe profesiei Aptitudini, aspiraţii, scopuri în studiile pe care ar dori să le urmeze.
alese prin activităţi antreprenoriale şi de proiectarea carierei. Aptitudini; Analiza listelor de prieteni virtuali şi nevirtuali din
voluntariat utile comunităţii în care trăieşte tipuri de abilităţi: valoarea perspective acumulării informaţiilor cu referire la
aptitudinilor şi atitudinilor pentru domeniile profesionale de interes
4.3. Proiectarea cu responsabilitate a acţiunilor proiectarea carierei. Întocmirea unor liste cu experienţe personale care ar
concrete pentru dezvoltarea unei cariere Ofertele educaţionale ale putea fi valoroase pentru CV.
de succes sistemului de învăţământ din RM . Completarea profilul personal pe reţelele de socializare,
Sistemul de învăţământ; trasee şi cu accent pe punctele forte pe care merită să le vadă un
oferte educaţionale; preferinţe, posibilul angajator care va vizita pagina de profil.
interese şi studii; Formularea unor argumente cu referinţă la decizia de a
Dezvoltarea reţelei sociale deveni voluntar.
9
 (networking) .Noţiunea de Identificarea cerinţelor şi tendinţelor actuale ale
networking social;tehnici de pieţei muncii.
menţinere şi dezvoltare a reţelei Exemple de produse
sociale; persoane-resursă; CV-ul Proiectul de carieră
electronic
Voluntariatul şi traseele paralele.
Domenii şi activităţi de
voluntariat;voluntariat pentru mediu;
mentorat;voluntariat pentru oameni
nevoiaşi, persoane în etate
Antreprenoriatul - opţiune în
carieră. Activitatea de
antreprenoriat;beneficii; oportunităţi
antreprenoriale în comunitate
Proiectarea carierei. Interesele şi
dezvoltarea carierei; stiluri
decizionale; identitate vocaţională;
Jurnalului de proiectare a carierei)

5. Dimensiunea: SECURITATE PERSONALĂ

Competenţa specifică:
Manifestarea comportamentului constructiv şi responsabil privind securitatea personală şi a celor din jur în situaţii de risc, exprimând
atitudini pozitive.
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse
5.1. Descrierea explicită a conceptelor generale Concepte generale de pericol şi Elaborarea reprezentărilor grafice (table, schemă)
de pericol, urgenţă şi accidente şi a situaţii de urgenţă. conceptual cu referire la pericolele şi situaţiile de
comportamentelor recomandate în fiecare Definirea;diferenţe şi similitudini; urgenţă;
caz aparte, argumentând necesitatea de a şti modalităţi de acţiune. Discuţii dirijate despre protecţia omului la locul de
şi a acţiona. Protecţia omului la locul de muncă. muncă: prevenirea accidentelor de muncă prin
5.2. Clasificarea situaţiilor de pericol, urgenţă, Situaţii de risc şi pericole; reguli de alunecare, împiedicare şi cădere; echipamente
accidente, accentuând consecinţele lor comportament; surse de informare. personale de protecţie necesare pentru activitatea de
nefaste asupra sănătăţii şi societăţii umane. Comportament sigur în locuri cu muncă; responsabilităţile angajaţilor în prevenirea
5.3. Respectarea strictă a regulilor de circulaţie risc şi grad înalt de criminalitate. accidentelor de muncă
rutieră, asumându-şi responsabilităţi pentru Caracteristici; cauze; mod de evitare; Elaborarea şi discutarea Harta locurilor de risc cu
10
 securitatea proprie şi a celor din jur.
5.4. Manifestarea unui comportament
regulamentar în locuri cu risc social, rutier,
în mediul virtual, centrat pe cunoaşterea şi
respectarea recomandărilor normative.
. de instituţie (evacuarea)
modalităţi de acţiune. grad nalt de criminalitate în comunitate.
Reguli de circulaţie rutieră. Drepturi Atelier de discuţie Drumurile publice. Drepturi şi
şi responsabilităţi. responsabilităţi;
Grooming-ul – tehnici de contact Studiu de caz cu implementarea instrumentelor TIC;
on-line periculoase. Esenţa vizionarea filmelor educative despre prevenirea
fenomenului; mod de manifestare; accidentelor.
situaţii posibile; prevenirea Descrierea, analiza, comentarea, argumentarea
fenomenului; mod de acţiune. Proiect de cercetare cu referire la Grooming-ului şi
Protecţia civilă – instituţie şi reguli impactul acestuia
de securitate colectivă. Reguli; Exemple de produse
cunoştinţe şi abilităţi necesare. Organizarea şi desfăşurarea protecţiei civile la nivel

Clasa XI
1. Dimensiunea ARTA CUNOAŞTERII DE SINE ŞI A CELUILALT /IDENTITATEA PERSONALĂ ŞI EFICIENŢA RELAŢIONĂRII
Competenţa specifică:
Valorificarea identităţii personale prin autoevaluarea critică şi selectivă a sinelui şi a resurselor sociale pentru relaţionarea armonioasă în
familie şi comunitate.

Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare , evaluare şi produse

1.1. Mobilizarea optimă a resurselor
personale şi sociale.
1.2. Aplicarea strategiilor de
comunicare publică.
1.3. Corelarea necesităţilor,
priorităţilor, expectaţiilor,
oportunităţilor pentru valorificarea
identităţii personale.
1.4. Recunoaşterea semnelor specifice
relaţiei abuzive în perioada
curtării, prevenind violenţa în
relaţii.
Autoeficacitatea – calea de utilizare
a resurselor personale. Autoedificare;
factori de influenţă, resurse; tipul
resurselor; modalitatea de utilizare.
Comunicare publică. Persuasiunea şi
prezentarea de sine; tehnici de
prezentare; depăşirea dificultăţilor.
Libertatea personalităţii între
necesităţi, dorinţe şi expectaţii.
Caracterul social al libertăţii personale;
resursele interne şi libertatea;
satisfacerea dorinţelor, limite raţionale.
Formarea şi menţinerea relaţiilor
11
recomandate
Exerciţii pentru stabilirea criteriilor de autoevaluare a
calităţilor personale.
Exersarea tehnicilor de dezvoltare a autoeficacităţii.
Dezvoltarea unui proiect de acţiune pentru gestionarea
optima a resurselor personale.
Discuţii dirijate: importanţa libertăţii de exprimare a
opiniei pentru respectul de sine.
Elaborarea unor suporturi de autoprezentare: afişe,
postere, fluturaşi, spot publicitar, carte de vizită.
Alcătuirea unui glosar la tema gender.
Analiza modelelor de relaţii dintre fete şi băieţi:
comportamente, roluri, aşteptări.
 din perspectiva de gen. Relaţia dintre
un tânăr şi o tânără; mod de exprimare;
avantajele comunicării afective;
responsabilităţi.
Semne ale manipulării şi abuzului în
relaţie. Manipulare, forme ale
manipulării; abuzul, forme ale
abuzului; consecinţele; identitatea
personală, stima de sine şi manipularea
şi abuzul.
Elaborare de scenarii de comunicare dintre El şi Ea cu
manifestarea respectului reciproc.
Comentarea unor articole din mass-media, a unor
cazuri concrete referitoare la manipularea şi
comportamentul abuziv în perioada curtării.
Jocuri de rol privind înţelegerea, toleranta si respectul
pentru diferite puncte de vedere.
Exemple de produse
Elaborarea proiectelor: autoevaluare – autodezvoltare
– autorealizare;
Dezbateri „Respect şi angajament într-o relaţie

2. Dimensiunea: ASIGURAREA CALITĂŢII VIEŢII

Competenţa specifică:
Manifestarea unui comportament pro-activ, axat pe integritate şi gestionarea eficientă a resurselor, pentru sporirea calităţii vieţii
UNITĂȚ I DE COMPETENȚ Ă SUGESTII DE CONȚ INUTURI ACTIVITĂȚ I DE ÎNVĂȚ ARE
2.1. Analiza modalităţilor de comunicare, Valorile, priorităţile şi calitatea Realizarea de jocuri de rol în care să folosească măşti
adecvate situaţiei şi contextului; vieţii. Prioritate versus valoare; sau marionete;
2.2. Stabilirea relaţiilor dintre convingeri, priorităţile şi modul de viaţă; Studii de caz despre cazuri despre încălcarea legilor şi
valori, priorităţi şi corectitudinea parametrii vieţii de calitate. a normelor morale;
deciziilor; Etica comunicării în diverse Autoanaliză: stilul propriu de comunicare eficientă;
2.3. Asumarea unui comportament axat pe contexte. Vârsta şi diversitatea Realizarea unei expoziţii, prin colectarea din timp a
valori, priorităţi şi decizii personale, contextelor de comunicare; în familie; diferitor imagini despre manipulare şi consum;
adecvat vârstei; în clasă; cu colegii, prietenii ( prietena Organizarea unor autoanalize ale comportamentul din
/prietenul; la locul de muncă; în perspectiva manifestărilor maturităţii şi imaturităţii
activităţi de voluntariat, etc. Discuţii dirijate cu invitaţi la clasă pe subiecte
Sentimentul maturităţii şi asumarea analizate, a reacţiilor şi a comportamentelor faţă de
comportamentului. Vârsta etichete în cadrul unei comunicări;
adolescenţei şi maturitatea Organizarea simulărilor în vederea luării deciziilor;
psihofiziologică şi socială; asumarea Exemple de produse:
rolurilor; diversitatea rolurilor; drepturi Expoziţia posterelor, despre utilizarea inteligentă a
şi obligaţii resurselor, (valorilor, convingerile, potenţialul
Manipularea şi consumul. Viaţa la intelectual, etc.) pentru crearea unui context
12
 început de mileniu şi consumul; favorabil/constructiv de comunicare, relaţionare şi
consumul de bunuri, consumul de activitate.
servicii; promovarea; limita
necesităţilor şi posibilităţilor; calitatea
consumului.
Convingerile personale şi
responsabilitatea deciziei. Sistem de
convingeri; modalitatea manifestării;
calitatea deciziilor şi perspectiva vieţii.

3. Dimensiunea: MOD SĂNĂTOS DE VIAŢĂ

Competenţa specifică:
Participarea activă şi responsabilă în vederea protecţia sănătăţii proprii şi a celor din jur, gestionând acţiunile personale şi de grup
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse
3.1. Selectarea şi prezentarea argumentată a Strategii de menţinere a sănătăţii în Activităţi de studiere a surselor mass media pentru
informaţiilor privind factorii de risc funcţie de sex. Particularităţi fiziologice; identificarea factorilor cu risc major asupra sănătăţii şi
major care afectează sănătatea şi stereotipuri sociale; factori de risc; securităţii umane.
securitatea umană, utilizând noţiuni şi Mediul social şi sănătatea. Macro- Discuţii despre indicatori de sănătate în funcţie de sex.
definiţii ştiinţifice. mediu social; micro-mediu social; factori Realizarea unor postere, referate privind impactul
3.2. Determinarea raportului dintre de dezvoltare a personalităţii; factori de utilizării drogurilor asupra sănătăţii.
diferenţele indicatorilor de sănătate în influenţă negativă; calitatea mediului - Studiu de caz: Cine este vinovatul în cazul formării
funcţie de gen. calitatea vieţii. dependenţei de utilizare drogurilor?
3.3. Elaborarea de strategii personale pentru Apa, focul, aerul, pământul şi Vizionarea unor filmuleţe la tema: Pericolele consumului
menţinerea unui mod de viaţă sănătos, sănătatea. Utilizarea resurselor; relaţia de droguri asupra sănătăţii.
accentuând starea de bine. omului cu resursele de bază; Masă rotundă: Modelul meu de succes – exemplu pentru
3.4. Manifestarea atitudinii cu privire la
Dependenţa de droguri şi substanţe mine.
fenomene abordate de bioetica socială, nocive. Tipuri de substanţe nocive; Discuţii, expunerea opiniilor despre fenomenele abordate
demonstrând gândire critică şi deschidere modalităţi de promovare; prevenirea în bioetica socială.
spre activism social. consumului; consecinţe personale şi Exemple de produse
sociale. Masă rotundă:Abordări ale bioeticii sociale – situaţii
Modele de succes – adevăr şi mit în cotidiene cunoscute.
promovarea unui mod de viaţă sănătos.
Identificarea modelelor de urmat;
13

4. Dimensiunea: PROIECTAREA CARIEREI PROFESIONALE ŞI DEZVOLTAREA SPIRITULUI ANTREPRENORIAL
Competenţă specifică:
Proiectarea responsabilă a carierei prin valorificarea potenţialului individual şi a oportunităţilor pieţei muncii pentru integrarea socio-
profesională
Unităţi de competenţe
4.1. Caracterizarea tendinţelor de
dezvoltare a pieţei muncii la nivel
global care afectează direct situaţia
din RM pentru alegerea viitoarei
profesii
4.2. Utilizarea tehnicilor şi metodelor de
comunicare/interacţiune cu angajatorii
în procesul de căutare a unui loc de
muncă
4.3. Argumentarea deciziei în planificarea
carierei din perspectiva
compatibilităţii aptitudinilor,
capacităţilor, valorilor şi aşteptărilor oferte sigure, oferte dubioase; căutarea
sale cu cerinţele specific pieţei
muncii.
copierea/ preluarea stilului de viaţă;
parametrii/ caracteristicile modului
sănătos de viaţă
Bioetica şi securitatea fiinţei umane.
Fenomene abordate: suicid, avort,
eutanasie, moarte, bătrâneţe, reproducere
umană
Unităţi de conţinut
Motivaţia şi rolul valorilor
personale în alegerea viitoarei
profesii. Noţiunea de motivaţie; 10
valori de bază după Schwartz;propriile
valori cheie;
Tendinţele de dezvoltare a
pieţei muncii. Piaţa muncii – factori –
cheie de influenţă; 6 indicatori ai
schimbării pentru anii 2020;
competenţe-cheie şi indicatori de bază;
riscurile stresului ocupaţional şi
beneficiile inteligenţei emoţionale.
În căutarea unui loc de muncă
.Loc sigur de muncă; paşi –cheie;
unui loc de muncă: angajatorul şi
angajatul.
Comunicarea cu angajatorii în
procesul de căutare a unui loc de
muncă. Comunicarea cu angajatorii în
procesul de căutare a unui loc de
14
Activităţi de învăţare
Elaborarea matricei personale pentru luarea deciziei de
carieră şi completarea ei periodic.
Identificarea şi argumentarea valorilor importante în
alegerea viitoarei profesii
Realizarea, individual şi/sau în grupuri a studiul
sectorului pieţei muncii în care se încadrează profesia la
care aspiră.
Studierea ofertelor de angajare publicate în ziare şi
clasificarea lor din perspectiva siguranţei (periculoase
sau nu).
Identificarea riscurilor selectării unui loc de muncă din
categoria celor periculoase.
Vizitarea firmelor, organizaţiilor din comunitate şi
desfăşurarea discuţiilor cu persoanele care se ocupă de
angajarea personalului pentru a afla care sunt cerinţele
lor faţă de candidaţi la angajare.
Identificarea anunţurilor pentru angajare şi elaborarea
scrisorii de intenţie.
Realizarea testelor la Inteligenţa Emoţională şi
colectarea rezultatelor în portofoliu.
Discuţii cu antreprenorii din comunitate cu privire la
 muncă; modalităţi de aplicare a motivele care i-au determinat să înceapă activitatea
strategiilor de interacţiune cu antreprenorială.
potenţiali angajatori; scrisoarea de Explorarea activităţilor din diferite domenii profesionale.
intenţie
Profilul antreprenorului de Exemple de produse
succes. Profilul antreprenorului din Matricea de luare a deciziei în alegerea carierei
perspectiva valorilor;propriile
caracteristici în raport cu activitatea
antreprenorială;
Piaţa muncii şi proiectarea
carierei. Matricea de luare a
deciziei(după Stuart Pugh); procesul de
planificare a cariere; compatibilităţii
aptitudinilor, capacităţilor şi
aşteptărilor personale cu cerinţele
angajatorilor şi cele specifice
ocupaţiei)

5. Dimensiunea: SECURITATE PERSONALĂ

Competenţa specifică:
Manifestarea comportamentului constructiv şi responsabil privind securitatea personală şi a celor din jur în situaţii de risc, exprimând
atitudini pozitive
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse
5.1. Sistematizarea şi prezentarea Probleme ecologice şi siguranţa Simularea diferitor situaţii de risc cu întreprinderea
informaţiilor privind situaţia ecologică, personală. Calitatea mediului ambiant; măsurilor de formare a unui comportament adecvat,
traficul de fiinţe umane, abordându-le ca probleme ecologice şi riscuri pentru responsabil (la nivel psihologic, organizatoric,
probleme globale de risc major personal. persoană; calamităţi; operativ);
5.2. Respectarea strictă a regulilor de Acţiuni de organizare a securităţii Dialog cu reprezentanţii instituţiilor abilitate
circulaţie rutieră, implicându-se personal personale şi colective în situaţii de Exerciţii de descriere, analiză, comentariu a situaţiilor
înpromovarealorşiprevenirea risc ecologic. Perceperea situaţiilor de simulate, reale in traficul rutier.
accidentelor. risc ecologic; pregătirea pentru acţiuni Masă rotundă: Prevenirea accidentelor rutiere”
5.3. Conştientizarea circulaţiei corecte în organizate; comportament adecvat Discutarea, comentarea impactului asupra securităţii
mediul virtual, asumându-şi securităţii personale; responsabilităţi şi personale a campaniei naţionale şi internaţionale de
15
responsabilităţi personale. implicare socială. prevenire a traficului de fiinţe umane.
Traficul rutier. Participanţi la traficul Exerciţii de identificare a soluţiilor proprii pentru
rutier. Reguli de prevenire a consolidarea securităţii prin asigurarea drepturilor şi
accidentelor. responsabilităţilor digitale.
Contravenţii rutiere şi sancţiuni.
Pieton, pasager, conducător al Exemple de produs
mijloacelor de transport; drepturi şi Elaborarea unui panou în instituţie/ o prezentare în
obligaţii; contravenţii, sancţiuni. format electronic pentru elevii din
Trafic de fiinţe umane – pericol instituţie:Securitatea personală
pentru securitatea personală. Esenţa
fenomenului; factori implicaţi;
modalităţi de racolare; consecinţe;
modalităţi de acţiune; persoane şi
instituţii la care poţi apela în ţară şi
peste hotare.
Drepturi digitale şi responsabilităţi.
Informarea şi comunicarea mijlocită;
posibilităţi şi avantaje pentru
dezvoltarea personală; etica
comportamentului; responsabilitatea
acţiunilor.
 ARIA CURRICULARĂ
Consiliere şcolară şi dezvoltare personală
DEZVOLTAREA PERSONALĂ
Curriculum pentru Clasa XII

III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. de unităţi de Nr. de

Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa
conţinut pe clase ore pe an
Consiliere şcolară şi X-XII
Disciplină obligatorie 5 module 34-35
dezvoltare personală

IV. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONŢINUTURI

Numărul de ore
Denumirea modulelor
Realizarea sarcinilor Prezentarea produsului
Arta cunoaşterii de sine şi a celuilalt 5-6 1
Asigurarea calităţii vieţii 5-6 1
Mod sănătos de viaţă 5-6 1
Proiectarea carierei personale şi
5-6 1
dezvoltarea spiritului antreprenorial
Securitatea personală 5-6 1

1. Dimensiunea ARTA CUNOAŞTERII DE SINE ŞI A CELUILALT /IDENTITATEA PERSONALĂ ŞI EFICIENŢA RELAŢIONĂRII

Competenţa specifică:
Valorificarea identităţii personale prin autoevaluarea critică şi selectivă a sinelui şi a resurselor sociale pentru relaţionarea armonioasă în
familie şi comunitate.
Unităţi de competenţe
1.1 Asumarea autonomiei şi independenţei
prin elaborarea planului de dezvoltare a
potenţialului propriu.
1.2 Optimizarea resurselor personale şi
asumarea responsabilităţii deciziei în
Unităţi de conţinut
Autonomia şi independenţa – semne
ale maturităţii. Posibilităţile şi
limitele autonomiei; caracterul
personal şi social; manifestarea
responsabilă a independenţei.
Activităţi de învăţare , evaluare şi produse
recomandate
Identificarea avantajelor şi dezavantajelor autonomiei
şi independenţei.
Analiza SWOT în autoanaliza progreselor.
Analiza textelor/filmelor ce scot în evidenţă
modele/posibilităţi de realizare personală.
16
 situaţii problemă, inclusiv în stresul
academic.
1.3 Gestionarea inteligenţă a sferei afective,
respectând graniţele personale în mediul
social şi familial.
Pregătirea pentru viaţa de adult.
Vise şi realităţi, resurse personale şi
factori sociali; gestionarea resurselor.
Integrarea şi adaptarea la diferite
grupuri. Fenomenul adaptării;
fenomenul integrării; relaţia dintre
adaptare şi integrare; grupurile de
referinţă; grupurile de apartenenţă.
Resurse personale şi gestionarea
eficientă a stresului academic. Stres;
stres academic; tehnici de depăşire a
stresului.
Comportamentul afectiv în cadrul
familiei şi mediului social.
Manifestări ale comportamentului
afectiv; rolul afectivităţii în
relaţionarea cu familia şi mediul de
viaţă.
Analiza traseului de dezvoltare şi realizare personală a
unor personalităţi de succes.
Schiţarea unui plan de acţiuni pentru viaţa unui
tânăr/adult.
Elaborarea unui jurnal reflexiv „Stilul vieţii mele
de adult: cine voi fi, cum voi fi, unde voi fi”.
Proiectarea unei comunităţi fără discriminare,
stereotipuri, prejudecăţi.
Proiectarea unui cadru normativ pentru
dezvoltarea unei comunităţi fără violenţă.
Exemple de produs
Dezbateri: „Cât costă o familie fără violenţă”
Spot video/ carte, album digital „Cariera mea
de elev”.

2. Dimensiunea: ÎMI CONSTRUIESC O VIAȚ Ă DE CALITATE

Competenţa specifică:
Manifestarea unui comportament pro-activ, axat pe integritate şi gestionarea eficientă a resurselor, pentru sporirea calităţii vieţii
UNITĂȚ I DE COMPETENȚ Ă SUGESTII DE CONȚ INUTURI ACTIVITĂȚ I DE ÎNVĂȚ ARE
2.1. Descrierea indicatorilor unui Verticalitatea morală şi calitatea vieţii. Tabel SWOT ale unor situaţii concrete din viaţa
mediu casnic de calitate, axaţi pe Verticalitatea morală între mit şi posibilităţi de tinerilor care au condus la reuşite/nereuşite, cu
valorificarea echilibrată a manifestare; beneficii; resursă a calităţii vieţii. evidenţierea atitudinilor şi comportamentelor care
resurselor şi exersarea echilibrată Învăţarea permanentă pentru o viaţă de conduc la învăţare eficientă;
a diverselor roluri sociale; calitate. Era învăţării continue, cauze, beneficii; Elaborarea unui scenariu a procesului judiciar în
2.2. Compararea oportunităţilor de necesitatea permanenţei şi continuităţii baza unei spiţe despre un caz de corupţie;
realizare personală şi educaţiei/învăţarii; resursă a calităţii vieţii Analiza unor situaţii de viaţă motivaţionale pentru
profesională, prin învăţare personale şi profesionale. identificarea exemplelor ce demonstrează învăţarea
permanentă, Echilibrul între viaţa personală şi cea permanentă şi calitatea vieţii;
2.3. Proiectarea parcursului de viaţă, profesională. Posibilităţi de realizare personală ( Simularea unor situaţii de încălcare a regulilor şi a
17
 prin valorificarea dimensiunii
vieţii personale şi profesionale, în
contextul învăţării permanente.
Competenţa specifică:
Participarea activă şi responsabilă în vederea protecţia sănătăţii proprii şi a celor din jur, gestionând acţiunile personale şi de grup
Unităţi de competenţe
3.1. Selectarea şi prezentarea argumentată a
informaţiilor privind raportul dintre
implementarea realizărilor tehnologice în
toate domeniile societăţii şi sănătatea
umană.
3.2. Construirea unui comportament sexual
personal, centrându-l pe concepte valorice
şi protecţia propriei sănătăţi.
3.3. Stabilirea factorilor de risc major asupra
sănătăţii umane extinşi în veacul
tehnologiilor, gestionându-şi acţiunile
pentru protecţia sănătăţii.
3.4. Manifestarea unui comportament activ cu
referinţă la infiltrarea tehnologiilor în
viaţa umană, exprimându-şi atitudine
critică faţă de intervenţiile în domeniul
genetic.
familie, creşterea copiilor; cerc de prieteni );
inter-influenţa dintre cariera profesională şi viaţa
personală.
Mediul de acasă - un mediu de calitate pentru
mine cei apropiaţi. Familie şi cămin familial;
eşalonarea priorităţilor; familia şi cei apropiaţi –
prima; necesitatea vieţii în comun.
Voluntariatul-sursă de dezvoltare personală.
Modalităţi de identificare a activităţilor de
voluntariat; influenţa supra calităţilor personale
şi rezolvarea problemelor sociale.
3. Dimensiunea: MOD SĂNĂTOS DE VIAŢĂ
Unităţi de conţinut
Modul de viaţă sănătos – accent
valoric. Sănătatea ca valoare; sănătatea şi
priorităţile vieţii;
Sănătatea – element de cultură.
Cultura sănătăţii; modalităţii
manifestare; utilizarea dreptului la servicii
de prevenire a îmbolnăvirilor şi menţinere
a sănătăţii; frecvenţa diagnosticului
medical.
Echilibrul dintre aportul alimentar şi
efortul intelectual/ fizic. Alimentaţie
echilibrată; criterii de determinare a
echilibrului.
Comportamentul sexual. Valoarea,
cultura relaţiilor; toleranţă faţă relaţiile
sexuale în adolescenţă; normalitate
deviantă.
Maladii sexual transmisibile. Tipuri
18
normelor morale prin asumarea unor roluri
specifice: adolescent, diriginte, profesor, manager
şcolar, poliţist, cetăţean simplu etc., şi analiza
modalităţilor de corecţie a comportamentului
deviant;
Exemple de produse:
Poster: ”Arborele recunoştinţei”, cu prezentarea
implicării diverselor persoane, care au contribuit la
dezvoltarea personalităţii tânărului/tinerei.
Activităţi de învăţare şi produse
Discuţii: Sănătatea – valoare personală şi socială.
Realizarea unor sondaje despre echilibrul dintre
aportul alimentar şi efortul intelectual fizic.
Dezbateri referitoare la clonare, grefe, transplante,
de transfer de gene.
Lecţie conferinţă: Comportament sexual – valoare şi
sănătate.
Exemple de produse
Masă rotundă: Modul de viaţă sănătos în secolul
tehnologiilor.
şi
 de maladii; pericole pentru sănătatea
personală şi socială.
Sănătatea omului şi lumea
tehnologiilor. Necesitatea utilizării
tehnologiilor; posibile riscuri pentru
sănătate; diminuarea influenţelor negative.
Bioetica cu referinţă la experimentele
asupra omului.

4. Dimensiunea: „PROIECTAREA CARIEREI PROFESIONALE ŞI DEZVOLTAREA SPIRITULUI ANTREPRENORIAL”

Competenţă specifică:
Proiectarea responsabilă a carierei prin valorificarea potenţialului individual şi a oportunităţilor pieţei muncii pentru integrarea socio-
profesională
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare
Stiluri decizionale şi dezvoltarea Crearea unui portofoliul personal în care se
4.1. Valorificarea trăsăturilor de personală. Tipologia stilurilor de luare colectează materiale despre diferite profesii şi/sau
personalitate şi a abilităţilor de a deciziilor; avantajele şi limitele domenii profesionale.
informare în cadrul unui interviu de stilurilor decizionale; propriul stil Discuţii cu membrii familiei sau cu prietenii despre
angajare din perspectiva viitoarei decizional /stilurile decizionale profesii, înclinaţii, interese şi aspiraţii.
profesii dominante în proiectarea carierei. Completarea unor chestionare pentru a lua o decizie
Trăsăturile de personalitate în de carieră, luând în calcul abilităţile, valorile şi
4.2. Analiza diverselor oportunităţi de alegerea profesiei. Valori personale şi caracteristicile de personalitate identificate.
formare profesională în domeniul alegerea profesiei; succes profesional: Identificarea domeniul şi profesiei care s-ar potrivi
ocupaţional ales şi realizarea unei idei acţiuni şi calităţi; imaginea de sine şi mai bine cu interesele personale.
de afaceri pentru a efectua primii paşi realizarea profesională. Realizarea de descrieri ale profesiilor, utilizând date
spre o carieră de succes în acest Interviul de angajare. Succesul statistice, fotografii, etc.
domeniu interviului de angajare; pregătirea Analiza conţinutului anunţurilor despre ofertele de
pentru interviu; rolul abilităţilor de a angajare şi determină, cât de reală este angajarea în
4.3. Autoevaluarea potenţialului propriu, susţine un interviu în dezvoltarea baza ofertelor prezentate. Colectarea anunţurilor de
valorilor, trăsăturilor de personalitate carierei. angajare în portofoliu.
şi a oportunităţilor pieţei muncii în
19
 procesul de proiectare a carierei
pentru a lua decizii informate
Oportunităţi de formare
profesională în domeniul ales.
Valori profesionale; interese, tipul de
interese, atitudini, trăsături; domeniile
profesionale şi abilităţile necesare;
analiza SWOT a domeniului de
formare profesională ales.
Mass-media şi alte surse de
informare în proiectarea carierei.
Metode de căutare a unui loc de muncă
prin mass media; oportunităţi reale şi
manipulări; riscuri ale proiectării
carierei în baza informaţii din mass-
media.
Primii paşi spre o afacere de
succes. Factorii afacerii de succes; idee
de afaceri din perspective multiple;
evaluarea ideii de afaceri din
comunitate.
Potenţialul individual şi
proiectarea carierei. Portofoliu
personal de proiectarea carierei;
Pregătirea scrisorilor de mulţumire după interviul de
angajare, conform cerinţelor.
Analiza din sursele media/on-line a exemplelor de
Fişa Postului pentru diferite profesii, ocupaţii.
Prezentarea şi analiza ideilor de afaceri diferitor
persoane şi colectează primele impresii despre ele.
Exemple de produse
Prezentarea Portofoliului personal de proiectare a
carierei Decizia mea de carieră.
Clusterul ce demonstrează legăturile între interesele şi
aptitudinile personale şi diferite ocupaţii/profesii;
sumarul interviurilor cu persoane care lucrează în
domeniile ce prezintă interes; concluzii cu privire la
locul pe piaţa muncii a profesiei/ocupaţiei; matricea de
studiere a carierei; concluzii personale şi planul de
activităţi pentru următorii 2 ani.
Completează portofoliul cu date, informaţii noi, teste şi
chestionare, bune practici, exemple de succes,
cifre/statistici, prognoze, progres personal în
dezvoltarea sau îmbunătăţirea unor competenţe cheie.

5 Dimensiunea: SECURITATE PERSONALĂ

Competenţa specifică:
Manifestarea comportamentului constructiv şi responsabil privind securitatea personală şi a celor din jur în situaţii de risc, exprimând
atitudini pozitive
Unităţi de competenţe Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi produse
5.1. Sistematizarea şi prezentarea Situaţii excepţionale. Instituţii. Acţiuni. Exerciţii de simulare în situaţii excepţionale
informaţiilor privind situaţiile Consecinţe. Studiul de caz. Acţiunile populaţiei în stare de urgenţă
excepţionale, abordându-le ca stări de Acţiunile populaţiei la notificarea de Poster în echipă: Pietonul responsabil;Categorii de
urgenţă cu ameninţare a securităţii ameninţare a stării de urgenţă. Reguli vehicule; Reguli pentru pasageri; Reguli pentru
personale şi colective. de comportament transportarea copiilor; Reguli pentru conducătorii
5.2. Respectarea strictă a reglementărilor Regulamentul de circulaţie rutieră: auto.
20
 legale privind: circulaţia rutieră, starea de
urgenţă, manifestând responsabilitate
activă pentru siguranţa proprie şi a celor
din jur.
5.3. Asigurarea precauţiilor electronice,
utilizând tehnici speciale de asigurare a
siguranţei personale în mediul virtual.
5.4. Manifestarea comportamentului conştient
şi activ în acţiuni de protecţie personală şi
a celor din jur, axându-se pe cunoştinţe
profunde şi atitudini social pozitive.
pietoni, pasageri, conducători auto. Analiza şi evaluarea, în baza statisticilor, înregistrări
„Agresiunea cibernetică”. Luare de video, informaţii, a securităţii personale dependentă de
atitudine; manifestarea atitudinii. starea fiziologică şi psiho-emoţională a pietonilor şi
Securitate digitală. Modalităţi de auto- conducătorilor auto.
protecţie: precauţii electronice. Masă rotundă: Securitatea personală vs. securitate
digitală, agresiunea cibernetică
Exemple de produse
Conferinţă de informare (video) a elevilor din
instituţie despre Viaţa are prioritate
21
 VI. SUGESTII METODOLOGICE

Proiectarea, organizarea şi realizarea procesului didactic în cadrul disciplinei Dezvoltare

personală, are la bază paradigma constructivistă, care pune în valoare următoarele abordări:
centrarea pe elev; învăţarea experenţială; parteneriatul educaţional; diversitatea tehnologiilor
didactice, etc.
Pornind de la paradigma educaţiei şi de la particularităţile de vârstă, specificul învăţării la
adolescenţi, recomandăm profesorilor proiectarea şi aplicarea unor strategii activ –interactive,
bazate pe interesul elevului, motivaţia intrinsecă pentru dezvoltarea cunoştinţelor, capacităţilor şi
atitudinilor personale. La vârsta adolescentă se accentuează diferenţa dintre volumul, calitatea şi
atitudinea faţă de achiziţiile teoretice şi practice, fapt cauzat de condiţiile mediului de viaţă, accesul
la sursele de informare, cultura învăţării în familie, şcoală, comunitatea locală. În temeiul acestor
realităţi, profesorul trebuie să acţioneze cu un grad sporit de flexibilitate. Recomandăm ca
activităţile didactice să fie precedate de o pre-evaluare a nevoilor de formare a elevilor, pentru a
preveni scăderea interesului pentru activităţile şi problematica abordată. Din această perspectivă,la
iniţiativa elevilor, profesorul poate propune unele unităţi de conţinut, ţinând cont de experienţa lor
şi priorităţile de dezvoltare personală.
Gradul de maturitate psihofiziologică şi socială, permite abordarea problematicii propuse cu un
accent sporit al complexităţii şi implicarea în procesul de predare-învăţare a elementelor abordării
teoretice aprofundate ( după caz), a elementelor de cercetare, în care elevii să-şi manifeste
capacităţile şi să creeze, împreună cu profesorul contextul favorabil al dezvoltării personale.
Succesul realizării finalităţilor propuse, rezidă în abordarea creativă a situaţiilor de învăţare de
către profesor şi elevi, cu implicarea plenară a diverşilor factori educaţionali: membri ai familiei,
reprezentanţi ai instituţiilor şi comunităţii. Toţi factorii implicaţi în proces sunt apreciaţi ca resurse
de formare a conştiinţei şi comportamentului, modele de personalitate, care manifestă un mod de
viaţă activ-constructiv, orientat spre valori autentice.
Abordarea modulară presupune formarea unor competenţe specifice, prioritar prin realizarea
unui modul, fapt care nu neagă şi contribuţia altor module le formarea acesteia. Din această
perspectivă, profesorul poate eşalona modulele în dependenţă de condiţiile reale de realizare a
procesului didactic, dar recomandăm parcurgerea integrală a problematicii unui modul, pentru ca
elevul să poată crea un produs, să poată realiza o activitate, ce demonstrează realizarea unităţilor de
competenţă şi deţinerea competenţei specifice.
Profesorul este încurajat să utilizeze o gamă diversă de metode şi procedee didactice. În acest
sens recomandăm aplicarea cât mai largă a strategiilor de învăţare prin rezolvare de probleme şi
utilizarea metodei proiectelor, care valorifică:
învăţarea experienţială, prin care elevul este implicat direct şi activ într-o experienţă
concretă de învăţare, relevantă pentru viaţa sa şi pentru contextul specific în care trăieşte, utilizând
observarea şi analiza critică a propriilor percepţii şi reprezentări, stări, comportamente, atitudini,
experimentarea activă a ceea ce a învăţat în situaţii noi, reflecţia personală asupra experienţelor
trăite;
învăţarea socială şi comunicaţională, care încurajează învăţarea prin observarea celorlalţi,
prin conversaţiile structurate cu ceilalţi şi prin colaborarea şi cooperarea cu aceştia, utilizând variate
modalităţi de comunicare (conversaţia în perechi, conversaţia de grup, dezbaterea etc.);
învăţarea reflexivă, prin care elevul analizează propriile sale experienţe de învăţare pentru
a-şi îmbunătăţi strategiile şi instrumentele de învăţare eficientă în situaţii viitoare (autoevaluarea,
evaluarea în perechi, jurnalul de învăţare, jurnalul de observare, comentarii reflexive etc.).
Strategiile didactice aplicate de către profesor, vor contribui la dezvoltarea personalităţii
elevului corespunzătoare vârstei şi vor asigura premisele integrării sociale în viaţa de adult.

22
 VII. SUGESTII DE EVALUARE

Evaluarea este parte indispensabilă a procesului de învăţare. La disciplina Dezvoltarea

personală accentul este pus pe evaluarea autentică şi autoevaluare. În cadrul disciplinei procesul de
evaluare vizează aprecierea măsurii în care au fost dezvoltate competenţele, formulate în
curriculum. La disciplina Dezvoltare personală nu se vor acorda note. Evaluarea va avea un
caracter calitativ şi va fi axată pe instrumente care permit înregistrarea progresului fiecărui elev.
Recomandăm profesorilor să utilizeze strategii care facilitează acest tip de evaluare. În activităţile
curente, profesorul va încuraja prezenţa Portofoliului personal de învăţare, Portofoliul include
materiale rezultate din rezolvarea sarcinilor concrete şi reprezentă, pe lângă activitatea şi
comportamentul elevului, o sursă de evaluare curentă şi oferire de feedback. De aceea, toţi elevii
vor fi încurajaţi şi sprijiniţi de către cadrul didactic să îşi constituie progresiv, să îşi revizuiască şi
să-şi îmbunătăţească portofoliul la fiecare oră /activitate din cadrul disciplinei Dezvoltare
personală.
Predarea modulară a disciplinei, presupune formarea unor competenţe specifice, prin realizarea
unităţilor de competenţă, în baza unei problematici abordate în cadrul modulului. Din această
perspectivă, este important ca elevii să elaboreze un produs, în baza căruia să aprecieze propriul
progres şi s-şi autoaprecieze calitatea achiziţiilor. Timpul elaborării produselor şi modalităţile de
elaborare, formele de prezentare, vor fi diferite. În unele cazuri, în dependenţă de finalitate,
contează prioritar procesul în raport cu rezultatul, în alte situaţii procesul este doar modalitatea de
atingere a rezultatului. Produsul poate fi elaborat pe parcursul modulului, sau la ultima ară din
modul; poate fi elaborat individual, sau în grup; cu implicarea doar a elevului ( elevilor), sau şi cu
implicarea părinţilor, persoanelor din comunitate. Este important să oferim timp şi spaţiu pentru
prezentarea produsului. Produsele elaborate sunt evaluate şi/sau autoevaluate şi păstrate în
Portofoliul de dezvoltare personală, care poate cuprinde:
I. Evaluarea curentă
Produse ale activităţii de învăţare individuală sau de grup elaborate în cadrul modulelor
parcurse care includ planul personal de carieră, hărţi mentale, rezultate ale completării unor
chestionare, texte scrise, rezultate/produse ale proiectelor, instrumente de monitorizare a activităţii
de învăţare, produse ale activităţilor de evaluare cum ar fi: postere, desene, colaje, fotografii
diplome, planuri de carieră etc.
• Diplome şi certificate de participare la activităţi şcolare şi extraşcolare sau la activităţi de
voluntariat, relevante pentru dezvoltarea competenţelor specifice disciplinei Dezvoltare personală.
• Fişe de autoevaluare/reflecţie, completate de către fiecare elev în timpul sau la finalul unei
activităţi sau după un modul parcurs care contribuie la dezvoltarea unei anumite competenţe
specifice. Acestea presupun neapărat reflecţii personale în raport cu activităţile în care s-a implicat
elevul şi cu progresul său în învăţare.
• Fişe de feedback în perechi sau în grup, completate în timpul sau la finalul unui modul care
contribuie la dezvoltarea unei anumite competenţe specifice cu privire la progresul în învăţare al
elevului.
• Fişe de feedback din partea profesorilor, completate în timpul sau la finalul unui modul care
contribuie la dezvoltarea unei anumite competenţe specifice. Profesorii vor aplica în procesul de
evaluare observarea sistematică a elevului în timpul activităţilor,aprecierea produselor activităţii,
analiza comportamentelor şi atitudinilor, evaluarea proiectelor individuale şi de grup, a fişelor de
lucru, a activităţilor practice, a progresului în realizarea portofoliului personal.
• Resursele pentru învăţare vor include liste bibliografice, linkuri web cu informaţii relevante
pentru anumite teme, notiţe realizate în timpul orei sau în timpul individual de învăţare, chestionare
şi fişe de lucru oferite la clasă de către profesor, imagini relevante colectate din diferite surse.
II. Evaluarea sumativă la final de semestru/an şcolar/ciclu de învăţământ:
• Fişa de autoevaluare/reflecţie a elevilor. La final de semestru/an şcolar elevii vor completa o fişă
de autoevaluare privind progresul în învăţare, pe baza fişelor de autoevaluare formativă, realizate la
finalul fiecărui modul, oferind dovezi din portofoliul personal de învăţare.
23
• Fişa de feedback din partea profesorului privind progresul elevului. Aceasta se va referi la
evoluţia, progresul în învăţare şi nivelul de dezvoltare al competenţelor specifice propuse în fiecare
an şcolar la disciplina ”Dezvoltare personală”. Fişa va oferi o sinteză a evaluărilor de parcurs din
timpul semestrului/anului şcolar cu privire la progresul elevului şi va cuprinde recomandări pentru
elev şi pentru părinţi cu privire la aspectele care pot fi îmbunătăţite la următoarea etapă. Rezultatele
evaluărilor vor fi comunicate atât elevului, cât şi părinţilor, într-o manieră constructivă, care să
conducă atât la celebrarea progresului realizat, cât şi la identificarea în comun a unor soluţii de
îmbunătăţire a rezultatelor.
Portofoliul de dezvoltare personală se completează pe întreg parcursul şcolar. Această
recomandare vine din tendinţa de a-i oferi elevului un mecanism de observare şi apreciere a
evoluţiei proprii.

VIII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Activităţi psihosociale în domeniul egalităţii de gen pentru adolescenţi. Suport cu materiale

didactice. Terre des Home Moldova, 2017
2. AIERM. Eu şi universal meu. Chişinău, 2003. 272 p.
3. ANOFM. Prognoza anuală a pieţei muncii. www.anofm.md .
4. Baban, A. (coord.). Consiliere educaţională. Cluj Napoca, Editura Imprimeria Ardealul, 2001.
5. Baban, A.; Petrovai, D.; Lemeni, G. Consiliere si orientare. Bucureşti, Humanitas Educaţional,
2002.
6. Balan, E.; Anghel, E.; Marcinschi, M.; Ciohodaru, E. Fete, băieţi – parteneriat în viata privata si
în viata publica. Bucureşti, Editura Nemira, 2003.
7. Băban, A. Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere,
2009.
8. Beldiga C., Cojocaru V., ş. a. Învăţ să fiu. Ghid pentru psihologii şcolari, diriginţi, profesori.
Chişinău: Centrul Educaţional Pro Didactica, 2006. 228 p.
9. Birkenbihl V., Antrenamentul comunicării sau arta de a ne înţelege, Editura Gemma Press,
Bucureşti,1997.
10. Burt, Shelley. Fii pregătit pentru interviu. Bucureşti, Editura Tehnica, 1999.
11. Cabin Philippe, Dortier Jean-François. Comunicarea. Iaşi: Polirom, 2010. – 339 p. ISBN
978-973-46-1473-8
12. Cariera: ș ansa sau planificare? In: Revista de pedagogie, nr. 1-12, 1997.
13. Cartaleanu, T.; Cosovan, O.; Goraş-Postică, V.; Lîsenco, S.; Sclifos, L., Formarea competenţelor
prin strategii didactice interactive, Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, Chişinău, 2008.
14. CNPAC. Set pentru instruirea educatorilor de la egal la egal. Prevenirea traficului şi altor Forme
Grave ale Muncii Copilului. Chişinău, 2006. 60 p.
15. Colwell, P. Cheia succesului, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
16. Consilierea şi orientarea în carieră – ghid pentru studenţi şi absolvenţi. Universitatea Politehnică
din Bucureşti, Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră, 2008.
17. Copacinschi M., Turchină T., Olaru V. Relaţii armonioase în familie. Suport informaţional. Ed.
II-a revizuită. Chişinău: Centru Internaţional La Strada, 2017.
18. Cornelius, H., Faire, S., Ştiinţa rezolvării conflictelor, Editura Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti,
1996.
19. Cunoaşte-l pe celălalt/coord. Adrian Neculau, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
20. Dalat, Y. Ghidul reuşitei tale profesionale, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
21. Dandara O., Ghidarea şi proiectarea carierei în contextul educaţiei permanente. Chişinău: CEP
USM, 2012.
22. Dandara, O., Mija, V. Proiectarea carierei şi ghidarea în carieră : Suport metodologic pentru
elevii şi cadrele didactice din învăţământul secundar vocaţional-tehnic. CEP USM, Chişinău,
2014.
24
23. Dumitraşcu D. (coord), T. Turchină (2006): Învăţ să fiu, ghid pentru psihologi şcolari, diriginţi,
profesori. Chişinău: Centrul Educaţional Pro Didactica;
24. Dumitraşcu Violeta. Citind, învăţ să fiu: Auxiliar didactic pentru psihologi şcolari, diriginţi,
profesori. Chişinău: Pro Didactica, 2008. – 144 p. ISBN 978-9975-9763-0-5
25. Ghica,Vasile (1998). Ghid de consiliere şi orientare şcolară pentru orele de dirigenţie, Iaşi:
Polirom.
26. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală (la diferite discipline),
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, Proiectul “Educaţie de calitate în mediul rural din
Republica Moldova”, Ed. Cartier, Chişinău, 2010.
27. Golovei Lilia. 29 ore pentru cariera mea (Caietul de lucru). Chişinău: Sofart Studio, 2018. - 84
p. ISBN 978-9975-3181-5-0
28. Golovei Lilia. 29 ore pentru cariera mea (Ghid metodologic pentru psihologii şcolari
şi diriginţi). Chişinău: Sofart Studio, 2018. - 228 p. ISBN 978-9975-4304-7-0
29. Gulei M.-E., Serea A. Orientarea şi consilierea în carieră. Ghidul profesorului. Iaşi: Editura
Spiru Haret, 2011. 142 p.
30. John C. Maxwell. Dezvoltă liderii din jurul tău. Editura Amalteea
31. Lemeni G., Miclea M. Consiliere si orientare: Ghid de educaţie pentru cariera. Cluj-
Napoca:editura ASCR, 2004
32. Lemeni, G., Axente, A. Consiliere şi Orientare. Ghid de educaţie pentru carieră. Activităţi
pentru clasele IX-XII/SAM, 2004.
33. Louis Janda. Teste pentru alegerea carierei. Bucureşti, 2003
34. Maneş Sabina. 83 de jocuri psihologice pentru animarea grupurilor. Iaşi: Polirom, 2008. – 204 p.
ISBN 978-973-46-1213-0
35. Marcinschi Călineci, M., Start pentru o carieră de succes, Centrul Educaţia 2000+, Humanitas
Educaţional, 2004.
36. Moldovanu I., Coadă C., Tomşa S., ş. a. 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul animatorului.
Chişinău: Unicef. 176 p.
37. Napoleon Hill. De la idee la bani. Editura Curtea veche. Bucureşti, 2013
38. Opre Adrian, Benga Oana, Băban Adrian. Managementul comportamentelor şi optimizarea
motivaţiei pentru învăţare. Cluj-Napoca: Editura ASCR, 2015. – 194 p. ISBN 9778-606-8244-
90-7
39. Pânişoară Georgeta, Pânişoară Ion-Ovidiu. Motivarea eficientă. Ghid practice. Iaşi: Polirom,
2005. – 295 p. ISBN 973-681-969-8
40. Racu, E., Coadă, C. şi col., Ghidul educatorului de la egal la egal în prevenirea HIV/SIDA,
Chişinău, 2003.
41. Rosenberg Marshall B. Comunicarea nonviolentă. Limbajul vieţii. Chişinău: Epigraf, 2005. 224
p. ISBN 9975-924-52-2
42. Salomia, E., Marcinschi, M. Ghidul carierei mele. Bucureşti: Centrul Educaţia 2000+, 2002.
43. Salomia, E., Marcinschi, M., Cîrlea, S., David, C, Marcinschi, F., Murgu, A., Oancea, A.,
Şandru, I. 2003. Ghidul carierei mele. Ediţia a 2-a, Centrul Educaţia 2000+, Humanitas
Educaţional.
44. Shapiro Daniel. Conflictele şi comunicarea: Un ghid prin labirintul artei de a face faţă
conflictelor. Chişinău: Editura ARC, 1998. 320 p. ISBN 9975-61-059-5
45. Stevenson L. Orientarea în carieră. Bucureşti: Atelier Didactic, 2007. 85 p.
46. Stratan E., Balan A. Dirigenţie clasa a V-a. Chişinău: Editura Poligraf-Design, 2010. 64 p.
47. Tinerii în acţiune. Antreprenoriatul ca opţiune de carieră. Istorii de succes. Editura ARC.
Chişinău, 2017
48. Toleranţa şi competenţa socială. Ghid metodic pentru formatori. Chişinău: Reclama, 2004. –
210 p. ISBN 9975-932-99-1
49. Tomşa Gh., Consilierea şi orientarea în şcoală. Casa de Editură Viaţa Românească, Bucureşti,
1999.

25
50. Tunyagi, O. Managementul furiei. Psihologie practică pentru adulţi şi adolescenţi, Ed.
Vladimed-Rovimed, Bacău, 2014.
51. Turchina T., Tomşa S., ş. a. Deprinderi de viaţă. Manual pentru clasele 10-12. Chişinău: Prut
Internaţional, 2005. 96 p.
52. Turchina T., Tomşa S., ş. a. Deprinderi de viaţă. Manual pentru clasele 10-12. Chişinău:Prut
Internaţional, 2005. 96 p.
53. Turchină T. Broşură „Familii fără hotare: 20 Întrebări şi Răspunsuri despre copii, pentru
părinţii care pleacă peste hotare”, Chişinău: Reprezentanţa din RM a Fundaţiei „Terre des
hommes”, 2016. 64 p. ISBN 978-9975-4497-5-5.
54. Turchină T. Broşură „Familii fără hotare: Copii rămaşi acasă? Părinţi plecaţi în străinătate?
Răspunsuri pentru profesionişti”, Chişinău: Reprezentanţa din RM a Fundaţiei „Terre des
hommes”, 2017. 27 p.
55. Turchină T. Relaţii armonioase în familie. Caietul elevului. Ed. II-a revizuită. Chişinău: Centru
Internaţional La Strada, 2017.
56. UNFPA. Manual de educaţie pentru viaţa de familie. /coordonator Gîlca, B./, Chişinău,2002,
368 p.
57. UNFPA. Manual de educaţie pentru viaţa de familie. /coordonator Gîlca B./. Chişinău, 2002. –
368 p.
58. Vrânceanu M. (coord), V. Prinţcan, T. Turchină (2004): Curriculum pentru disciplina şcolară
„Deprinderi de viaţă”, Ed. Cartier, Chişinău;
59. Vrânceanu M. (coord), V. Prinţcan, T. Turchină (2004): Ghid metodologic pentru implementarea
curriculum-ului „Deprinderi de viaţă”, Ed. Cartier, Chişinău;
60. WINROCK INTERNATIONAL. Oportunităţi şi soluţii. Lansează-te şi dezvoltă-te! 2012-2014.
22 p.
61. Алиева М. А., Гришанович Т. В., Лобанова Л. В. и др. Тренинг развития жизненных
целей. Санкт-Петербург: Речь, 2006. – 216 с. ISBN 5-9368-0019-6
62. Ефимова Н. Готовлюсь к профессиональной деятельности. //În: Школьный психолог, №
2/2007. www.psy.1september.ru/article.php?ID=200700206
63. Жижова О. Перспектива успеха. //În: Школьный психолог, № 17/2006.
www.psy.1september.ru/article.php?ID=200601704
64. Кабина И., Радзик Т. Я в мире профессий. //În: Школьный психолог, № 48/2003.
www.psy.1september.ru/article.php?ID=200304816
65. Суховершина. Ю. Тихомирова Е. Скоромная Ю. Тренинг коммуникативной компетенции.
Москва: Трикста, 2006. – 112 с. ISBN 5-8291-0651-5
66. Фопель Клаус. Групповая сплоченность. Москва: «Генезис», 2011. – 336 с. ISBN 978-5-
98563-210-1
67. Шофрон Лариса. Конфликтология. Кишинэу: Б. и., 2005. – 160 с. IABN 9975-9815-7-7.

26