Sunteți pe pagina 1din 415

B.

WATARGIU
DISCURSURI
''
TARE
85° -1862

:MINERVA: BUCUREFTI_..
www.dacoromanica.ro
DISCURSURI
PARLAMENTARE

www.dacoromanica.ro
BARBU KATARGIU

DISC URSITRI
PARLAMENTA RE
(1859 1862 IUNIE 8)

CU 0 PRECUVANTARE $1 UN STUDIU ASUPRA LUI BARBU KATAROIU

DID

ANGHEL DEMETRESCU

PUBLICATE DIN NOU CU 0 PREFATA, UN INDICE DE PERSOANE 51 UNUL DE LUCRURI

DB

PETRE V. HANE$
PROFESOR BECUNDAR

BUCURESTI
4MINERVA), Institut de Arte Grafice §i Edi-
tura, B-dul Academiei 3 Str. Edgar Quinet 4.
1914

www.dacoromanica.ro
EDITURA INSTITUTULUI DE
ARTE GRAFICE 0 MINERVA >>

REPRODUCEREF1 OPRITA

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
0 SCRISOARE A LUI BARBU KATARGIU
IN FACSIMILE SI TRANSCRIERE -

cze.--7e;

dr:r7 9 - ./,_ e-

.e7 _.-.-...t ,,C.....,......---.., ---

www.dacoromanica.ro
n
J

www.dacoromanica.ro
yl
(

s
r4

www.dacoromanica.ro
TR A NS CRIER EA

Vci multumesc, Domnul men, de buna dumniavoastra aducere


aminte; prietesugul ce ne legs odatei st de care imi vorbiti, nu l'ani
uitat nici eu, fiti bine incredintat. Sintu foarte rare epocile de mul-
tumire ale vietii noastre, ca sit nu ramie tot dauna intipdrite in
memorie. Fi care alts epocei e mai vesela de cat acea a tineretelor.
Ia si ca nd nu e incuzzjurata de alte multumiri reale, are, eel
putin, pe acea a iluziilor si a nepeiscirii.
D'aci vedeti, Domnul men, sau, ca se zic mai bine, vechiule prie-
tene, cat de multa placere mtf.oJ fcicut amintirea dumnevoastr et.
Acanz se venimn si la tole positive ale vietii.
Dorinta dumneavoastrei de a reintra intr'o caries ce ati strciba tut
cu atita demnitate e la ochii mei de o mare valord.
Nu credo, frate, ca voesc a-ti face de acele compliments banale
0 prin urmare nedemne de niste oameni serio$ ca noi. Dar tine
cunoaste mai bine de cat D-ta lipsa de oameni de care biatet Cara
noastrei sufera ; nu zic mai mutt, ceici restul Se intelege de sine.
Tot ce ma ingrijeste e ca carierele noastre sintn do natures ose-
-bitei si mai cu seama ca natura cugetarilor mete nu prea se po-
triveste lesne cu acea a altora. Cu toate acestea de si rolul 212614 in
chestia de fate n'are a fi de cat indirect, voiu incerca insei a-1
indeplini la vreme, cat voia putea mai bine. Ceici sint fi voesc a
reimizzea tot acela ce erama la 1829 si 30.
B. KATARGI.

www.dacoromanica.ro
PREFATA
Desi fata de alte popoare nu
Cincizeci de ani dela
moartea lui B. Katargiu, innumaram in trecutul nostru
prea multe personalitati de
frunte, nici prea multe talente, totusi si pe acelea le uitam
prea repede. Par'ca ne-ar fi frica de maretia lor, par'ca
am simti ca readucerea for in memorie ar insemna noi
obligatii pentru vieata noastra actuala. Asa s'a intam-
plat §i cu Barbu Katargiu. Am avut putini oameni
marl cle stat. Am avut putini oratori de searna. Cu
toate acestea pe el 1 -am dat uitarii. Am asteptat cinci-
zeci de ani [Ana sã auzim ca se ridica un monu-
ment in amintirea figurii aceleia impunatoare.
In rastimpul acesta, o singura voce s'a ridicat sa
arate importanta speciala pe care a avut-o in cultura
noastra Barbu Katargiu. Ace la a fost Anghel Deme-
trescu, un reprezentant autorizat al vechei culturi cla-
sice la noi, un stilist elegant, un om de gust. in 1886,
el a dat o editiune completa a discursurilor parlamen-
tare ale lui Barbu Katargiu si un splendid studiu in-
troductiv asupra vietii si activit4ii marelui orator si
om de stat, studiu pastrat si in volumul de fata.

www.dacoromanica.ro
X BARBU RATARGIU

Dar editiunea lui Anghel Deme-


Lamuriri asupra
editiei de fat L trescu a devenit de tot rara. Nu se
mai gaseste decat prin bibliotecile
particulare si la Scoala Normala a Societatii pentru in-
vatatura poporului roman, in folosul careia s'a vandut.
Se simtia neaparat nevoia unei alte editii. Ideia a pornit
din cercul revistei Sdptei mdna politics i cultut ald si a
fost cu caldurd primita de institutul de editura eMi-
nerva», care a inteles ca B. Katargiu trebuie trecut de
acum in randul figurilor de seams ale literaturii roma-
nesti. De altfel numai din punctul acesta de vedere tre-
buie privita editiunea de fats. Ea are in vedere pe orator
si nu pe omul politic, pe acel manuitor dibaciu al
cuvantului si al frazei romanesti, intr'o vreme cand
arta noastra oratorica era In fasa ; pe acel suflet ales
si cugetator adanc, i'ntr'o vreme cand superficialitatea
si vorbaria se intindeau la not pe un domeniu prey
Intins.
Tocmai deaceea editiunea nu este o reeditare in
tocmai a celei din 1886. Voind sd redea si pe orator
si pe omul politic, aceea a strans tot ce putea sä dea
o ideie exacta despre aceste doua aspecte ale sufletului
lui Barbu Katargiu, deci si rezumate de discursuri, si
fragmente, si discursurile publicate in stilul indirect
(«B. K. raspunde », sau «B. K. adauga
In editiunea de fats s'au inlaturat partile acestea si
s'au pastrat numai discursurile intregi, fiindca numai
efe ne fac cunoscut pe orator.
S'-a introdus numerotarea discursurilor si cate un
titlu la fiecare, pentru o mai lesnicioasa cercetare a
volumului. De asemenea un indice de nume proprii

www.dacoromanica.ro
PREFATA XI

§i altul de lucruri, absolut necesare in astfel de pu-


blicalii.
De obiceiu avem iluzia
Lupta-dintre Barbu Katargiu
0 Mihail Kogalniceanu in ches-
ca admiram oameniii
tiunea agrara. ideile, cand in realitate
admiram numai lupta
Tor; avem iluzia ca oamenii §i ideile realizeaza pro-
gresul, cand in realitate lupta for *11 realizeaza. Poate
ca nici Kogalniceanu, nici Katargiu nu traesc prin ei,
ci prin lupta pe care au dus-o cu altii sau Intre el
in§i§i.Si soarta care i-a pus pe unul in fats celui-
lalt le-a facut cel mai mare serviciu, fiindca le-a pus
in vedere calitatile for superioare, in lupta pe care
au dus-o unul contra altuia. Fara aceasta lupta, nici
unul, nici celalalt n'ar fi rostitmemorabilele for discur-
suri in chestiunea igrara, de pilda, §i oratoria romans
n'ar fi innumarat aceste doua capodopere ale sale.
Prima for intalnire dateaza din 1859 Fevruarie 14,
acum 54 de ani. Barbu Katargiu era viceprezidentul
Adunarii Elective din Bucure§ti, al adunarii care ale-
sese cu catva timp inainte pe Alexandru Cuza. Prezi-
dent al Adunarii era de drept Mitropolitul tarii. Adu-
narea electiva din Moldova a trimis o delegatiune sa
felicite pe sora ei din Muntenia pentru fericita ale-
gere facuta in persoana lui Cuza ; §i ca §ef al dele-
gatiunii a ales:pe Kogalniceanu. El a cunoscut atunci
pe toti membrii Adunarii din Muntenia, cu atat mai
mult pe viceprezidentul ei, §i a rostit un discurs primit
cu mare entuziasm de deputatii munteni Si bine apre-
ciat de presa timpului (Sturza §i Ghenadie Petrescu,
Acte ,si Documente, VIII, 947).

www.dacoromanica.ro
XII ItAIIIIII KATARGIU

Relatiuni mai de aproape nu s'au stabilit insa intre ei,


fiindca Kogalniceanu s'a Intors in Moldova. Cum
Domnitorul lucre cu doua Camere §i cu doua mi-
nistere, ei nu s'au mai putut intalni pang la 1861,
cand s'a proclamat unirea definitive §i a ramas o sin-
gura Camera Si un singur Minister ; §i cum §i Ko-
galniceanu Si Katargiu erau deputati, s'au intalnit acum
pentru mai multi vreme. Aproape nu era lege, nu
era discutiune in Camera, la care sa nu is parte, ca
unii ce se impuneau prin trecutul for §i prin tempe-
ramentul for de luptatori.

Barbu Katargiu era omul situatiunii, prin culture,


prin talent, prin varsta, prin majoritatea pe care de
regula o avea in Camera. Deaceea mai totdeauna el
este in defensive. Publicatiunea de fata ne convinge
de aceasta. Ti lipsia insa uneori sprijinul domnitorului
Cuza, care-1 considers ca prea autoritar i prea in-
transigent. Cu toate acestea a fost totdeauna ministru
§i in doua randuri prim-ministru (v. mai departe Pre-
fata lui Ang. Dem.).
Kogalniceanu, in schimb, mai mult ataca, fie cu
prilejul discutiilor din Camera, fie adresand interpe-
lad, cum a fost in §edinta dela 25 lanuarie 1862
numai trei zile dupe venirea la guvern a lui Barbu
Katargiu. In luptele lor, intervin de partea lui Ko-
galniceanu Si Ion Bratianu i C. A. Rosetti. Dela o
vreme insa, ace§tia dispar, fiindca se retrag din Camera
(ziarul Romanul, 1862, Aprilie 1, 2 i 3). Si atunci B.
Katargiu §i M. Kogalniceanu au Camas in adevar ca

www.dacoromanica.ro
PREFATA XIII

doi gladiatori ce lupta singuri in fata multimii specta-


torilor. Lupta aceasta a fost poate cea mai frumoasa.
din vieata lor, fiindca au dus-o cu convingere, cu en-
tuziasm §i din dragoste pentru 'aranime. Pe not nu
ne intereseaza cine a avut mai multi dreptate in
lupta aceasta §i nu-i vom judeca pe cei doi oratori dupd
preferintele noastre in chestiunea agrara, cum s'a .

facut de obiceiu. Ne intereseaza numai calitatile spe-


ciale de oratori pe cari le-au dovedit ei cu prilejul acela
§i gradul malt la care au ridicat ei arta noastra ora-
torica.
*

Eram atunci, mai mult decat astazi, lard agricold.


Tocmai deaceea problerna agrard trebuia ga-
seasca o solutiune. Se discutase §i in divanurile ad-
hoc §i in comisiunea centrals. Trebuia deci neaparat
sä vie la ordinea zilei cat mai curand. Conducatorii
noWi de atunci erau impartiti in cloud curente : un
curent care cerea sus si tare imbunatatirea soartei
taranilor, inlaturarea mizeriei lor, un curent entuziast,
galagios, care se manifests numai prin fraze porn-
poase, prin idei vagi, fara sa ajunga indata a-§i traduce
dorintele intro forma precisa, fara a arata mijloacele
prin cari s'ar fi putut ajunge la rcalizarea lintel lor.
Un alt curent era mai putin sgomotos, mai putin
declamator pe tema dragostei de patura taraneasca,
dar mai practic. Avea o solutiune in chestia agrara,
solutiune pe care au si ajuns s'o traduca in lege si
s'o pule in discutiunea Comisiunii Centrale dela Foc-
§ani. In divanurile ad-hoc, unde era chestiunea numai

www.dacoromanica.ro
NI% BARBET KATARGIU

de manifestarea unor dorinti si nu de transformarea


for in legi, cele cloud curente au putut sta fata in fata,
deopotriva de puternice, si au putut ajunge chiar la
o intelegere, intrucat si unii si altii cereau imbuna-
tatirea soartei taranilor.
Dar cand punctul acesta a fost aprobat de puterile
europene si a ramas sa fie transformat in lege, cele
doua curente nu s'au mai inteles. Asa a fost in Co-
misiunea Centrala dela Focsani. Cei cu idei precise
in chestiunea agrard au Minas in comisiune si au lu-
crat, ceilalti au demisionat.
Cand s'a facut Unirea definitive a Principatelor,
trebuia numai decat votata o lege in chestiunea aceasta.
Cel dintaiu care a cerut-o a fost Barbu Katargiu in
sedinta dela 17 lunie 1861 (a se vedea mai departe
discursul xuv). Din toate ministerele cari s'au pe-
rindat, nici unul n'a avut curajul, nici pregatirea sa
aduca o asemenea lege. Barbu Katargiu a adus-o. El
a luat proiectul Comisiunii Centrale, I -a modificat
intru catva si 1 -a adus in desbaterile Camerelor. Pro-
iectul a gasit si adversari, dar numai in chestiuni cle
-detaliu. In intregimea lui putea fi combatut numai
de cineva care ar fi avut ce sa puna in loc. Ace la
a fost Kogalniceanu. Atunci a rostit el memurabilul
discurs atat de des citat de atunci incoace, discurs care
a ridicat in contra lui intreaga Adunare si pe Barbu
Katargiu insusi. Atunci a fost consacrat ca orator M.
Kogalniceanu.
Proiectul guvernului prevedeit libera invoiala dintre
tarani si proprietari. Taranul sa se poata invoi on
unde, proprietarul sa invoeasca pe oricine. Mai pre-

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI XV

vedea improprietarirea taranilor pe mosiile statului


si infiintarea unei band, de uncle taranii sa se im-
prumute, ca sa cumpere pamant, atunci cand vor gasi.
Kogalniceanu cerfi sa se stabileasca prin lege ca
pamantul pe care taranii it lucrau in momentul acela
pe mosiile proprietarilor sa ra'mand de veci proprie-
tatea lor, platinclu-I proprietarilor in timp de 50 de
ani. Proprietarii sä fie deci siliti sa vanda taranilor.

Kogalniceanu tinea mult la rezolvarea cliestiunii


agrare in sensul vederilor sale, dar nu gasise nici-
°data timp favorabil. Chestiunea fusese pusa si in
divanul ad-hoc al Moldovei de catre deputatii tara-
nilor, dar atunci Kogalniceanu combatuse punerea in
discutiune a unei chestii ca aceasta, pentruca ar fi
avut de urmare desbinarea dintre deputatii proprie-
tari si cei tarani si deci neintelegeri in privinta sco-
pului esential al divanului ad-hoc. Divanul trcbuia sa
se pronunte in deplin acord asupra dorintelor sale si
cat mai repede. Orice neintelegere pe aceasta tema
si once amanare ar fi insemnat ca RomAnii nu stiau
ce vor si deci nu meritau atentiunea ce li se da de
puterile europene.
Atunci Kogalniceanu a spus cleputatilor tarani aceste
cuvinte:
Nu crecleti ca boierimea a Post si este nesimtitoare la suferintele
voastre. Mai inainte ca Puterile Europei sä Va fi deschis gura in mij-
locul Adunarit, pururea s'au Visit boieri cari au luat in aparare intere-
sele voastre, cari au desvalit suferintele voastre, cart au lucrat pentru
imbunatatirea soartei voastre. Multi din ei au zis despre suferintele
voastre, au aparat drepturile voastre, poate chiar mai mutt dectit
insusi voi prin propunerea voastra (Sturza Ghenadie Petrescu,
Acte ,si doc., vl, partea I, 417).

www.dacoromanica.ro
XVI BARI3U KATARG1U

Timpurile acelea trecusera insa cu bine. Acura ches-


tia agrara se putea discuta, credea B. Katargiu. Alti
oameni politici tot nu gasiau momentul favorabil §i
se retrasesera, cum am vazut, din Adunare. Kogal-
niceanu nu era din fire atat de revolutionar, ca sa
recurga la asemenea mijloace. Trebuia sa is parte la
discutie.
Dar intre el §i Adunare era un insemnat punct de
deosebire. El cerea ca proprietarii sa fie siliti sa vanda
taranilor, ceeace Adunarea §i Barbu Katargiu nu pri-
miau in ruptul capului. Atunci el s'a vazut nevoit sa
-urmeze o tactics dubla pe de o parte sa convinga
pe deputati ca nu era atunci momentul pentru o ase-
menea lege, fiindca nu aveam zicea el lini§te din
afara, nici nu eram destul de pregatiti cu tot mate-
rialul necesar ; iar pe de alta, in cazul cand o lege tot
s'ar fi facut, sa se introduce principiul vanzarii silite.
De aici au luat na§tere discursul lui Kogalniceanu
pentru imbunatatirea soartei taranilor, care a ocupat
doua §edinte i raspunsul lui Barbu Katargiu, care a
durat patru §edinte. Aici a culminat lupta lor orato-
rick dar nu lupta de invective, de personalitati, de
rasbunare, ci lupta dreapta pentru credintele lor. Asa
credeau, a§d voiau sa se face. Kogalniceanu, dupa
ce sustine lipsa totals de pregatire in directiunea aceasta
§i dupa ce prezinta imprejurarile politice externe cu
totul nefavorabile pentru o legiferare linitita si seri-
oasa, face un studiu desvoltat al chestiunii proprie-
tatii in Virile vecine cu noi, ca si in cele occidentale,
§i un istoric at desvoltdrii acestei proprietati in tre-
cutul nostru, vrand sä convinga pe deputali ca la not

www.dacoromanica.ro
PREFATA XVII

taranul a fost totdeauna considerat ca proprietar al


pamantului pe care-1 lucra. Ad cu argumente isto-
rice, ad cu argumente de drept, scoase din vechea
noastra legislatie, ad cu argumente pur logice, ora-
torul izbute5te nu °data sa to fure cu bogatia fap-
telor, argumentelor Si cu armonia frazei i sa crezi
ca dreptatea e a lui; iar cand se apropie de sfar5itul
discursului i i se pare ca tot a mai ramas cineva
neconvins, atunci lass dreptul la o parte cum se
exprima el insu5i Si se adreseazd numai la inima
auditorilor, ca sa pronunte memorabilul patetic dela
sfar5iful discursului sdu.
La acestea, Barbu Katargiu raspunde :
Nu, domnilor, sa nu ne lasam a fi amagiti de discursuri, sari, ca si-
rena antics, incanta pe cei ce voeste a-i atrage, si, dupi ce-i
sfasie, ii plAnge ; nu, ci sa fim barbati, sa mergem pe posibilitate
si sa lasam la o parte poeziile ele sunt frumoase, chiar cand
ascund otrava $i desbinarea, dar nu mai putin omoritoare p
sa
tractam aceasta chestiune din punctul de vedere al dreptului si al
economiei politice. (Discursul [ADM).
1i mai spuned ca vorbe5te prea inflacarat i ca de-
aceea exagereaza situatiunile :
D-1 Kogalniceanu azi ne-a spus ca suntem amenintati de invazii. 5i
pentru ce? Pentru ea nu voim sa dam doua pogoane mai mult
taranilor !... Numai flacara elocintei 1-a facut sa pronunte aceste
cuvinte, cari m'au intristat pans in fundul inimii. (Discursul Lxxiv).
Si la pasajele pline de caldurd 5i de altruism ne-
masurat ale lui Kogalniceanu, Katargiu raspundea cu
tifre ; Si la cele de avanturi sentimentale, cu punerea
in relief a ideilor morale. and Kogalniceanu afirma
ca daca taranii nu vor fi proprietari pe pamanturile
lor, dragostea .lor de tail va scaded Si la nevoie nu.
va mai fi cine sa ne-o apere, B. Katargiu rdspunded:
Baring Katargiu. Discursuri. II

www.dacoromanica.ro
XVIII BAR 13U KATA RGIU

Cum! Anglia are 28 de milioane de locuitori. Din


toti numai 250 de mii sunt improprietariti. Insem-
neaza aceasta oare ca Englezul nu-§i apara Cara? Dar
oare dragostea de Cara e cevh material, legata numai
de proprietate, sau e ceva moral, nascut in sufletul
omului de mic copil?
Taranului ii trebuie libertate, ii trebuie sprijin ras-
pundea Katargiu nu milostenie. St-I facem sä creada
in izbanda muncii §i a dreptatii, nu in imbogatire
prin pamantul luat cu sila dela altii. Inchipuiti-va ca
admitem astazi teoria d-lui Kogalniceanu §i luam cu
sila din mo§iile proprietarilor. Ce se va intampla, cand
populatia va cre§te si va cere din nou pamant? Vom
fi datori sa luam iar cu sila dela proprietari. Si pana
cand aceasta? Pana cand fiecare om va avea cite
un pogon doua, ei 5i? Aici e fericirea?
Si Barbu Katargiu a invins. Legea a fost votata.
Dar nu mult dupa aceea, Barbu Katargiu este ucis,
nu se §tie nici astazi de cine, la iqirea din Camera;
domnitorul Cuza nu promulga legea ; neintelegan-
du-se cu Adunarea, o dizolva peste doi ani, fara a o
mai convoca, §i decreteaza cu dela sine putere o alta
lege, in sensul vederilor lui Kogalniceanu. Si Mihail
Kogalniceanu a invins.
Succesele oratorice ale
Barbu Katargiu gi
acestor doi magi oameni
M. Kogalniceanu ca oratori.
se datoreaza in primul
rand valorii for personale ca oameni. Oratorului i se
cer calitati fizice si morale cari impuna dela in-
ceput. Din punctul de vedere al fizicului, Kogalniceanu
avea asceclent asupra lui Barbu Katargiu, fiindca era

www.dacoromanica.ro
PREFATA xix

mai simpatic, mai inalt de talie, mai vioiu. Dar su-


fleteste, nu stii pe care sd preferi celuilalt.
Barbu Katargiu era intransingent. Sub Barbu Stirbei
era judecator la Malta Curte. Tot pe atunci, in loc
de Adunarea Obsteasca sau cum ar fi astazi Camera
Deputatilorse infiintase prin Conventiunea dela Balta-
Liman un Divan, constituit din cei mai inalti func-
lionari ai statului, dar numiti de Doinn. Stirbei nu-
mise si pe B. Katargiu ; dar vazandu-1 ca'-i face opo-
zitie, it scotea sub diferite motive din Divan, inainte
de inceperea lucrarilor, si-lnumia din nou, cand Divanul
mud vacanta. Atunci el a demisionat si dela Inalta
Curte si Domnul nu s'a mai putut juca cu numirea
si scoaterea lui succesiva.
In sedinta dela 20 Martie 1862 spune cu mandrie
CA n'a plecat niciodata capul in fata adversarilor :
E vorba acum de curaj ? De e de cel material, n'am nevoie a vi-1
arata acum, ci atunci cand se va ivi trebuinla. Cat pentru curajul
moral, parlamentar, socotesc di am dat destula dovada in curs de 20
de ani, ca n'am plecat niciodata capul inaintea adversarilor mei,
ci m'am uitat drept in fata -le. (Discursul Lx).

Nu s'a plecat nici inaintea Domnitorului, care nu -1


privia cu simpatia cu care privia pe KogAlniceanu.
Dup. unirea definitive a fost desemnat ca prim-mi-
nistru si a propus Domnitorului o serie de masuri
de indreptare a relelor depe atunci. Domnitorul ne
aprobandu-i-le, el s'a retras, printr'o petitie care a
rarnas vestita prin independenta de caracter ce reiesia
din ea (pag. 239), petitie pe care mai tarziu Kogalni-
ceanu a dat-o de model acelor ministri cari nici nu

www.dacoromanica.ro
XX BARBU KATARGIU

lucrau, pe motiv ca Domnitorul nu le aproba proiec-


tele, nici nu plecau depe banca ministeriala :
.0noare memoriei acelui barbat care a avut curajul de a enunta
opiniunile sale $i lealiratea de a mentinea responsabilitatea actelor
sale... Mi se va zice ca Domnul (Cuza) inraureaza, ca minigril se
pleaca din complezentA, ca sunt siliti a face concesiuni... Dar de ce
d-lor au Post complezanti ? De ce au lucrat contra convingerii for ?-
De ce n'au avut curajul de a rezista in responsabilitatea d-lor ?
Dece n'au imitat pe Barbu Katargiu ? ($ed. dela 9 Fevruarie 1863,.
pag. 31 nota).

In aceasta privinta, laudand pe Barbu Katargiu,.


Kogalniceanu nu facea deck sa laude o calitate pe
care o avea el insusi si pe care nu s'a sfiit sa si-o
scoata in evidentd Inca din 1857, in cursul desba-
terilor din divanul ad-hoc :
...Insa este ceva $i mai frumos $i mai placut, aceasta este datoria
de a combate $i chiar de a muri pentru un princip de adevAr $i
de dreptate... Nu ma ingrijesc nicidecum cum $i ce fel el se inching
lui Dumnezeu. Aceasta este opinia mea ; prea putin imi pasa de
cele ce se zic pi vuesc afara. Calomnia, care este facuta sa $ada.
la u$6, nu ma va stramuta din ceeace cred ca este bine $i folo-
sitor pentru Cara mea... voiu ramanea singur de ideia mea gi cu
toate aceste eu totu$i cred ca ideia mea va triumfa, cred ca In
curand va sosi timpul cand religia in Romania nu va mai fi un title
de esclusie pentru nici un cetatean (Noemvrie 1857, Acte doc..
VI, 229.)

S'au mai impus, si unul si celalalt, prin patriotismut


lor. Numele for sunt legate strans, o stim cu totii,.
de evenimentele unirii Principatelor ; si Intre discur-
surile rostite cu prilejul acela se amintesc pand astazi
al lui Kogalniceanu la Iasi in ziva alegerii lui Cuza.
ca domn si al lui B. Katargiu la Bucuresti in ziva
unirii definitive.

www.dacoromanica.ro
PlIEFATX XXl

Raspunzand unui autor, care spunea ca prin anume


rnasuri Unirea e periclitata, B. Katargiu zicea :
numai printr.o cumpanire dreapta a intereselor vom consolida
Unirea, care este cel mai mare interes de vieata at tarii noastre
§i pentru care noi ne vom sdrobi de o mie de on mai nainte
de a o lass s5 fie atinsa de cineva (pag. 319).
Ion Bratianu, adversarul destul de inver§unat al
lui B. Katargiu, a spus urmatoarele despre el :
Barbu Katargiu faces parte din acea aristocratic, c5reia nimeni
nu-i poate contesta privilegiul Ointei, at capacitatii, at patriotis-
mului §i at devotamentului (Romtinttl, 1850. Fey. 26, pag. 93).
*i in alts parte :
Barbu Katargiu mare economist, cel mai mare poate... (Indepen-
denia, 1861 pag. 225).
.*
Din punct de vedere al ideilor sociale, B. K. Si M.
K. se deosebiau foarte mult. Kogalniceanu, in vremea
luptei lui cu B. K., credea posibila o transformare
radicals a tarilor noastre. In divanul ad-hoc spunea :
Sa gandim Ca a vem a sfarama ruinile trecutului si in locu-le
a zidi un edificiu nou (Acte ci doe., VI, 114).
Si alts data :
Toate institutiile noastre stint putredc, suntem chemati de a pa,1
la o noun organizare (idem, VI, 22,;).

lar in discursul catre Cuza in 1859 a spus fraza,


care a ramas in mintea noastra pans astazi : «la legi
noi, oameni nob>.
Oricat de arzatoare era dorinta noastra de a ne
schimba dintr'o data, oricat de fermecatoare erau
frazele in can ne-o manifestam, Barbu Katargiu stia
ca este irealizabila i ca din fraze ramane numai far-

www.dacoromanica.ro
XXII HAIM KATARGIU

metul. Deaceea el era in contra unor asemenea ten-


dinte. Parerea lui era ca numai printr'o desvoltare
norrnala i prin pastrarea oamenilor pe cari ii avu-
sesern pans atunci puteam obtine o indreptare a starii
noastre. Soarta a facut ca ultimele lui cuvinte, rostite
in Camera, inainte de a fi fost ucis, sa priveasca
tocmai chestiunea aceasta :
Pacea, domnilor, pacea §i odihna e scaparea t3rii ; §i voiu preferi
moartea mai inainte de a calca sau a lasa O. se calce vreuna din
institutiunile tarii (pag. 308).

Tot pentruca nu-i placeau salturile in desvoltarea


tarii, era faji§ contra celor cari la fiecare vorba ne
recomandau streinatatea ca model :
(vrem) un geniu zicea el insa care sA creieze, nu sa repete
ceeace a facut Franta, ci ce poate face Romania in conditia in
care sa aria (pag. 108).
Iar rolul lui de functionar al statului §i-1 intelegea
cu o severitate nastrupica:
talharul din Wive este mutt mai putin vinovat decat functionarul
care abuzeaza (pag. 339).

lata dar atatea Si atatea imprejurari cari au favo-


rizat pe ace§ti oameni §i i-au recomandat dela inceput
publicului. Odata recomandarea obtinuta, a ramas ca
sa nu in§ele ateptarile prin partea lor de pura ora-
torie. Si nu le-au in§elat nici unul, nici celalalt.
Mihail Kogalniceanu isi studia discursurile cu mutt&
staruinta §i le umplea in special cu un bogat ma-
terial istoric. A§a sunt toate discursurile lui celebre
din epoca aceasta : «Cuvantul introductiv la cursul

www.dacoromanica.ro
IIIEFA TA. XXIII

de istorie nationala 2. din 1843, Discursul pentru li-


bertatea cultului, Discursul pentru egala indrepta-
tire a religiilor in fata impamantenirii §i eel pentru
combaterea propunerii taranilor in divanurile ad-hoc
(Acte ,5i Doc., VI, 115, 231-234, 241), Discursul pentru
imbunatatirea soartei taranilor din Adunarea din 1862.
Chestiunea culturilor religioase infati§ata din punct
de vedere istoric in Wile noastre, car chestiunea pro-
prietatii §i in cele streine.
Se priv-iau apoi chestiunile §i din punct de vedere
al dreptului §i al societatii, se introduceau anecdote,
amintiri, se trecea dela parti serioase la WV glu-
mete, tot discursul pares o serie ritmuri Si de culori.
Chiar aã i-a caracterizat Barbu Katargiu un discurs
al lui Kogalniceanu :
Ati auzit, domnilor, cuvintele elocinte ale d-lui Kogalniceanit,
cuvinte compuse de mai multe categorli, de mai multe culori :
culori istorice, culori politice, culori serioase, culori glumete, cu-
lori parlamentare ,i culori mitologice (pag. 310).

Discursurile lui cele mai de seams din epoca aceasta


se sfar§esc prin a§a nutnitul patetic, prin pasaje cari
se adreseaza direct inimii, ca sa realizeze compati-
mirea on entuziasmul. E bine cunoscut pateticul cu
care sfar§e§te «Discursul pentru ImbunatAtirea soartei
tdraniloro. Tata acum pateticul din «Discursul pentru
egala indreptatire a religiilor in fata impamanteniriio :
Ah 1 domnilor, de ce n'am indestula elocinta, ca sa pot infra In
toate convictiile, ca a pot ajunge la toate inimile, ca sa pot indulo§1,
ca sa pot incredinta de neapArata nevoie ce este pentru not, sa
fins drepti pentru tots fill Romaniel. De ce dam indestula elocintA,
ca sa fac din d-voastra apostolii libertatii conctiintii ; §i a5a cu

www.dacoromanica.ro
XX1v 13ARBU KATAROIU

tot!! sA ajungem a vedea in tot! pAmantenii pe fratii no$tri, si ass


sA $tim cu top' cif spre a putea dobandi drepturi, nu trebuie mai
Intai sa le ridicAm altora.
MA adresez catre voi, reprezintanti al clerului, din aces cArora
vi s'au dat frumoasele titluri de minktri ai path, de oliteri ai mo-
ralului. Nu vA impotriviti la o leee de omenire $i de dreptate. Noi
am facut $i vom face tot ce poate face religia ortodoxa, puternica
$i glorioasa... Nu mai aveti nimica a va ingrozi. Aduceti-vA aminte
ca fratia $i adevarata egalilate sunt aduse pe pamant de cAtre
Hristos Mantuitorui ; aduceti-va aminte ca religia sa este de dra-
goste, iar nu de uri...
Si tot aa se adreseaza apoi boierilor, apoi ora-
§enilor, apoi taranilor, ca sä-i convinga prin senti-
ment, nu prin ideie.
Iar la finele pateticului pune totdeauna o amintire.
Cel de mai sus se terming astfel : VA amintiti and
sarbatoarea pe pietele oraplor se juch hora unirii de
boieri, negustori, tArani, batrani §i tineri Bra deosebire.
Eu cunosc o horA a unirii §i mai frumoasa : aceea in
care vor juca toti fara deosebire nu numai de varstA
Si de stare socialA, dar Si de religie, hora tuturor
pamantenilor : Si ortodoc§i §i catolici Si armeni. (Acte
i Doc., vi, 243). Iar Discursul pentru Imbunatatirea
soartei taranilor se sfar§e§te j cu un patetic §i cu
o apostrofa. Adresandu-se lui Barbu Katargiu, Ko-
galniceanu ii spune : Iti aduci aminte ca in ziva unirii
definitive ai zis in aceasta Adunare qtotul pentru Cara,
nimic pentru noi». Cu vorbele acestea ai subscris o
polita la adresa tarii. Azi a venit ziva scadentei.
Discursurile §i le insotia cu gesturi largi, mi§cari
marl, cari ii cuprindeau Intreaga fiinta Si cari au facut
pe cunoscatorii lui sA le numeasca «mi§ari de elo-
cinta grandioasa» (pag. 62).

www.dacoromanica.ro
PREFATA xxv

In deosebire de Kogalniceanu, Barbu Katargiu se


distingea prin improvizare. Discursurile lui nu poartA
nici unul urmele vreunui studiu amanuntit. Nici nu
imbrAtipaza terenuri prea largi imprejurul chestiunii.
Valoarea for nu stA in sentiment, ca la KogAlniceanu,
ci in ratiune, in judecata. Ele sunt mai mult o co-
lectiune de cugetari alese, de reguli de morals su-
perioark deck de pasaje avantate §i poetice.
Dar rostirea for le-a ridicat deasupra tuturor dis-
cursurile rostite Vaud atunci in vreo adunare sau in-
trunire romaneasca. Vocea, timbrul, gesturile, tinuta
oratorului au ramas neintrecute chiar 'Ana astAzi
in elocinta noastra. Iata cum caracterizeaza Anghel
Demetrescu, bun cunoscator al lui Barbu Katargiu,
oratoria acestuia :
Vocea sa, sonorA si puternicA in cursul vorbirii, se cobora la
inceput la niste note surde, mai -mai conruze, asemenea acelor
murmure nabusite din atmosferA, ce prevestesc furtuna. Putin
rate putin licAriau schinteile elocintei, acordurile deveniau din ce in
ce mai pline, ideile 5i simtimintele se ridicau la diapazonul ce con-
yenta naturii sale pasionate, ochii sat strAluciau de o flacArA neo-
bisnuita, gesturile sale luau o fizionomie din ce in ce mai impe-
tuoasA si, in mijlocul tacerii generale, unele din accentele tui
produceau efectele trasnetului. Vocea lui nu seduces, se impunea ;
nu stia sa se moduleze cu aces gratie mai-mai femenina, ce ad-
miram la unit din oratorii nostri ; ea era numal energie si auto-
ritate : plecand dela notele cele mai de jos, ea se inalta necontenit
pana la accentele cele mai ridicate gi vibratiunile ei singulare se
comunicau fArA greutate in inimile auditorilor. Da, Katargiu datora
o mare parte din succesele sale acelei voci pAtrunzatoare Si sonore,
care strabAtea pan& in colturile cele mai infundate ale Adunarii gi
umplea nsor urechile auditorilor ; acelor accente mandre, mai-mai
arogante, dar cu toate acestea pline de urbanitate, cart dau adver-
sarilor sal desfideri flirt rAspuns ; acelor gesturi violente cars cu cat
&au mai nepremeditate, cu atat comunicau mai multa vieata gan-
dirilor gi slintimintelor lui. (pag. 60-61).

www.dacoromanica.ro
XXVI 13AltBU KATARGIU

Dela 1834, adica de cand s'au aratat primele inceputuri de vieatk


parlamentara la noi, pans astazi, nimeni intre Romani n'a lost in-
zestrat Intr'un grad mai inalt cleat B. Katargiu cu darul de a mica
inimile prin vorbk.. Deosebit de fru& gi argumentatie, actiunea lui
B. Katargiu avea in sine ceva din actiunea lui Mirabeau, precum
judeca unul din cei mai de aproape $1 mai inteligenti cunoscatori
ai lui. Era destul sa ceara el cuvantul, pentru ca, in mijlocul
;edintei celei mai sgomotoase, linistea sa se restabileasca. Cand
B. Katargiu se suia la tribuna arunci privirea sa profunda
peste bancile deputatilor, o tacere religioasa domnia in adunare;
cand isi aducea mans prin par, sere a-I gramadi catre partite tern-
porale ; and, cu o dexteritate surprinzatoare, manuia monoclul,
care ii da o infatipre singulars ; cand ochii sift plini de foc Ince-
peau a scaparli schintei si a fascina privirile auditortlor, sau and,
luand un aer mai insolent, ki infigea mana in umarul vestei §i
amts Adunarii numai profilul figurii sale demoniace, un nor pa-
trundea pe deputati. Din acest moment el devenia despotul tribunei ;
o intrerupere imprudenta sau chiar bine puss din partea unui
adversar, departe de a-I desconcentra §i de a-I face sail piarza
echilibrul, era un nou nutriment pentru verva sa nesecata ; pieptu
sau se dilata. talia sa mica, vazuta prin lentila elocIntei, lua ni§te
proportii uriame, iar vocea lui puternica ar fi Post in stare sa desfid
once furtuna parlamentara (pag. 62 63).

Noua celor de astazi, du§manii de odinioara ne


apar deopotriva de marl Si de scumpi. Mijloacele la
can recurgeau erau diferite, dar thita le era aceea§ :
imbunatatirea soartei taranilor. Ca oratori, ei reprezinta
cloud din aspectele celui mai greu gen literar, pe care
in toate timpurile Si In toate large Mini I-au cul-
tivat cu succes. Pans la Barbu Katargiu Si Mihail Ko-
galniceanu, geniul rotnanesc nu gasise talente can
sa-1 reprezinte cu succes Si in direcfiunea oratories.
Iata de ce suntem datori sa raspandim cat mai mult
discursurile lor. Din fericire pentru noi, Barbu Ka-
targiu §i-a gasit pe admiratorul devotat care sa-i stranga

www.dacoromanica.ro
PREFATA XXVII

discursurile, pe Anghel Demetrescu. and va veni Si


randul lui Kogalniceanu?
Istoria literaturii
Insemnatatea lui Barbu Katargiu
pentru Istoria literaturli romane. noastre n ' a lost
pand acum cativa
ani nici studiata, nici scrisd pand in zilele noastre.
Si cand, In 1909, d-1 N. Iorga face pasul acesta in
volumul al 111 -lea din 1st. lit. rom. in veacul X1X-lea, au
ieit dinteodata bogatii literare necunoscute. Trebuia
sa se introduce Inteo asemenea expunere un capitol
despre oratoria romaneascd, aparuta ca prin farmec
In vremea divanurilor adhoc, vremea unei libertati de
cuvant ce n'o avusesem Inca In secolul al xix-lea.
Reprezentatd in trecut numai prin discursuri religioase
Si ajunsd la culmea desvoltdrii cu mitropolitul Tarii
Romane§ti, Antim Ivireanul, oratoria noastre decade
§i reapare cu un aspect politic in §edintele Adund-
rilor ob§te§ti Si mai ales ale divanurilor adhoc'). Ca-
pitolul e introdus, de§i cu o Intindere prea restransd,
§i releva ca oratori marl inainte de 1866 numai pe
B. Katargiu i Mihail Kogalniceanu. Dar conceptiile
sale sociale impiedica pe d-1 Iorga sä judece cu ne-
partinire pe marele orator. Ti nume§te adversar al
Improprietdririi, cand n'a fost ; it nume§te cu o nuanta_
pejorative «apardtorul drepturilor m4enite» ca §i
cum dreptul mo§tenit inceteazd de a mai fi drept ;
iar despre partea de pure oratorie se vorbete cu

I) V. Studii de lit. romdne1,1, 218-222, unde am schitat desvoltarea.


genului oratoric in literatura rom Ana pAnA la B. Katargiu §1 KogAiniceanu.

www.dacoromanica.ro
XXVIII BAKBU BATARGIU

laude prea stapanite §i pe ici colea cu aprecieri ce


s'ar putea discuta :
Logic §i rece, cu fraza construita savant dupA modele franceze §i
adusA cu ingrijire de acasa, nesguduit in convingere, lipsit ins&
de o vastli convingere §i de o adevArata poezie §1 de acea putere
pe care o capata cel care ttie a infati§eazA suferintele §i aspire-
title multor mil de nenorocitl, Katargiu merits sA fie citit nu de
acel cart vreau sa-§i imbogAteascA sufletul, ci de doritorii ' de a
se initia in mijloacele oratorice de cart se poate servi orice luptAtor
§l reprezintantul inteligent gi deprins at °riche' doctrine, al oil-
carui interes (op cit., 282).
Judecata mi se pare neindreptatita. Anii 1859-1862,
cand B. Katargiu a fost definitiv confirmat ca mare
orator, fac parte, in istoria literaturii romane, dintr'o
epoca de superficialitate. Alecsandri i§i sfar§ise prima
parte a bogatei lui activitati aceea a Doinelor §i
a Comediilor §i nu incepuse Inca pe a doua
a Pastelurilor i Dramelor istorke . Gr. Alexan-
drescu era in decade* ; Al. Odobescu, chiar la in-
ceputul carierei ; Bolintineanu nu aduce nimic nou,
de§i tipare§te destul ; Kogalniceanu f§i incheiase
§i el munca literard, absorbit de chestiunile politice
dinainte §i de dupa Unire. Vremea nu ingaduia cul-
tivarea frumosului. Personalitatile de seams fusesera
atrase in sfera politica ; Si literatura nu se putea des-
volta decal in genurile ingaduite de vieata politica,
genul oratoric. Ceielalte genuri sunt slab reprezen-
tate cantitativ, dar mai ales calitativ. Traim in epoca
lui Pelimon, a lui Aricescu. Singurii can fac o figura
mai build sunt Depardteanu §i Nicoleanu, dar Si ei
recunoscuti mai tarziu.
Literatura romans este reprezentata in epoca aceea
in primul rand de genul oratoric, tar genul oratoric

www.dacoromanica.ro
PR SPATA XXI X

in primul rand de Katargiu §i de Kogalniceanu. Dam


deci dovada de lipsa de interes pentru istoria noastra
literarA, atunci cand nu introdusesem in ea capitolul
elocventei ; §i ar fi o noua dovada acutn, daca n'am
'scoate destul in evidenta meritele reprezentantilor
frunta§i ai ei in epoca de care ne ocupam. Putem
oare sta la indoiala sa recunoa§tem superioritatea
ideilor §i covingerilor lui B. Katargiu fata de cele
ce se scriau in searbada literature a vremii ? Restul
literaturii se caracteriza prin superficialitate, atunci
cand B. Katargiu oferia credinte adanci, convingeri
nestramutate, aparand institutiunile tarii §i obiceiurile
ei contra inovatorilor prea grabiti, al caror bagaj in-
telectual era tot adus din Franta.
Astazi a lauds trecutul §i a-1 apara contra detrac-
torilor e ceva obi§nuit. Cercetarile istorice au facut
atata progres, s'au popularizat chiar pans inteatata,
incat a ponegri trecutul, ar fi o anomalie. Nu tot
a§a era in vremea lui B. Katargiu §i mult timp dupd
el. A vorbi de vechile institufii ale tarii §i a le apara,
pe atunci insemna a to expune la denumirea de
«strigoiu». Era boala inoirii peste tot. SA rupem cu
trecutul, el insemneaza ticalo§ie §i ruOne, sa ne dam
o vieata noua. B. Katargiu a fost unul din apara-
torii convin§i ai trecutului nostru §i a intrebuinfat,
ca sa-1 apere, hotarire §i energie.
Tot el este in istoria literaturii noastre partizanul
desvoltarii incete, nu prin salturi, in orice direcfiune.
Astazi de asemenea pare ca ne-am convins de drep
tatea acestei idei, dar nu tot ass era in vremea lui.
Ti se spunea ca nu vrei binele tarii tale, dacd

www.dacoromanica.ro
xxx BARBI] KATAUGIU

sprijiniai o asemenea convingere. Infruntand astfel


de atacuri, B. Katargiu n'a incetat un moment sa-si
apere parerile §i sa lase urmasilor, in discursurile lui,
o mare bogatie de argumente in sprijinul unei teze
atat de indreptatite.

Sä nu uitam apoi stilul discursurilot lui. In vremea


de consacrare a lui B. Katargiu stapania la not stilul
declamator, potrivit tovara§ al superficialitatii de cu-
getare si simtire. In minoritatea celor ce faceau ex-
ceptie trebuie numarat si B. Katargiu. Tocmai groaza
de declamatie 1-a impins pe el spre sobrietate si ma-
sura. Stilul lui poate fi calificat astfel, dar «rece*,
cum ii spune d-I N. Iorga, nu. Cine se poate incalzi
si de idei, gaseste bogate prilejuri la B. Katargiu.
Insemnatatea lui e tot atat de mare din punct de
vedere al limbii. Cu alts ocaziune 1) am aratat cu
cats lipsa de unitate se infalisa limba noastra literara
to prima jumatate a secolului al xix-lea. Aveam par-
tizani ai purismului roman, can scriau frangamant
(fragment), ocupaciune (ocupatiune), naciunal (na-
tional), td mplaniand (istorie), descriemant pamdntal
(geografie) 9) etc. ; partizanii ai purismului latin, cart
scriau in felul urmator:
Asia dara limb's romana e o amesteciitura dein limb'a Latina. slo-
venesca, nemtiesca, unguresca, turcesca, grecesca, adeca o ade-
verata remasitia dela turnul babilonului... Cei mai bunt au disu ca
limb'a ne e romana, ci horribiler corupta 3).

Desvoltarea limbii literare In prima jumdtate a secolului al X1X-lea,


Buc. 1904.
2) idem, pag. 148-149.
3) s 0 93.

www.dacoromanica.ro
P it EPA Ti XXXI

partizani ai curentului italienesc, cari scriau


Ma tu, tu to avvinti din invinsa peatra.
Primu intre primi in luminosa manta
Sburandu catre ceru cu pudica to ceatra 1)
Sub influenta acestor curente Si a limbii franceze,
am ajuns, in vremea discursurilor lui B. Katargiu,
la o limba atat de pestrita, incat nu-i mai recuno§teai
nimic din insu§irile ei caracteristice, nici din frumu-
setile ei. In aced limba a scris toata ceata de poefi
§i prozatori de talia lui Pelimon Si Aricescu, limba
aceasta a compromis pe Depdrateanu Si inteo buns
masurd chiar pe Nicoleanu, limba acesta o intrebuinta
cea mai mare parte a presei de atunci (Romdnul vor-
be§te de ex. de «a ptiune violinte» in 16c de «actiune vio-
lenta,). Comparafi -o acum cu limba lui B. Katargiu,
mai ales in discursurile publicate de ziarele Conser-
vatorul Progresist §i Analele Economice, unde vor-
birea oratorului n'a fost maltratatd de tahigrafii cu
principii gramaticale de modd.
Iata de ce B. Katargiu nu mai poate lipsi de acum
din istoria noastra literara Si de ce trebuie judecat
cu mai multa simpatie de cum l-a judecat .d-1 N. Iorga.
25 Julie 1912.
P. V. H.

0 Desv. I. lit. pag. 137.

www.dacoromanica.ro
PREFATA EDITIEI
LIII

ANGHEL DEMETRESCU

De mult timp, d-na Ecaterina B. Katargiu, pornita dintr'un


sentiment de pietate Si admiratie catre memoria ilustrului sail
sot, era preocupata de ideia de a publica intr'un volum dis-
cursurile neobositului campion al partidului conservator. In-
prejurari independente de vointa sa au amanat aceasta edifie
pans astazi, cand, dupa cercetari amanuntite, discursurile lui
B. Katargiu s'au descoperit atat prin paginile Monitorului
Oficial, cat §i in coloanele unora din ziarele epocei, ca Uni-
rea, Conservatorul Progresist, Analele Economice, etc.
Colectia de fats cuprinde toate discursurile lui B. Katargiu
cate s'au putut gasi, afara de cateva raspunsuri scurte, con-
semnate in procesele verbale ale Adunarii legislative, dar fara
o importanta deosebita, fie ca forma, fie ca fond. Multe chiar
din cele reproduse ad nu sunt o icoana credincioasa a ace-
lui cuvant inspirat, care comunica, impreuna cu caldura in
inimi, convingerea in minute auditorilor. Din nenorocire pen-
tru viitorime, de la 1859 pans la 1862, discursurile deputa-
Nor se publicau nu dupa note stenografice, ci dupa insem-
narile succincte ale tahigrafilor, cei mai multi ale§i .dintre
tinerii ce se distinsesera intre camarazii for de studiu pe ban-
cile colegiului St. Sava, dar cari, pe de o parte din lipsa de
deprindere, nu puteau urma pe oratori in repeziciunea cu-
vantarii lor, iar, pe de alta, nu erau destul de familiari cu
chestiunile politice, ca sa apuce pretutindeni partea marcanta
a unei argumentari. le§iti din colegiu, unde fusesera intbibati
Barbu Catargiu. Diseunnut 1

www.dacoromanica.ro
2 BAUBU ICATARGIII

de principiile scoalei radicale in limbs, ei introduceau in dis-


cursurile oratorilor o frazeologie §i un vocabular streine ce-
lor mai multi dintr'iqi. Farmecul acelei limbi batrane, in
adevar romane§ti, le era necunoscut. Aceste neajunsuri se vad
in multe parti ale colectiunii de fag. Ca sa poata judeca insa
cineva departarea ce desparte notele tahigrafice de realitatea
discursului pronunfat, nu are decat sa pund Igen fafa redac-
fiunea aceluia§ discurs publicat in Monitor cu cea publicata
in Conservatorul Progresist, redacfiune facuta, dupa toata pro-
babilitatea, de insu§ B. Katargiu 1). Ce deosebire intre acele
cateva randuri palide din Monitor §i aces brilianta pledoarie
in favoarea bogatiei acu-mulate, tiparita in Conservaloral
Progresist!
De sigur, unii din admiratorii marelui orator roman ar fi
voit sa vaza in aceasta edifiune o alegere din discursurile lui
cele mai frumoase. Noi credem insa ca o colecfie pe cat se
va putea mai cornpleta a discursurilor sale va indestula mai
pe deplin dorinfa celor ce tin sa cunoasca in complexul for
ideile §i tendinfele acestui fenomen parlamentar, pe cand tri-
buna romaneasca era Inca in fa§a. Cand vedem cats erudi-
fiune §i munca se depun in alte tari pentru adunarea frag-
mentelor vechilor scriitori greci Si latini sau pentru strange-
rea intr'un singur corp a inscripfiilor ellene §i romane, nu
intelegem pentru ce not am lass impra§tiate in corpul Moni-
torului Oficial, ajuns astazi foarte rar, ideile §i gandirile unui
barbat care ne prive§te a§a de aproape Si ne intereseaza intr'un
grad a§a de Malt.
Ca discursurile sale nu vor face asupra noastra aceea§
impresie ca asupra contemporanilor sai, lucrul este firesc
pentru once opera omeneasca, dar mai vartos pentru elocinta.
Gusturile §i preferenfele se schimba dintr'o epoca intealta ;
Racine nu intampina inaintea noastra favoarea de care se
bucura in secolul al xvillea.
Apoi oratorul nu se pastreaza intreg pentru viitorime ; in

1) v. discursul xxx.

www.dacoromanica.ro
PREFATA LUI ANGHEL DEMETABSCU 3

aceasta privinta, mai fericit decat actorul, el este mai putin


privilegiat decat un poet, un filozof, un pictor etc. El moare
mai mult de jumatate pentru urma§i. Actiunea, aces parte a
discursului care pentru Demostenes era incomparabil superioara
celorlalte, se pierde cu desavar§ire, Si, impreuna cu dansa, acel
farmec neinvins care tara§te §i subjuga pe auditori.
Deosebit de aceasta mai este o imprejurare care face ca
un discurs citit nu produce o impresie egala cu aceea a dis-
cursului rostit. Discursurile unui barbat de stat, mai ales ale
unui ministru, nu sunt ni§te conferente de Ateneu, pe cari
autorul le alege dupa voia sa §i asupra carora are tot timpul
de a cugeta pans la ziva fixata pentru conferenta. Un mi
nistru, oricare ar fi intinderea cuno§tintelor §i experientei sale,
poate sa nu aiba idei destul de lamurite asupra unei chestiuni
ce se pune in mod incidental la ordinea zilei ; dar curentul
desbaterilor, pasiunea partidelor, necesitatea de a exprima ve-
derile guvernului in aceasta privinta, it silesc sa is cuvantul
sa se pronunfe imediat ; daca este un barbat de talent, el
poate nu numai sä vorbeasca cu oarecare succes, ci chiar
sa ca§tige cauza ce apara inaintea Camerei, pe care o seduce
pentru un moment. A doua zi, citinduli discursul reprodus
in Monitor, el insu§i recunoa§te partile slabe ale argumen-
tafiei sau sofismele, cu ajutorul carora a repurtat victoria din
ziva trecuta, dar pe cari auditorii nu le puteau surprinde in
mijlocul acfiunii. aldura accentului, vioiciunea gestului, ener-
gia frazei Si acel fluid electric ce se coniunica din :Orator in
auditor ii faceau, in ziva precedents, simpatice toate inimile
§i nu lasau spiritelor timpul de a reflects.
Nu este ass la citire. Lectorul are tot timpul de a relua
§irul unei argumentafii, de a cumpani premiss cu premiss Si
de a judeca daca concluzia deriva deadreptul din ele sau
daca oratorul a ajuns la dansa printeun artificiu de ratio-
nament, printr'un pas desultoriu §i forfat. Lysias, ne spune
Plutarc, dedese un discurs scris de dansul unui Atenian ce
avea un proces. Atenianul, dupa ce citi discursul de mai
multe ori, ca sa-1 invefe pe din dark se intoarse descurajat

www.dacoromanica.ro
4 BARBII EATARGIII

la Lysias §i ii mArturisi cA la inceput discursul i se pAruse


minunat, dar cA, dupa ce-I repetise de vreo trei ori, it gAsia
ga de slab, incat se temea sA nu piarza judecata. «Prie-
tene,' ii zise Lysias razand, oare to n'ai sA-1 pronunti numai
o data inaintea judecatorilor ?»
Aga se intamplA adesea cu discursuriie cari au facut fu-
rors in epoca lor. Ele slujesc mai mutt ca documente pentru
istoria timpului, decal ca modele de elocinta pentru viito-
rime. Cu toate acestea nu este mai putin adevdrat cs intre
discursurile publicate in colectia de fats cititorii vor gas' multe,
cari, de§i desbracate de farmecul actiunii, totgi pot trece
ca modele de limbA §i de argumentatie, mai ales azi cand
majoritatea parlamentului nostru se compune din oameni cari
midi in picioare aceste doua elemente neaparate ale artei de
a vorbi. Este mangaietor pentru cei descurajati de aspectul
prezintelui de a-§i indrepta privirile in trecut asupra unui bar-
bat care a ramas nestrAmutat in convingerile sale politice §i
le-a aparat cu toata energia caracterului sau ; este cu atat
mai mangaietor, cu cat, in criza politica §i socials prin care
trecem, nesatiul_ de capdtuire inneaca vocea cogtiintei §i mi§-
carea mecanicA a mainilor tine locul artei de a vorbi.
Poate ca unii din barbati politici citati in cursul acestei
publicatiuni nu vor fi multumiti de a vedea reproduse dis-
cursurile lor intr'un rezumat mai scurt chiar decal rezuma-
tul din Monitor. Acestora be raspundem cA intentiunea noastrA
a fost de a reproduce ideile lui Barbu Katargiu, nu pe ale
d-lor. Din discursurile altora am ales numai acele pasaje can
erau neaparate pentru intelegerea rAspunsurilor lui Barbu
Katargiu, singurul de care ne-am ocupat aici. De aitmintrelea
oricine se poate gor convinge ca citatiile din discursurile
streine le-ant facut cu cea mai desAvar§ita bunA credinta §i im-
partialitate, iar nisi de cum dupA obiceiul foilor militante,
cari iau frazele dupa placul lor, suprimand intr'adins pasajele
intermediare, sire a inf.itiA ideile adversarilor lor in lumina
cea mai nefavorabilA.
Bucurefti, 1886, Julie.

www.dacoromanica.ro
BARBU KATARGIU
DE-

ANGHEL DEMETRESCU

Vechimea families CM de vechiu este numele «Katargiu*


in istoria Romani lor §i de unde se trage
Katargiu. aceasta familie ilustra, nu §tim. Scrierea
Principelui Dimitrie Cantemir asupra genealogiei famillilor bole-
re§ti din Moldova 1), scriere care ne-ar fi fost de mare pref in
cercetarile de tap, s'a pierdut, fat% ca cineva sa-i fi putut da
de urma panA acum. Cu toate acestea, acela§ scriitor, In opera
sa Descriptio Moldaviae 2), enumeraud familiile nobile din
Moldova, pomene§te pe Catardziestl, WA a adauge nimic
asupra originii lor. Aceasta Were din partea lui Cantemir ne
da a intelege ca el ii punea intre familiile vechi pamantene,
de vreme ce el pastreaza aceea§ Were asupra Arbure,Ftilor,
Bogdanectilor, Burgheli,stilor, Carpe$tilor, Clucere$tilor, Gd-
ne,stilor, Micle$tilor, Starcegilor, T alpe#11or, etc., pe can ii
consider ca Romani din tats in fiu, pe cand despre allii spunc
a stint streini, §i anume Canlacuzenii, Chrisoverghi, Ne-
I) Liber moldavicae nobililatis genealogiae latino sermone conscriptus,
indicat in Prefafa latineascrt la Hronicul Moldovalachilor vol. I, pag. LXXI
g Prefafa romAneasca, ibid. pag. ix, editia din Ia§i 1835. Aceasta carte
exists ca manuscript in secolul nostru. Postelnicul Manolachi Draghici o
pomene§te ca vlizuttt de el. Vezi Istoria Moldovei pe timp de 500 de
ani, vol. 11, pag. 258.
2) Cap. xv, pag. 112 §1 urm.

www.dacoromanica.ro
6 ItARBU KATARGIU

cule$111, Paladie,stil,' Petrahlii, Rusete$til, Tudorectii, Greci ;


Cantemireaii, 'Mari ; Costine,stii, Sarbi ; Crupienski, Pisoski,
Poloni ; Cerkeze$tii, Cerkezi, etc. Neapilrat, invatatul principe
al Moldovei trebuie sa fi avut la dispozitia sa o mulfime de
documente, disparute astazi, pe cari el i§i intemeia aceasta
clasificare. Dar cele mai multe din ele s'au pierdut, iar cele
ce s'au mai pastrat se afla impra§tiate prin arhivele deose-
bitelor autoritati, pe la manastiri sau in posesiunca particu-
larilor, unde zac pans astazi, fare ca publicul §i istoricii sa
poata lua cuno§tinta de ele.
Pentru intaia oars numele Katargiu figureaza intr'un act de
danie at schitului Stane§ti din judetul Valcea. In anul 1616,
catre sfar§itul intaiei domnii a lui Radu Mihnea, Baneasa
Maria Katargioaica, sora Postelnicului Radu Buzescu §i fata
faimosului Clucer Radu Buzescu, care pe timpul lui Mihai
Viteazul inplinise insemnate functiuni diplomatice §i militare,
inchina manastirea Stane§ti ca metoh patriarhiei din Alexan-
dria 1). Acest Katargiu, inrudit prin alianta cu puternica §i
glorioasa familie a Buze§tilor 2), este Banul lenache Katargiu.
Pentru ca O. se poata realize o incuscrire a Katargie§tilor cu
viteaza familie a Buze§tilor R), care Inca depe timpul lui
1) I. Brezeanu, Aithastirele zise inchinate, pag. 53. D-1 Gr. N. Mano,

fostul director at Arhivelor Statului, nii-a atras atentiunea asupra acestul


document. Profit de aceasta ocaziune spre a exprima recunostinta mea
d-lui Mano, a carul eruditiune sigurl gl vadat& mi-a lost de mare folos
in compunerea acestei schite blografice.
2) Cand Mihai Viteazul, intArAtat pe nobilii ungurl pentru necredinta
lor, era gata sa-i tae, indemnat hind de impetuosul Ban Mihalcea $i de
Logofatul Teodosie, numai Radu Buzescu Clucerul a stat contra tuturor
boierilor si a sfatuit pe Mihai Voda sA nu facit lucrul acesta, ci mai bine
sa se siradueasca sA-I placA nobilii. pentrucA in Moldova inc.% bine 1 -au
stujit, sl de ad inainie Inca le poate avea folosul. Radu Clucerul acesta
era cel mai de frunte dintre boieri si prea bogat, pentrucA mostenia
mai a treia parte din Valahia, si a Post din familia Buzestilor, care fa-
mine e prea bAtrAnh yi prea mare in Valahia, stia yl ungureste). Ano-
nymus Carolinensis, pag 74, la $incal, it, pag. 276 sl urm. sub anul 1559.
8) Stroe Buzescu ucise intro luptA singularit pe ginerele hanului TA-
tarilor. Spontoni, cartea vitt-a pag. 209. Stolnicul Stroe qi Preda Buzescu

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEM LIME ESCU 7

Neagoie Basarab numdra un Ban al Craiovei 1), si jucase un


rol asa de insemnat in epoca de vitejie a marelui nostru
Mihai, suntem nevoifi sd admitem a cei dintai se trageau
dintr'o vita nobila pamanteand si cd se bucurau de privilegiile
boierilor din fard cu mult mai inainte de data ce indicardm
mai sus. Este adevdrat ca pe tirnpul lui Mihai Viteazul caliva
indivizi de origine streind se strecuraserd in randurile nobi-
limii pamantene, precum Banul Mihalcea si Vistierul Sta-
vrinos, amandoi Greci de origine, Baba Novae, Deli Marco si
Gheorghe Ratz, catesitrei Sarbi, etc. ; insd nu trebuie sd
pierdem din vedere cd toti acestia inairitaserd mulfumitd ser-
viciilor for militare, intro cpoca cand farm avea nevoie de
capitani voinici, cari s'o apere in rAsboiul ei de emancipare.
Chestiunea care prima pe toate celelalte nu era pdstrarea ierar-
hiei sociale, ci mantuirea fdrii de marimea periculului ce o
ameninfa. Trebuie sd observam cu toate acestea cd noii boieri
nu izbutiserd a-si amesteca sangele for cu sangele acelei aris-
tocrafii pamantene, asa de mandril si asa de geloasd de privi-
legiile ei. Intrarea unui strein venetic in randurile boierilor de
frunte era pe acele timpuri un scandal. Numai Grecii, cu
spiritul for caracteristic de insinuafiune, izbutiserd sd pAtrunza
in aces class, de unde ceilalfi streini erau cu Ingrijire exclusi.
Dar Mihai Viteazul, in tractatul sdu dela 1595 (Mai 20) cu
Sigismund, ii exclude printeun articol formal dela ocuparea
funcliunilor publice 2). Erau deci departe timpurile in cari un
Constantin Duca putea sd ridice la rangul de mare vornic
pe un om de eneam prost* ca Ciocarlan 8) §i Niculae Ma-
vrogheni Isi bAtea joc de institu(iile fdrii, punand caftanul de
clucer pe spinarea calului sat' Talambasa 4).
fili Clucerulul Radu, scaparA vie* lui Mihai Viteazul In lupta dela Vidin
din 1590. Fotino, II, pag. 71 si urm. trad. de G. Sion.
1) 1. Brezeanu, op. cit. p. 42.
2) A. Flog ian, Idee repede de istoria Princ. Tdrii rom., vol II, pag. 184.
3) Niculae Costin in Cronicile Romdniei, vol. II, pag. 70. edit. ii-a.
4) D. Fotino, 1st. gen. a Daciel, vol. ii, pag. 175. Cf. N. BIticescu, Vieata
Spolarului Ion Cantacuzino, Magaz. ist. t, pag. 190.

www.dacoromanica.ro
8 BARBU KATARGIU

La cinci ani dupd inchinarea mAndstirii Stane§ii ca metoh


at patriarhiei din Alexandria de catre Maria Katargioaica, adicd
in anul 1621, in a doua domnie a lui Radu Mihnea, supra-
numit cel Mare de catre cronicarii Moldovei 1), gdsim pe
acela§ Ienache Katargiu insotind pe domnul Munteniei in
rdsboiul dela Hotin purtat de Turci contra Polonilor. In vara
acestui an, sultanul Osman al li -lea, care medita cucerirea Po-
loniei, spre a face dintr'insa un zid de aparare contra navAlirilor
ruse§ti, proritand de ingerinfele Polonilor in afacerile Moldovei,
porni cu o armata numeroasa contra lui Sigismund al III -lea,
regele Poloniei 2). Radu Mihnea cu Muntenii sai fu insdrcinat cu
construirea podului de peste Nistru Si apArarea lui contra ata-
curilor poloneze 3). Dupd un rdsboiu crancen de o lurid §i mai
bine (de la 20 August 1621 pand la 29 Septemvrie ale aceluia§
an), care costa pierderi infrico§ate atat pe Turd cat §i pe
Poloni, amandoud puterile beligerante se hotdrird a pune capdt
ostilitatilor. Plenipotenfiarii poloni insdrcinati cu negocierea
condifiunilor de pace, se duserd deadreptul la Radu Mihnea,
ca acesta sä le inlesneascd o audientd la Vezirazemi. Domnul,
insotit de boierii sdi, ii priml cu multd bundvointd, apoi ii
invitd la o convorbire secrets, la care asistd numai Katar-
giu Banul Craiovei 4). Dupd subsemnarea condifiunilor de
1) Miron Costin in Cronicile Romdniei, vol. 1, pag. 265 §1 286.
2) Miron Costin, ibid. pag. 277. Cf. Adam Mickiewicz, Hist. populaire
de Pologne, pag. 255 §i A. dela Jonquiere, Hist. de l'empire ottoman.
pag. 300 §i urm.
8) Commentariorum Chotinensis bell libri tres, auctore lacobo So-
bieski, Dantisci, 1646, pag. 159. Datorez cuno§tinta acestei pretioase scrieri
invatatului nostru Academic B P. Ha§dau, cAruia ii exprim aci profunda
mea gratitudine pentru importantele date ce mi a comunicat.
4) J. Sobieski, Comment, Chot. belli pag. 161: (Legati Palatinum (Vala-
chiae, Radulonem) anticiparunt, quos ille e tentorio aliquot gradibus
progressus, una cum assistentibus suis Consiliariis humanissime excepit,
ac ad arcanum colloquium invitavit, cui tantum Katardziejus Krale-
vensis Banus, primariae in Valachia dignitatis vir, aderat. Cf. $incai,
in, pag. 13 : cMijlocitorul de pace era Radu, Domnul Valachiei §i Kaperd-
aid Banul Craiovel.) De sigur, lectiunea 4Kaperdzici. in loc de e Katard-
zieus este o gre§ealA de transcriere a editoruiui lui incal.

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETR.800 9

pace §i dupa intoarcerea plenipotentiarilor poloni in lagarul


lor, acela§ lenache Katargiu fuse insarcmat a se duce in
tabara Polonilor §i a cere ca tractatul, investit numai cu sub-
semnaturile delegatilor, sd fie intarit Si cu sigiliile for 1).
In anul 1633, dupi mazalirea lui Leon Voda Tom§a din
scaunul Munteniei, boierii se ImpartirA in douA tabere : una
void de domn pe aga Matei Basarab din satul Brancoveni,
care era sprijinit de Mehemed Abassa Pa§a din Nicopol, iar
cealaltA, din care face& parte familia Katargiilor 2) in frunte
cu Banul lenache, Dumitru Dudescu, Papa Logofatul, Neagul
Aga §i alti boieri multi, cereau pe Radu al xi -lea, pe care II
oranduise sultanul Murad al tv-lea §i al carui tats Alexandru Ilia§
fusese in douA randuri domn in tart. In ziva de 20 Septemvrie
1633, Matei Basarab infra in Bucure§ti, iar catre sfar§itul lui
Octomvrie, Radu al xt-lea impreuna cu Katargie§tii §i alti boieri
rAsvrAtitori, sprijini(,i de o armatA numeroasa compusA din
Munteni fugari, din Moldoveni, Turci, 'Mari §i Poloni, patrundea
in tara §i inainta panA la podul dela Obile§ti pe Colentina.
Matei Basarab be ie§i inainte cu o armatA bine IntocmitA §i
Inca §i mai bine condusa. 0 bataie sangeroasa se Bete in ziva
de Duminica 26 Octomvrie in campia dela Dude§ti, aproape
de mAnAstirea Plumbuita. DupA o lupta desperata de opt ore,
Radu §i partizanii sAi invin§i se retrasera in Moldova. «Mo-
vila cea mare de langA Bucure§ti spre Dude§ti, zice o cronica,
arata §i acum locul unde a fost bataiao. 3)
1) I. Sobiescki, op. cit., pag. 192: eVenerat Katardziejus Banus Crale-
vensis in castra Polonorum a Radulone, postulans, ut pactorum exemplar
quod legati Vezirazemi dederant, propriisque manibus subscriptum sigillis
suss obsignarent. Quod dum statim obtinuisset... ad Osmanum rediits.
2) Sincai, sub anul 1633, vol. in, pag. 25, intemeindu -se pe ms. Codex
Balacianianus, pomenege dintre Katargil numai pe Necula, al carui nume
it transcrie gre0t (Kantarisul), iar la pag. 26 11 zice <Katariciuls, pe cand
cronica lui Constantin CApitanul, publicatA in Magazinul istoric (1, 288 :
cf. ibid., iv, pag. 16) precum gt Cronica tiparita in colectia numita lstoria
Moldo- Romdniei (a, pag. 85 0 87) II numesc Necula Katargiul. Fotino
(a, 89 0 90) ne spune cA acest Necula Katargiu era stolnic.
8) Engel, la y5incai, iii, pag. 26.

www.dacoromanica.ro
10 BARBII KATARGIII

lntre fugari se afla Si Banul lenache Katargiu. Averile lui


din Lard furs confiscate. Matei Basarab printr'un hirsov din
1637 ddrue§te Vel Dvornicului Dragomir Crefulescu ni§te
case a§ezate in Targovite
«din sus de Curtea Domneascd, aproape de rau, in dreptul
«gradinei domneVi, pentrucd aceste case §i cu locul for au
«fost ale lui lenache Barbu Katargiu*.
«Crisovul sund mai incolo :
«Apoi cand au fost acum in zilele domniei mele la curgerea
«anilor 7145 (1637), dad, cu vrerea lui Dumnezeu, am stAtut
domnia mea a fi domn §i stapanitor la scaunul mo§ilor §i
«stramo§ilor domniei mele aici in Tara RomaneascA, in cetatea
«Bucure§ti intai, iar Katardze§tii au venit peste domnia mea
«cu sable §i cu oaste din Tara Moldovei §i cu Tatarii §i cu
«atata rautate aici in fall, ca niVe oameni rai §i stricdtori
«de fail. Domnul Dumnezeu au dat de au cazut sub pi-
«cioarele domniei meld §i i-am scos domnia mea din lard cu
«amard ru§ine, §i au stAtut acele case §i cu loc §i cu tot a
.fi pe seama domneascd* 1).
Dar, pe cand Matei Basarab confisca averea lui lenache
Katargiu, acesta ajungea Vel Postelnic la curtea lui Vasile
Lupu §i de aid lucra in toate modurile pentru mazalirea dom-
nului Munteniei. Chiar in anul 1636, el primi insdrcinarea de
a se duce la Silistra §i a stArui pe langd Pa§a de acolo pentru
inlucuirea lui Matei Basarab cu Ion Vodd, fiul lui Vasile
Lupu. Insd inteligentul principe al Munteniei descoperi aceste
mahinaliuni ale vrAjmaplui sdu §i §tiii sa le contracareze la
titnp 2). Iar in anul urmator, murind fata lui Bucioc, intaia
sofie a lui Vasile Lupu, tot lenache Katargiu, cunoscut pentru
abilitatea sa de a negocia, primi delicata misiune de a mij-

1) Originalul acestui hrisov a lost in limba slavoneascd. Traducerea


romaneasca se afla in posesiunea d-lui N. Cretzulescu. D-1 Gr. N. Mano
a binevoit a ne comunicit O. a ne pune la dispozitie copia ce d-sa a tras
dupa acest document Important.
2) Miron Costin in Cronicile Ronlniei, t, pag. 306.

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRESCU 11

loci cAsatoria domnului cu fata unui. marzac din Tara Cer-


kezilor 1).
Astfel primul personal din neamul Katarge§tilor cunoscut
in istorie este un bArbat distins prin destoinicia sa in con-
ducerea statului §i mai ales prin abilitatea sa diplomaticd.
Naturd eminamente politica §i neastampAratd, lenache Katar-
giu joacd in epoca sa un rol analog cu acela al Iui Moloc
in Moldova ; el ocupd eel dintaiu loc pe langd Radu Mihnea
§i opune o rezistenta energicd lui Matei Basarab, pe care
intai incearcd a-I departs dela trop, apoi a-1 rasturna, aler-
gand la toate mijloacele ce-i procurau pozitia, experienta §i
admirabila sa dibAcie in arta de a negocia.
Dela fuga Iui lenache §i Niculae Katargiu in Moldova,
aceastd familie se desface in cloud ramuri, din cari una trAqte
dincolo, car cealaltd dincoace de Milcov. Dovadd di nu toti
membrii ei au emigrat din Muntenia este faptul a sub domnia
Iui Matei Basarab Marele Postelnic Constantin Cantacuzino
maritd pe a doua din fetele sale dupd un Katargiu 2). Poate
ca acest ginere al Marelui Postelnic Cantacuzino este un des-
cendent at Marelui Paharnic Gheorghe Katargiu, pe care nu-I
gAsim Intl e adversarii Iui Matei Basarab §i care figureazA ca
martor intr'un act de vanzare datat din anul 1624 Mai 8,
adica din timpul domniei Iui Alexandra Coconul, fiul lui Radu
Mihnea'). IX la Matei Basarab incoa pand in timpurile din
urma, cronicile noastre nu mai vorhesc nimic despre rarnura
familiei Katargiu ramasd in Muntenia. Chiar documentele par
a !Astra o Were absolutd, dacd trebuie sa judecdm numai
dupd cele publicate, pand acum.
Cat despre ramura Eatargie§tilor emigrafi in Moldova, atat
cronicile cat §i documentele ii pomenesc mai la fiecare pas.
Incepand dela Miron Costin Si coborindu-ne pand la lenache

1) Idem, pag. 309 §l urm.


2) N. BAlcescu, Vieata lui Const. Cantacuzino, in Magaz. ist. 1, 381.
a) Acest document se aflA in copie la d-1 Gr. N. Mano, care a binevoit
a ml-1 comunica.

www.dacoromanica.ro
12 BARBU L%TARGIU

Kogalniceanu §i pana la Postelnicul Manolachi Draghici, toti


cronicarii vorbesc de mai multi membri ai familiei Katargiu,
cari se deosebesc prin energia caracterului for §i pun in
serviciul tarii o activitate cu atat mai izbitoare, cu cat ra-
mura for din Muntenia pare a fi cazut inteo inactiune com-
pieta, daca trebue sa judecam dupa tacerea documentelor
cunoscute pana ad. Unul din ei, Apostol Katargiu Vel Comis,
casatore§te pe fata sa Mariana dupa Mare le Medelnicer Stefan
Petriceicu 1), care domni in doua randuri peste Moldova
(1673-1674 §i 1684 Decemvrie 1685 Martie). Iar cand Pe-
triceicu Voda fuse nevoit sa paraseasca pentru intaia 'para.
domnia §i sa fuga la 1674 in Polonia, el fu urmat de faimosul
cronicar al Moldovei Miron Costin Vel Logofdt, de Apostol
Katargiu §i de alti boieri insemnati. 2) Obiceiul acesta de a
emigra boierii moldoveni in Polonia, orice ar zice Nicolae
Costin 8), se stabilise de mai inainte, cAci, precum ne spune
Sincai 4), pe marturia lui Engel, in anul 1607 capataserA in-
digenatul polonez, in virtutea unui juramani, Nestor Ureche,
Vasile Orisa, Logofatul Gheorghe Mauroti, Isaia Balica §i
Gheorghe Lozan o. Apostol Katargiu dobandi de asemenea in-
digenatul, impreuna cu titlul de nobleta polon in anul 1776
Fevruarle 3, §i diploma aceasta scrisa in limba latina §i sem-
nata de regele loan at itt -lea Sobieski, faimosul mantuitor al
Vienei, se pastreaza panA astazi in familia Katargiu 5). In aceasta
diploma citim intre altele :

1) Niculae Costin in Cronicile Romdniei, ii, pag. 8. In Arhiva ist. tit,


272, se act& un act de cestune at Marianei din an. 1705. Mariana care
cu Petriceicu n'avusese nici un copil, dupti, moartea lui Petriceicu se chsa-
torl dupa oarecare sleahta (nob11). Cantemir, la Sint:hi, iii, 114.
2) Ion Niculcea in Cronicile Romdniei, II, 224.
8) Cronicile Romdniei ti, pag. 70.
4) II, sub anul 1607, pag. 319. La 1590 alt boler moldovean, anume
Brutti, capatase indigenatul In Polonia. Hasdeu, Arh. ist. a Rom. I,
pag. 175.
8) 0 frumoasa cople a acestei diplome se an& in posesiunea d-lut Al.
Katargiu.

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRESCII 13

ADupti parerea noastra, zice regele, ilustrul barbat Apostol


Katardziu Maresal intrece, prin numele tarii Moldovei Si prin
faima virtufilor sale, pe atati alfi barbati, pe cari ii respectam
in aceste timpuri de agitafie ale Nordului,, 1) iar in josul di-
plomei citim alaturi cu semnatura lui loan III Sobieski cu-
vintele urmatoare : «Se confere inpamantenirea nobilului Apostol
Katardzi, Mare§al al prii Mlodovei *. 2)
Acela insa care era menit sa se ridice mai pre sus de tofi
membrii fa miliei Katargiu §i sa lase in istoria noastra parla-
mentara urme ne§terse de superioriatea sa este Barbu Ka-
targiu.
Barbu Katargiu, fiul marelui Vornic
Copilaria si studille
Stefan Katargiu §i al Titii (Stanca) VA -
lui Barbu Katargiu. cdreaschi, se nascit in ziva de 26
Octomvrie 1807. In persoana lui dar se uniau autoritatea Si pres-
tigiul a cloua din cele mai vechi §i mai influente familii din
Cara. Mosul sau de mama, Banul Barbu Vdcarescu, ii dete
acel nume, a carui estetica supra auzul amicilor sAi, dar care
era menit a trece In paginile istoriei noastre contimporane ca
unul din cele mai celebre. Ajuns la varsta de 12 ani, el fu
trimis in §coala greceasca dela Magureanu, unde avit ca tovarA§i
de banca pe cei mai multi din feciorii de boieri, cu cari Mai tarziu
trebuia sa se Intalneascd in cariera politica. Oricat de marl ar
fi laudele ce Ion Ghica 8) face profesorilor din acest institut, ca
Lambru, Komita, Vardalah Si Neofit, pe cari el nu i-a cu-
noscut mai de loc §i ale cAr.or opere nu a avut ocaziunea de
a le citi, not credem ca ei nu se deosebiau mult de majo-
ritatea dascalilor greci, cari umpleau pe atunci amatidoud
Principatele, §i ca toate Invataturile for se mArginiau la o

1) aPorro tot alios, quorum virtutes hos rerum in Septentrione tem-


porumque motu et veneramur, illustris vir Apostolus Katardzi Marschalcus,
terrarum Moldaviae fama et virtutum commendatione anteire videturi.
g Indigenatus Generoso Apostolo Katardzi Marschalco Terrarum Mnl-
daviae confertur).
5) Convo'rbiri literare, an. xiv (1880-81), pag. 209.

www.dacoromanica.ro
14 BARBU RATARGIU

gramatica greoaie §i completa a limbii ellene §i la citirea


catorva scriitori vechi, cu ni§te comentarii mai mult sau
mai putin defectuoase, adesea fara comentarii. Se citiau cu
deosebire, zice I. Ghica, Memorabilele lui Xenofon, dialogul
lui Raton asupra sufIetului, intittdat Phaedon, §i Metafisica
lui Aristoteles. Cat despre afirmarea lui I. Ghica privitoare la
faptul cd «Banul Brancoveanu discuta cu puristul Duca in
limba lui Tucidides Apophthegmele lui Hippocrates §i Ario-
metria lui Archimedes*, not ne indoim foarte mult de exac-
titatea ei, pentru simplul cuvant ca nici celebrul medic din
Kos, nici genialul mecanic din Siracusa n'au scris vreo opera
care sa poarte titlurile ce le atribue onorabilul Pre§edinte at
Academiei romane.
Daca vreunul din boierii no§tri ajunsese a citi cu folos
cartile ellene i a gust& pe scriitorii cei vechi ai Greciei, aceste
rezultate fericite erau fructul ostenelilor sale individuale, nu
al dascalilor greci.
Oricum, Barbu Katargiu primi in §coala greceasca dela
Magureanu elementele ce se predau aci §i izbuti mai tarziu
a prinde destula placere pentru scriitorii eleni, a caror citire
era unul din obiectele sale de predilectie.
Dar instructia ce se da in §coalele din Cara nu putea sa
multumeasca pe deplin spiritul lacom de cuno§tinte ale ta-
narului Katargiu. Catre sfar§itul domniei lui Grigore Ghica, el
parasi Bucure§tii, spre a se duce la Paris, care Inca depe
atunci incepuse a fi visul de our al tinerilor din familiilc marl,
zelo§i de §tiintA §i slava. Unii pretind ca el s'ar fi expatriat
cu gandul de a Inv* pictura. Adevarul este ca Barbu Ka-
targiu avea o inclinare foarte pronuntata pentru arta §i in
deosebi pentru pictura ; dar tot ass de adevarat este a lui
nu i-a trecut niciodata prin minte de a se dedica unei spe-
cialitati, care, mai ales pe atunci, in Tara Romaneasca, nu
putea indestula ambitiunea unui tartar, a carui deviza era
«excelsius I* Domeniul pe care Barbu Katargiu era chemat a-1
cultiva cu o predilectie speciala era politica. Toate §ffintele

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRESCU 15

cari contribuesc la formarea bArbatului de stat fuseserd obiectul


stradaniilor lui : literatura, dreptul, istoria, finanfele, economia
politica. El nu imita pe acei tineri ce studiazA o specialitate
ca sA-§i faca dintr'insa un mijloc de a trai mai mutt sau
mai pufin con fortabil 1). Bogat prin patrimoniul parinfilor
sai, Katargiu desprefula carierele lucrative ; o specialitate bd-
noasa era o Pinta prea vita pentru inAltimea aspirafiilor sale.
Impacient de a cunoa§te viitorul §i tarit de curentul ce domnia
pe la 1830 in Paris, el se duse impreuna cu Barbu Stirbei sa
consulte pe faimoasa ghicitoare M-Ile Lenormand. Aceasta
prevesti, se zice, lui Stirbei ca va purta coroana, iar lui Ka-
targiu ca se va sui in varful scarii sociale §i at va muri de
moarte violentA. Aceasta predicfiune, ie§ita dintr'o gura a§a
de autorizata, influentA pana inteatata spiritul sat', de alt-
mintrelea pozitiv §i lipsit de credulitate, fuck in toate mo-
mentele critice ale vietii sale, el i§i aduse arninte de dansa.
Pe la 1859, pe cand se intorcea dela vanatoare la mo§ia sa
Maia §i era numai la cativa pa0 departe de cask caii se
speriarA §i trAsura se rasturna. Katargiu sarind din trasura,
pu§ca ce fines in mana se descArcA. Doamna Katargiu, au-
zind detunAtura, ii alergA inainte plina de groaza sa nu se fi
intamplat fatala prevestire ; dar Katargiu, intelegand spaima
sofiei sale, o asigurA cu vorbele : (Nu de asta data, draga
Catinco I»
Barbu Katargiu Pe la 1834, intorcandu-se din strei-
natate, Barbu Katargiu lug parte la
membru al Societatii
formarea societatii filarmonice, al cArei
Filarmonice. stop era creiarea unui teatru national,
tipArirea de cArti romane§ti §i organizarea unei opozifiuni de
principii contra guvernului lui Alexandru Ghica. Alaturi cu
dansul figurau Emanoil Baleanu, I. Campineanu, Scarlat Cre-
tulescu, 1. Russet, Grigore Cantacuzino, C. Manu etc. 2).

1) In oedinta dela 12 lanuarle 1861, (v. discursul xxxiv), el declara a


n'are diploma de doctor in legi, dar cunoape legile Orli.
2) I. Heliade Radulescu, Echilibru hare Antiteze, pai. 77.

www.dacoromanica.ro
16 BARBII KATARGIII

Doi ani de zile, societatea merse pe calea modelelor marl


din literaturiie streine. Membrii ei traduceau tragedii clasice,
menite a inalta inimile, precum Mahomet dupa Voltaire, trades
in versuri de Heliade, Alzira sau Americanii traducere de Gr.
Alexandrescu iarasi dupa Voltaire. Paul i Virginia traduse de C.
Aristia, amandouA dupa Alfieri, etc. Dar mai tarziu gustul dege-
nera. in loc de opere clasice, o parte din membrii ei se ocupau
cu scrieri Fara nici o valoare estetica, cu satire personale, cu farse
ordinare, in can transpire intentiunea de a ataca nu vitiul,
ci pe indivizii ce cazusera in disgratia lor. Tocmai in anul
1836, loan Voinescu u, traduse celebra drama a lui August
Kotzebue intitulata Mizantropia 1 Poc&in(a (Menschenhass
and Reue). Reprezentarea acestei piese pe scena din Bucu-
resti avit un succes din cele mai stralucite 1). Cu aceasta
ocazie, Barbu Katargiu scrise urmatorul articol, care merits o
deosebita lucre aminte nu numai pentru vigoarea si energia
stilului, ci si pentru inaltimea ideilor ce conduceau pe autor
in privinta teatrului national :
.Tres ani sent de and vointa unui om, vointa insa de acelea ce nu
o opreste nici o stavila, nu se clatinA de nici o izbire, fAcit pentru in-
taia oars pe Ruman sa incalte coturnul, sA is masca comics si sa face
A rasune pe scena asta limbs, ce cu 15 ani mai lnainte socoila cineva

1) Pentru ca cItitorii sA inteleagA aluziunile din articolul lui B Katargiu


ce vom reproduce mai jos, dam act pe scurt argumentul acestei drame,
care fAcit din Kotzebue eroul scenes europene. clin domn de Mainau,
foarte nobil si vIrtos, devine mizantrop, pentruca sotia sa Eulalia it
insalA cu un oliter, cu care fuge din casa barbatului ei. Parasite la
randul ei de catre seducAtor, ea se hotArAste plina de cainth ail impune
o penitents si a Beryl ca intendentA intr'o casa. Din intAmplare, domnul
de Mainau vine dupa catva limp in orasul unde se afla fosta sa femeie,
aude vorbindu-se de virtoasa, binefacatoarea si buna-de-inimA doarnna
Muller, farA sa bAnueasca cine este dansa si Fara sa voeasca a se informs
asupra ei. In fine el o zareste, recunoa.ste pe necredincioasa sa sotie ;
copiii mijlocesc impAcarea parintilor. Aceasta piese a Post tradusA in
toate limbile europene si aplaudata cu frenezie. Damele mai ales o admi-
ral-A* de mult, Inat bonetul d la Eulalie ajunse la mode., (R. KOnig,
Deutsche Lltteraturgeschichte, pag. 390).

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRINCLT 17

ca nu este in stare sa exprime decat cunostintele muncitorului sau cel


mult ceeace era si mai rAu ratacitele idei ale logofetilor vremii.
(De atunci tinerii actors rumAni se incercara mai la toatd ramurile dra-
matice, si cu toate ca astA grabs de a cuprinde deodata mai multe ta-
lente de naturi deosebite se Orli un fel de zAticnire la inaintarea lor,
totusi un ochiu incercat trebuia a vaza, in aces grabs sl nesatiu, un en-
tuziasm de a savarsi un om singur ceeace prin alte par11 savarsesc mai
multi ; si entuziasmul totdeauna a savarsit minuni. Un asemenea ochiu,
in loc de a se posomori la acel fel de neorAnduiala, zambia inaintea na-
dejdli si astepta cu incredintare minunile.
Ace§ti not actors luara dearandul toate felurile dramatice si incercarA
si opera si vodevilul gi tragedia g drama si comedia, sl, dupa potriva
vremii si a mijloacelor, la toate se aratarA mai pre sus de nadejdile chiar
ale incepatorilor teatrului national. Bine ar fi Post insa ca dreptul entu-
ziasm ce auditorul simti atunci sa fi Post mai mArginit, cad aplausele lui
cele fora vreme facura pe neincercatil actors a se crede desavarsiti artisti,
in/locul grijei de a se perfectiona, le infra o mandrle oarecum gi o
incredintare ca once fac place si ca parterul e dator sA bats in palme.
Dupa aceasta, afectatii, lipsa bunei orAnduieli. s. c. 1.

(DouA spite din toate ramurile dramatice, deli se aratara la inceput


in teatru, se uitara pe urma cu totul : tragedia si drama. Abia Melpomene
iii arata sangerosul pumnar pe scena romaneasca gf numai decat, peste
sangele tragic, Terpsichore incept1 a trage danturl burlesti si toata iluzia
RomAnului se stria ; nimic sublim, nimic de simtire nu se mai van),
nimic nu mai miscA inimile noastre, nimic nu mai facie sa mai vArsam
o lacrimA. Cantecul sI rasul, satira gl ridicolul. Dar RomAnul s'a vAzut ca
nu e fAcut pentru astea, cAci, cand privitorul se ostenia de a rade, actorul
cu cantecul patia ca bietul Sosie cu Mercur 1), pentrucA publicului nu-i
places muzica.
(Satira mai mult musca decat face bine, si Rumanul a Post destul muscat ;
acum el cere foloase si vrea sa se vindece ; destul i-a Post inima rece ;
acum vrea sa i se incalzeiscA. 1\ 'are trebuinta de cantare, pentruca n'are
pofta de joc.
(0 noun scanteie eleetrica era trebuincioasa ca sA-1 destepte din trista
amortire sl sA arate drumul actorului pe care sa apuce, luck el sA simta
plAcere in profesia sa si privitorului sa insufle si multumire si lacrimi si
recunostinta st binecuvAntare.
(Mizantropia $1 Pocainta fu a doua piatra de incercare a Rumanului.
Actorul roman, la glasul autorului neamt, se stramutA, plin de lacrimi isi
invata rolul si cu lacrimi adevarate vine pe scena, si tot parterul e stropit

1) Don5, personagii din comedia 1ni Moliere intitulata Amphitryon. Acensta, pies&
a foot tradnea de I. Ballade Raduleecu yi tiiiiirita la 1835.
Barbu Catar0u,Diecrireuri, 2

www.dacoromanica.ro
18 BARBU KATARGIU

de lacrimi. Slava dar nemuritoare autorului german, 51 cinste si recuno5tinta


traduclitorului roman pentru frumoasa sa alegere si norocita traductie I
$1 unul 5i altul contribuirA la aceasta norocita prefacere. Asta traductie
fu pricina de o Ilona dovadA si de talentul actorilor sl de aceea ce poate
limbs noastrA sub pana unul artist.
(Mizantropia $1 pocdin(a se puse, zic, pe seen& si tots incetara de a
mai zice ca pana acum : .actorii romani ar face ceva, dar le trebuie vreme
si invatatura, exemple, modele, profesori, 5. c. 1.* Un glas era in tot
parterul §1 un glas era in tot orasul a doua zi : 4 actorli roman' stmt,
joaca, tar nu se pad ; actor" roman' au zugravit 51 au arAtat in fiinta
simplitatea autorului german). $1 adevArat, chiar autorul, de ar fi Post de
fate la reprezentatia romaneasca, s'ar fi vAzut mai bine pe sine in oglinda
inimli Romanilor.
4 De ce actors' tomani furA intr'o zi aceea ce nu puturA fi in trei ani ?
PentrucA trei ani au umblat incercAnd ; pentruca trel ani erau Wadi'
in drumul lor, pentruca intr'o zi se vazura la sine, se vazura la locul lor.
4 Lasati dar, voi fit at acelor mart domnitort at lumil, bufoneria, lamp
satira pe seama acelor suflete Inghesuite, pe seama acelor duhuri sarace.
Parintil vostri au Post marl 51 voi nu puteti fi mici.
4Vrei ca actorul roman sa se arate aceea ce este ? FA-1 sA trAeascA in
elementele strAmo5itor sai. Slava, amorul, generozitatea, patriotismul,
rAsbunarea, trufia, dreptatea, tat& ce-i trebule lui, ca sa fie mare. DA-1
tragedii sangeroase sl drame scrise cu lacrimi, si le va juca bine. Nu-i
da comedia, ca el nu stie sa fie bufon ; el n'a stiut a se slugari si a se
maimuta ; nu-1 vet vedea niciodata stiindu-,I rolul, pentruca nu-i place
nici in gluma a fi mascariciu.
(Priviti teatrul ca o scoala de moralA, si vets gAsi pe actor' mAndri de
a fi profesorit norodului, 51 vets avea si actor' bunt. Facet! pe actorul
roman sA meargA singur inboldit de sine, innecat in lacrimi pe amvonul
sAu, sA invete, sA induplece, sA mince inimile, sA porneascA lacrimile, sA
se simta fericit si mAndru de profesia sa. Nu-I tariti in sila a -I pune
peruca bulonulut pe cap, a-I face o caricature si a-I umili spre a se scli-
lamba inaintea unui public ce 51 el e roman st sin ,ur nu stie sa-st dea
socoteala de ce nu -' plac scAlAmbaturile.
.Asta e ministerul teatrului socotit in adevArata lui insemnare ; st astfel
a Post socotit 51 intre cei veal), 1)

i) Gazeta Teatrulut National, 1838, Doceinvrie 1, No. 12, pad. 94-98. Acest im-
portant ['Nicol se aflii roprodus de I Holiade Rficluloecu 1u opera ea Eelplibru hare
Aatiteze, peg. 84 §i tirP1,

www.dacoromanica.ro
ANOHEL DEM ETRESCU 19

Dar literatura era pentru tandrul Ka-


Barbu Katargiu
targiu numai o ocupafie de divertiment.
§1 Al. Ghlca. Ca mai toll bArbatii de stat, el debutd
prin scrieri streine de politica. Insd Pinta sa de cApetenie era
politica, §1 in comitetul SocietAtii filarmonice el ava ocazie de
a se lega mai strain cu leaderii opozifiei contra guvernului
lui A. Ghica. «Malversatiunile zilnice §i necapacitatea recu-
noscutd a principelui fAcuserd sd se nascd in Adunare un
partid mare, care censure in public actele lui administrative,
'care void domnia legilor si indrepta o privire severs asupra
tuturor dilapidatiilor lui. Acest control condus de niste depu-
tali ce se impotriviau tendintelor corupdtoare ale Rusiei, al
Orel instrument servil era Principe le, facia pe Ghica sd adre-
seze AdunArii un oficiu, in care el semnala vederile secrete
ale celor trei capi ai partidului national, I. Campineanu, I.
Russet si Gr. Cantacuzino. L.1 invite pe Adunare sd nu se
mai ia dupa povetele for si recomanda presedintelui sd stingd
acel spirit primejdios, contra cdruia el va fi nevoit sd ia ma-
sud foarte aspre. Dar Adunarea respinse acel oficiu cu
energie ; §i in protestarea ei, ea ii impute nepAsarea si neca-
pacitatea ministrilor lui 1).
La noile alegeri pentru Obsteasca Adunare, Principele puse
in joc toatA influenta §i mijloacele sale, ca sd face imposibili
pe adersarii sdi. Dar marturiile mincinoase, calomnia, pre-
siunea administrative, coruptiunea si intimidarea, furl intre-
buinfate in desert ; alegatorii, mai bine inspirati decat gu-
vernul, dederd voturile for candidatilor persecutafi de admi-
nistratie. 2) Katargiu, care de astd data avea varsta ceruta 2),
se asezd in randurile candidafilor opozitionisti si castiga su-
fragiile alegatorilor de orase din judeful Teleurman. Noua
Adunare era animate de un spirit ass de ostil contra regi-
1) Felix Colson, De l'etat present et de l'avenir des Principautes de
Moldavie et de Valachie Paris, 1839, pag. 91.
2) lbidem.
3) Ca sa fie cineva deputat sub Regulamentul Organic, trebuia Mk alba
cel pufin 30 de ani.

www.dacoromanica.ro
20 BARBU KATARGIU

mului, incat ea redacts un act de acuzafie In regula contra


intregei administratii a lui A. Ghica. Art. 54 din Regulamentul
Organic ii da dreptul de «a arata Domnului prin anaforale
napastuirile §i plangerile tarii, §i Inca, de va fi trebuinfa, de
a le. aduce la mai Malta cuno§tinta, insemnand mijloacele ce
se vor chibzuI mai bine spre a for indreptareA. Ea profita cu
profuziune de acest drept. Intro adresa redactata cu multa
dibacie de catre boierul Vulpe §i de George Bibescu '), Adu-
narea imputa Principelui sub forma de doleanta abuzurile
progresive ale administratiei sale §i starea de jale a tuturor
claselor populatiei, nedreptatile din armata §i abuzurile revol-
tatoare ce se faceau cu recrutarea militarilor, lipsa de ingri-
jire a cailor de comunicafie §i tot felul de vexactiuni, ale caror
victime erau taranii, venalitatea administratorilor §i protec-
fiunea data de guvern celor vinovafi. Adresa accentua ca pre-
tutindeni nemul(umirea este in toate inimile §I plangerea in
toate gurile, ca sfaturile ora§ene§ii speculeaza hrana saracului,
ca cea mai mare demoralizare domne§te in tribunale §i in
curtile de justitie, ca guvernul da instrucfiuni ce prejudeca
chestiunile cele mai grave §i influenteaza con§tiinta magistra-
tilor prin interpretari de legi, cari ataca drepturi dobandite de
mai multi ani, ca dezordinea cea mai deplorabila bantuie fi-
nantele §i ca budgetul se soldeaza cu deficite regulate, in
fine ca starea generals a tarii este de nesuferit §i ca indrep-
tarea nu mai poate fi mult timp a§teptataA. 2)
In desbaterile urmate in sesiunea anului 1842 asupra acestei
adrese de doleanta, unica, pe cat §tim, in istoria noastra par-
lamentara, Barbu Katargiu pronunta discursul sau de fecioara
(maidenspeech), cum zic Englezii, care produse asupra Adu-
narii o impresie nea§teptata. Energia frazei §i simpatia tim-
brului sau, vivacitatea gesturilor §i logica argumentarii sale,
umplura de placere §i admirafie pe auditori. Debutantul abia
avea 34 de ani ; dar prima sa intrare pe arena politica era

1) Bolintineanu, Domnii regulamentari etc., pag. 23.


2) J. A. V aillant, La Romanie, ii, nag. 512 §I urm.

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETREKT 21

un adevarat eveniment. George Bibescu, principele oratorilor


romani depe atunci, poboaba si fala tribunei romane, in-
cantat de aceasta revelaliune, se duse la ta.narul parlamentar
§1, stringandu-i maim cu cAldurd, ii zise : «Vere, ifi cedez locul
meu ; m'ai intrecut b)
AceastA adresa combinata cu alte im-
Barbu Katar-
prejurAri aduse caderea lui A. Ghica. Bi-
giu 0 Gheorghe bescu, care ii urmA, se Wept& la tot spri-
Bibescu. ' jinul din partea lui Barbu Katargiu, ruda
si aliatul sAu in opozitia contra Principelui destituit. Chiar in
anul suirii sale pe tron, Domnul it numeste Director la de-
partamentul dreptAtii in locul Logofdtului Alexandru Racovita 1),
apoi in anul urmAtor, la 23 Aprilie, ziva onomastics a Prin-
cipelui, Paharnicul Barbu Katargiu, dupa recomandatia Ma-
relui Logofat al dreptatii, Alecu Vilara, este inallat, «pentru
slujbele ce cu ravna si activitate a savarsito, la rangul de
Clucer* 2), iar, la 13 Mai acela§ an, Domnul dA ordin Sfa-
tului administrativ sA treacA pe noul Clucer in Arhontologie 3).
Dar nici legaturile de rudenie in cari Katargiu se afla cu Bi-
bescu, nici onorurile ce acesta ii conferise chiar din cele dintai
zile ale domniei sale, nu impiedicara pe Katargiu de a rA-
mAnea credincios principiilor sale si de a combate pe Domn
in chestiunea Trandafilof §i a modificarii regimului dotal. In-
dependenta caracterului sAu si patriotismul sAu luminat nu-i
permiteau sA treacA sub tacere douA mAsuri, din cari cea
dintAi putea aduce aservirea politica §1 economics a tArii
catre Rusia, iar cea de a doua era o masura personala §i
contrarie oricarui principiu de justifie. De regula opozitio-
nistii sunt simpatici publicului, si aceasta imprejurare units cu
elocinta sa, pusA in serviciul unor cauze drepte, it Wes foarte
simpatic tinerilor din colegiul Sf. Sava. Acestia se uitau cu
o admiratie specials la dansul, de cate on trecea in elegantul
sAu echipaj, spre a se duce la sedintele Ob§te§tei Adunari.
1) Buleiin 1843, tulle.
2) ibid., 1844, p.143.
8) ibid., p 181.

www.dacoromanica.ro
22 BARBU ICATARGIIT

Dar opozitia sa contra lui Bibescu


Barbu Katargiu 1
nu era sistematica §i prin urmare nu
revolutia din 1848. merged pans la extreme. El doria in-
dreptarea, nu caderea Principelui, pe care de o parte inte-
resele sale personale, pe de alta rail sai consilieri it impingeau
pe calea pierii. Deaceea el nu dede tnana cu revolutiunea
contra lui Bibescu §i nu aproba cu nici un chip masurile vio-
lente pentru pretinsa regenerare a tariff. El vedea in oamenii
dela 1848 ni§te tineri entuzia§ti, lipsiti de experienta politica,
admiratori ai institutiilor franceze §i cunoscatori superficiali
ai marei revolutiuni. El nu credea ca o transformare radicals
a institutiilor noastre ar putea starpi abuzurile §i produce re-
zultatele pe cari le doriau cei mai sinceri dintre revolutionari.
El era conservator in cel mai frumos iriteles al cuvantului, §i
anume credea ca dreptul public ca §i cel privat, ca sa fie na-
tional, trebuie sa fie nu rezultatul unor importatiuni streine
sau fructul unor nascociri de cabinet, ci produsul organic al
gandirii §i activitatii poporulut intreg. Ca §1 limba, arta, re-
ligia, institutiile unui popor trebuie O. iasa nu din manualele
filozofilor politici de peste granita, ci din complexul vigil sale
publice §i private. Pe de alts parte, teoreticii dela 48 i§i in-
chipuiau ca Romanii nu traisera §i nu lucrasera pans ad, §i
a adevarata for vieata sociald trebuia sa inceapa dela 11 lunie
1848. Ei i§i reprezentau pe Romanii de atunci ca o pasta
moale, maleabila, capabils de a Ina once forma sub mana for
maiastra, ca §i cum ar fi ie§it atunci pentru prima oara din
padurile vechei Dacii. Katargiu credea din contra, ca Romanii
erau un popor, ca aveau un trecut al for §i ca legiuitorul in-
telept trebuia sa tie seams de singularitafile, temperamentul,
aptitudinile, credinfele, chiar prejuditiile lor. Precum un co-
paciu pastreaza in numarul stratelor, in forma ramurilor §i
a nodurilor sale, urmele imprejurarilor ce au contribuit a-1
forma, de asemenea un popor pastreaza in limba, obiceiurile,
particularitgtile sale, urmele influentelor carora el datore§te
existenta sa. Pe ace§ti Romani trebuia .sa-i alba in vedere
adevaratul legiuitor, pentru ei trebuia sa chibzueasca §i sa al-

www.dacoromanica.ro
ANGREL DEMETREECII 23

catueasca o constitutie, iar nu sa scrie in cateva minute o


constitutie copiata dupa cele aflatoare in Europa. In scurt, el
nu avea nici o incredere in izbanda revolufiei, nu atat din
cauza imprejurarilor din afara cari nu o favorizau, cat din
cauza neinfelegerilor 5i tendinfelor cu totul opuse ale deosebi-
filor capi ce t§i impartiau autoritatea Si influenfa. Deaceea,
pe cand Guvernul Provizoriu 5i Locotenfa Domneasca 10
pierdeau timpul cu ordine ce ramaneau neexecutate Si cu acu-
zafii reciproce de tradare, Katargiu trecea pe la Bra 5ov in
Austria, de ad in Franfa, apoi in Englitera 5i in alte State
ale Europei, cautand a cunoage pe barbalii for eminenfi, a
studia institufiile lor, a be observa functionand Si a trage din-
tr'insele invataminte pentru patria sa. In Brapv, el intalni
pe Bibescu, amarit de cele ce se petreceau in Para. 5i intristat
in adancul sufletului ca n'a urmat povefele amicului sau franc
5i leal. «Daca to -a5 fi ascultat, ii zise Principele plin de malt-
nire, n'a5 fi ajuns aci*. Dar aceste regrete erau tardive; eve-
nimentele se precipitau cu o repeziciune nea5teptata 5i revo-
lutia, cadea la noi, fall a produce altceva decat o comotiune
nefolositoare 5i cateva victime netrebuincioase.
Dupa mstabilirea ordinei legale la 13
Barbu Katargiu
Septemvrie 1848, Katargiu se intoarse in
Intre 1848 *1 1857. Ora, aducand cu sine o multime de ob-
servafiuni ce facuse as ipra popoarelor pe cari le vizitase 5i
pans la oarecare punct, studiase. La 21 Octomvrie acela
an, el fu numit din nou Director la departamentul dreptatii,
funcfiune pe care o Implinise cu atata demnitate sub domnia
lui Bibescu. In decretul salt, Caimacamul C. Cantacuzino se
exprima in termenii cei mai magulitori pentru integrul func-
fionar. lata cuvintele ordinului de numire: qDumnealui Clu-
cerul Barbu Katargiu fiind cunoscut ca, in vremea cat s'a
aflat Director la cinstitul departament al dreptatii, a avut ose-
bita staruire pentru starpirea neoranduielilor ce se urmau la
partea judecatoreasca 5i urmarea dreptatii dupa legiuirile in
fiinla, precum asemenea 5i ca cinstea Si a d-sale capacitate
il cer in lucrarile cele mai serioase ale Statului, 51 in vremea

www.dacoromanica.ro
24 13AR1113 KATARGIU

de acum CaimdcAmia, simtind neapArata trebuintd ce este de


a avea in ajutorul sau pe d-1 Clucerul Katartagiu, it oran-
due§te in asemenea post de Director». 1)
Efectele acestei numiri se vAzurd indatd in foaia oficiala,
care de ad inainte se umplit de mAsuri §i ordonanfe privi-
toare la administratia justifiei 2). Tot in anul 1848 Decemvrie
2, Katargiu este numit membru suplimentar la Sfatul Vistie-
riei, impreund cu marele Ban A. Filipescu, Marele Vornic A.
Scarlat Ghica §i Marele Logofat C. A. Sufu spre a se chibzui.
§i rosti asupra mdsurilor ce se cuvin a se lua Si pAstra in
executarea mijloacelor hotarite pentru rdfuirea datoriei ce
Vistieria va face pentru aprovizionarea trebuincioaselor spre
indestularea impardte§tei armii ruse§ti aflate in Principato 8).
Sub domnia lui Barbu Dimitrie Stirbei, Katargiu pastrd catva
timp funcfiunea de director al departamentului dreptatii, pe
care o exercitase in cursul mai multor ani cu o inteligentd §i
o integritate exemplard. La 13 Decemvrie 1849, el fu inaintat
la rangul de Vornic de politie §i urcd repede scara ierarhiei
regulamentare, panel cand, sub aimacamia de trei, ajunse
Logofat, una din cele mai inalte distinctiuni la care putea
ajunge pe atunci cineva.
Stirbei, tinand seams de serviciile eminente ce Katargiu
adusese tarii in lunga sa carierd, it numi judecAtor la Inalta
Curte, de unde el demisiond la 7 Ianuarie 1856, nu §tim din
ce cauza anume. Adevarul este ca el fAcea Domnului o opo-
zifiune, care, WA a fi sistematicA, nu era mai putin de temut.
Este §tiut ca. Divanul instituit prin Convenfia dela Balta Li-
man era un fel de Ob§teasca Adunare, compusA in-mare parte
din funcfionari inalfi, intre cari unul din cei mai importanti
era Barbu Katargiu. De catva timp, Stirbei recursese la mij-
locul de a destitui pe acest consilier recalcitrant inainte de con-

1) Buletin, 1048, pag. 219.


2) Buletin, 1848, pag. 235, 236, 244, 250, 269, 276, 283 ; anul 1819,
pag. 20, 23, 47, 48, 50, 72, 75, 79, 86 etc.
8) Buletin, 1848, Decemvrie.

www.dacoromanica.ro
ANGHBL DEMBTRESCII 25

vocarea Divanului §i de a1 tines departe de guvern pans la


terminarea sesiunii, dupa care it chema din nou in funcfiune.
Aceasta purtare a Domnului fala cu dansul determine pe
Katargiu a se arunca inteo opozifie hotarita, fapt care rezulta
din urmatoarea sa declaratie facuta la 9 lunie 1859:
oMa indatorez a fi drept, sever pentru toll, §i nu voiu par-
tini pe nimeni, precum nu am menajat nici partinit la 18451)
§i 1855».
Barbu Katargiu Partea in adevar marcanta a activitafii
In epoca Divanu- Politice a lui Barbu Katargiu incepe in
rilor Ad-hoc . anul 1857, cand Cara era chemata prin
organul Divanului ad-hoc sa-§i exprime
dorintele sale MA cu Europa. Un comitet compus din 9 membri
se forma de timpuriu intre conservatori. In acest comitet in-
trara Barbu Katargiu, Scarlat Barcanescu (tatal), C. I. Filipescu,
I. Em. Florescu, Gr. N. Filipescu §i allii ; chemarea lui era
de a se chibzui asupra atitudinii ce trebuia sa pastreze Cara
in ni§te momente a§a de solemne. El Wit un apel catre ale-
gatori, in care amts bazele pe can trebuia sa se a§eze vii-
toarea organizare a fa'tii. Acest apel se publics in bro§ura Ia
19 Martie 1857 §i cuprindea urmatoarele opt puncte capitale :
1. Respectul suzeranitatii inaltei Porti i a integritaiii auto-
nomies Romanilor, potrivit cuprinderii tractatelor incheiate la
1393, la 1460 i 1513 intre Domnii moldo-romani §i Inalta
Poarta ;
2. Unirea Principatelor moldo-romane intr'un singur Stat,
a carui neutralitate sa fie cheza§uita intr'un mod special ;
3. Un principe ereditar din familiile domnitoare ale Europei,
al carui mo§tenitor sa fie crescut in religia 'Aril ;
4. Forma guvernului sa fie reprezentativa, cu Capul Sta-

1) v. discursul xi ; Katargiu se in5eala ins zicand 1845 in loc de


1844. Opozitia sa cea mai energica a fost facuta la 1844 in chestiunea
Trandafilof, cAci dupA aceasta Bibescu inchise Ob§teasca Adunare cu in-
cuviintarea Curtii Suverane. Adunarea nu se redeschise deck dupA doff
ani, Ia sfalitul anului 1846. Vezi Bulelin, anul 1844 pag. 513.

www.dacoromanica.ro
26 BARBII KATARGIII

tului inviolabil, ministri rdspunzAtori si reprezentatia nationald


in raport cu starea morals si materials a Romanilor ;
5. Supunerea tuturor streinilor la legile tarii ;
6. Egalitatea Romanilor inaintea legilor si supunerea for la
toate sarcinele Statului fArd nici o deosebire ;
7. Priimirea tuturor Romanilor in toate functiunile publice,
dup& moralitatea g capacitatea lor;
8. Respectul absolut al proprietAtii de orice naturd si liber-
tatea absolutA a muncii satenilor, incetand pe viitor orice lege
indatoritoare pentru proprietari si locuitori, si ramanand drept
bazd a daraverilor dintre ei buna invoiaald.
La 30 Martie, adicA la 11 zile dupa publicarea manifes-
tului boierilor, aparit in ziarul Concordia manifestul libera-
lilor, ce-si tineau intrunirile in hotelul Concordia. Acest ma-
nifest era o copie a celui de mai sus, cu singura deosebire
cd cerea o reprezentatie nationald pe niste baze largi si nu
reclama nici o garantie pentru proprietate. Aci, ca in multe
alte imprejurdri, «liberalii surprinseserd pe conservatori, pe cand
acestia se scaldau in garld si le furard hainele depe mal*,
ca sa ne slujim de figura lui Disraeli aplicatA contra lui Ro-
bert Peel I). Deaceea avea mare dreptate B. Katargiu, cand,
adresandu-se in sedinta Camerei dela 23 Mai 1861 cdtre capii
partidului liberal, le zicea : «Ati zis ca d-voastra ati luat ini-
tiativa celor patru puncte din Divanul ad-hoc §i cd dreapta
le-a combdtut. La aceasta nu vA voiu rdspunde decat numai
cu fapte, ardtandu-va cd acele patru puncte si toate principiile
pe cari se bazeaza Convenlia noastrA s'au cerut de noi aris-
tocrafii, Inca pe cand d-voastra erafi in streinatate, si, spre
a vA incredinta si mai bine, vd putem da cate un exemplar
din cateva sute ce au mai ramas din cele 6.000 tiparite si
distribuite atunci de noi. Nu veniti dar a vA imbrAca ca cioaca
cu penele paunului, nu vA ardtati tot ceeace nu suntefi, cdci
ne cunoastem* 2).

9 Fr. Althaus, Englische Charaktenbilder, I, pag. 139.


2) v. discursul XLI.

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETHESCE 27

Cei mai intransigenfi dintre liberali ar fi voit ca nici un boier,


daca era. posibil, sa nu faca parte din Divanul adhoc. Ei §tiau
bine ca boierii doriau din inima o stare de lucruri mai buns
§i ca din randurile for ie§isera inifiatorii mai tuturor ideilor
de libertate §i autonomie. Cei mai infocali dintre liberali, mai
ales exilatii dela 48, cereau excluderea deplinti a boierilor din
randurile candidailor pentru Divanul ad-hoc. Aceasta radii pe
Grigore Obedeanu sa intrebe pe C. A. Rosetti intro adunare :
«De ce sa ne excludefi? De ce sa ne luafi drepturile de cari
azi se bucura fiecare Roman? Ce fel? Eu sunt Wigan? caci
numai Tiganii n'au nici un drept*.
Intrigile liberalilor contra boierilor, pe cari ii zugraviau pre-
tutindeni ca pe autorii tuturor relelelor din fart ca pe ni§te
instrumente ale streinilor §i in deosebi ale Rusiei, protestele
§i strigatele for necontenite contra unor opresiuni imaginare,
sprijinul ce ei gasiau in Caimacanul A. Ghica §i in unii din
comisarii puterilor garante, facura ca vreo cafiva dintre boierii
cei mai merito§i nu izbutira a fi ale§i. Intre ace§ti din urma
se afla §i Barbu Katargiui).
Dar aceasta neparticipare la lucrarile Divanului ad-hoc nu
i-a luat meritul de a fi unul dintre cei ce au formulat dorin-
tele Orli, nici influenfa sa in sanul partidului conservator.
Dupa sfar§irea caimacamiei lui A. Ghica, sub caimacamia
de trei2), el ocupa demnitatea de ministru al finanfelor §i, in
aceasta calitate, faca un raport asupra administrafei finan-
tiare a fostului loco-fitor de domn. Acest raport este o ade-
varata filipica. Concluzia lui era : 1) ca toate casele publice
se gasiau sleite, din singura pricina a necumpatarii cheltuie-
lilor ; 2) ca peste veniturile Statului se cheltuisera 11 milioane
lei vechi, fara ca lucrdrile deosebitelor servicii sa fi luat o des-
voltare poporfionala cu banii aruncati; 3) ca datoria Statului
a ramas aceea§ ; 4) ca. peste 4.600.000 lei vechi s'au dat in
1) v. discursul xxit ; Eu n'am fost In Divanul ad-hoc ; dar Inca de mai
inainte am facut o manifestatie in favoarea Unirii Tarilor sub un Principe
strein a.
2) Compusi din Iancu Manu, Emanuel BAleanu §1 I. Filipescu.

www.dacoromanica.ro
28 BARBU KATARGIU

gratificafii nefolositoare in timp de doi ani §i patru luni 1) §i


s'au atins ni§te sume, precum banii granicerilor, de cari nici
un guvern pans aci null permisese a se atinge.
Acest raport merits o deosebita luare aminte, nu numai ca
document istoric privitor la chestiunea finantelor sub alma-
camia lui A. Ghica, ci §i pentruca el este o dovada netAgA-
duita de spiritul de economie §i de chibzuinta, de care era
condus B. Katargiu fag cu banii farii §i ai contribuabililor 2).
Barbu Katargiu La alegerile dela sfar§itul anului
i Unirea Princlpatelor. 1858 pentru Camera electiva, B.
Katargiu ca§tiga sufragiile proprie-
tarilor mici din Ialomita §i pe ale celor din judeful Olt. El
opts pentru Ialomita. La inceput el era partizanul declarat al
candidaturii lui Bibescu pentru domnie. Cand ins& vAzii ca.
in Moldova s'a ales Cuza §i ca Bibescu are pufini sorli de
izbanda, el vorbi pentru Unire in persoana alesului Moldovei
cu atata caldura Si elocinta, cu un entuziasm §i un patrio-
tism a§a de adevarat, incat Alexandru Ghica, cu care el nu
vorbise dela votarea faimoasei adrese de doleanta, intalnindu-
se cu dansul la doua trei zile dupa aceasta, veni la el cu
hunAtatea lui obi§nuita §i, strangandu-i mana, ii zise : «Co-
coane Barbule, ma inchin l» Fostul Domn faced aluziune la
discursul lui Katargiu in favoarea Unirii.
Indoita alegere a lui Cuza, 5/24 lanuarie 1859, creia in aman-
doua Principatele o situafie cu totul noua, fara a impaca urile
inveterate dintre liberali §i conservatori. In Camera, amandoua
partidele luau o atitudine de ostilitate declarata. Exilafii dela
48 §i amicii restaurafiei, asaltatorii impetuo§i ai puterii §i ti-
tularii funcfiunilor inalte, cei seto§i de slujbe §i cei satui de
onoruri, politicii de aventura §i politicii de reflexiune §edeau
pe bancile AdunArii unii in fafa altora, masurandu-se cu pri-
virile, a§teptand momentul incaierarii. Mai-mai nu era §e-
dinta in care oratorii liberali sa nu atace trecutul boierilor,
1) Adica atat cat a tinut Caimacamia lui A. rihica.
2) Monitorul Oficial, anul 1858, Decemvrie 18.

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRESCII 29

sa nu-i incarce de invective si sa nu-i faca raspunzatori numai


pe ei de relele Orli ; nu era sedinta in care B. Katargiu sa
nu fie nevoit a apara aristocrafia in contra atacurilor nedrepte
ce i se aduceau. Ceeace imputau unii altora nu erau atat
faptele pe cari nu le cunosteau destul de Nine, cat intenfiu-
nile pe cari le cunosteau si mai rau.
A doua zi dupa alegerea sa ca domn al Munteniei, Cuza
nu mi un minister de fuziune, in care erau reprezentati, printr'un
numaregal de ministri, atat liberalii cat si conservatorii. Dar
aceasta contopire silita a unor elemente neconciabile nu putea
sa dureze mult timp. Consiliile de ministri se tineau rar din
cauza imposibilitafii de a se ajunge la o intelegere, si adesea
in Camera unul din ministri combatea actele colegului sail
de alta coloare politica. Nicolae Golescu, ministru de interne
si presedintele Consiliului, impana prefecturile numai cu oa-
meni devotafi partidului sau ; B. Katargiu, ca ministru de fl-
uorite, alegea pe casierii districtuali dintre conservatori. i
unii si altii erau neaparat aprobafi de domn. Dar casierii (sa-
mesii) erau In acelas timp directori de cancelarie ai prefec-
turii, si astfel top funclinonarii administrativi depindeau de
dansii, deoarece ei erau mai mult egalii decat subalternii
prefecfilor. Cu modul acesta un ministru contracara masurile
celuilalt si marina guvernamentala se afla la fiecare pas im-
piedicata in mersul ei 1). Acest minister faca loc la 23 Martie
1859 cabinetului N. Cretzulescu.

Barbu Katargiu Dela proclamarea Convenfiei


din 7/16 August 1858, B. Katargiu
cel dintaiu prim - ministru
se declara pentru respectarea ei
al Principatelor- Unite. pana in amanuntele cele mai
mici, cautand in toate legalitatea cea mai stricta, progresul
moderat si dreptatea pentru tofi 2). De aci inainte el este cam-
pionul necontestat al partidului conservator. Cunostiinta sa
de oameni si de lucruri, fruct al unei experienfe politice de
1) Romdnul din 1859, Martie 10.
2) v. discursul I.

www.dacoromanica.ro
30 BARBII SATARGIII

18 ani si mai bine, vivacitatea si promptitudinea cuvantului


sau, onestitatea si capacitatea sa political) incercate in cursul
mai multor guverne, grecum si admirabilele sale calitati par-
lamentare 11 destinau a deveni si a rAmand fruntasul parti-
dului conservator. De ad inainte, influenfa si autoritatea sa
in Cara mersera din ce in ce crescand. Credincios spiritului
si literei Conventiei, el cauta sa faca sa reiash dintr'insa ten -
dinfa si caracterul ei moderat, pe cand oratorii sau mai bine
oratorul liberalilor se incolacia imprejurul ei ca un ,carpe in-
taratat imprejurul unui copac tartar, o strangea cu inelele
bizare, ca s'o sileasca sa dea dintr'insa ceeace in fapta ea nu
cuprindea. Fiindca aceasta convenfie era impusa de Puterile
garante, Romanii nu puteau sa introduca principii streine
de dansa, ci erau datori sa se margineasca pur si simplu
la dispozifiile ei mai mult sau mai putin categorice. Deaceea
fiecare partid isi da toata osteneala putincioasa ca sa desco-
pere intr'insa vederile si tendintele sale proprii.
Ministerele urmau unele altora cu o repreziciune extraordi-
nara. In trei ani se succedara north Cabinete 2), fara ca unul
din ele sa izbuteasca a intruni in acelas timp increderea
Domnului $i a Parlamentului. Mania schimbarilor ministeriale
era un caracter ass de marcant al epocei, incat de cate on
agentul nostru din Constantinopol se ducea O. vazh pe La-
valette, ministrul resedinte al Franfei in Capitala Turcei, acesta
il intampina cu vorbele : Vii sa-mi anunfi o noun schimbare

1) 1. C. BrAtianu insusi mArturisia el (B. Katargiu Weil parte din aces


aristocratie, area nimeni nu-i paoate contests privilegiul §tiintei, at ca-
pacitatii, al patriotismului al al devotamentului., Romdnul, 1859, Fevruarie
26. pag. 93.
Tot el in ;edinta dela 11 Decemvrie 1861 proclamit pe 1 Katargiu de
mare economist, cel mai mare poate, cad la not sunt putini oameni de
stiintA.. Independeta, an. 1861, pag. 225 col. Ill-a.
2) 1 anume: La 25 lanuarie 1859, Minis'erul de fuziune Nicolae Go-
lescu-Barbu Katargiu; la 23 Martie, N. Cretzulescu; 11 Octomvrie, Ion
Ghica ; 31 Maiu 1860, Nicolae Golescu; 13 tulle, Manolaki Costaki; 30
Aprilie 1861, Barbu Katargiu; 12 Maiu, yStefau Golescu; 19 Julie, Dimt-
trie; Ghica 23 lanuarie 18b2, Barbu Katargiu,

www.dacoromanica.ro
ANGIMEIL DEMETRESCII 31

de minister?* 1) Cuza, cu preventiunile sale contra boierilor,


pe cars ii banuia de conspiratori contra tronului si de agenti
ai Rusiei, incline cand catre un minister liberal, cand catre
altul de o nuanta conservatoare mai putin accentuate, cand dire
un cabinet compus din amicii sai personali, Irma fare autori-
tate in tail. Dar legea electorala anexata la Conventie nu de-
dese acest drept decat la un mic numar de indivizi, earl, prin
traditile ca si prin interesele lor, erau mai porniti a void pentru
candidatii conservatori decal pentru cei liberali. Alegatorii con-
dusi de bagheta poli(iei erau necunoscufi pe atunci si dreptul
de a vote era o realitate. Aceasta situafiune, care nu Iasi la
guvern pe cei ce erau dragi Domnului, flat pe acesta sa con-
ceapa Inca depe timpul ministerului Ion Ghica (11 Oct.
1859-28 Maiu 1860) ideia unei lovituri de stat2).
Astfel, din minister in minister, Cuza fu nevoit, mai ales
in urma demisiondrii si darii in judecata a cabinetului Ma-
nolaki-Costaki, sa cheme la guvern, in ziva de 30 Aprilie
1861, pe B. Katargiu, leaderul coali(iunii contra ministerului
ca'zut. Dar fiindca Domnul nu voi sa aprobe programul noului
Minister, B. Katargiu si colegii sai se retrasera, dand aced de-
misiune motivate, unica in analele regimului nostru reprezen-
tativ.2) Aceasta demisiune facia un sgomot ne mai pomenit:
presa o comenta saptamani intregi, publicul se ocupa de dansa
in convorbirile sale si multi vreme ecoul ei rasuna in sala
Parlamentului nostru. 4) Domnul mai ales, care de catva timp

I) Bolintineanu, Vteafa lui Vodd Cuza, pag. 185.


2) ibidem, pag. 54.
9 Vezi colectiunea de fatA, mai departe.
) In sedinta dela 9 Fevruarie 1863, M. Kogalniceanu zise: t Noi am
avut doult ministere, cars au urmat aceasta regula constitutionala, unul
at lui B Katargiu, care, dandu-si demisiunea, a venit in Camera si a
declarat cA aceasta a provenit din cauza a nu s'a putut intelege cu
Domnul,, si apoi adause : 4 Onoare memories acelui bArbat care a avut
curagiul de a enunta opiniunile sole si lealitatea de a mentinea respon-
sabilitatea actelor sale la Tot In aces sedintA, Kogalniceanu zise 1 'MI
se va zice cA Domnul (Cuza) ins AureazA, ca ministrii se pleaca din corn-

www.dacoromanica.ro
32 BARBII KATARGIU

fncepuse a lua niste aluri dictatoriale si care de mai inainte me-


dia o lovitura de stat, fu apucat de un adevarat acces de fu-
rie, dupa ce citi cuprinsul acelei demisiuni 1).
Cuza cauta sa se desfaca cu orice pret de ministerere bole-
resti. Daca el chema din cand in cand pe boieri la guvern,
aceasta o faced pentru ca pe de o parte sa-i uzeze, iar pe de
alta pentruca n'avea incotrO. Toate presiunile guvernelor dragi
lui Cuza nu erau in stare sa aduca o Camera neconserva-
toare. In fapta, Domnul avea si alte cuvinte de a nu iubi Ca-
binetele boieresti. De regula ministrii aristrocati au mai multa
rigiditate de caracter. Desi se inclina inaintea Suveranului lor,
ei pastreaza chiar atunci oarecare distinctie, care isi aduce
mult cu demnitatea si nu se aseamana cu ace& atitudine slu-
garnica, care este de ordinar caracterul marcant al ministrilor
fals democrati. Ei se vor pleca panel la parnant ca sa is ba-
stonul Domnului lor, dar se vor ridica cu fruntea sus. Ei trateaza
cu regii ca gentleman cu gentleman si pun intodeauna demni-
tatea lor mai pre sus de seductiunile unui portofoliu. Deaceea,
printr'un fel de instinct inascut, regii aleg pe ministrii lor mai
bucuros dintre burghezi decat dintre nobili. Ei stiu ca cei din
urma ii vor servi ca niste supu§i devotafi tarii, pe cand cei
dintai li servesc mai totdeauna ca niste slugi plecate. Cuza ince-
puse a se amefi de fumurile slavei si deaceea cauta sa se desfaca
de niste consilieri incomozi si refractari. Sub conducerea lui
B. Katargiu, boierii formau un partid compact, care cauta sa
sileasca pe Principe a domni dupa dorinfa alegatorilor, nu
dupa inclinarile sale personale. In politica din afara mai ales,
Cuza faced toate fara stirea ministrilor ; si dupa cum se ex-
prima un scriitor 2), el insusi era adevaratul ministru de ex-
terne. Fara a fi lacom pentru sporirea averii sale private, el
avea, ca mai toll regii, marota de a conduce singur afacerile
plezentA ? De ce au lucrat contra convingerii lor ? De ce n'au avut cura-
jul de a rezisti In responsabilitatea d-lor? De ce n'au imitat pe B. Ka-
targiu?)
1) Bolintineanu, Vieafa lui Vodd Cuza, pag. 269.
2) Ibidem, pag. 68.

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRESCU 33

exterioare §i pretentiunea de a §ti ce se face in cam altora


mai bine decat cele ce se petreceau la el. Trebuie sa recu-
noa§tem ca in chestiunile de atunci el a desfa§urat mutt pa-
triotism, dar nu este mai putin adevarat ca unele din ele,
precum chestiunea manastirilor inchinate, tocmai din cauza ace-
stei acfiuni unilaterale, au fost rezolvate cu o pripa impru-
denta, fara maturitatea ceruta, imprejurare care le face pen-
dinte pans in zilele noastre.
Cabinetul Stefan Golescu, care urma dui:4 retragerea lui B.
Katargiu, nu avea nici creditul, nici capacitatea ceruta de gra-
vitatea circumstanfelor. Atacat de toate parfile cu violenfa §i
dibacie, incarcat cu pacatele guvernelor liberale cari it prece-
dasera, incapabil de a raspunde la trebuinfele momentului, el
fu nevoit a se retrage, cu toata supararea Domnului, care voia
sa-1 tie cu orice pref 1). Cuza doria un conflict intre Guvern
§i Camera, ca sa aiba ocazia de a face un apel la nafiune pe
calea sufragiului universal Si de a precipita lovitura de state
care ajunsese pentru dansul o ideie fixa 2).
De§i frunta§ul opozifiei contra Cabinetului Golescu era B.
Katargiu, totu§i Domnul nu se putea hoari a insarcina cu
compunerea noului Minister pe acela care dase tronului o lec-
tiune a§a de sonora Si a§a de severs. Cabinetul Dimitrie Ghica,
sprijinit cu putere de majoritatea Parlamentului, conduse lu-
cradle pans la proclamarea Unirii definitive, la 11 Decem-
vrie 1861.
De ace inainte insa se cerea un Cabinet cu mai multa au-
toritate, care sa consolideze marele act at Unirii §i sa-I Med'
definitiv. Se cerea o organizare care sa §tearga deosebirile dintre
cele cloud tad surori, un Minister care sa menajeze suscepti-
bilitatile, sa intareasca legaturile, sa apropie pe oameni, sa
fuzioneze intr'un stat compact amandoud Principatele, can
acum pentru intaia oars se uniau nu prin superioritatea ar-
melor unuia din ele, ci prin libera vointa a celor mai ilu§tri
dintre reprezentanfii lor. Domnul, contra inclinarilor sale per-
1) ibid., pag. 61.
2) ibid., pag. 62.
Barbu iratargiu. Diacursuri. 8

www.dacoromanica.ro
34 BARBU ICATARGIU

sonale, incredinta aceasta onoare lui B. Katargiu. Acesta era


omul situafiei.
Venirea lui la carma tArii era cu atat mai fireascA, cu cat
nici unul dintre bArbatii no§tri de slat nu salutase cu un patrio-
tism mai sincer, cu un entuziasm mai adevArat ziva infrAtirii
definitive a Romanilor din cele doua Principate dunArene.
Acest discurs pronunfat de dansul in calitate de deputat la
11 Decemvrie 1861, este un mic capodopera. Iata-1:
Domnilor,
t Sunt in vieata oamenilor evenimente de acelea in cars limba omeneasca
e in neputinta de a exprima sentimentele ce misca inimile.
sEvenimentul zilei de astAzi e de acelea ce nu se exprima ; tots II pri-
cepem in acest minut in adancul inimii noastre.
tUnirea e savarsita, ni s'a zis. Acest cuvant e un cuvant inalt I el cu-
prinde fagaduinta mantuirii si viitorul Orli. Deaceea el a circulat ca o
scanteie electrica in inimile noastre tuturor, si sunt incredintat ca, daca
exists nemurirea sufletelor, dupa cum religia ne incredinteaza, stramosii
nostri au simtit §i ei aces infiorare si cu lacrimi de bucurie ne binecu-
vinteaza din inaltimea cerurilor.
4Unirea s'a facut. Aceasta Unire este simtita de aceste douA popoare
de mai mult timp decat ne putem aduce no! aminte ; dar, de au silo-
Jit-o, nu s'a facut, sau, de s'a facut, n'a tinut decat un moment.
aln adevar, Inca din veacurile trecute, furs barbati, cars Incercara in-
preunarea natiilor despartite in doua. Dar fu in zadar ; si de ce aceasta,
e lesne de inteles. Pricina neizbutirii for full mijloacele ce intrebuintara.
Aceste mijloace erau in duhul veacurilor lor, era conchista, puterea ma-
terfala. Puterea veacului in care traim este puterea morals, a intelepciunii,
a cuvantului, a infratirii, pentru unirea nationalitatilor
4Unirea noastra dar de astAzi se face sub scutul intelepciunii si infra-
tirii ; §l intelepciunea ne vine dela Dumnezeu ; infratirea intre oameni
este unul dintre cele mai de capetenie comandamente ale religiei noas-
tre. SA zicem dar ca biserica noastra : 4 ceeace Dumnezeu a unit, oa-
menii sa nu mai indrazneasca a mai desparti, ; nu. Dar ca sa ne asigu-
ram contra unei asemenea primejdii, nu este destul unirea intre Wile
surori ; ne trebuie §i unirea Intre fiii ei. ma numai vom consolida pentru
veacuri marele fapt de astazi ; ass numai vom pastra locul nostru intre
natiile Europe!, unde ne aflam de astazi inscrisi. La din contra, aces
binecuvantare a strabunilor nostri, ce ne privesc din sanul ve§niciei, se
va preface intr'un blestem ; si sunt in drept de a zice ca cel ce va mai
indrazni de astazi inainte a mai arunca taciunele discordiei intre not, sa

www.dacoromanica.ro
A.NGHIOL DEMETRESCU 35

aiba blestemul nostru si al urmasilor nostri ; el va avei hula $i bleste-


mul chiar al natillor ce ne privesc.
(24 Ghenarie fu o zi asemenea de infratire intre not ; dar din neno-
rocire nu eram Inca pregAtiti ; deaceea o gi vAzuram sfasiata a doua zi.
Atunci ne lipsia increderea. Mai multe ImprejurAri ce trebuie sa le dam
uitArii slujiserA incA a Intemeia intre not aces neincredere.
<Deaceea, avand aceeas dorinta, aceeas tints, ne aflam cu toate
acestea in neunire ; temerea unora gi indrAzneala prea mare a altora se pre-
talmAcia intr'un fel nApAstuitor, si de aci Mut desbinArii merged crescand.
<Acum ne cunoastem mai bine. Para ad voiam tots acelas lucru, nu-
mai mijloacele de a ajunge ne despArtiau.
<Acum, pe drapelul nostru, fnaintea cdruia sd fim toff Ingenuchiag
so scriem astozi : Toate pentru lard, nimic pentru not
SA traeasca Romani al
.SA traeasca puterile ce priveghiaza fericirea WI! noastre !
SA traeasca Domnitorul nostru, care singur prin a sa staruinta ne-a
dat mijlocul de a striga iarasi :
<SA traeasca Romania !
SA traeasca Domnitorul vesnic gi nedespartit de not 1, I)
Acesta a fost unul unul din cele mai fericite momente ale
lut B. Katargiu. Unul din adversarii sai politici, Radu lonescu,
apretiand acest discurs, se exprima astfel in ziarul Indepen-
denta2):
«D-I Katargiu se urea la tribuna §i, intr'o tacere adanca,
«pronunta frumosul discurs, pe care nu §tim daca 1-am
«putut reproduce ieri cu fidelitate. 0 voce mi§cata §i sonora,
gun accent puternic §i vibrator, imagini marl §i cuvinte
«bine simtite, ridicau discursul sau la inaltimea faptelor
«ce-1 inspirasera. In sala §i in tribune, aplause sgomotoase ; §i
«aclamatiuni generale au urmat discursul sau, pe care Dom-
«nitorul se zice ca a voit a i se comunica indata prin telegraf*.
Complotul contra La 23 Ianuarie 1862, Cabinetut Ka-
lui Barbu Katargiu, targiu era constituit. Dar un §ir de greu-
tati inextricabile §i de chestiuni foarte de-
licate, unite cu fierberea generals a spiritelor, faceau pozifiunea
acestui minister foarte anevoie de sustinut.
1) Reprodus dupA ziarul Independenia dela 12 Decemvrie 1861.
2) Dela 13 Decemvrie 1861.

www.dacoromanica.ro
38- BARBU IAThRGIU

Chestiunea rurala §i solufiunea ei apropiatA prima pe toate


celelalte prin caracterul ei cu totul delicat. Liberalii din Mun-
tenia se feriau de a o atinge, ca sa nu se comproinita in
ochii proprietarilor de pamant, C. A. Rosetti §i I. C. Bra-
tianu demisionara din Adunare in cele dintai zile ale lui
Aprilie 1862, sub ni5te pretexte, pe can nimeni nu le putea
lua in serios 1). Adevarata cauzA a retragerii era pozifiunea
for falsa, cAci de s'ar fi pronuntat pentru inproprietArire, ar
fi pierdut sprijinul pufinilor proprietari ce fineau cu dan§ii ;
in celalalt caz, ar fi nemulfumit pe tarani. Incolo, Cara intreaga
era impArtita in cloud tabere : de o parte M. Kogalniceanu
cu ai sai, de cealalta B. Katargiu cu conservatorii, cari voiau
sa desfacA pe Oran Si pe proprietar de obligafiile reciproce
ce le impunea regulamentul organic. Tensiunea spiritelor era
mai mare decat oricand. Sosirea lui Katargiu la &Irma, afa-
cerilor publice era desperarea agitatorilor de meserie. Sam-
sarii opozitiunii violente cutreierau satele, inpragiind pe ascuns
fel de fel de sgomote contra noului minister 2). Se zicea ca
boierii vor sa se deslege de once indatoriri catre tarani, ca
vor sa aduca streini pentru cultura pamantului §i sa lase pe
Romani muritori de foame. Boierii erau reprezentafi prin zia-
rele umoristice, ba chiar prin cele serioase, ca ni§te strigoi
ie§iti din morminte, seto§i de sange romanesc §i capabili de
a comite toate infamiile, spre ali ajunge planurile for inu-
mane §i anti- najionale. Tot a§a revolufionarii francezi spuneau
in gura mare ca Maria Antoaneta faces baie in sange de om,
ca sail pastreze fragezimea pielii. TAranul roman avusese a
suferi multe din partea arendapilui grec §i cateodata din

I) Romdnul, 1862, Aprilie 1, 3 0 5.


2) Un libelist (Bibliografiile oamenilor marl scrise de un om mic,
p. 77) scria in 1859 ca B. Katargiu ar fi strigat in Adunarea dela 1826
ca taranul teste capitalul de exploatare al boierului". Un anonim soli)
in Romdnul (1862, Fevr. 25, p. 174) acela§ lucru, cu toate ca se §tia ct
in 1826 nu exists in tart nicl o Adunare, §i, chiar de ar fi existat,
B. Katargiu nu putea face parte dintr'insa, deoarece la 1826 el abia im-
pliniA 18 ani.

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRESCIJ 37

pat:tea 'proprietarului roman. Opozitiunea liberals confunda


intr'adins pe proprietar cu arendas, pe boier cu fanariot, trecea
in randurile sale pe loti boierii ce se jertfisera pentru tars si
trata de tradatori si tiocoi pe toti aceia cari se grupascra in
jurul Iui katargiu. Astfel dresat, taranul era prevenit contra
tutulor mAsurilar cari ar fi venit dela un minister boieresc.
Agenti secrefi stribateau satele si indemnau pe locuitori la
manifestatii ostile contra noului minister. Orice nAscocire
contra boierilor era cu atat mai bine primita, cu cat era mai
absurda. Cu cat fantasmagoriile ce se debitau contra con-
servatorilor erau mai monstruoase, cu atat ele pAtrundeau mai
adanc in creiarii taranilor, deprinsi cu lumea imposibila a bas-
melor, sl cu cat predicatorii doctrinelor revolutionare erau mai
seci de idei politice, Cu atat gasiau mai multA favoare inaintea
taranilor. Un popor ce a suferit mult timp este ca acei bol-
nevi descurafati cari nu mai cred in consiliile si experienta
medicilar; ci aleargA mai voiosi la descantece sau se iau dupa
minciunile sarl-atanilor, pentruc& acestia le fagaduesc o insa-
natosire repede Cu o singura sticlufa de apA, pe care adesea
o platesc foarte scump. TAranii romani, nutriti dela 1848 cu
ideia imparfirii mosiilor, 4'40 necontenit de cei ce aveau
nevoie de agitatia for spre a escalade puterea, se puserA in
miscare catre Capitals, sub conducerea unui oarecare Mircea
MAlAieru, spre a intimida pe deputafi si a insufla spaima in
inimile noilor ministri. In simplitatea lor, ei credeau ca o
manifestatie sgomotoasa din parte-le poate rezolva cele mai
grele chestiuni politice si sociale. Subprefectul Notara, care
IncercA sA-i impiedice de a porni in massa, fusese batut si rAnit
greu. Sosind in Bucuresti, ci buiduirA pe ministrii ce se duceau
la Camera, dar in acelas .timp salutarA, dupA instructiile ce
primisera, cu cele mai galagioase strigate pe domn, care se
ducea sa deschiza sesiunea Adunarii la 24 Ianuarie 1862. De-
putatii liberal tura intampinati cu aceleasi ovatiuni entuziate').
Cercetarile fAcute asupra acestei miscari descoperira cio-

1) Rome 1.1, 1862 Ianuarie 25.

www.dacoromanica.ro
88 BARBU ICATARGIU

mege, cufite, sulife, topoare §i chiar pu§ti. Cine era adevA-


ratul conductor al acestor cete, nu s'a putut descoperi. In
Moldova, Evreii §i femeile incepura a face propaganda contra
Unirii '). Arastasie Panu §i M. Kogalniceanu fusers ar§i in
efigie, pentruca votaserA pentru a§ezarea Curtii de Casafie in
Bucure§ti. Aceasta ie§ire a patimilor politice din orbita for
Wit pe B. Katargiu sa exclame in limbagiul sau pitoresc
«vasul is apa de toate pArfile* §i sa apeleze la Camera pentru
luarea unor masuri grabnice, can sa asigure ordinea publics.
Presa opzifionistA intrefinea agitafia §i lua un ton din ce in
ce mai violent fafa cu guvernul. Aceste excese determinara
pe Katargiu sa. propuna §i sa insiste a se vota o lege de ga-
ranfie contra presei, mai ales ca publicul nu era destul de
format, ca sa §tie ce pref sA dea sgomotelor impra§tiate de
dansa. A doua zi dupa votare, la 25 Martie 1862, Romdnul
aparn cernit de jur imprejur cu chenarul de doliu. Intre acestea,
agitafia ocultA cre§tea. Un individ, ce nu s'a putut descoperi,
aruncase cu o piatra de marimea unui ou de gases contra
ministrului de externe, Ap. Arsachi, tocmai cand acesta in-
trase in FamerA. Din norocire, piatra izbi in tribuna, farA a
atinge pe cineva. Se zice cA o mulfime de arme stau adunate
in pivnifele pasajului si cA o conjurafiune intinsA se for-
mase contra celor mai influenfi din membrii partidului con-
servator. Deosebite versiuni circulA §i astAzi asupra compo-
zifiei acestui complot, din ai cArui membri nu putem numi
deocamdata pe nici unul, din cauzA cA mai toll sunt Inca in
vieafA §i instrucfia procesului a fost curmata tocmai pe cand
procurorul insArcinat cu aceastA afacere incepuse a pune mana
pe cateva din firele complotului. Domnul insu§i era informat
prin Liebrecht de cele ce se urziau in intuneric contra viefii
lui B. Katargiu §i a boierilor ; dar, !Ara a se amesteca direct
in aceastA conjurafiune, el lass lucrurile sA meargA catre des-
nodamantul for fatal.

') Romdnul, 1862, Martie 28.

www.dacoromanica.ro
ANGIIEL DEMETRESCU 39

Asasinarea. Katargiu nu era in necunosting de cele ce


se planuiau contra zilelor lui, da el nu credea
pe adversarii sAi politici asa de perversi, incat sA alerge la
asasinat, pentruca sA scape de dansul. Luni la 4 Iunie, el se
culcase putin dupd dejun, si, fiindca era indispus de migrena
sa obisnuitil, rugase pe d-na Katargiu sA nu-1 destepte Vara
va veni ora plecArii la Camera. Atunci Barbu Slatineanu, unul
din amicii lui, care aflase intr'un mod foarte vag dela sotia
unuia din conspiratori despre intocmirea complotului, veni
sa-i comunice ceeace stia in aceasta privinfA si sA-1 faca atent
asupra primejdiei ce-1 ameninta. Dar B. Katargiu rAspunse cu
nestrAmutata sa incredere in lealitatea poporului roman. «Nu
exists Roman, zise el, care sA fie capabil a ucide un Roman.*
A doua zi, Nicolae Bibescu, prefectul polifiei, veni la dansul
acasd, spre a-1 duce cu sine la Camera. D-na Katargiu, in-
grijatA peste masura de cele ce auzise a se urzesc in contra
vietii sotului sail, zise prefectului : «Mai lasati-I in pace cu
politica, cAci se pregateste o nenorocireo. «Nu to teme, Vor-
niceaso, ii raspunse N. Bibescu, devremece Coconu Barbu
este cu mine.o Miercuri la 6 Iunie, d-na Katargiu plecA la
Maia spre a pregAti toate pentru primirea deputafilor din Mol-
dova, cAci peste cloua sau trei zile Camera trebuia sA se in-
chiza si drumul cAtre Moldova ducea pe la Maia. Katargiu
intelegea ca legAturile politice se pAstreazd §i se intAresc prin
mici indatoriri, prin conversatii intime, prin acele mullumiri
nepretuite pe cari cineva le gusta in casa amicului sau §i cari
adesea au o influents decisiva asupra bArbatilor politici.
Vineri la 8 Iunie 1862, el plecA la Adunare cu presimfirea
mortii in inima. Mai multi membri ai partidului liberal si
anume d-nii Anton Anion, N. T. OrAsanu, Gr. Miculescu, Gr.
Heliat, E. Carada, I. lonescu, D. Petrolian si C. Trandafir,
hotariserd a serba printr'o intrunire pe campul Filaretului ani-
versarea zilei de 11 Iunie 1848. Conservatorii, ingrijafi de
sgomotul ce se Meuse imprejurul acestei serbari, amintindu-si
ca tot aci in anul trecut se subscrisese o petitie cAtre domn,
prin care se cerea modificarea legii electorale intr'un sens mai

www.dacoromanica.ro
40 BARBU ICATARGIU

acomodat agitafiunilor de strada, temandu-se de scandalul ce


ar putea provoca o asemenea intrunire intr'o superexcitatie a§a
de acuta a spiritelor, mai ales cand chestiunea rurala se re-
zolvase intr'un sens contrariu dorintelor celor neastamparati,
cu atat mai mutt, cu cat chiar in tarile cele mai liberale in-
trunirile prea numeroase sunt ingaduite numai intr'un local
acoperit, conservatorii, zicem, cerusera dela guvern oprirea
acelei adunari hotarite pentru agitatie §i scandal. B. Katargiu,
de acord cu majoritatea Camerei, se declara contra intrunirii
proiectate §i rosti cu aceasta ocaziune acel discurs, at carui
final a§a de bine cunoscut este testamentul §i programul sau
politic. < Pacea, domnilor, zise el cu o voce adant mi§cata,
pacea §i odihna e scaparea tarii, Si voiu prefer] moartea mai
inainte de a calca sau a lass sa se calce vreuna din insti-
tufiile tarii I»
Pe la 5 ore Si jumatate, el iqia din Camera. Printr'o coin-
cidenta misterioasa, cupeul sau plecase. C. Cantacuzino ii oferi
trasura sa, cand N. Bibescu it invita sa vie cu dansul. Se
suira amandoi in trasura prefectului de politie. Dar pe cand
trasura Infra pe sub turnul ce formeaza intrarea in Curtea
Mitropoliei, o detunatura de pistol se auzi. Principele Dimitire
Ghica tresarind striga : «In Katargiu a trasl» Plagino, care se
cobora pe calea ce duce afara din Curtea Mitropoliei, intelegand
ca o mans uciga§A a tras asupra primului ministru, se intoarse
inapoi, sari in trasura spre a vedea ce s'a intamplat. B. Katargiu
'Astra Inca poza sa obi§nuita in fundul trasurii, tinand capul
plecat spre piept. Plagino, care-i §tia atitudinele, credea ca primul
ministru, desgustat de cele ce se petrecusera in Camera, se cu-
fundase intr'o posomorire muta, §i deaceea se apropie de dansul
cu vorbele: cE§ti amarit, cocoane Barbule?» Dar in acest minut,
picioarete lui Katargiu alunecara, capul cazu in dezordine §i
sangele, de care era acoperit tot spatele sau dete pe fata cruda
realitate. Lovitura fusese data pe dinapoi in osul craniului,
aproape de impreunarea sa cu gatul, §i glontul, intampinand
acest obstacol, alunecase dealungul coloanei vertebrate, pe care

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRIOSCU 41

ci rupsese, ass cA moartea a fost instantanee. 1) Ucigasul trA-


sese ass de aproape, incat parul capului era parlit. Grigore
Filipescu vazuse cA cineva daduse cu o basma semnalul por-
nirii lui B. Katargiu, si poate cA atunci n'ar fi fost cu nepu-
tinfa de a se descoperi urmele criminalului ; dar lipsa de dibacie
a polifiei inlesni evaziunea lui. Bibescu dete ordin sd se in-
chiza usile AdunArii si sA nu se permits nimanui sa iasa ;
Irma deputafii, dupA cateva minute de asteptare inutilA, isi
facurA drum cu sila si se precipitarA cAtre cadavrul Primului
Ministru. Nicolae Bibescu parAsi intre acestea dealul Mitro-
poliei §i alerga la Palat ca sA comunice Domnului infioratoarea
tragedie. Cea dintai miscare a lui Cuza fuse de a intreba daca
asasinul s'a prins ; si la raspunsul negativ at prefectului de
polifie, el null putit stapani indignarea, care izbucni in cuvinte
insultatoare la adresa celor ce nu stiusera Ali facA datoria.
Inmormantarea. Stirea despre asasinarea lui B. Katargiu
se imprastie cu iufeala fulgerului nu numai
in capitals, ci si in judefe. Ea produse o consternafie gene-
rals in fall. Principele insusi, cu toga cunostinfa vaga ce
avea de cele ce se fomentau la intuneric contra viefii Primului
Ministru, Ora terificat de aceasta noutate infricosatA. El veni
la casa marelui barbat de stat, spre a vArsa lacrimi peste acest
cadravu, cald incA, si a lua parte la doliul familiei. Locuitorii
Capitalei se grabira de asemenea sa vaza Inca °data pe acela
care umpluse fara cu numele salt. A doua zi Sambata la 9
Iunie, poporul se gramAdia in grupe grupe, spre a saluta
pentru cea din urmA oars aceste ramAsife triste. Tocmai cA-
tre sears, cadravul fu asezat pe un catafalc superb in biserica
Sarindar, unde in ziva urmatoare i se °fide ceremonia fu-
nebra. Tot ce Ora avea mai ales in randurile ei isi Wit o
datorie de a asista la aceasta sarbatoare tristA, dar mAreafa :
Principele, ministrii, deputafii, membrii tuturor curfilor jude-
catoresti, armata si o mullime nemArginitA de public, pentru
care interiorul si curtea bisericii erau prea mici. Dupa ter-
1) Scrisoarea lui George Linche din 15 lunie 1862.

www.dacoromanica.ro
42 BARBU KATARGIU

minarea oficiului religios, cortegiul se indrepta pe Podul


Mogo§oaei (astazi Ca lea Victoriei) §i 4i continua drumul so-
lemn /And la barierd, de unde un pichet de jatidarmi §i mai
multi amici II urmard la pas pand la mo§ia de predilecfie a
defunctului. Pe la ora 9 §i jumdtate seara cosciugul purta In
mo§ia lui iubitd pe stdpanul ei rece §i mai descompus, sub
lumina stranie a tortelor funerare Si la sunetul lugubru al can-
tecelor religioase. Amicii coborird pe umerii for rama§itele pa-
mantene§ti ale marelui cetatean, a cdrui pierdere Para o simte
acum mai bine decat oricand. Luni la 8 ore de dimineafa,
cldca§ii, Intristafi in adancul sufletului de pierderea iubitului
for protector, cerurd ca ultimd favoare sd li se permitd a-I
purta pe brafele for pand la marginea boltii mortuare, unde
mainile amicilor primira Inca °data aceste relicvii scumpe, spre
a be depune in odihna de veci a mormantului ').
Moartea lui Barbu Katargiu era o
Instruirea asasinarii. faptd lard exemplu pang acum In istoria
omenirii. Cum ca el a fost victima pasiunilor politice, nu mai
incape nici o indoiald. Indatd dupa omor, ministerul lua ma-
suri trebuincioase pentru descoperirea uciga§ului §i complicillor
lui ;se arestard subscriitorii peti(iunii ; chiar cei doi deputati
cc figurau intre dan§ii, Anton Anion §i Gr. Miculescu, furs
du5i la polifie §i finufi ad vreo 10 minute, apoi liberafi 2).
NumArul celorlalfi arestafi s'ar fi ridicat, dupd cum afirmd
Romdnul 8), la vreo 200 de in§i. Procurorul Curfii Criminale,
rdposatul lancu De§liu, proceda cu o energie vrednicd de ma-
rimea crimei la intrebarea martorilor, culegerea probelor, adu-
narea intregului material pentru descoperirea adevdrului §i pe-
depsirea vinovatului sau vinovafilor. Se viola secretul scriso-
rilor; se deschiserd scrisorile lui C. A. Rosetti catre I. C. Brd-
tianu, precum §i ale lui Teodor i Dumitru Bratianu cdtre G.

1) Scrisoarea dela 15 Iunie 1862 a lui George Linche.


2) Romdnul, 1862, lunie 17.
3) ibidem.

www.dacoromanica.ro
ANGREL DEMNTRESCU 43

Enescu 1). Acest exces de zel naiv produse un adevarat scan-


- dal in press. Fiindca I. C. Bratianu §i C. A. Rosetti erau bA-
nuiti de a fi luat o parte directs la savar§irea crimei sau cel
putin de a fi in stare sA dea lAmuriri prefioase in aceasta
privinta, dan§ii furA citati a se infAti§a la 12 lulie la Plumbuita,
spre a li se lua interogatoriul 2). In ziva de 11 Julie, C. A.
Rosetti scrise un articol violent contra lui I. De§liu, §i a doua zi,
ziva fixate pentru comparitiunea Ia Plumbuita, De§liu era des-
tituit. Se zice cA Rosetti ar fi ameninfat pe Domn prin unul din
oamenii sai cA, dacA nu va fi lAsat in pace, va denunta inaintea
tarii §i a Europei pe adevAratul omoritor al lui Katargiu, dand
sa inteleaga cA Doninul nu este strein de aceasta crime. Atunci
Cuza dadit ordin ministrului de justitie Dimitrie Cornea sa
destituie pe gelosul procuror ; Rosetti §i I. C. Bratianu fury
lAsati in pace, iar instructia curmata pentru totdeauna. Desti-
tuirea lui I. De§liu, in mijlocul instructiunii omorului Si tocrnai
in ziva fixate pentru infati§area celor doi banuiti, cid loc la
oarecare banuieli. S'a vorbit mult §i se vorbe§te Inca de un
oarecare Bogati, care pe timpul ministerului lui Lascrtr Ka-
targiu se oferise a da probe neindoioase asupra lui Barbu
Katargiu. Dar cercetarile destul de serioase facute in anul 1874
la Viena asupra lui Bogati au dovedit ca el nu avea nici un
document. Sunt chiar persoane cari i§i aduc foarte bine aminte
cA in ziva §i pe Ia ceasurile cand B. Katargiu expire in Dealul
Mitropoliei, Bogati se afla in Ci§migiu.
Pan: astAzi, taina cea mai ascunsA se pastreaza imprejurul

1) Romanui, 1862, Iunie 20 §i 21.


2) Cum a aceasta mAsura nu era neintemeiata rezulta din declaratia
lui I. C. Bratianu dela 11 Fevruarie 1886 in Camera, de unde se vede CA
nu era In absolute necunWinta asupra omoritorulut lui B. Katargiu. Iata
aces marturisIre dupe redactiunea publicata de Voinfa Nafionald :
(D-nul 1. C. Bratiunu.B. Katargiu n'a fost omorit de un Roman.
D-nul Kogalniceanu trebuie sa tie aceasta.
<D-nul Kogalniceanu. Nu §tiu.
D-nul Brdtianu.TrAege Inca o persoana care tie §I care iti va
putea spuney.

www.dacoromanica.ro
44 BARBU RATARGIU

acestui omor infam. Cum ca existA persoane earl §tiu pe asasin


reiese in modal. cel mai neindoios din dectarafia lui I, .C.
Bratianu dela 11 Fevruarie facuta in adunarea deputafilor.
Istoria nu va ajunge a cunoa§te cu siguranta amanuntele corn-
plotului §i numele asasinului, precum §i ale complicilor lui,
cleat atunci cand unul din cei inifiafi va publics memoriile
sale, clack' va fi avand. Poate ca. §i din acest punt de vedere
trebuie sA regretAm arhiva intimA a lui C. A. Rosetti disparutA
intr'un mod a§s de misterios in incendiul din noaptea de 26
lanuarie 1884.
Barbu Katargiu Moartea prematura a lui Katargiu este
o pierdere necalculabilA nu numai pentru
ca om politic.
amicii lui personali, nu numai pentru
partidul conservator, ci pentru Para intreaga. El izbutise sA facA
din vechii boieri un partid politic complet, puternic, capabil
de a lupta contra agitatorilor de meserie §i contra Domnului,
care voia sa substituie voinfa sa voinfei alegatorilor. Autoritatea
ce el c4tigase prin calitafile sale faceau dintr'insul omul pro-
vidential al partidului conservator. Tofi cei ce au incercat ;;A-i
is in urmA locul n'au facut cleat sA puns in evidentA infe-
rioritatea aptitudinilor lor. Spiritul eminamente organizator
daduse adepfilor sai disciplina regimentului §i unitatea in acfi-
unile politice. Negre§it, partidul conservator a numarat §i nu-
malt in randurile sale capacitati de primul ordin, caractere in
toatA puterea cuvantului, cetAteni impodobifi cu tot felul de
virtufi civice. Dar daca trebuie sA judecam din punctul de ve-
dere al influentei §i creditului de care s'au bucurat chiar cei
mai distin§i din ei in mijlocul partizanilor lor, §i daca ar trebui
sA-i compAram cu B. Katargiu din punctul de vedere al ta-
lentului de a disciplina un partid, apoi nici unul dintein§ii nu
se poate pune alaturi cu el §i lacuna deschisa prin moartea
lui nu s'a putut umplea nici pariA in momentul de fatA.
De atunci partidul conservator este departe de a poseda
-aces intocmire admirabild ce-i impusese Barbu Katargiu ; §i
deaceea am putea zice c5. tot de atunci nu. mai existA la not
o opozifie conservatoare in adevAratul infeles al cuvantului.

www.dacoromanica.ro
A NGHEL DEMETRES CU 45

Opozifia noastra actuala, multicolor& cum este, nu imiteazii


pe campul luptelor politice nici ordinea severs a Romanilor,
care nu permitea nimAnui sa iasa afar& din §iruri, nici care-
urile batalioanelor lui Napoleon ce inaintau in massa corn-
pactA, aruncand spaima in randurile vrajma§ilor. Barb* no-
§tri de azi din opozifiune se reped, se retrag, se grupeaza §i
iar se desfac, ca o ceatA de Carli§ti din munfii Spaniei. Cand
conservatorii ataca intreaga politica a regimului, junimi§tii
sprijinesc politica externs §i se mulfumesc a face o opozifie
interrnitenta asupra administrafiei interne ; cand grupul lui
Dumitru BrAtianu intra in alianla, Rosetti§tii rAman izolati,
sub pretext ca nu vor sA fuzioneze programul for cu al con-
servatorilor: Unii pastreazA NA cu regele atitudinea cea mai
respectuoasa, pe cand impetuo§ii tineri dela Lupta §1 Epoca,
impacienti de a terming cat mai in graba cu ccolectivitatea»
indrepteazA atacurile for cele mai violente, dar nu cele mai
infelept conduse, contra Capului Statului. Unii se pretind
opozanhi,. dar in acela§ timp primesc a fi numiti deputabi
sub egida guvernului, cu grafiosul concurs al administrafiei.
Fiecare urmeazA la intamplare un plan ce se bate in cap cu
al acelora cu cari pare a simpatiza. Nu vor sA intre cu totii
in disciplina regimentului, pretinzand ca nu recunosc de sta.-
pan decat convingerile §i con§tiinfa lor, pe cand in realitate
o parte din ei cedeazd instinctelor de ca§tig, cad de catva
timp vitelul de our a ajuns idolul catorva din pretin§ii mem-
bri ai opozifiei. AceastA anarhie in randurile opozifiei face
tocmai tAria vrAjma§ilor ei. Avem mai-mai atali capitani cafi
luptiitori. Avem opozanfi impra§tigi in tirailleuri, nu o opo-
zifie organizata in careuri formidabile, supuse unuia §i ace-
luia§ comandant suprem. Orice opozifie care nu e sistematicA
sau, mai bine, sistematizata nu are un drapel. 0 asemenea
opozifie nu face treburile tarii, ci pe ale guvernului. E pito-
resc sa vezi un lagar in care stralucesc toate vestmintele, toate
culorile, dela cele mai aprinse pans la cele mai delicat nu-
anfate; toate armele, dela securea saxond 0'0 la hangiarul
oriental ; tot felul de limbi §i tot felul de temperamente ; dar

www.dacoromanica.ro
46 BARB1T RATARGID

o asemenea armata lipsitA de unitate, °Hat de numeroasA


ar fi, are adesea soarta armatelor lui Dariu §i Xerxes la Ma-
rathon §i Salamina. Opozitiunea militantd care voe§te sA
ajungA la guvern prin forta ei, nu numai prin slAbiciunea
adversarilor ei, trebuie sa-§i is drept deviza versul omeric :
Nu e buns domnia multora ; un singur Domn sa fie. (Iliada, Ti, 204).

Principille sociale B. Katargiu luptase sub toate


guvernele pentru ordine §i legali-
ale lui Barbu Katargiu, tate. El doria progresul din inima,
dar nu un progres desultoriu, ci treptat, intelept, moderat. El
prefers sistemul englez, evolufia, cu desvoltarea normala a
principiilor cuprinse in Conventie §i Regulament, pe cand ad-
versarii sai politici urmau sistemul francez §i revolufia. El nu
voia ca tara sa cazti pe mainile unor oameni cari nu §tiau
din experienfa ce este mecanismul unui stat, cari nu ocupa-
sera nici funcfiune publics importanta, dar cari ardeau de ne-
rabdare de a se sui deodata in varrul scarii sociale. «Voiti
sA vA suiti ? zicea el odatA, adresandu-se catre frunta§ii par-
tidului liberal. Nimeni nu vA opre§te. Dorinta vA e fireascA.
Nu va oprim de a vA sui pe scara slujbelor. Niciodata n'ati
fost opriti nici d-voastrA, nici parinfii d-voastrA. VA rugAm
numai sa calcati mai incet, din treapta in treaptA. Nu voiti a
sari din capul de jos al scarii tocmai la cel de sus §i de
acolo deodata sus pe strasina. Fiind pasul cam mare, ne e
fricA sa nu cadefi, §i, ceeace ar fi mai rau, sa cadefi peste
not ce va privim cu atata placere, §i sa ne rupefi gatul §i
noun §i vouaY. 1).
«La legi not oameni nob>, zicea M. KogAlniceanu la 5 la-
nuarie 1859 in alocufia sa ca deputat al oraplui Foc§atii

1) Conservatorul progresist din 1860, Decemvrie 11, la care colabora


si B. Katargiu, cere dela guvern : 10 sa se fats o lege de admisibilitate
in functii publice atat in ramura judecatoreasca cat si in cea adminis-
trative ; 20 sa se inainteze gradat si nimeni sa nu inceapa de sus, pre-
cum nici dela sfarsit sa fie intors la inceput; 30 destiturile functionarilor
sa fie motivate pe abuz, necapacitate sau neexactitati bine constatate.

www.dacoromanica.ro
ANGEL DEMETRESCII 47

catre Domnul ales in aces zi 1). «Caftan laii inclitrat si juni-


mea inainte», striga C. Boliac in stilul sau energic si colorat2).
Katargiu se punea deacurmezisul acestor maxime fermeca-
toare, din convingerea ca o class care nu avusese pans aci
o vieata publica era incapabila de a apara ea singura niste
interese, pe cari nu le pricepea indestul. El credea ca mem-
brii desfiinlatei aristocralii, ca unii ce ocupasera panA aci
cele mai inalte slujbe ale Statului, intelegeau acest mecanism
mai bine decat noii veniti si erau in stare sA-1 conduca cu
mai multa intelepciune. Desi Conventia le luase privilegiile de
cari se bucurasera panA aci, ti totusi ar fi putut fi folositori
ca ministri, functionari inalti administrativi, agenti ai Orli in
streinatate etc. Neaparat, o aristocratie lenesa, care uzurpa
onorile, in paguba celor capabili, este o nenorocire. Dar o
aristocratie activA si supusA dreptului comun, devotata inte-
reselor publice, este un bine necalculabil pentru o Para. Le
giuitorul intelept este dator sA o utilizeze, iar nu sa o go-
neasca dela afacerile publice cu formule sofistice ca la legi
not trebuie oameni noi. Caci daca vechimea familiei, ser-
viciile si jertfele aduse tarii de dansa nu sunt tinute in sea-
ma ; daca demnitatea caracterului si cuviinta manierelor sunt
combatute ca niste pacate, sau nu gasesc nici o favoare di-
naintea poporului; clack spre a castiga cateva voturi pentru
Camera, un barbat integru trebuie sa se is de gat cu toti
samsarii electorali si sA bea zile Intregi cu batausii mahala-
lelor ; daca declamafia desarta sl lingusirea slugarnicA sunt
singurele mijloace de a castiga increderea alegatorilor, atunci
boierul prefers a se retrage din vieata publicA, precum s'a
retras dela proclamarea Statutului pana la caderea lui Cuza ;
si fiindcA are cu ce trai fsrs sa munceascd, nu se face nici
negustor, nici medic, nici advocat, nici profesor, ci se plimba,
1) Romdnul, 1859, Iarivarie 17.
') Culegere de mai multi articoli publican atilt in streindtate cat ci
In (ard, pag. 172. Ibid. pag. 171: Cei cari au lucrat cu streInit Regu -
lamentul strigau la impunerea lui : .Pentru leg! noi oameni noi l
Acum strigam §I noi tot a§a : (Pentru leg! noi, oameni not Is

www.dacoromanica.ro
48 BARBU RATABGIU

face curte, dA baluri §i serate muzicale sau, ce este §i mai


rau, se duce in streinatate, unde este scutit de umilinta de
a se intalni cu intendentii sai ajun§i oameni importanti, I§i
omoara timpul in petreceri, §i astfel una din cele mai bine-
facatoare forte pentru Stat §i unul din cele mai pretioase ca-
pitaluri intelectuale raman pierdute pentru natiune. Pe de altA
parte, obiceiurile societatii s'au schimbat; boierul nu poate
trAl la tail, ca gentlemanul englez, mai ales in lunile de ger
§i noroiu ; el este nevoit sA caute contactul lumii culte §i de
aceen educatie cu dansul ; prin urmare nu poate aduce un
bine nici macar taranilor de pe mo§ia lui; §i astfel din mem-
bru folositor ce ar putea fi, ajunge o povarA sau cel putin
un individ ce consuma fail a produce.
In orice tarn care are un trecut, se afla o clasA de oameni
a cAror avere §i pozitie socials ii pune mai pre sus de mul-
timea muritorilor. De regulA, in aceasta class se gase§te sau
se poate forma mai u§or barbatul de Stat, capabil de a jertfi
timpul §i averea sa pentru fericirea celorlalti. Mai intai ne-
voile zilnice ale vietii nu-1 stramtoreazA nicidecum sau it preo-
cup mai putin decat pe un negustor, un medic, un advocat,
care trebuie sail ca§tige painea lui §i a familiei sale din munca
zilnicA. Al doilea, chiar aceasta avere ii dA mai multA inde-
pedentA §i prin urmare mai multa demnitate. El poate sA-§i
dea demisiunea dintr'o slujba oricat de inaltA, de IndatA ce
superiorul sau ii dicteaza lucruri contra con§tiintei sau con-
vingerilor sale. Nici pozitia sa socials, nici educatia sa liberalA
nu-i permit sA lingu§eascA pe cei mari sau pe cei mid, cari
sunt tiranii §i plaga societatilor moderne. Pe rand clasele de
sub dansid au de regula ca mobil de capetenie interesul per-
sonal, el este imboldit de orgoliu, care dintre toate sentimen-
tele omene§ti este propriu a se transforms in cele mai inalte
virtuti, cad omul orgolios simte nevoie de a fi respectat, §i,
ca O. ca§tige stima §i considergia semenilor sai, el trebuie
sa le merite.
Deosebit de aceasta, de vom presupune doi indivizi de o
aptitudine fireascA egala, dar din douA clase deosebite, de si-

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMDTRESCU 49

gur cel din clasa intaia este mai propriu decttt plebeul a de-
veni bArbat de Stat, pentruca §tiinta ce se cere in aceastA
specialitate complexA nu este §tiinta din aril §i terfeloage, ci
§tiinta ce se dobande§te din studiul omului concret, al guverne-
lor ce functioneaza, al institutiilor in vieata, al statelor existente,
nu din studiul popoarelor ce au trait odatA §i ale caror urme
§tiintaizbute§te cu multA greutate a le descoperi in manuscriptele
mucezite sau in monumentele mutilate. Aceste cuno§tinte nu
se dGbandesc in atelierul cabinetului sau in slovele moarte
ale cartilor tipArite. Cel ce vrea sa le poseada este dator sa
se puie in contact cu lumea reala, sa, viziteze pe functionarii
inalti, ca sa profite de experienta lor, sa gaseasca un acces
liber la barbatii eminenti, cari au servit sau servesc partida
for zecimi de ani §i din a cAror conversatie is §tiinta vie §i
neapArata cel ce vrea sa invete a carmui un stat. Pentru ca
sa ajungA cineva aici, trebuie sa aibA un nume, o familie,
avere, educatie, distinctiune in maniere §i sA intruneasca o
multime de alte conditiuni ce lipsesc de ordinar plebeului. Un
asemenea om, format din tinerefe la o §coala a§a de solids,
meritA sA fie ascultat asupra chestiunilor de interes public ;
§i dacA se intamplA sa fie inzestrat din fire cu aptitudini su-
perioare, atunci el meritA sa ajunga carmaciul tarii Si este
in stare sa strecoare nava Statului printre stand, fail ss o
izbeascA ; sau sa-i imprime la timp o schinibare de direcfie
care sA o scape de pieire 1).
Dar curentul ce incepea sa se formeze era indreptat tocmai
contra acestei aristrocratii, ciireia Barbu Katargiu voia sA-i
dea un prestigiu Si o auto:itate meritatA. El nu visa o no-
bilime inchisa in caste, ca a Indict vechi sau ca oligarhia ye-
netiana, ci o nobilime accesibilA fiecarei capacitafi, cum este cea
engleza, care cu timpul sa cuprinzA in sanu-i toata inteligenta
romans. InsA leaderii partidului liberal nu voiau clase super-
puse, a§a cum se desvoltaserA ele pe calea istoricA, ci o so-

1) Cf. II Taine, Les origines de la France contemporaine, La Revo-


lution, 1, pag. 188 §i urm.
Barbu Satargiu. Discursuri. 4

www.dacoromanica.ro
1
50 BARBII BATA RGIU

cietate de indivizi juxtapu5i, in care un Kogalniceanu sd albs


acela vot cu nu §tim care cdrciumara de mahala, un fel
de pasta moale, maleabild, din care agitatorii sd facd ce vor
voi. Barbu Katargiu era pentru regimul constitutional, dar in
acela Limp el cere ca dreptul electoral sd fie restrans numai
in cercul celor capabili de a se servi de el, iar nu sd fie its-
latit Wa nici o garantie pe toatd suprafata teritoriului roma.-
nese. El era convins de tristul adevAr ca nu tali locuitorii unui
Stat inteleg interesul general §i ca, spre a ajunge la price-
perea lui, se cere o educatie §i instructie speciald ; cei mai
mai multi dintr'in0 nu tiu ce este un buget ; §i hotiile sau
malversatiunile sAvar§ite asupra Statului nu-i ating de loc.

Statul modern este o creiatiune vasta, cu trebuinte corn-


plexe, variate, pentru a cdror intelegere se cere o minte inaltd
§i o §tiinta superioard. Statele moderne nu se aseamand cu re-
publicile grece§ti din vechime sau cu cele italiene din evul
mediu, unde un ora§ forma adesea un stat. In aceste din
urma, vieata fiind mai mArginitd, ideia de stat mai concrete,
mai-mai fiecare cetacean era in stare sa cunoasca trebuintele
micei sale patrii §i sd dea o solutiune inteleaptd problemelor
politice. Acolo Statul se identifica cu comuna. In statele mo-
derne, cu vasta lor intindere teritoriald, cu multiplicitatea lor
infinity de interese, cu §tiinta §i geniul ce se cer pentru con-
ducerea lor, nu fiecare cetacean este in stare a da un vot lu-
minat §i bine chibzuit. De reguld, cu intinderea dreptului de
vot asupra multimii indiferente pentru afacerile publice, ale-
gAtorii, cond4 de bagheta magicd a administratiei, se pro-
nuntd in favoarea unui candidat pe care nici nu 1-au vazut
nici pand in ziva alegerii, §i care, odata sigur de izbandd, nu
se infati§eazd inaintea lor nici chiar in acel moment solemn.
Tendinta liberalilor era de a impinge tam §i pe Domn cAtre
votul universal, spre a putea introduce in Parlament pe toll
acolitii lor, cari, in acele timpuri de descompunere sociald, in-
cepuserd a rdsdri ca ciupercile pe un gunoiu in putrefactiune.
Cei mai multi din ei erau oameni fara meserie, Mil specia-

www.dacoromanica.ro
ANGHEIL DEMETRESCII 51

litate, dar indrazneti spre a deveni ceva §i nesiitio§i de a


ajunge la deputatie, ba chiar la guvern.
Si cu toate acestea un individ care nu poseda nici un certi-
ficat de onorabilitate sau competinta, care nu are, ca inginerul,
advocatul, medicul, profesorul, o diploma liberata de ni§te au-
toritati recunoscute, departe de a fi o valoare politica, este
pur Si simplu o nulitate. In asemenea condifiuni, un negustor
nu 1-ar priml nici baiat in pravalie, ba poate nici fecior in
casa, cu atat mai mutt cu cat de regula candidafii la depu-
tatie fac parte din tagma oamenilor politici, tagma foarte pufin
sigura intr'o Para WA educafie publics, pentruca cei ce o com-
pun nu sunt todeauna barbatii cei mai one§ti §i mai inde-
pendenfi, ci adesea ni§te limbufi de cafenele §i de raspantii,
cari, respin§i dela ocupafiile private, unde se cere munca §i
onestitate, s'au aruncat intr'o specialitate unde lipsa de scru-
pul §i de rezerva, departe de a fi o slabiciune, este o forfa.
Cele ce se petrec astazi, mai ales dupa ultima revizuire a
constitufiei, ne arata indestul justefa acestor observafiuni. Agi-
tafia de atunci 'i -a atins scopul §i dorinfele de odinioara au de-
venit o realitate. Cat de pe dos au ie§it predicfiunile lui C.
Boliac, care in 1859 scria : «Cu purdalnica asta de Constitufie
are ss se infunde raspunderea scurt. Pas de to mai chiver-
nise§te din slujbe 1 Mai bine un an ministru cu Regulamentul 1),
decat zece ani ministru cu Constitufia !* 2).
«D-1 B. Katargiu se afla pe taramul feudal*, zicea I. Bra-
tianu intr'unul din discursurile sale ; «noi suntem pe taramul
public modern, dreptul social care s'a intins azi in toata Eu-
ropa* 2). Nu discutam daca leaderul conservatorilor se a§eza pe
taramul feudal ; ceeace §tim positiv, este ca taramul sau era
mai anevoie de aparat, pentruca el zicea tuturor : tformati-va,
educati-va*, pe cand adversarii strigau : cn'aveti nevoie de
nimic ; e destul ca suntefi oameni, ca O. va bucurafi de

1) Regulamentul organic.
2 Culegere de mai multi articoli, etc., pag. 191.
8) v. discursul xiV,

www.dacoromanica.ro
52 BARBII RATARGIU

toate bunurile uzurpate de vrajmasii nostri». .De aid o te-


saturA intreagA de fraze deserte, in cari expresiunile de liber-
tate, naliune, popor, constitutie, impilati, boieri, tirani, giubelii,
tradAtori etc., se combinau in deosebite feluri, cu o logics de
ocaziune. Aceste cuvinte tiparite prin ziare si repefite prin in-
truniri publice produceau niste efecte miraculoase asupra unor
auditori ce le ascultau atunci pentru intaia oars. In general,
oamenii admit sau resping teoriile nu dupa adevarurile ce ele
cuprind, ci dupa folosul ce fiecare din ei nadAjueste a trage
din ele. Si fiindcA agitatorii spuneau tuturor ce voiau O. i
creazs cA in sacul celui din urma conscris se Old bastonul
de maresal, cei ce ii ascultau credeau a e vorba de ei. Cei
mai multi, dui:4 ce se ruinara ajutand cu banii for agi-
tafia, inteleserA cA sub toatA aceasta frazeologie mestesugitA
se ascundea interesul personal al celor ce se slujiau de dansii
ca sai exploateze.

In contra acestei tendinte de nivelare sau mai bine contra


acestei tendinte de capAtuire personala, B. Katargiu se lupta
cu o energie, cu a staruintA, cu un talent necunoscut panA
aici in vieata publics a Romanilor..Pe cand adversarii sai po-
litici aruncau numai asupra boierilor rAspunderea situafiei
umilite in care se aflase Para si nesocotiau cu totul puterea
imprejurarilor, el dovedia in frumoasele sale discursuri me-
ritele si drepturile acelorasi boieri la recunostinta poporului
romanesc. Acei boieri cari ajunseserA obiectul atacurilor si in-
sultelor presei liberale, acei islicari si tombatere acoperiserA
Para cu biserici Intr'o epoca de vieata religioasA, intemeiaserA
institufii de binefacere pentru mangaierea celor desmosteniti,
inaintaserA stiintele si literatura nationals, alungaserA ignoranta
pe cat asprimea timpurilor le permisese, stiusera sA imblan-
zeasca furia vrajmasilor tarii si sa-i apere vechile ei drepturi,
adesea cu pericolul viefii lor. Inainte de Divanul ad-hoc §i
mai Inainte de a exists o burghezie romans, boierii, In per-
soana Mitropolitului Lupu, a Banului Brancoveand §i a altor
boieri frunta§i, prezintasera un protest la congresul din Ve-

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRESCIJ 53

rona (1822) pentru restabilirea farii in drepturile ei stramo-


§e§ti pe baza capitulafiilor cu Inalta Poattd. Din acel moment
protestul se repefise in deosebite ocaziuni, atat de boierii din
Valahia, cat §i de cei din Moldova i). De vom rdsfol filele
cronicilor noastre, vom vedea ca ace§ti boieri au adus arii
servicii de acelea a cdror amintire nu se §terge niciodatA ;
Si ca, pe and celelalte strate ale societAfeii nu visau de drep-
turi §i de autonomie, ei singuri se expuneau spre a le do-
bandi. Katargiu recunoa§te ca s'au fAcut multe gre§eli in trecut,
dar nu se puted opri de a ridica puternica sa voce in contra
acelora, can din §tiinfd sau din ne§tiinfA, §tergeau dintr'o sin-
gurd trdsura de condeiu vieafa §i desvoltarea noastrA istoricA
§i fAceau sa inceapA tot binele §i toate virtutile civile dela
clanO.
«Acei bdtrani pe can ii disprefuili, ziced el adresAndu-se
cAtre stAnga, prin intelepciunea §i rabdarea for au tinut lu-
crurile cum au putut, prin mijlocul atator nenorocite incer-
can si cu micile for mijloace, ca sa ne lase drepturile de can
ne bucurAm astAzi. Intre cei ce au fost §i au fAcut ceva §i
intre cei ce fagAduesc §i n'au fAcut nimic, este mare deose-
bire. Cei ce au fost, au fAcut mult rau, dar au fAcut §i mult
bine ; vanturand faptele lor, tot vor ramaned multe grAunfe
din pleavd, ca sA avem ce semana §i sd putem in urmA cu-
lege. Dar, de vom vanturd vorbele pompoase, fagAduielile um-
flate, de can suntem asurziti de cativa ani incoa, vd intreb,
in cuget curat, ce crede(i ca ne-ar ramaned ? Tot ce am puted
agonisi vanturand vantul : un sgomot amdgitor, o gangd de
vorbe inganate, babilonice, neinfelese chiar de cei ce le ro-
stesc. IatA rezultatul. VA mem dar, domnilor, fifi mai mo-,
de§ti in vorbe. Noi avem rAbdare, §i rabdare multd ; va
a§teptam faptele, ca sa putem cunoa§te din ele tine suntefi,
ce voiti §i ce puteti !* 2)

1) C. Boliac. op. cit. pag. 75. Postelnicul Manolachi DrAghici, Istoria


Moldovei pe timp de 500 de ani, 11, pag. 93.
2) v. discursul xV.

www.dacoromanica.ro
54 BARB1J SATARC/III

and glontul unui asasin curml zilele lui Barbu Katargiu,


el era in al 55-lea an al vietii sale; era prin urmare in toata
maturitatea cugetarii §i activitAtii sale politice. In general, la
aceasta varsta, bArbatii dg Stat se afla in plenitudinea vigoarei
lor. Ideile for sunt mai limpezi, experienta §i reflexiunea le-a
dat un capital intelectual considerabil, pasiunile tineretii s'au
potolit, vederile for sunt mai depArtate §i mai sigure. In En-
glitera, la varsta aceasta, barbatul de Stat este considerat copil.
Palmerston muria in varsta de 80 de ani §i amicii sai it plan-
geau ca a murit Inca tank. La noi, firea omeneascA este mai
precoce §i sleirea ei mai repede. Dar aceasta imprejurare nu
impiedica pe B. Katargiu de a se bucura de o virilitate in te-
lectuala completa. Corpul sAu suferia de urmArile unei tine-
reti prodige in placeri, dar admirabila tesatura a creierului
sat' 11 faces apt zeci de ani de aci inainte pentru vieata pu-
blicA. In anii de exuberanta juveni1A, adusese §i el, ca toata
tinerimea timpului, jertfe nenumArate pe altarul Afroditei §i
al Gratiilor, gustase panel §i drojdiile din fermecAtorul pahar
al plAcerilor, pierduse mult timp prin gradini publice §i ba-
luri, in serate §i serenade, in toalete §i distractii. Dar elasti-
citatea acestei naturi fericite §tia sa treaca cu o inlesnire sur-
prinzatoare dela un gen de vieata la altul diametralmente opus.
In mijlocul acestor distractii lubrice, el pAstra toatA frescheta
tineretii, toatA puterea de a gandi a maturitatii §i toatA ge-
nerozitatea inimilor nobile. De§i inteligentA superioarA §i prim-
ministru, el nu lua fata de sopa sa acel aer de suficientA din
nenorocire inerent- pozitiunilor inalte, §i adesea on se consults
cu dansa in chestiuni de o importanta realA. Ca marele Fox,
care, de cafe oil medita vreo reforms, cAuta sA cunoasca pA-
rerea celui mai marginit dintre deputati, Barbu Katargiu se
consults adesea cu sopa sa, cAci, zicea el, spiritul fin §i practic
al femeiei vede in multe Iucruri mai bine decat multi barbati
inteligenti. Este adevarat ca femeile formasera unul din obiec-
tele sale de predilecfie, dar aceasta inclinare nu degenera
niciodatA in slAbiciune §i nu-I expunea la gre§eli de acelea ce
oamenii politici datoresc cate °data sexului frumos. Urbani-

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRESCU 55

tatea manierelor sale si prevenienta sa cAtre bArbatil marcanfi


ai epocei, ca Manolaki Costaki, M. Kogalniceanu, Anastasie
Panu, stabilisers intre el si dansii raporturi de stima reciproc5.
Fantazia ce transpirA in cateva din discursurile sale era la
dansul numai interrnitenta si numai acolo unde ea este nea-
pAratA ; din contra, ratiunea rece in chestiunile de finanfe, de
administrafie, de organizafie, este calitatea sa predomnitoare,
pretutindeni unde argumentafia stricta este de rigoare. Fi-
reste, nu putem cere ca o naturd militants ca a lui sa pas-
treze intacta acea obiectivitate de care se vorbeste in carp si
care nu exists mai nicidecum in stiintele sociologice. Barbu
Katargiu era o nature pasionata, caci, precum zice Mommsen '),
nu exists genialitate farA pasiune. Dar aceasta nu era pasiunea
spiritelor inguste, acea pizma rautacioasA care cauta a nimici
cu once pref pe cei ce i se impotrivesc; ci pasiunea artis-
tului, acea scanteie electrica ce dA prima comofiune apara-
tului nostru psihologic t imprumuta cugetarilor i simti-
mintelor noastre culoare si vieata. Admirabila sa intocmire su-
fleteascA i educafia facuserA dintr'insul nu numai un orator,
ci Si un bArbat de stat. Conservator convins i luminat, el nu
era ca Metternich si Nesselrode dintre acei conservatori in-
transigenti, cari 'Imam stafionari, pe cand lumea merge inainte.
FArA sa inceteze de a fi consecinte, el face& concesiuni libe-
rale timpului situ, Si fara sa respinga exigentele legitime si
progresele reale ale timpului, el voia ca miscarea cAtre viitor
ss respecte bunurile trecutului. Cand Europa ne impuse Con-
ventia, el o primi cu toate dispozifiile ei, din cari voia se face
haza desvoltArii noastre ulterioare. El nu era vrajmasul re-
formelor moderate, infelepte, oportune ; dar era adversarul ne-
impacat at oricArei inovafiuni intempestive, desultorii, violente,
cAci stia ca poporul ce trece nepregatit dela o stare politica
primitivA la o libertate garantata numai pe hartie este osandit
a cidea mai curand sau mai tarziu intr'o tiranie sigurA, si,
precum zice o maxima veche francezA, par requierre de trop

1) ROmische Geschichte, iii, 462.

www.dacoromanica.ro
56 BARBI' KATARGIU

grande franchise et liberte chet-on en trop grand servage1).


Legalitatea §i ordinea erau idolii sai. Libertatea presei chiar,
intr'un timp cand guvernul reprezentativ era la not Inca in
fa§a, fusese sub ministerul sail cu mult mai reala decat sub
alte ministere pretinse liberale, Si este §tiut ca el a revocat
orgonanfa contra presei promulgate sub cabinetul lui N. Cret-
zulescu la 4 Octomvrie 1859. Ca ministru, el nu se condu-
ces de teoriile cuprinse In carfile streine, ci de situafia reala §i
de trebuinfele suntite ale trail sale. Deaceea el nu introduces
nici o reforms pe baza unor articule de ziare, ai caror re-
dactori voiau sA ajunga deodatA la drepturile omului abstract.
Ideile agrare ale Afars de chestiunea ruralA, unde s'a
lui Barbu Katargiu. impotrivit pana in ultimul moment al
.
viefii sale, pretutindeni el se arata con-
ciliant, gata a sacrifice trebuinfelor timpului, nefinand seams
de strigatele descreierate ale demagogilor. i de vom examine
mai de aproape modul sat' de a argument& contra legii
agrare, a§a cum o propuneau M. Kogalniceanu §i amicii sai,
poate cA nu vom gAsi nici chiar azi cu totul absurda ideia lui
Katargiu. Proletariatul agricol nu exist& pe atunci §i impre-
jurarea a din 356.000 de familii agricole 87.000, adica a patra
parte din totalul populafiei rurale, era compusA din proprietari
mici numifi mosneni 2), dovede§te a Romania nu se afla in
aceea§ situ atie ca Prusia dupA bAtAlia dela Iena. Faptul este cA
improprietarirea nu fusese cerutA, nici trebuinfa ei simtitA de
majoritatea faranilor. Cum ca lucrul este a§a, s'a vAzut din im-
prejurarea ca multi farani §i-au vandut mo§iile dobandite prin
legea ruralA ; §i acest exemplu s'ar fi intins pe o scars cu
mull mai vasta, dace guvernul n'ar fi facut in urmA o lege
de inalienabilitate. Este u§or sä decretezi intr'o buns dimi-
neata libertatea §i improprietarirea a douA milioane de locui-
tori ; greutatea este sA formezi un popor capabil de a le me-

11 Alexis de Tocqueville, L'ancien regime et la Revolution, pag. 212.


2) B. K. (Barbu Katargiu), Inca cateva idel asupra proprietafii in Prin-
cipatele-Unite, 1860, pag. 5.

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRESCII 57

rita §i apAra. Precum zice marele Gcethe, numai acela i§i


merits libertatea §i vie*. care §tie sA le cucereascA zi cu zi 1).
Mai presus de toate, taranul simfia nevoie de o administrafie
onesta, vis care nu s'a realizat 'Ana astAzi §i de a carui 1M-
plinire el este acum mai departe decal oricand.
De altmintrelea B. Katargiu prima improprietArirea f Ara-
nilor pe mo§iile manAstire§ti §i pe ale Statului, ca primA in-
cercare. Ca sA ne convingem de aceasta, e destul sA repro-
ducem cateva pasaje din scrierea lui asupra proprietkii. lath
ce citim intr'insa:
cProprietAtile manastire§ti §i prin urmare semi-publice, Bind in numar
de 1205 din 3611 proprietAti marl, fare a vorbi de domeniile proprii ale
Statului, toatA populatia agricola a Romaniei ar putea gAsi loc numai pe
aceste proprietati publice.
cGuvernul sA Incerce a pune la dispozitia tuturor tAranilor part! de
pamant cu preturi cuviincioase. Si pentru ce oare n'ar face-o cu curaj,
In calitatea sa de epitrop al bunurilor ecleziastice, devremece se pre-
tinde a aceasta operatie ar fi cu totul in avantajul proprietAtii ? bar
dacA nu ar putea ajunge aceste bunuri semipublice, guvernul sail creieze
un capital insemnat din fondurile Cases Centrale sau dintr'un imprumut,
§i sa se InfAti§eze pe urmA cu punga plina la licitatiile publice, unde
atatea proprietAti private se vend din nenorocire pe nimic, spre ruinarea
posesorilor for ; sa face chiar un apel la toti proprietarii can ar vol sA
vanza sau proprietAti intregi sau 04 dintr'tnsele, §i-i fagaduim ea nu
va avea mare nevoie de a gAsi sA feel asemenea cumparari.
ePamtinturile cumparate, Impartite in urmA §i puse la dispozitia tare-
nilor, fie chiar cu preturi moderate, ar aduce guvernului, osebit de rezul-
tatele sociale §i politice cart se spera a se dobandi, Wand pe tarani
proprietarl, ar aduce, zicem, guvernului Inca §i foloase materiale ; §i
prin urmare ar creia un izvor nou §i negteptat de bogatie pentru finan-
tele tArii noastre.
cDin aceasta operatie ar rezulta una din aceste trei imprejurAri : sau
eft proprietarii, vAzandu-se amenintati de a pierde pe toti sAtenii can lo-

1) Faust, partea it-a. in acelq sens se exprimA Bluntschli (La politique,


pag. 385) : tAdevAratul liberal nu are incredere In libertAtile coctroyate».
El se Increde numai in libertatea Innascuta §i dobandita prin muncA §i
strAdanie. El simte ca libertatea crege cu educatia §i exercitiul ji ea 41
are gradele ei legitime).

www.dacoromanica.ro
58 BARBU KATARG1U

cuesc ¢1 cultivA pamantul lor, s'ar grab' a urma exemplul guvernulul,


dand §i ei taranilor pamant pe proprietatea lor, sau ar cAdea pretul chi-
riei pamantului, sau in sfar0t tAranul, preferind sA continue a ft aren-
da§, deck a deveni proprietar, n'ar raspunde Ia apelul guvernulul gi ar
dovedi astfel Inca °data $i in chipul cel mai invederat §1 netAgAduit ca
presupunerea tutulor acelora, cart au vorbit in favoarea inbucAtirii pa-
mantului §i in contra abuzurilcr proprietarilor celor mars, este nula si
fara temeito 1).
*In cele din urma sA ne incliipuim pentru un moment ca toate aceste
greutati s'ar putea inlatura §1 ra ImpArteala s'ar putea face In chipul cel
mai drept, cel mai cuviincios ¢1 cu multumirea tuturor. Cat timp Ursa
aceasta impartire va ramanea astfel cum s'a fAcut ? Se va oprl unul din
ace0i noi proprietari de a vinde pAmantul sau la altul, §I acesta de a-I
cumpara dela aceli precum §i dela un al dolma 0 dela un al treilea, §i
prin urmare de a deveni mare proprietar, pe cand vanzatorii ar ramanea
iarA0 fArA proprietate ? Si cei zece copii at vreunula din ace§ti pro-
prietari ce s'ar face ? Si .toatA populatia noun, care numai dupa douA
generatii ar ajunge sa fie considerabila, ce s'ar face ? SA imparta nemar-
ginit particica strAmoglor sat sau sa se iupuna proprietarii cei marl,
yacht §i noi, la a doua inpartealA ?
Singurul mijloc de a tamat.ui acest neajuns ar fi introducerea majo-
ratului 2) Dar oare s'ar putea introduce Ia noi fara pericul aceasta lege
nedreapta, dupa pArerea noastra, neobipuita in Cara noastra, ¢1 atat de
contrarie naravurilor ¢1 datinelor noastre ?, 8)

81 concluzia acestei brosuri remarcabile este urmatoarea :


lAceia car' s'au incercat a impune lumil ratacirile lor n'au adus decat
rasturnari inspaimantatoare, n'au lasat decat ruine §i niizerie generala in
urma-le..... Nu este dat omului a regula arbitrarice§te, prin legile sale
marginite §i imperfecte, tesatura atata de intinsA §i atata de complicate
a intereselor omenirit.
Singurul regulator al acestei nemarglnite mnini este vointa liberA,
protejatit de leg' Intelepte contra arbitrariului 0 a violentei' 4).

Deosebit de aceasta brosura, B. Katargiu a mai publicat


una in 1859 sub titlul Proprietatea in Principatele Moldo-
romane, uncle tonul sau violent denote incordarea spiritelor

1) Ined eateva idei aaupra proprietettii in Prineipatele Unite, peg. 23 vi urm.


2) Certif.& twain vase and de d-1 P. P. Carp.
8) Inert cdteva euvinte eta., peg. 29.
4) ibid., peg. 3L

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRESCII 59

din aced epoca. In aceasta brosura, vorbind de inimicii sai


politici, el le arunca aceasta diatriba profetica :
cActivitatea for e mare §i mijloacele for nenumarate ; ei se imbraca cu
tot felul de vestminte, se impodobesc cu toate culorile ; in sfar§it, asemenea
vechiului Proteu, ii vedem ca ni se arata sub feluri de forme, sub feluri
de infati§ari : aci ei 'au poza mare,* de apostoli ai dreptatii §i ai
libertatii ; alts data, sub un caracter mai smerit, yin sa ne incredinteze
ca ei sunt cei mai infocati aparatori ai proprietatii
cA for patrie e tot locul unde urla anarhia, a for lege e rascoala,
credinta for minciuna, cugetul for e punga §1 al for frate luda).
Ca orator, Katargiu este impro-
Barbu Katargiu ca orator. vizatorul prin excelenfa. Superio-
ritatea lui asupra celorlalfi oratori romani vine de acolo ca
el este totdeauna in situatiune. Multe discursuri bine pro -
nunfate in parlamentul nostru se pot recita tot ass de bine
intr'un salon sau intr'o Academie, fail ca pentru aceasta sa
para mai slabe. Ale lui Katargiu nu sunt la locul for deck
in momentul si pentru publicul dinaintea caruia au fost ros-
tite. Poate ca multe din ele par astazi neingrijite; dar tocmai
acest defect le ,ridica. in ochii auditorilor si le faced. naturale.
Contimporanii ramaneau surprinsi si incantati lnaintea ace-
stei inlesniri minunate, cu care el ataca fara pregatire cele
mai anevoioase probleme de Stat. Discursurile lui Katargiu,
dela cele mai frumoase pans la cele mai neinsemnate, sunt
numai realitate si intuitiune. Nici o digresiune cu scop de a-si
pune in relief stilt*, nici un abuz de erudifiune nu vine sa
Ingreuneze mersul repede si viu at argumentatiei sale. Discursul
se naste in momentul desbaterii, intr'un mod firesc si fara nici o
durere. Oratorul se ridica nu pentru ca sa facd paradd de o eru-
difiune intempestiva si inoportuna, ci ca sä motiveze un vot sau
sa provoace o rezolutiune. Fraza Ii este indiferenta ; ceeace-1
ingrijeste mai pre sus de toate e nexul logic al ideilor.
Daca perioadele sale sunt cate&lata perfecte, aceasta este o
intamplare. In general, nici unul din discursurile sale nu tra-
deaza pe frazeologul preocupat de intocmirea armonica a pro -
pozifiunilor sau pe pedantul care pretueste un argument dupd

www.dacoromanica.ro
60 BARER RATARGIU

funtii de lumanari cari au reclamat stilizarea lui. Katargiu nu


compunea discursurile in therea cabinetului, departand fa-
milia dimprejurul ski §i supuinduli gesturile de elect la con-
trolul oglinzii, Nepasator de furtunile ce va provoca, el vorbia
de regula din banca §i nu se urca pe tribuna decat numai
atunci cand solemnitatea momentului reclama aceasta impe-
rios 1). Temperamentul sau militant nu-i permitea sa piarzs
timpul in exordii indelungate sau in preludii captioase pentru
ca§tigarea bunelor gratii ale auditoriului. Autoritatea §i creditul
sau erau destul de intemeiate, ca sa mai simfa nevoia de
ali face reclame superflue ; onestitatea sa era prea necon-
testata, ca sa fie dator a asigura pe cei ce-I ascultau despre
sinceritatea intentiilor sale ; valoarea sa politica era indestul
de recunoscuta, ca auditorii sa-i refuze o atentiune pe care
atati in§i o solicits in de§ert. Deaceea el intra dela inceput
in inima chestiunii, fall introduceri obositoare §i Mfg proemii
netrebuincioase. Vocea sa, sonora §i puternica in cursul vorbirii,
se cobora la inceput la ni§te note surde, mai-mai confuze,
asemenea acelor murmure nabu§ite din atmosfera ce preves-
tesc furtuna. Putin cate putin licariau scanteile elocintei,
acordurile deveniau din ce in ce mai pline, ideile §i simti-
mintele se ridicau .la diapazonul ce convenia naturii sale pa-
sionate, ochii sal straluciau de u flacara neobi§nuita, gesturile
sale luau o fizionomie din ce in ce mai impetuoasa §i, in
mijlocul tacerii generale, unde din accentele lui produceau
efectele trasnetului. Vocea lui nu avea aces mladiere eleganta
nici acel timbru teatral, care face farmecul dictiunii d-lui Ni-
colae lonescu ; 2) ea nu seduces ,se impunea ; nu §tia sa se mo-
duleze cu aces grape mai-mai feminina ce admiram Ia unii
din oratorii noWi ; ea era numai energie §i autoritate ; ple-
cand dela notele cele mai de jos, ea se WO necontenit pans
1) (}Stitt CA am obiceiul de a ma sui foarte rar la aceasta tribunA.
In acest moment insa, am simlit trebuinta mai mult decAt oricAnd de
a ma a§eza In fate natiuniip zicei el intr'unul din discursurile sale.
2) Profesor de istorie la Universitatea din Bucure§ti §i orator vestit pe
la 1880, dar uitat apoi (P. V. 11.).

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMETRESCIJ 61

la accentele cele mai ridicate ; si vibrafiunile ei singulare se


comunicau fara greutate in inimile auditorilor. Da, Katargiu
datora o mare parte din succesele sale acelei voci patrunza-
toare si sonore, care strabatea pana in colfurile cele mai in-
fundate ale Adunarii si umplea usor urechile auditorilor ; acelor
accente mandre, mai-mai arogante, dar cu toate acestea pline
de urbanitate, cari dau adversarilor sai desfideri fara raspuns;
acelor gesturi violente cari cu cat erau mai nepregatite, cu
atat comunicau mai multi vieata gandirilor si simtimintelor lui.
Un asemenea om cu asemenea calitafi nu putea O. nu pro-
puca entuziasmul cel mai adevarat chiar in inimile celor ce
nu impartasiau modul lui de a vedea in politica. Trebuie insa
sa recunoastem ca era in atmosfera noastra politica de atunci
ceva care predispunea pentru entuziasm si ca reprezentantii
nafiunii, Intre cari figura alaturi cu frafii Golesti, BrAtienii si
C. A. Rosetti, Principele tirbei, Principele Bibescu, Princi-
pele Brancoveanu si alte notabilitati ale tarii, erau capabili de
a se ridica in sfera intereselor publice, de a uita pe ale for
proproprii, ba chiar de a be jertfi, de indata ce ele veniau in
coliziune cu interesele generale. Pe atunci nu se cunosteau
inca expresiile de ucumulard» si ugheseftar*, cari au imbogatit
in anii din urmA vocabularul nostru politic. Cat suntem de
departe de acele timpuri sub punctul de vedere al entuzias-
mului si al dezinteresarii I Astazi reprezentantii poporului sunt
oameni de treburi $i trebsoare, membri in consiliile de admi-
nistratie ale deosebiteior asezaminte puse sub ferula guvernu-
lui, cumularzi fara credinte1) si fart principii, cei mai multi
rosi de lepra materialismului politic, inchinatori ai vifelului
de aur, cari, dud se umfla ca munfii, nasc, precum zice poe-
tul, un soarece de ras. Ca sa conducd cineva niste Adunari
compuse din indivizi fara principii, nu are nevoie de multi
1) Romdnul din 1b59 Fevruarle 17 pag. 78, acuzA pe conservatori a
au cite doua functii, iar lui B. Katargiu li imputa ca este ministru de
finante O. Vice-Pre§edinte al AdunArii. Nu §tia redactorul acelui ziar a
vor veni timpuri and 5 slulbe vor fi termenul de mijlpc al f avoritilor
guvernului,

www.dacoromanica.ro
62 BARBII KATARGIII

capacitate : lipsa de moralitate politica este de ajuns. Oricat


am Fi insd de severi cAtre regimul vechilor boieri, nu putem
tagadui celor mai multi dintein§ii patriotismul, dezinteresarea
§i mandria caracterului. Chiar in vremea Ob§te§tii Adundri,
sub Alexandru Ghica, se gasiau deputati dintre boieri cari
apostrofau pe minigri sau infierau purtarea for cu expresiile
cele mai energice. Asa vestitul lancu Filipescu striga cAtre un
ministru in plind sedintd : gar trebui sd to sugrume cinevd
cu cordonul ro§ ce ti-a atarnat Rusia de gat 1* 1) Astazi par-
lamentarismul a tdiat nervii elocintei noastre §i oratorii ac-
tuali se multumesc cu invective de bon ton.
Dela 1834, adica de cand s'au ardtat primele inceputuri
de vieata parlamentard la noi, panel astAzi, nimeni intre Ro-
mani n'a fost inzestrat intr'un grad mai inalt decdt B. Ka-
targiu cu darul de a mi§ca inimile prin vorbd : nici A. Panu,
care mai mutt recita discursurile sale decdt le improviza ; nici
I. BrAtianu ale cdrui discursuri, pe langA o limbd putin ro-
maneascd, acuzA lipsa de coherenta §i de nex logic in idei ;
nici M. KogAlniceanu, care adesea pare prolix §i cate °data
pedant, cu toate mi§cdrile sale de o elocintd grandioasd ; nici
Nicolae Ionescu, a cdrui frazd admirabil tesuta §i dictiune
mdiastrd nu duc totdeauna la o concluzie inevitabild ; nici G.
Costaforu, care cu tot spiritul §i verva sa nesecata, ramaned
tot advocat, del causeur charmant ; nici V. Boerescu, care aved
multd volubilitate in vorbire, dar putini nervi §i mu§chi ; nici
atati corifei ai tribunei noastre, cari fac un contrast izbitor
cu multimea afond sau galagioasa din parlamentul nostru.
Deosebit de frazd §i argumentatie, actiunea lui B. Katargiu
avea in sine ceva din actiunea lui Mirabeau, precum judecd
unul din cei mai de aproape §i mai inteligenti cunoscatori
ai lui 2). Era destul sd ceard el cuvantul,. pentru ca, in mij-
locul §edintei celei mai sgomotoase, lini§tea sd se restabileascd.
and B. Katargiu se uita la tribund §i-§i arunci privirea sa

1) Vaillant, La Romanie, u, 392.


2) George Linche in scrisoarea sa cAtre d-na Katargiu.

www.dacoromanica.ro
ANGHEL DEMLTRESCII 6:.1

plofunda peste bAncile deputatilor, o Were religioasd dom-


nia in Adunare ; cand i§i aducea mana prin par spre a-I grd-
mddi cAtre pdrtile temporale ; cand, cu o dexteritate surprin-
zdtoare, manttia monoclul, care ii da o infAti§are singulard ;
cand ochii sai plini de foc incepeau a scdpAra schantei a
§i a fascina privirile auditorilor, sau cand, luand un aer mai
insolent, iii infigea mana in umdrul vestei §i ardta Adunarii
numai profilul figurii sale demoniace, un fior pdtrundea pe
deputati. Din acest moment el devenia despotul tribunei ; o
intrerupere imprudenta sau chiar bine pusA din partea unui
ad versar, departe de a-I desconcentra §i de a-I face sd-§i piarza
echilibrul, era un nou nutriment pentru verva sa nesecata ;
pieptul WI se dilata, talia sa mica, vAzutd prin lentila elo-
cinfei, lua ni§te proportii uria§e, iar vocea lui puternicd ar fi
fort in stare sd desfidd orice furtund parlamentard. Atunci el
nu mai era omul ce priviai cu cateva minute mai inainte. Era
o adevaratd transfigurafiune. Cand se aria in opozitie, ata-
cuiile sale contra guvernului, din ce in ce mai aspre, mai
violente, nApustirile sale din ce in ce mai impetuoase, amu-
fiau pe titular ii departamentelor sau ii tintuiau pe banca mi-
nisteriald. Ca Hector ce respingea pe Ahei pand la rordbiile
for §i cerea fade sd le aprinzA, spre a le taia mice retragere,
Katargiu nu se multumia sd invingd pe adversarul sau, ci
tragea inprejurul lui un sistem de circumvolutiudi, cari it si-
Iiau sa se dea Prins. Temperamentul sau nervos §i hotilrit
nu 1 lAsau sa se opreascA la jumatatea drumului sau la cativa
pa§i de Pinta strAcluintelor lui.
Majoritatea pe care Katargiu o conduse dela 1859 mai-mai
fard intrerupere pand in momentul morfii sale, i se supunea
nu numai din convingere, ci §i in mod automatic, dupd ac-
cesele acestui maniac dinaintea caruia trebuia sA se piece pri-
ce vointA, sA se sfarame orice teorie. Ca membru al opozifiei,
el §tia sa grupeze imprejurul lui deosebitele fractiuni nemul-
fumite §i sA insemneze de mai 'nainte fiecaruia postul ce tre-
buia sd apere §i punctul 'ce trebuia sd atace. Pe cand alfii
executau pArtile mai upare ale planului de campanie, el

www.dacoromanica.ro
64 BARBII KATARGIII

pastry pentru sine locul cel mai primejdios, dar in acela§ timp
si cel mai onorabil. OdatA lupta inceputa, el se nApustia asu-
pra celui mai dibaciu din generalii armatei vrdjmase, ii da
tot felul de lovituri, it apuca la strans si nu-i da drumul din
clestele mainilor sale decat dupd ce-1 sleia de putere si de
vieata. Numai cei ce 1-au vAzut la aceasta prof* pot povesti
cu compete* si descrie cu fidelitate rolul lui B. Katargiu in
aceste lupte de giganti.

Citind astAzi discursurile lui B. Katargiu, dupd un interval


de 24 de ani si mai bine, nu mai simtim nimic din acei fiori
ce cuprindeau pe contimporanii lui. Aced ardoare militants,
acel suflet care le strAbatea, acea vie* extraordinary ce le
comunica vocea si gestul lui, sunt moarte pentru noi. Ca o
amford plina de o licoare divind, dar descoperita din incuria
sau imprudenta oamenilor, ele au pierdut acel parfum de am-
brozie, care le fAceA vrednice de masa zeilor. In multe pri-
vinte, oratorul se aseamAnA cu un actor ; ca si acestuia din
urmd, lui nu-i este dat a trece intreg la posteritate ; cea mai
bund parte din el se pierde, fArd ca naratiunile celor ce 1-au
gustat O. fie in stare a inlocui sensatiunea ochiului si urechii,
aceste cloud parti paradisiace prin cari omul intrA in regiu-
nile artei dramatice si ale elocintei. Un Quintus Roscius, un
Talma, un Kean erau sublimi pe scena ridicata pentru dansii ;
coboriti in randurile oamenilor, ei nu mai au nimic din ceea-
ce-i faced asa de marl inaintea noastra. Cel ce aleargd la no-
tele stenografului ca sa judece valoarea si efectul unui dis-
curs, merge ca Menippos in iad sa judece frumusetea Elenei
si a lui Narcis dupd oasele informe ce zAceau intr'un colt al
Tartarului. Niste petale vestejite si descolorate nu pot tined
locul acelor flori, ale caror fete de altA data ne desratau pri-
virile si al caror miros ne umplea simturile de o desmierdare
cereascd. Stenograful omoard pe adevaratul orator ; iata de
ce oratorul trebuie sa disuadeze, ba chiar sa Impiedice pe cei
ce vor sa apuce vorbele lui. Ambitiunea de a se vedea re
produ§i trebuie lasata pe seama acelor negustori de vorbe,

www.dacoromanica.ro
ANGHBL DEMETRESCU 65

pentru cari reclama este totul. Adevarata elocinfa sta in vieafa


discursului, nu in cuvintele moarte trecute in corpul Moni-
torului Oficial.
Ce fel ? Din atatea comori nepretuite ce formau apanaju
acestei naturi extraordinare, nu va ramanea nici o urma, care
sa puns pe urma§i pe cale de a ghici macar o parte dintr'o
zestre ass de bogata ?
Ei bine I pentru B. Katargiu va ramanea gloria de a fi pans
acum cel dintaiu orator roman 1) Si atata e destul pentru
un suflet nesafios de slava ca al lui. Va ramanea dela dan-
sul mult timp amintirea unui caracter statornic in principii,
nestramutat in voinfa, neclintit in hotarire, nesfios de moartea
ce insu§i i§i pregatia ; va ramanea amintirea transmisa din
tats in fiu de catre cei ce 1-au cunoscut personal ca era .un
amic devotat, un camarad afabil, plin de prevenienfa §i gata
a sari in ajutorul prietenilor ; mai pre sus de toate insa el
era un mare cetacean, patriot, integru, incoruptibil, indiferent
pentru popularitatea de ulifa §i nesimfitor in fafa insinuarilor
Curfii. Numai amorul de -fart i-a putut dicta aces apof-
tegema celebra, care formeaza deviza sa politica §i pe care
afar' pigmei au repefit-o tlupA dansul fara caldura §i fara
adevar :
Totul pentru fara, nimic pentru not I"
In sfar§it vor ramanea dela dansul cateva discursuri mai bine
pastrate, cari, de§1 lipsite de acfiunea lui fenomenala, vor putea
da o ideie slabA de aces elocinfa grandioasa, plina de imagini
mar* §i de gandiri Mahe. Ca unii sau alfii nu vor aproba acele
cugetari, ce ne pass? Arta in infelesul ei cel mai ideal nu are
a face cu preferinfele politice ale cutarui sau cutarui individ ;
ea planeazA peste gusturile noastre §i prive§te cu o maies-
tate neturburata dincolo de slabiciunile noastre lume§ti. Dela
moartea lui Katargiu, nu s'a pronunfat in sala Parlamentului
1) In §edinta dela 9 Fevruarie 1663, M. Kogalniceanu zise : (Barbu
Katargiu, acel barbat pe care-1 plange aceasta tribuna, cad a pierdut pe
cel dintaiu orator al ei).
BarbuCatargiu. Discuranri. 6

www.dacoromanica.ro
66 BARk1U HATARG111

nostril un discurs care sa fie in stare a finea piept cu urrna-


torul fragment dintr'un discurs al lui :
iSa intrebam pe meseriapii de tot felul de industrii pi pe comercianti
in genere, sa-i intrebam unde pi cand stau mai bine in trebile lor ?
Cand &Mese Intr'un Stat unde se eta averi acumu'ate pi in nipte
vremuri de linipte, de incredere pi de multumire, incat acele averi sa
ceara a se schimba cat mai mult pi mai des in lucru, marfa, lux, baluri,
mese pi destatari, sau cand vietuesc intro societate saraca, in niste
vremuri de temere si neincredere, and cei cu avere nici cumpara, nici
cladesc, nici se desfateaza, ci din contra fiecare isi incuie averea cu mai
multe lacate, cand bogatul, cu alte cuvinte, ipi pastreaza marfa sa,
aurul sau argintul, pi and meseriasul pi negutatorul e silit si el a-5i Os-
Ira pe seamali lucrul sau marfa lui, and, in sfarpit, acel schimb de
trebuinte si de servicii reciproce, aces circulatie de avert sub diferite
forme ce alimenteaza vieata societatilor ince eaza sau se marginepte ? Sa-i
Intrebarn pe acesti industriapi si comercianti ; el ne vor spune acest se-
cret in dota cuvinte mai bine decat volume intregi de disertatii.
4i de ce sa ne ducem mai departe ? Vieata Bucurestilor e ad. SA o
intrebam pe ea cand se simtia mai bine. Anii trecuti, and averile cres-
teau pi circulau cu Inlesnire, sau de vreo trei ani incoace 1), de cand
imprejurarile vremii au micsorat averile, au insuflat neodihna, prin ur-
mare au imputinat cheltuielile, au stavilit circulatia, au nabusit creditul ?
Raspunsul for ne va face sa pricepem la ce sluje0e bogatul, la ce ser-
vesc averile pastrate pi gramadite. Raspunsul for ne va arata ca marile
capitaluri sunt in societate ceeace raurile, garlele, lacurile, mArile sunt
in natura. Ele se impraptie ca aburii apelor in rota si ploaie, si merg
de fructifica pans la cele mai depe urma particele ale societatii, asa
precum roua pi ploaia fructifica toata fata pamantului pe care o adapa
pi racoresc.
Cei ce cred din potiiva, cei ce tagaduesc aceste adevaruri netaga-
duite, neschimbate, vepnice, comit o eroare tascuta dintealta eroare.
gin adevar, toti aceia ce nu s'au gandit mai adanc la misterioasa che-
mare a omenirii, se preocupa mai mult de individ, decat de totul ei.
Aceptia iau pe individ drept o fiinta desavarsita, pe cand el este numai
un madular, o mica particica din acest corp colectiv. Dumnezeu, lehova,
Buda, Natura, numiti-I cum it veti numi, Creiatorul omului in starlit,
sau mai bine zicand at totului vazur si nevazur, creind pe om nu pen-
tru el insusi, ci pentru societatea in care el II destina sa traeasca, a aflat
de trebuinta, in a sa tainica pi nemarginita intelepciune, de a creia oa.
meni-capete cars sa gandeasca, oameni-brate cars sa lucreze, oameni-

1) Acest discurs a lost tinut In 1860.

www.dacoromanica.ro
ANGIIEL DEMETRESCU 67

picioare cart sa alerge etc... ;i cu acestea sa alcatueasca aces piramida


umana, a caret baza incepe dela cel depe urma muncitor ;i al caret
varf e format din acele genii ce o lumineaza ca ni;te fare ;i par'ca se
inalta Oa la Dumnezeire, ca sa se sfatueasca cu dansa. De n'ar fi age,
va intreb de ce aces osebire intre capacitatile individuale ? de ce aces
varietate de aptitudini, pe care n'o Intalnim la nici unele din celelalte
vietuitoare ?
tEi bine ! adevarul na este, ;i el ni se arata mai ales in aces tesa-
tura de trebuinte ;1 de capacitati felurite, can se leagii, age de strans
intre ele.
tPuterea, dibacia, agerimea trupeasca, agerirnea intelectuala, geniul
inventiei, geniul perfecttei, toate sa leaga impreuna si fiecare din ele se
sprijina g sprijine;te pe cealalta, ;i din toate acestea se naste progresul,
averea, bogatia, cauza ;i efectul, alfa 0 omega at tuturor stradaniilor
omului. Rolul averii nu este mai mic decal at celorlalte capacitati ; nu ;
caci, fara ea, cine ar rasplAti pe cel ce-0 darapana puterile trupului prin-
tr'o munca ostenitoare, pe cel cell consume vieata In chibzuiri adanci,
in descoperiri ;i inventii inalte ;i atat de folositoare omenirii? Cine ar
rasplati, zic, pe cel depe urma muncitor ;I pe cel mai mare inventator ?
ISA Incetam dar de a hull pe bogati, 0 mai cu seams de a tangui,
cu cuvant ;i WA cuvant, clasele de jos ale societatii. Cu aceasta nu fa-
cem decat a le descuraja ;i a le inrautati. Insufland lenea, invidia, nu
dam oamenilor, fiti incredintati, mijloace not ;1 bune de bogatie 0
de fericire ; din contra, le pregatim mizeria ;i ticalo0a.
4 Fam ilia omeneasca se afla de veci in lupta cu natura. Greutatile vietii
sale, sporite din ce in ce mai mutt de trebuintele not ale civilizatiei, o
silesc a cauta sa smulga din zi in zi mai multe mijloace not de exis-
tenta din adancurile misterioase, in cart ele stau ascunse. Dar in aceasta
campanie, ca in aceea a unei adevarate o;dri, nu putem cere ca toti ba
fie biruitori, toti norociti, toti marl, ;i ca nimeni sa nu cads pe campul
de rasboiu sau sa nu ramaie in urma. i oare, cand intr'o adevarata
ogtire am vedea pe un soldat obosit leganandu-se ;i cazand pe marginea
drumulul, indrazni-vom a-i zice (bine fact, nenorocite Irate ; ramai, cul-
tca-te, odihne0e-te ; nu merge mai inainte, nu te mai supune datoriei
tce ti-a impus o soarta aspra 0 nedreapta, nu mai asculta glasul co-
(mandirului tau; el te InFala, el te napastue;te ; vezi-1 : el e calare ;i
ttu pe jos ?. Intreb pe un om ce se respects, indrazni-va sa tie un ase-
menea limbagiu la o asemenea imprejurare ? Nu, negre0t. Eu gandesc
ca, din contra, el ar mangaia, ar incuraja pe acel soldat descurajat, zi-
candu-i : t Curaj, voinice ; destinul ti a impus o soarta grea ; dar poate
(a colo, cu cativa pa0 mai inainte, el ti-a insemnat un loc de its-
(plata ; rabdare, curaj ; n'asculta povetele viclene ale invidiei 0 mandriei;

www.dacoromanica.ro
68 BARBII KATARGIU

ecariera e deschisA pentru toti; cel ce vine mai de departe, va avea mat
4 mult merit, de va sti sA ajunga il
(feta limbgiul ce toti trebuie sA tinem cAtre fiecare din fratii nostri
de mai jos.
Inteun Stat, unde libertatea cuvenita, dreplatea $i securitatea sunt ga-
rantate fiecAruia, fiecare poate fi incredintat ca va ajunge acolo unde
el merits ; iar dac% vreunul, persecutat de soartA, va ramanea inapoi,
el ar fi o exceptie, si exceptiile nu ne dau drept sA schimbAm cursul
firesc al lucrurilor.
(Dad, din contra, am cere ca tots sil He cap!, tots sA porunceasca si
nimeni sa nu se supule, ce ar deveni aces societate, ce ar deveni aces
omenire compusa din mil de capete, toate gandidu-se, toate nAscocind,
toate poruncind, far& a se afla un madular care sA asculte si sA exe-
cute? Sau dacA am voi sA sdrobim once cap, sA coborim once socie-
tate, ce s'ar alege de aces adunatura de mAdulare far% gAndtre, fara
cArmA, fart directie, fara rasplAtire ? Atunci aces piramidA umani, de
care am vorbit, ar fi pe loc rasturnata. s'ar afla cu baza in sus si cu
varful in jos si un minut n'ar mat putei sta in echilibru>.

www.dacoromanica.ro
A DOUA ZI DUPA ASASINAREA LUI B. KATARGIU

,1ed1ata extraordlnard dela 9 lunle 1862. (Suoliment la cMonitor,


No. 124)

In urma uciderii lui B. Katargiu, Ap. Arsake fusese insarcinat ad-in-


terim cu Ministerul de Interne si cu Presedintia Consiliului de Ministri.
PRESEDINTELE ad-interim at Consiliului da citire urmatoarel comunicari
adresaie Adunarii:

Domnilor,
Nu viu sA va arlit cat faptul de led este condemnabil dupe toate legile,
si cele dumnezeesti st cele omenesti ; nu viu sa va descriu marimea pier-
derii ce a suferit Romania in persoana omului de Stat, ce acel fapt a rApit
din mijlocul nostru. Aceasta pierdere se simte, nu se descrie. Domnilor,
aceastA pierdere o simtim toll deopotriva, o va simti Zara intreaga, pentru
at care' serviciu el s'a sacrificat ; cad nu pe el, domnilor pentru dansul
faptul de led a Post o apoteoza , nu pe partidul pe care el reprezentA,
ci pe societatea romans intreaga a volt sA loveasca acel raufacator, care
a luat pe infocatul aparator at dreptudior, al linistei sale.
Acest fapt, domtflor, trebuie sA o recunoastem, trebuie sa marturisim
toll, acest fapt nu are un caracter nici singuratic, nici personal, nici din
intAmplare.
In fata acestor imprejurAri, viu a chema cea mai de aproape luare
aminte a Onor. Adunari asupra mijloacelor, prin cars li s'ar putea pune
o stavila mai activA, mai puternica, decAt pans acum, si astept dela in-
crederea d- voastrA a ne pune in pozitiune de a nu lash a se compro-
mita ordinea publici.
Guvernul a luat spre mentinerea linistei toate mijloacele de cart dispune,
Intre mijloacele ce Politia a socotit ca o pot conduce la descoperirea
faptuitorului, pe care ea it urmareste, este st acela de a supune la o in-
chisoare preventive pe subsemnatorli hartiei, ce a provocat discutiunea
de led ; st Mudd intre dansli se aflA gi dot membri at acestei Onor. Adu-
nari, viu a vii ruga, domnilor, sa binevoiti a-i predA in mainile Politiei.
Subsemnat : ARSAKE, Presedintele ad-interim al Consiliului Ministrilor.

www.dacoromanica.ro
70 BARBII K ATARG III

PRESEDINTELE. - Este la birou, domnilor, o propunere sustinuta de nu-


infra' cerut de deputati, Ca aceastA chestiune sa se trateze de urgentd ; si
fitnicl, dupd regulament, cand se Intatiseaza o propunere de urgentA, d-nii
deputati trebuie sa se consulte in sedintA secrets, suspend sedinta pentru
15 minute.
La redeschiderea sedintei, Presedintele consultd Adunarea asupra ur-
genie', care s: incuviinteazd ; dupa aceea se deschide discutiunea asupr 1
comunicarli Ouvernului.
VAsEsCu. Domnilor, in evenimente marl, suntem datori se avem si
suflete marl, minte de ajuns si sa fim linistiti. AstAzi este a doua zi dupd
un fapt trist si nenorocit.
Suntem inaintea cadavrului Ministrului Presedinte al Consiliului, pe care
o mans asasind I-a ucis.
Suntem in fats ranelor sangerande ale unui om scump ; suntem Inca
sub impresiunea acestui fapt grozav ; st and tern cd nu vom aved destu
sange rece, spre a da o deslegare dreapta cererii d-lui Ministru.
Cererea este privitoare la predarea a dos deputati in mana justitiei.
Pentru intala oars, domnilor, se cere dela Camera arestarea unui de-
putat. Trebuie dar sa urmam cu circumspectie, se chibzuim cu o mare
maturitate, cAci ad nu e chestiunea de Arlon sau de Miculescu, este ches-
tiunea de drepturile si libertatile noastre. Dna am 'Asa not la apreciatia
Politiel sa ceard in arest pe un deputat numat sub preventie si not sti-1
dam, fArd a veded motive legate si de ajuns, atunci am sacrifice man-
datul nostru de deputat, $t prin urmare am sacrifice regimul constitutional,
am sacrifca libertAtile noastre si ale comitentilor nostri Dad as vedea
pe d-nul Ministru ea 1st motiveaza cererea de fapte intemeiate, as zice sa
meargA in judecata ; dar nu vAz cleat preventii si prepusuri. Pe prepu-
surf, nici un cetAtean nu se poate aresta, cu cat mai vArtos un deputat.
Condica Criminals a Tdrit Romanesti, destul de asprd, garanteazA gu-
vernului toate mdsurile pentru asigurarea linistei publice ; dupa dAnsa
trebuie sd urmam, si ma opus cu atAt mai mult la aceasta cerere, cu cat
vaz ca, sub frazele intunecate si sub coincidenta nenorocitulul fapt cu
interpelatia, am puted trage consecinte cars s'ar puted arunci asupra unui
partid politic, del adresa guvernului zice :
dIntre mijloacele ce Politia a socotit ca o pot conduce la descaperirea
if fdptuitorului, pe care ea ii urmAreste, este si acela de a supune la o in-
dchisoare preventivd pe subsemndtorii 'tartlet ce an provocat discutiunea
dde led,.
Totdeodatd insa ne mdrturiseste ca este preventie. MI se pare dar ca
ar fi temerarie preventie de a atribui cutdrui on cutarui partid un fapt
atAt de grew. Nu prejudec chestiunea, dar ati vazut ca se imputd et' mAna
uciga.sului a volt se loveascA pe seful unui partid si natiunea intreagd

www.dacoromanica.ro
ttlE D IN T A EXTRAORDINARX DRLA j IUNIE 1862 71

Eu crez, ca. mai inainte de ne fi luminat judecata, nu trebuie sa aruncAm


asupra vreunui partid o faptii asa de marsava. Orice partid nu se va
sluji niciodata de un asasin, ca sA faca s'a triumfe ideile sale. DacA e o
nenorocire, sa o deploram cu totii, dar sti lasam justitlei cursul ei ; sA nu
facem gi altA nenorocire. Cand e preventie si prepusuri numai, nu putem
da un deputat. Zice adresa ca este pentru descoperirea adevarului Dar
maine tot pentru descoperirea adevArului poate veni sA cearA Inca zece
deputati. Camera este in drept de a apretia daca este un deputat in le-
gaturA cu crima savarsita. act vaz chiar imposibilitatea materials de a
fi vreo legatura intre discutiunea de lea §i crima fAptuita. Interpelarea
s'a facut pe la douA ore, discutiunea s'a prelungit st votul s'a dat pe la
4 /2 ore, §i la 5 1/2 Katargiu era mort. Cand a avut dar timpul ma-
terial ca sa se nasal un complot din asemenea discutiune, ca sA se ur-
zeasca trama aceastA intarna ? Deaceea zic, domnilor, sA. lAsam justitia
in cursul ei ; gi cand ne va da dovezi palpabile, atunci putem face ceea-
ce ni se cere, iar nu noi singuri sA ne Wein craca de sub picioare, cum
se zice, §i fundamentul pe care stt m.

PRINCIPELE D. GHICA. - Domnilor, Ministerul ne cere arestarea a do!


deputati. Faptul, cum vedeti, este gray §i reclarna o matura chibzuire din
din partea noastrA, inainte de a ne pronunta. La asemenea masuri stirn
a au recurs mai adesea partidele slabe, minoritatile, cart au trebuinta de
mijloace extraordinare. de acte violente, spre a se mentinea la putere sl
spre a ridica prestigiul lor ; iar nu inajoritatile, cart igi cauta exercitiul
activitatii lor, can isi gasesc forte si energia tocmai in moderatiune gi
legalitate. Cand dar o asemenea cerere ne vine din partea unui Minister
al majoritatil, compus din barbati respectabilr prin experienta, tactul po-
litic si luminile lor, trebuie sa credem ca mai ilinainte se vor fi gandit
cu toatil seriozitatea asupra acestei cereri, pe care negresit niste motive
puternice ii vor fi determinat a o face. Ei bine, domnilor, tocmai aceste
motive suntem acum chemati a le aprecia si not, tocmai asupra lor avem
a ne pronunta, gi mat intai a le cumpani, a le cerceta cu scumpatate
ca nu votul nostru ce ostazi 1-am da cu precipitare sa poata maine a fi,
o arms, pe care sA o intrebuinteie o mans dibace in contra institutiunilor
tart!.
MA astept Ca indatA a voiu inceta de a vorbi sA auz relevandu-se de
catre deputatii dintr'o parte a Adunaril gi combatandu-se cuvintele ce am
zis ca minoritatile intrebuinteaza adesea mijloace violente. Voiu a prein-
tampina de acum once obiectihne s'ar putea aduce asupra acestei aser-
tiuni ; voiu cite un singur exemplu, intre altele, de o asemenea vointA a
unui minister din Cara surort ; vA voiu aduce aminte, domnilor, di am
vAzut, in ace%1 din urmA ant, chiar pe un presedinte al AdunArii, un cap
al bisericii, lundu-se dela altar §i tarindu se la inchisoare, sf apol in exiliu.

www.dacoromanica.ro
72 BARBU KATARGIU

Dar sa venim la cererea Guvernului. D-nul Ministru, dupa arAtarea Pre-


fectului Politiei, crede cA este o coincide* intre crima savarsitA ieri 5i
acea ciudatA petitiune subscrisA de cateva persoane, ale caror nume ni
s'au citit ieri. SA vedem dar Oita a ce punt poate fi fundata aceasta su-
pozitiune.
NI s'a zis de d. VAsescu cu un aier de mirare : .dar cum puteti crede
domnilor, ca ar fi vreo relatiune intre acea intAmplare, care s'a facut pe la 4
ore si jumatate, 51 intre faptul criminal ce s'a savarsit pe la 5 ore ? Cum
puteti explica, in privinta timpului material, putinta de a fi existat aceasta
solidaritate ?
Mat intai voiu rugs pe d-1 VAsescu sA alba o mai bunA tinere de minte
despre cele ce vine a afirma;
Interpelarea s'a anuntat, s'a facut chiar la 12 1/2 ore sau la 1, $i dacA
s'a amAnat desvoltarea ei, a fost numai pentru indeplinirea unei forme
de regulament, de a se depune in scris la birou, si crima s'a comis la 6
ore farA un sfert. Prin urmare, banuiala Politiei nu este nici de cum exa-
geratA cat pentru timpul material, cand presupune cA a fost tot timpul
de a exist& o solidaritate intre interpelare 5i sAvarsirea acelei fapte cri-
minale.
DacA dar Politia, dupA aratarea procurorului, a arestat pe top cel-
lalti subscrisi in acea petitiune, st vine acum a cere gi arestarta a doi
deputati, cart flgurau in aceeas petitiune, trebui-va oare ca Adunarea sA
impiedice cursul cercetarilor justitiei, sub cuvant ca Conventiunea garan-
teaza Inviolabilitatea deputatului ?
Dar Conventiunea, prevAzand aceasta inviolabilitate, volt-a oare sA
opreasca pe Ministerul public, pe Politie de a-51 putea implini datoriile
for pentru descoperirea adevarului ? Oare Conventiunea voit-a sa asigure
impunitatea unui deputat, cAnd poate ar cadea in vreo crima? Lucru ce,
mA grabesc a o spune, nu pot un singur minut a bAnui. Resping cu totul
presupunerea cA ar putea un coleg al nostru a fi pada§ unei asemenea
crime, Cunosc pe d-1 Anion, §i cu toate cA ideile d-sale adesea nu le-am
incuviintat, parandu-mi prea exagerate, totusi niciodatA nu voiu putea avei
in privinta d-lui o asemenea supozitiune. Procurorul insA nu poate, nici
nu trebuie sA se la dupA apretierile mete personale, nu poate asculta nici
chiar propriile sale apretieri asupra cutaril sau cutarii persoane, ci da-
toria lui este de a fi cat mai banuitor, de a apbca toate circumstantele
cars 11 pot lumina, de a cerceta Ora la cele mai mid detaliuri.
Domnilor, pentru onoarea acelor deputati, cars sunt in banuiala si cari
au fAcut gresala ce insusi un amic politic al d-lor le-a observat de a
subscrie acea petitiune, sA sufere acum consecintele acelei greseli. Eu sunt
incredintat cA d-lor ingle von cere, chiar pentru satisfacerea onoarel d-lor,
a li se ingAdui sa mearga unde procurorul II cere. Nu crez cA aceastA
citare a doi deputati inaintea justitiei ar putea aduce o pat& asupra vre-

www.dacoromanica.ro
gEDINTA EXTRAORDINARA DELA 9 IUNIE 1862 73

unui partid ; din contra, o patA ar fi asupra unui partid, dacA d-lor ar
voi &I se pule sub scutul inviCabilitatii deputatului §i a sta pe aaeste
band sub o asemenea banuiala.
S'a zis ca o parte a Adunarii ar voi sa faca pe cealalalta solidara de
aceastA crima §i cA modul in care Guvernul a facut cererea ar da loc
la o astfel de presupunere. Dar, d-lor, ce zice Ministerul ? CA asasinul a
volt sa loveasca, un un om, un partid, ci societatea intreaga. Prin urmare,
pe cats vreme toti facem parte din socie'a e, pe cats vreme toti, fie din
dreapta fie din stanga, suntem tot a,a de interesati ca societatea sa nu
se destrame, nu inteleg cum ar putea unit din not salt is asuprit-le aces
fraza a Ministerului, nu viz cum s'ar putea privi ca \o aluziune asupra
unui partid.
Cu toate acetotea, daca nu voiu a presupune o solidaritate a vreunuia
din colegii no§tri cu acel infam asasinat, nu mai putin ins& resping ale-
gatiunea a ar fi numal un fapt izolat, o rAsbunare individuals, precum
s'a zis, a vreunul functionar destituit, sau vreo alts pasiune personals
in contra acelui stimabil barbat.
Nu, d-lor ; crez a d-voastra cunonteti cariera §i felul de vieata al omului,
pe care 11 plangem astAzi. El a trait astfel cum nu putea avei inimici
personali ; el a trait mai mull in sanul familiei sale §i intr'un cerc re-
strans de amici Intim'. Oare asasinul, daca avea o patima personals contra
acestui barbat, nu cauta sa-§i aleaga alts ocaziune de a-1 omori ? Cine
nu I-a vAzut preumblandu-se singur pe jos sau stand nopti intregi la lucru
la fereastra camerei sale de jos despre pod ?
Nu putea fi dar o rAsbunare personals, ci dupa toata probalitatea, a
a fost un complot, §i asasinul a avut complici ; sunt imprejurad cari o
dovedesc.
De§i not nu avem experlenta asupra unor asemenea fapte, caci, din
norocire §i pentru fala natiunii romane, in Cara noastra nu am avut Inca
asemenea exemple ; oricum, dupa cum am citit §i auzit despre cele in-
tamplate in alte State in asemenea cazuri, putem zice ca nu este un act
singuratic sau o rasbunare personals, ci rezultatul unui complot politic,
pentru savarOrea caruia asasinul negre5it a avut mai multi complici.
Nu este Indoiala cA, 1ndatA dupA ce trasura a plecat dela scars, a fost
un complice pentru a da semnalul §i pe care unii deputati 1-au vazut
mi§cand o batista cu un chip neobi§nuit.
Un altul a fost care a,5ezase o trAsurti cu caii spre vale, pentru a obliga
trasura Prefectului a trece pe sub gang foarte incet.
Asemenea nu este indoiala ca acela care, vazandu-ma ca indata dupa
auzirea detunatiei, m'am repezit din sala Adunarii spre acel loc, m'a
intors din poarta Mitropoliei spre a ma distra §1 popri din once urmarire,
strigandu-mi : tpaziti in clopotnita 1, nu incape indoiala, zic, ca §i acesta
a fost un complice.

www.dacoromanica.ro
74 BARBU RATARGIU

S'a ucis un pre$edinte al Consiliulul la portile Adunarii, $1 acesta se


nurtiege un fapt izolat ! Nu, d-lor : a lost o manifestatiune ; mai cu seam&
in aces zi cand, dupa bauca Ministritor, ilustrul barbat zicea : t mai bine
.voiu fi sdrobit deck a ingadul slAbirea linigei ; mai bine voiu prefers
moar tea , deck a cafe& sau a lash sa se calee vreuna din institutiunile
4(

(tarn)).
Poate fi un minut indolala sa zicem 0 raspunsul ce aceia nu indraz-
niau sa -i faca in Adunare, i I -au dat la poarta Mitropoliei, asAsinanda-i?
Nu, domnilor. Sustiu ca, de$i nu poate fi faptul unui intreg partid,
totu$1 este rezultatul unui complot $1 ca asasinatul nu s'a savargt pentru
a °mod pe Katargiu, ci, omorind in ziva aceeli pe Prepdirrtele Con-
siliului, sa faca o manifestatle.
ANTON ARION. Domnilor, eu socotesc sa nu se urmeze o discutiune
care are a face mull cu onoarea persoanei mole ; rog dar pe amicii mei
sa inceteze discutiunea, Mudd singur declar ca voiu merge inaintea
j ustitiei.

MICuLEscu. Asemea $1 eu ma rog sa inceteze discutiunea, cad merg


cu multumire pentru once cercetare.
PRESEDINTELE. - Prin urmare, domnilor, discutiunea este inchisa.
Mai multe voci. Da, sa se lnchiza discutiunea.
G. VERNESCU. - Domnilor, domnii Anion $i Miculescu WA sa uzeze de
dreptul d-lor individual de a merge inaintea justitiei ; not nu ne vom
pune inainte ca sa-i °prim ; tot hasa ce voiu sa lamuresc este ca Adunarea
n'a tuat in aceasta chestiune nici o hotarire, $i d-lor nu merg ca trimig
de Adunare. Aceasta volu sa Fie constatat. A doua chestiune, daca nu ma
in$el, este ca adresa Ministerului ar It cuprinzand ceva mai mull decal
numai cererea de a aresta doi deputati ; aceasta ag vol sa se lamureasca.
PRE$EDINTELE. - Domnilor, aceasta chestiune nu se poate mantui altiel
decat cand cineva ar propune ordinea zilei.
MANOLAKI COSTAKI. - Domnilor, ni s'a recomandat de catre onor. d.
Vasescu ca, in imprejurarea aceasta grava $1 intristatoare, sa pastram
toata linigea, sa nu alergam la masuri extreme, ci sa luam masurile
acelea numai pe cari le poate reclama interesul societatii. Et bine, dom-
nilor, fiti siguri, $i onor. d. Vasescu ma cunciage $i mai bine $1 poate
cre'le ca nici in momentui de fa' nu mi-am pierdut nicidecum linigea,
dar tocmai fiindca nit aflu in aceasta bulge de suflet $1 de minte, tocmai
acesta linige ma face sa intrevaz o prapastie mare pentru intreaga Romance.
Nu voiu zice nimic, domnilor, mai mutt asupra celor ce se ating de onor.
no$tri colegi, cu atat mai mutt ca d-lor Ingle, Fara a mai ageptit un

www.dacoromanica.ro
kiEDINTA EXTRAORDINARA DELA 9 IIINIE 1862 75

vot dela Adunare, au declarat ca se leapada de privilegiul acela care-I


acorda Conventiunea si regulamentul, de inviolabilitate.
Ma grabesc mai cu seam1 a adaugi pentru d-1 Miculescu, pe care am
avut ocazia a-I cunoaate ca functionar, ca este un om foarte onorabil
devotat tariff sale. Acest atestat imi place sa-1 dau in toata con0iinta st
tocmal aceasta, domnilor, ma face sa zic ca nu trebuie sa. inpiedicam ca
justitia, pentru onoarea Cameral noastre, indeplineascA Wale datorille...
PRE§ED1NTELE. - Domnilor, socot ca discutiunea asupra darii a doi de-
putati din Adunare in cercetarea justitiei este inchisa, in urma declaratlei
d-lor in0le ca vor merge a se infati§a oricarii cercetari.
M. Comm. Domnilor, dupa ce chestiunea, care a privit pe d-nii depu-
tati, s'a inlaturat, prin declararea ce au facut d.lor,viu a vä arata impresiunea
ce a produs in spiritul men faptul de lent §i is ce concluziuni m'a dus.
Voiu, domnilor, ca dinteacest fapt nenorocit sa culegem roadele earl ar
putea fl lolositoare pentru tara noastra, adica din nenocirea aceasta mare
sa culegem un rod mangaietor oarecum pentru tara. In jertla aceasta,
domnilor, va intreb: puteti vedeit un fapt izolat? Ei bine, eu am curajul
a spune ca, in parerea mea, nu o crez niciodata ; insa de build seams
nu1 voiu atribui unui partid din Adunare ; dar va aduc aminte di nu
mai departe decat ieri, cand a:n raspuns onor. d. Arlon, i-am zis cum
ca aceste agitatii zilnice ale societatii noastre ne-au adus la sfa0erile, la
desbinarile, can dezola societatea noastrit si cari pot compromite chiar
existenta noastra n tionala.
El, domnilor, par'ca am Post ieri un prooroc intr'un ceas rau.
Dxr pentru cc zic ca faptul acesta nu este izolat ? lata petru ce :
De trei and, de c:Ind am pas in lucrare Conventiunea, de cand ne
luptam sau ne am luptat cu greatatile din afara, pentru ca sa realizam
aces mare do i iti a Un nil, la care am intampinat atatea pledici, incat
abia in anul kcesta sa putut realiza, in tot timpul acesta, hind cu
totul absorbiti de aceasta mare ideie nationals, atentiunea noastra, in-
dreptata catre piedicile ce ne veniau din afara, nu am putut inca organiza
in launtru un guvern destul de tare, care sa conteze pe a majoritate
compa to In Adunare ; au Post tot guverne slabe.
Dar, in fine, Unirea realizandu-se, am ajuns, acum pentru intaia oars
de cand regimul constitutional s'a introdus la nob in tart. sa vedem un
minister, care a Post destul de norocit a realia inprejurul situ o majo-
ritate impozanta. Barbatul chemat in capul acestui minister a reu0t,
prin independenta caracterului sau, prin un nume nepttat de care s'a
bucurat in Romania, sa domineze oarecum situatiunea de astazi, §i, sub
auspiciile aeestea, era speranta ca o noun ordine de lucruri, acordul si
armonia, au inceput a se consolida.
El bine, domnilor, tocmal pe acest om care era menit, in momentul

www.dacoromanica.ro
76 BABBIT KATARMU

de fata, a domina situatiunea, a inlatura greutatile si a consolida noua


ordine de lucruri, tocmai pe acest om 1-au lovit.
lata dar ca nu a fost un fapt izolat, nu a fost un fapt de rasbunare,
ci a fost premeditat de niste oameni turburatori de meserie, cars voesc
a linen spiritele in necontenita agitatie, societatea in turburari perpetue,
cart si-au propus a ne surpa libertatile, a compromite drepturile Orli, si
in fine maine, poimaine, sa ne aduca calamitatile unel invaziuni. late,
domnilor, ce trebuie sa ne intristeze mai mult. Trebule dar ca aceasta
imprejurare sa ne face a prevedea nenorocirile ce ne ameninta. Ei bine
dar, ce avem a face ? Margini-ne-vom numai in a plat' acest tribut de
durere impreuna cu natiunea ?
Nu, domnilor ; sit luam act de acest eveniment, sa recunoastem in-
tr'insul o simptoma a boatel ce mineaza societatea noastra si, pAstran-
du-ne toata libertatea constiintei $i prerogativele ce avem in aceasta
Camera, sa dam Guvernului mijloace ca, pe strade, sa poata mentinea
ordineit ; sa-1 facem responsabil inaintea Adunitrit de pastrarea linistei
publice. Dar mai intai sa-1 investim cu toata autoritatea ce-i este de
trebuinta ; caci, de vom umbla cu jumatati de mijloace, de vom umbla
cu scrupule de forme in momente atat de grave, ne lasam in voia
periculului, ne condemnam singurl pieririi.

A. PANU. - Domnilor, durerea e mare; nu poate fi om de inima care


sa nu o stmt.& in fata unei drame atat de Infioratoare si care este re-
gretabila sub toate punctele de vedere. Noi insa, cart suntem oameni de
Stat, oameni politici, not cars suntem legiuitorii 'aril earl event respon-
sabilitatea prezentului si trebuie sa salvgardam viitorul, ce avem de facut?
Depunand tributul lacrimelor noatre pe mormantul barbatului eminent
pe care I-am pierdut, trebuie sa cugetam la institutiunile noastre, la tara
noastra trebuie sa aparam principiile mantuitoare, cart sunt inscrise In
Conventiune, de bantuirile perfide din afara si de imprudenta 0 nestiinta
din Muntru.
Am zis, domnilor, aceasta in totdeauna, si o repet si astazi cu stator-
nide si convictiune, ca numai institutiunile cele liberate pot sa dea fe-
ricirea unui popor. Toate natiunile aspire la aceasta ; vedeti miscarile
din toate partite.
Deaceea, domnilor, trebuie a Inconjuram cu garantii aceste institu-
tiuni, si aceste garantii nu sunt nicidecum in masuri exceptionale.
Guvernul are leg! ; sa lucreze dupa leg!, dupa legi sa tie ordinea $i
pacea, cad pacea si linistea fac fericirea unei societati.
Totdeodata, domnilor, in cat ma priveste pe mine st in cat priveste
toata solidaritatea lucrarilor mete de dincolo de Milcov si de aici, tot-
deauna am fost pentru ordine, linistite si legalitate.
Masurile exceptionale degradeaza pe om dintru inaltlmea intru care 1-a

www.dacoromanica.ro
41EDINTA EXTRAORDINA.R1 DELA 9 IUNIE 1862 77

facut Dumnezeu, dupA chipul si asemanarea sa, la starea unei flare sal-
batece, si apasarea aduce exploziune. Deaceea nu avem nevoie sa In-
bracarn pe Guvern cu nimic mai mull deck cu paza legilor. Guvernul
are legs ; sa lucreze dupe dansele si dupe ele sa pedepseasca, ; e CondicA
Penala, sunt instructiuni, cars se urmeaza pentru toll sceleratii ; acele
legi sa se aplice dar pentru prinderea acestui ucigator, si atunci not,
cand vom vedea cA legile s'au apllcat de catre Guvern, vom zice ca
si-a facut datoria, caci in mAsuri exceptionale eu vAz pieirea grit mele.
Eu nu voiu subsemna la nici o mAsurA exceptionala. Eu flu seama de
scrupulul formelor, de cart ne-a vorbit d-1 Manolaki ; it voiu pazi in toatA
constiinta mea, caci, in masurile exceptionale, eu vAz pieirea Orli mele
sl, ca o sentinelA statornica la postul meu, voiu da totdauna strigatul de
alarmA In tabAra acelora cart, sfaramand libertatile publice, nu inteleg
cA sunt navaliti de dusmani §i cA pot pieri.
GENERAL FLORESCU. - Domnule Presedinte, pane acum s'a urmat discu-
tiunea asupra cererii Guvernului de a se aresta dot deputati ; si dupA
declaratiunea domnilor Anion si Miculescu, crez cA discutiunea asupra
acestui punct urmeazA a fi terminata. Eu fac Ina intrebare acum, care
e solutiunea, care e raspunsul ce dam not Guvernului, caci retragerea
d-lor din Adunare nu este o solutiune. Adunarea trebuie sA se pronunte
asupra acelei cestiuni.
PRINCIPELE BRANCOVEANU. - Domnilor, afarA de aceasta chestiune, pre
cat trill aduc aminte, mai este o frazA Inca in cererea d-lui Ministru.
Not avem sa rAspundem, a tratam in total aces adresa sl A rezolvAm
aceastA chestiune printr'o propunere din partea Camerei.
PRESEDINTELE. - Domnilor sA va. dau o larnurire.
DupA declaratia domnilor Arlon si Miculescu, cA d-lor insile consimt
a merge inaintea justitiei, eu am crezut cA discutiunea asupra acestei
chestiuni este terminata si am volt a pune la vot inchiderea discutiunii ;
d- voastrA Insa ati zis cA in adresa Guvernului mai este Inca un alt punct,
asupra cAruia Adunarea trebuie sA se pronunte, sA dea o solutiune, si
ati cerut a se urmA discutiunea. Pe acel temeiu dar am lAsat si eu a se
urma discutiunea. Acum iarasi vA mai consult dacA voiti sA votati
cererea d-lul Ministru, sau sA trecem la ordinea zilei.
PRINCIPELE BRANCOVEANU. - Rog biroul sA binevoeasca a ne mai da
citire de comunicapunea d-lul Ministru, sl vets vedea cA sunt doua cererl
deosebite ce ni se fac.
Until din Secretari citeSte partea din adresa Ministerului, in care se
cere Adunaril a chibzui asupra mAsurilor ce reclamA starea actualA a
luck urilor.

www.dacoromanica.ro
78 BARBU KATARGIU

M. KOGALNICEANU. - Domnilor, onor. d. D. Ghica a pus inainte o ches-


tiune personalg pentru mine, arestarea Mitropolitului din Moldova. Nu
voiu, domnilor, sA raspunz astazi la aceastA chestiune, fiindca voiu sA
dovedesc a si minoritatea poate di fie moderate si rabdAtoare, ci voiu
fi gata altA data a raspunde si ad, precum am rAspuns in Adunarea din
Moldova.
Astazi e chestiunea de trebule sA dAm doi deputati din Camera noastrA
si apol de niste mijloace indirecte si extraordinare, ce se cer de catre
Guvern, pentru a mentinea ordinea publicA. In privirea cererii a celor
doi deputati, d-lor insile au declarat cA primesc sA se duct( $i inaintea
justitiei si In inchisoare preventive. Respectez liberta tea individuals a
domnilor for ; dar, dacA mi s'ar cere votul meu, eu, ca deputat, nu voiu
sfasia cu propriile mete maini inviolabilitatea deputatulut.
Deplang, domnilor, asasinatul inlam, care a rapit tariff un barbat cel mai
eminent ; dar niciodatA nu socotesc ca am onora memoria lui, dind. a
doua zi dupe moarte-i, am veni sa rApim acele institutiuni ale tar% pe
can el trAind a declarat cA le va apAra cu pretul vietii sale.
E vorba, domnilor, de mentinerea ordinii publice. Guvernul nu are
nici o nevoie de mijloace extraordinare, afara din lege. Guvernul are le-
gil 2 in vigoare, aplice-le; sau, dacA le crede ca nu-i sunt de ajuns acestea,
infatiseze-ne un proiect de lege, si eu de mai inainte ii declar sA fie
sigur cA ii voiu vote ; iar nu, prin (raze indirecte, prin cereri vage, sA
ne cearA a sfarama legile in fiinta. Nu, domnilor ; legile actuale sunt in
stare a infrana dezordinile, a pedepsi crimele. E un vot at Camerei care
declarA ca Codicele Penal al Tarii-Romanesti sa se aplice si in Moldova,
si acest Codice, dacA pacatuieste cu ceva, pacAtueste cu asprimea, iar
nu cu blandetea sa.
G. M. GHICA. - Domnilor, nu voiu vorbi asupra celui dintaiu punct al
adresei guvernului; mA voiu mArgini numai de a rugs pe d-I ministru sA
ne spuie cari sunt mAsurile exceptionale, pe can le cere dela Adunare ;
si cat pentru mine mai vartos, protestez dinainte contra unei asemenea
proceduri de a se cere dela Adunare a lua initiativa unor mAsuri, a cArOr
oportunitate ea nu o poate apretia. Camera va fi in rAspundere pentru
solutiunea ce ar da, si eu unul nu stiu sA mai fie un exemplu ca un
guvern .sA se fi adresat vreodatA, fie in cea mai critics situatiune, cu o
asemenea cerere la o Adunare. Ministerul are in mana toate mijloacele
necesare ; dar, dacA se vede in fata vreunui pericol, dacA crede cA mij-
loacele, de cad dispune, nu-i sunt de ajuns, vie ministrul a ne cere niste
mAsuri pozitive, lamurite si precise, si not sA le desbatem si sA i le acordAm
dad vom gasi de cuviintA. Dar sA vie intr'un chip vag, nedeterminat, sA
ne cearA niste mAsuri exceptionale, aceasta nu o inteleg, cAci not nu
avem administratia, nu avem tribunalele, nu avem politia, si nu putem
da nimic.

www.dacoromanica.ro
13EIDINTA EXTRAORDINARA DMA 9 IUNIE 1862 79

4. E. FLORESCU. Domnilor, sami data voie a vorbi §i ca deputat §i


ca ministru §1 ca Roman.
Mi se pare curios lucru, domnilor, sa voim a vedeit toate lucrurile cu
iluziuni de acelea, cari ar scuza in adevar si pe d-1 Kogalniceanu si pe
d-1 G. Ghica si pe tots aceia call iau cuvantul ca a ne zica: en'avem
nimic, nu dim nimic, se jicnesc institutiunile noastre, se vatama inde-
pendenta deputatului si altele asemenea,. .
Domnilor, e foarte usor si foarte placut lucru a ne face iluziuni si a
trai in iluziuni ; dar sa nu ni le facem tocmai in momentul acela cand
e timpul de actiune si de a se lua masuri, cad mi se pare ca atunci co-
mitem o mare gresala politica
All vorbit, domnilor, de pierderea institutiunilor noastre, de sdrobirea
bazelor fundamentale ale pactului nostru politic si social ; dar mi se pare
ca, ca sa pledati in favoarea acestor institutiuni, all avut recurs la argu-
mente cad nu justifica nicidecum pi eocuparea de care va aratati ingri-
jati g nu asigura institutiunile ce voiti a apara, nici consolida situatiunea
politica a Orli.
Dare, domnilor, ce vine a va cere ministerul?
Nimic mai molt decat a-i ridicit autoritatea lui morala in public, in
tail. Cand veniti a zice ca guvernul are puterea in mans, guvernul rack
guvernul sdrobeasca, el e responsabil,. not NI raspundem, domnilor, ca
ministerul nu deelina de loc aceasta responsabilitate ; ministerul n'a venit
sa va propuie masuri de acelea, cari, cum a zis d-1 Panu, ar sfarama
institutiunile constitutionale. Nu, domnilor ; fill siguri ea si ministerul e
tot atat de gelos pentru mentinerea si paza tor.
Dar d-voastra in trebati ce masuri poate sa chibzueasca Camera, and ea
n'are nici politie, nici tribunale ? Nu este insa ad chestiunea. Mu vi se
cere dvoastrA sa ne ziceti : (pullet' pe unii la inchisoare, condamnati pe altii
la cutare penalitate.. Nu este aceasta chestiunea, ca sa ne puteti raspunde
ca Adunarea n'are nici politie, nici tribunate. Chestiunea este acolo unde
nu voiti sa o vedeti, este in starea spiritelor, in coruptiunea tendintelor,
e in chiar situatiunea ce ne-am facut de vreo trei ani incoace. Prin ur-
mare, domnilor, va rog sa vedeti realitatea lucrurilor si sa credeti ca gu-
vernul, cand va zice sa-i dali mijloace, intelege sa-i dali aces autoritate
de care are nevoie, sa-1 ridicati cu un vot al d-voastra la inallimea aceea
unde trebuie sa fie, ca sa apere acele institutiuni de cari suntem cu totii
atat de gelosi.
S'a cerut dela Camera arestarea a doi deputati ; domnialor insa, dintr'un
punct de patriotism, au inteles indata ca situatiunea domnialor in aceasta
Camera ar fi putut da loc la discutiuni de acelea, ale caror rezultate ar
fi putut fi vatamatoare chiar interesului Camerei, si deaceea dela sine
s'au retras, declarand ca vor merge unde justitia ii reclama.
Dar acum vine intrebarea : oare cu aceasta se sdrobesc institutiunile

www.dacoromanica.ro
80 BARBU ICATARGIU

tarn, cand se is o mAsurA de care justitla are trebuintA spre descope-


rirea adevarului si pentru care se cere deslegarea Cameril ? MA iertati
domnilor, a o spune ; imi pare ca d-voastrA va preocupati de aceste insti-
tutiuni intr'un mod ce nu-I pot intelege si pierdeti din vedere tocmal
acele imprejurari, de cars ar trebui sa tineti mai mult seams, pentru in-
teresul chiar at cauzei ce aparati. Aduceti-va aminte, domnilor, de cererea
ce se faces printr'o hartie adresata. politiei, In care se vorbia de o adu-
nare pe campul Filaretului, de o adunare, pe care o calificau de serbare
nationalA, si inca mai adaugau si aceasta : adunare poporalA.
Ce va sit zica cadunare poporala?) Ce va sa zica, WI intreb, a con-
voca poporul pe un camp mare, intins, spre a sarbatori nu stiu ce, si a
se aduna nu stiu cum ? Eu v'as raga pe d-voastrA tots sA-mi spuneti
intr'un mod categoric cum, in ce conditiuni, avea sa se tie aces adunare ?
Cu capul gol ? cu mainile incrucisate ? Nu!
i volt! d-voastra ca, in urma unor asemenea declaratiuni, guvernul sA
treacA peste dansele, sti nu facA nici o cercetare, sa nu is nici o ma-
sura ? SA nu vie di asigure societatea si Camera, chiar dace scopul era
bun ? Iar, la din contra, daca scopul ar fi fost criminal, guvernul atunci
trebuie sa o stie mai din vreme, spre a se pune in contra unei eventua-
MAO, care negresit ca ar fi adus cAinta chiar d-voastra acelora can zi-
ceti cA cererea unui deputat e jicnirea institutiunilor noastre constitu-
tionale.
Nu, domnilor ; d-voastrA va preocupati numai de faptul nenorocit de
ieri ; dar not ne preocupAm de ceva si mai mult, si and va cerem doi
deputati in judecata, nu va A zica ce cu aces cerere voim sa-i osandim.
Noi nu-i cerem pentru aceasta, ci 11 cerem pentru ca sa facem lumina ; si
cand va vent timpul ca sA facem alte urmariri, atunci nu vrem sA fim
cu mainile legate de aputea sa-i supunem si la o inchisoare preventivA.
Vedeti dar la ce proportiuni se reduce chestiunea ; si dacli am luat cu-
vantul, a fost numai ca sa puiu chestiunea pe adevaratul %ram si a vs
fac tabelul adevaratei situatiuni de care avem a ne preocupa.
Cat pentru faptul de ieri, domnilor, oricari ar fi consideratiunile noastre,
nu putem sa ne ascundem un ce, un ce pe care nimeni din d voastra
nu-1 vets putea tAgaclui, cA societatea e in drept a fi ingrilatA ; si tocmai
ca sa asiguram societatea in contra unor asemenea ingrijiri, venim sa va
cerem un vot, care sa ne dea toad autoritatea morals, prin care sA putem
garanta societatea, sau cel putin sa putem preveni eventualitAti, cars ar
putea sa aduca consecinte vatamatoare pentru natiunea IntreagA.
PRINCIPELE G. STURZA. - Domnilor, imprejurarea, care ne preocupa, e
foarte grave. Top am platit tributul nostru pentru bArbatul pe care 1 -am
pierdut. Acum sA ne ocupam de tail si de ceeace, trebuie sA facem.
Domnilor, regimul parlamentar ne a dat un mare drept, o mare putere.
Dar, cu cat avem mai mare drept, cu atata si raspunderea noastra este

www.dacoromanica.ro
I;;EDINTA EXTRAORDINARI. DELA 9 IUNIE 1862 81

mai mare. Avem, domnilor, In mainile noastre soarta tarii si avem A


raspundem de dansa. SA ne ocupam dar intr'un chip practic. Zic practic,
pentrucA atunci cAnd o tar& e amenintata de turburAri materiale, trebuie
ca omul s& fie practic. Nu se cere ad teorie.
Domnilor, tot! ne respectam si ne-am respectat, toti ne apArAm si ne-
am apArat drepturile si le vom apAra ; se vorbeste insa ad de mAsurile
ce sunt a se lua. SA incepem dar, domnilor, dela punctul nostru de ple-
care, dela ceeace ne-a indemnat astazi a ne intruni. Presedintele consi-
liului a fost asasinat la poarta Adunarii; acel presedinte era un ilustru om
de Stat si conservator, era cunoscut in toatA tai a ca aparatorul ordinii
publice.
Cele din urmA cuvinte ale sale erau in sensul acesta : cvoiu muri pentru
capararea institutiunilor tarn, pentru pastrarea linistii publice Is Raspunsul
a fost cA a murit.
Acum, domnilor, sA vedem care e starea societatii noastre si sA vedem
ce masuri trebuie sa luam.
Oare am putea crede, domnilor, a e cineva intre noi atat de slab, ca
sA nu alba curajul de a spune curat si drept in feta tarii: cvAz cutare pe-
ricol si trebuie sa luam cutare masura). Domnilor, dupa o ImpuscAtura,
ar 'ii o lasitate a nu avea cineva acel curaj ; in fats cu un pistol, rAs-
punsul unui om de inima este ca despretueste moartea.
Asa dar, domnilor, sa luam serios in vedere pozitiunea tarii, sA o ana-
lizAm si sa vedem ce remedii sA cautam.
Spiritele sunt intaratate la no! ; pe toatA ziva o marturiseste presa ; si
orisicat de nevinovata ar fi ea, totusi, domnilor, e netagaduit cA intAra-
tarile zilnice si atatarile acelea hiving la crimA; e cunoscut, in istoria tu-
tulor tarilor, n'am trebuinta sa va desvolt aceasta. Pe urma un alt ele-
ment de dezordine, de nenorociri pentru tara, sunt propagandele extreme
cart se fac in tail cu cea mai mare nesfiala si semetie, si Inca, domnilor,
dad ar ft acelea sub impulsul unor interese din lark Inca am zice a ne
putem pune in tali cu dAnsele, ca sA putem sa venim la oarecare inte-
legere. Dar, domnilor, stint dovezi cA nu numai din tara vin acele im-
pulsiuni, ci mai de departe, dela interese streine, pe cari nu le putem Im-
paca, poate, decAt renuntand la existenta noastrA nationala.
Noi cari suntem atat de gelosi de nationalitatea noastrA, incAt refuzAm
streinilor dreptul de a cumpara petece din pAmAntul nostru, noi car!
mergem pa a face dintr'o chestiune economics o chestiune politica, cari
nu putem vedea, chiar in chestiunea romana, in chestiunea italiana, o strAnsA
solidaritate cu chestiunea existentei noastre rationale, cand e vorba de a
da tara noastrA ca schimb pentru Roma g Venetia ; tocmal noi am yen!
astAzi g am zice cA acea solidaritate poate sA facA la not ca politica lui
Mazzini sa fie o politica national& ? Nu, domnilor ; acesta ar ft un curios
silogism.
Barbu Cataergiu.Disoursnri. 6

www.dacoromanica.ro
82 BARBU KATAROIU

Asa dar, domnilor, ne aflam in fate unei poziliuni anormale, spiritele


sunt intAratate, avem raspundere mare, trebuie sa. lu &m masuri.
MA intorc acum la guvern. D-1 G. Ghica a avut toata dreptatea ; sunt
gi eu, cu toate cA
cu totul de ideia d-sale. Inainte de d-lui am rostit-o
nu ad, in Camere, ca in adevar guvernul trebuie sa vie cu o cerere
preciA. Dar, domnilor, sa presupunem cA guvernul n'ar face aceasta.
Noi ar trebui sa pArAsim soarta tarn in voia intAmplArli ? Nu, domnilor.
Guvernul nu este Inca definitiv constituit, poate s& se preschimbe, trebuie
sa se constitute din nou peste cAteva zile. Noi, domnilor, avem sa-1 at-Mani
ce cerem dela dansul In ce cale sa urmeze pentru binele gi siguranta tarii.
Ei bine, domnilor, data voim sA-i facem programa not, dad suntem la
inAltimea misiunii noastre, data suntem gata a rAspunde pentru faptele
noastre, atunci sA venim cu francheta In s& spunem ce voim dela acel
guvern. care are a se constitui peqe o zi doua. Mai inainte, domnilor,
avem sa asteptam dela acel guvern sa pAzeasca buna oranduiala, ordinea
public& ordinea material& ; sa respinga forte cu fa*, si oricare idele, cat
de funest& ar fi, sA vie ad in skull Adunaril gi sA treaca prin criterlul
discutiunii publice. Dar sa nu vedem, afara. din Adunare, fie la vreun
camp, fie la usa Mitropoliei, sfArsindu-se discutiunea printr.o crinia.
Asa dar ordinea publica sa o mentie guvernul cu orice pret, foga. cu
foga sA o respinga, incercarea de lupta prin lupta s'o nabuse.
Acuff', domnilor, intrebarea e : cu mijloacele de cari dispune guvernul,
dupa legile de astazi, poate sa o feed sau ba ?
Domnilor, sunt de parere de a da dreptate Guvernului in chestiunea
aceasta ; sunt convins, Si o spun cu franchetA, cA de patru ani Guvernul
st aci ti dincolo de Milcov, n'a intrebuintat ,toate mijloacele legale, de
cars dispunea, pentru a apara ordinea public& ; multe din acele mijloace
au Eames uitate sau neintrebuintate. 51 ce s'a facut ?
Guvernul vine si ne zice ca astazi ne allam in pozitiunea aceasta cri-
tic& grea. Destul timp, domnilor, a fost slAbiciune, destul timp s'a trecut
cu vederea ceeace era o crima de a se trece cu vederea.
Domnilor, nu inteleg mirarea d-voastra de astAzi, cand d-voastrA mi-all
spus ca a Post o zi, and s'au arAtat deputatilor cutitele la usa Adunarii.
Ei bine, domnilor, unde sunt cercetanle asupra acelei crime de lez-
nationalitate ? Unde sunt criminalii aceia ? Unde sunt legile ? Care este
locul, unde s'au pedepsit ?
Nici o urtna din toate acestea, fI apoi sA ne miram cA se intamplA crime
ca cea de leri I

Domnilor, situatiunea unei tad e rezultatul lucrArilor, a zicerilor, a ros-


tirilor fiec&rui cetacean ; toate la un loc dau o rezultanta, precum zice
matematica, care este fapta, rezultanta de ceease a volt, de ceeace a gandit
o natiune, si apoi se gdsese spirite exagerate, fanatice, can yin la extreme
gi cari fac ca natia intreagA sa se trezeasca gi sa zica ; gdestul atAtea de-

www.dacoromanica.ro
§EDINTA EXTRAORDINARX DELA 9 MIS 1862 83

bosuri, destul devergondaj, destulA orgie'. SA flm, domnilor, serio51, s&


ne trezim, tocmai penrrucA suntem liberl, tocmai pentructt reprezentam
o tarn.
Asa dar, domnilor, declar ca nu sunt nicidecum de ideie a Guvernul
de patru ant incoace ,ci a implinit totdeauna toate datoriile sale si ca a
intrebuintat toate mijloacele legate, de cart dispunea, pentru a mentinea
ordinea publicA ; totdeodata vA zic, domnilor, a not trebuie astazi sa de-
clarant ca cel putin sa se la acum asemenea mAsuri, spre a garanta or-
dinea publicA.
SA venim acum la masurile exceptionale. D-lor, alte tart deck a noastrA,
precum e, de exemplu, Anglia, au venit 5i vin la asemenea mAsuri. Silt!,
d -Ior, ce au zis publicistii cei mai straluciti despre constitutiunea Angliei ?
CA marirea ei e tocmai aceea ca are facultatea de a suspends chiar func-
tionarea ei partialtt in momente de crizA, de a suspends chiar libertatile
individuate, cars sunt cea mai mare garantie a libertatilor publice.
Acum, d-lor, oare e vorba act de a suspends reprezentatiunea natiunii,
de a Lisa pe Guvern sa fie dictator, Ma nici un control, de a sfasia li-
bertAtile publice, cart sunt ceeace e mai scump si mai de folos pentru
viitorul tariff noastre ?
Nu, d-lor ; nici cum A nu gandim la asemenea masuri, cad aceasta ar
fi in paguba tarsi, ci sa ne gandim la unele, cart ar Fi In folosul ei.,
Domnilor, tara aceea ce v'am citat si care este leaganul libertalli con-
stitutionale, a dat de multe on probe despre ceeace voiu A O. zic, precum
de exemplu, in privinta streinilor, in timpul lui Pitt, care a cerut dela
Camera si a dobandit dreptul de a-1 urmari, de a-i departs 51 de a pro-
cede in contra for fAra procedura aceea obisnuiti, WA ingrAdirile acelea,
de cart se aflA acoperitA prin legi in starea normalA ; el a dobandit in-
cuviintarea Camerei 51 a raspuns la ceeace a5tenta tara.
Nu numal atat, domnilor ; dar principiile cele mai marl, cele mai nacre,
pe cart Englitera bazeazA toate libertAtile el, pentruca este practicA in
aplicarea acestor libertAti, nu se mAngAie numai cu o constitutiune scrisa
cu litere de our pe !Artie si pe urma sa ajungit a fi scrisa cu litere de
singe prin inchisori, ei bine, cu toate acestea a suspendat 51 suspendA
acele marl principil pentru un timp determinat si dtt Guvernului putinta
de a mentinea ordinea publics, a suspendat chiar dreptul cel mai mare,
pe care sunt bazate toate libertAtile publice, dreptul de habeas corpus
care este inscris in Carta-Magna a Engliterei Inca din timpul lui loan-
fAra-PamAnt.
lea, domnilor, antecedente.
Acum not suntem chemati a status mai cu seams asupra celui de al
doilea punct : sa alba Guvernul putinta de a impiedica intaratarea spiri-
telor prin press, sa alba putinta de a inFrAna pe turburatorii de meserie,
pe aceia earl ar conspira, ar lucre contra linistei publice ; sa alba acest

www.dacoromanica.ro
84 BARBU KATARGIU

drept pe un timp oarecare, de exemplu pita la intala DuminecA a lunii


Decemvrie, OM la deschiderea AdunArii, vi ramAne sd vedem care din
not it adopt& si care it respinge...
Mai matte voci tot! primim.
PRINCIPELE STURZA (urmeazii). Acum, domnilor, dupa ce facem
aceasta dureroasa vi desplAcuta concesiune Guvernului, cu atAt mai du-
reroasa, cad singuri trebuie sA recunoavtem ca daca Guvernul nu a in-
trebuintat pAnA acum mijloacele normale pe cart le-a avut, pentru a men-
tine& acea liniste, este legitimi in inimile noastre indoiala ca va intrebuinta
mai bine aceste mAsuri ; insii o Camera nu trebuie sa intinzA bAnuielile
sale Ora a refuzit Guvernului mijloacele ce le-ar cere ; trebuie sa cercAm,
$i dacA nu am nemeri bine, nu pentru intaia oath, dar chiar dupft zece
ori, sa mai incercam gi pentru a unsprezesea oars, gt aceasta va fi cea
din urmi incercare.
Unul din Secretari citeste urmatorul amendament :
Adunarea National& &lane intristatA de dureroasa pierdere ce a fAcut
in persoana unui mare cetAtean vi bun patriot, indignatA totdeodata de
semetia crime! ce s'a savarvit, crima care ameninta intreaga societate ro-
mans ; mai luand in privire greutAtile ce preintampinA Guvernul pentru
a mentine& ordinea publics ; Adunarea, pentru binele tarn, di Guvernului
putere discretionary pina la intaia Dumineca a viitoarei luni Decemvrie,
de a In& Coate masurile st chiar cele mai energice, in privirea acelora ce
i-ar aft& ca conspirA sau fAptuesc in contra linistei publice, de a-i arm*
de a-i infranA gl chiar de a-i depart& din tart precum si de a suspend&
libertatea preset far la deschiderea Adunarii, ii va da relatiune de ma-
surile ce a luatp.
C. Glogoveauu, 1. Floreseu, Nicu Cantaeuzin, Radu Rosetti, Manolaki
Costaki, P. Roset.
GENERAL I. FLORESCU. -
Am aderat la propunerea ce s'a facut, si am
depus la birou vi eu o propunere relativA la memoria scumpului ceta-
cean pierdut. Am aderat la propunere, cAci orice om simtitor O. in adevAr
cu lubire de patrie trebuie a o manifest& nu prin vorbe, nu cu cuvinte
de o popularitate culpabilA, ci prin acel curaj, a cArui tale ne-a des-
chis-o acest mare barbat. Pot fi oameni solidari de asemenea crime. Dar
pentru ce oare chiar in aceasta Adunare sA se socoteasca cinevit atins de
o asemenea imputare, ca sA alba trebuintA de a se apAra ? Am vAzut oa.
meet, am vazut un partid aparandu-se act ca de o acuzare. A§ vol sa §tiu
de poate ft vreun mimic mai mare at unui partid oarecare, cleat acela
ce ar vent sA arunce o trims atat de infamy in fata acelui partid ? Asa
dar, fyrs ca sA presupuiu ca un partid oarecare a putut face vreodats
asemenea faptA, imi reiau independenta, fArA a ma teme ca aceasta sa
poata vreodata atinge nu numai pe cinevit dintre not, dar pe orice om
onest din Cara intreagA.

www.dacoromanica.ro
cEDINTA EXTRAORDINAEX DMA 9 IUNIE 1862 85

Este o bandy, de talhari, de criminali, de oameni cart au jurat a urma


o gcoala nenorocita, degi moderns, cars, ca sa ajunga la un scop, intre-
buinteaza once mijloace de convingere; dace nu pot reugi prin acestea,
ameninta ; gi cand nu gasesc oameni slabi, car] A se inspaimante, atunci
merg pans la infamia de a lovi pe la spate. Dar majoritatea acestei
Camere, care reprezinta natiunea, nu va avei lagitatea de a se Inspai-
manta de un asasinat 1 Nu domnilor ; nu poate ft moarte mai ambi-
tionata decat a ilustrului nostru coleg ! El a murit la moment, ca sa-i
ramale numele nemuritor I Ca sa reviu insa la chestiunea ce ne preocupa,
voiu zice ca gasesc In moartea lui lectiuni marl, ca el ne-a deschis calea
pe care acei inimici al societatii sa fie siguri ca vom urma. cOrdinea*,
a zis acest mare barbat ; ordinea* strigam top l Ce se cere acum age de
monstruos, atat de anti-national, atat de anti-liberal prin aceasta propunere ?
Ni se zice a a Post slAbiciune din partea Guvernului, cats legile actuale
ii dau arme indestulatoare contra incercarilor de dezordine. Eu zic, gi ex-
perienta a dovedit, a in regimul actual, constitutional, un Guvern poate
avea mai multa sau mai putina energie gi a se teme mai mult sau mai
putin de responsabilitate, fund aceasta o chestiune de temperament.
Acum e vorba de a scapa tara. Ei bine, sa scapam tara, and Guver-
nului Incredere, pe bazele cart se obignuegte, cum a zis Principele Sturza,
a se da in Wile cele mai liberate. Aceasta cerem a se face, nici mai mult,
nici mai putin. Aga, in prevederea unei Imprejurari in care nu e nimic
de exagerat, pe langa necesitatea ce avem de a ne organize, cad toate
lasA de dorit, instructiunea publics, armata, etc., toate sunt dezorganizate
gi aceasta and evenimentele ne napadesc de toate partile ; in prezenta
unui mormant deschis, cand recunoa.gtem cA cangrena din fatalitate a pa-
truns In corpul tariff noastre, cand, spre ruginea noastra, ne vedem tinuti
in loc de o mama de °fitment, sa dam Guvernului mijloace de a ne or-
ganiza, a apara ordinea, gi aceasta pe termenul marginit care se propune.
Prin urmare consider ca un omagiu facut memories ilustrului barbat gi
ca o datorie catre tara sa aderam to la aces propunere.
M. KOGXLNICEANU. Domnilor, Ieri eram ca bolnav in pat, and am
aflat moartea marelui cetatean Barbu Katargiu. Dace ieri 1-am plans ca
om onest, astazi Indoit it regret, cad vaz ca moartea sa are sa o pia-
teasca Romania cu sdrobirea tuturor libertatilor ei.
Un asasinat este totdeauna o fapta infama, gi deplor cA asemenea fapta
s'a savargit in lam noatra. Dar, domnilor, asasinaturi, atentate s'au urmat gi in
alte tari, Ina nicaieri nu le-a platit tare cu libertatile ei. Napoleon al 111-lea,
regele Prusiei, imparatul Austriei, regina Greciei, au fost sub tinta armei
unui ucigag gi nu i-am vazut a doua zl sfaramand libertatile publice,
pentrucA s'a gasit un intern, care a ridice mane a comite o crima.Impa-
ratul Napoleon nu gi-a rasbunat asupra Italiel crima lui Orsini, ci din

www.dacoromanica.ro
86 BARBU KATARGIU

contra 1-am vazut luptandu-se pentru liberarea ei. Am vazut pe. regele
Prusiei ca, in urma unui atentat in contra vietii sale, a declarat ca inta-
regte gi mentine libertatile publice. Imparatul Austriei, In urma iaragi a
unei fapte tot age de infame, convoaca Reichsrathul, acel Reichsrath care
a proclamat drepturile cele mai sacre ale cetateanului Tiber, a proclamat
libertatea individual& g respectul domiciliului.
a nu osandim, domnilor, veacul nostru ; el nu este mai rau deck vea-
curite trecute. Ma adresez mai in particular la deputatil moldoveni ; et
vor putea spune cum intr'un alt veac, un arhipastor, Mitropolitul Iacov,
a fost ucis, and se cobora depe scaunul sau, unde prezidit Divanul Mattel
dreptati al tariff, gl cu toate acestea intreaga tars nu a plalit cu libertatile
sale o crima izolata. Aceeace s'a facut atunci a putut sa se intample gi azi.
Oare, domnilor, credeti d-voastra ca totul este perfect in societate ? Oare
nit pot fi strambatati individuate ? Rautatea se anti sus, precum gi jos, gi
se pot gas' fanatici ca sa se arunce la un act de rasbunare personals.
In triste zile am ajuns, domnilor, cand pentru o crima izolatit auzim
zicandu-ni-se ca societatea este in cangrena 1 Vai de Cara aceea care nu
mai are incredere In legile sale gi alearga la masuri exceptionale I Tara
aceea este pe calea pieirii I
Viu scum la propunerea ce se face. Trebuie se vorbesc de ea, dici poate gi
eu pentru cea dupe urma data ma suiu la aceasta tribune. Declar, domnilor,
di nu recunosc Camerei dreptul de o asemenea initiative de a desfiinta
Conventiunea, care ni s'a dat gi s'a subscris de cele gapte puteri. Not
insine, domnilor, suntem adunati ad in puterea Conventiunii gl trebuie aft
o respechim. Nu recunosc nimanui dreptul de a desfiinta articolul 46 din
Conventiune. tat& ce zice acel articol:
(Libertatea individual& a Romanilor va fi chezaguita ; nimeni nu va puteft
fi oprit, arestat, nici prigonit decat potrivit legiis.
Intreb p.t acest Minister dacit el se socotegte in drept a consimti a se
desfiinteze Conventiunea printr'o propunere a Camerei, care ea Insagi nu
functioneath decat in virtutea Conventiunii ?
Aduceti-va aminte, domnilor, cite stradanii, cite lupte, cite suferinte
gt sacrificii ne-a costat dobandirea acestor drepturi ce ne garanteaza Con-
ventiunea gi pe cart acum intr'o clips voiti a le desfiinta. Eu, teal meu
gi stramogii mei g stramogii d-voastra, au fost prigoniti, pedepsiti, gi chiar
unul din autorul propunerii de astazi a fost exilat peste hotar la Madn,
pentruca am aparat drepturile tarn, pentrucA ne-am silit a c.apata starea
de lucruri ce avem astAzi.
Nu ne agteptam, domnilor, ca, dui:A atatea sacrificil Implinite, venind
aid la Bucuregti ca sa facem Unirea, vom reculege proscriptiunea gi des-
po tismul.
Nu recunosc nimanui dreptul de a viola legile, de a sdrobi drepturile
OM Protest din toate puterile-mi contra votulut ce se va da, chid ar

www.dacoromanica.ro
OEDINTA EXTRAORDINARX DELA 9 IUNIE 1862 87

fi primitA, si de acum declar ca nu pot lua parte la acest vot anticon-


ventional, antinationaI 1 (iese din Adunare).
MANOLAKI KOSTAKI. DupA atatea cuvinte rostite la aceasta. tribuna de
mai multi orators, se pare ca noi am ft oameni ucigatort libertatilor publice.
El bine, domnilor, din Insust argumentele d-voasta voiu culege cel mai
favorabil sprijin pentru propunerea pe care am subscris-o si pentru care
voiu da seam& inaintea oamenilor si a lui Durnnezeu.
Domnilor, in cata vreme deputatii vor fi ucisi la portile Mitropoliei, cine
va mat fi deputat ? Atunci nu yam mai avea Camera. Stiu chiar ieri ca
vreo 7-8 deputati de dincolo de Milcov erau decisi sit paraseasca Bucurestil.
Onor. d-nul Kogalniceanu ne-a citat exemple ca s'a tras asupra regilor
si imparatilor. Insa, domnilor, cand la ideile acelor exaltatt persoana Capului
Statului era o piedicA, caci era inviolabil, nestramutat, inteleg c& fana-
tismul acelor oameni avea pan& la oarecare punct o logicA, cad lovia
aces piedica nestramutata ce li se punea. VA desfid Ina ca sA-mi aratati
ca in vreo tar& constitutional& s& se fi ucis vreun Ministru. Si 'eta pentruce
nu se Intampla aceasta : pentrucA, in regimele parlamentare, Guvernele
sunt supuse la-atatea fluctuatii a desvoltaril ideilor, incat pentru nimeni
un Ministru constitutional nu este o piedica, de care mai curand sau mat
tarziu a nu se poate scapa. Faptul de alaltaieri, domnilor, are o insemna-
tate politica, si e mai mult decat o crima ; este o crim& neauzita, ma
exemplu.
D-nul Kogalniceanu zice ca imparatul Austriei, dupa un atentat, a con-
vocat Reichsrathul. Asa este ; dar la not acest Reichsrath, Adunarea, era
deja convocata.
D-nul Vernescu ne intreaba : toare patria e in primejdie, oare inimicul
e la portile tarn ?* Inimicul, domnilor, este si mai aproape, este la
poarta Mitropoliei ; caci, dace inimicul ar fi la portile tarii, atunci lesne
s'ar alege bobul din mazAre.
S'a vorbit de revolutiune. Eu am Post in revolutiune st vA pot Imre-
dinta a in doua trei zile se alege inteun fel, au de triumfeazA guvernul,
au de triumfeaza partidul revolutionar. La noi Irish criza tine de trei ant
$i merge crescand. S'a zis apoi ca la noi sunt legs indestulAtoare, ca avem
un Codice Penal. Dar d-1 Vernescu imi va da vole se -I spuiu a d-nealui
poate till foarte linistit in Capitala, far& sa stie ce se petrece in tart.
VA. voiu spune eu, domnilor, ca in partea de dincolo de Milcov se comfit
omoruri mai multe decat oricand, cum mi-a spus un deputat care vine
de acolo, ca in judet s'au sAvarsit acum 19 omoruri.
S'a vorbit de dictatura, zicand d-nul Vernescu ca s'ar suspends dreptul
Camerei $i cA nu ar mat putea functions ca Oa acuma, prin masura ce
este a se adopts. Votu raspunde ca tocmai prin aceasta masura se asigura
libertatea d-lui Vernescu, tocmai prin aceasta se asigurA dreptul nostru

www.dacoromanica.ro
88 BARDU BATARGIU

de a ne putea emite ad opiniunile, fara a ne teme a un pistol ne as-


teapta la poarta. Dand acest vot Guvernului, i s'a impus totdeodatit si
greaua datorie de a raspunde la asteptarea noastra.
Faptul de ieri a aruncat spaima in spiritul mandatarilor nattunii. Ei
bine, d-nilor Ministri, astazi venim si va. dam puterea de a mentinea or-
dinea, de a asigura si linisti spiritele, de a garanta reprezentatiunti ratio-
nale ca poate in pace sA se ocupe de organizarea WI Acest drept vi-1
dam, si vi-1 dam provizoriu.
PRINCIPELE GR. M. STURZA. VAz a se fac acuzari grave si ca se da
totul un alt inteles acelui amendament. Si fim Ina, domnilor, mal mo-
derati, sa. ne Wain cel putin pe ce este scris.
S'a zis ca eu sunt propuitorul acelui amendament ; cu toate ca nu este
ash, dar mi-1 insu$esc 0-1 sprijin. Ei bine, domnilor, ce propune acel
amendament ? Nimic alt decat atata ; nici de dictatura, nici de suspen-
darea Conventiunii nu e nici vorba. Asigurarea linistei publice, si atata
tot. Cine este in contra acesteia va vota contra ; eu until in consecinta
voiu vota pentru.
Mai multi deputati cer inchiderea discutiunii.
Adunarea Incuviinteaza.
PREUDINTELE pune la vot amendamentul Generalului Florescu, dupa
cererea a zece deputati, prin scrutin secret, al carui rezultat este :
Votanti . . . . 93.
Bile albe . . . 54.
Bile negre . . 36.
Abtinuti . . . 3.
Amendamentul este incuviintat.
PRE5EDINTELE CONSILIULUI. Patruns de increderea cu care onor. Adu-
nare a binevoit a-1 onora prin votul ei de astazi, Ministerul acesta se gra,
beste a o asigura prin organul meu ca el nu va iesi niciodata din cercul pre-
scrtptiunii sale de Conventiune si a nu va face intrebuintare de acest vot
decat in caz de necesitate absoluta, cand mijloacele ordinare nu vor fi
de ajuns spre a mentinea ordinea publicA, caz care, sunt bine incredintat,
nu se va intampla niciodata in tara noastrA.
DupA aceasta Adunarea a votat de urgenta st a incuviintat urmAtoa-
rele .propuneri :
1. A Generalului I. Florescu in cuprindere :
(Patruna de dureroasa pierdere a d-lui Barbu Katargiu, colegul
(nostru $i eminentul patriot, hotdrim sa ludm doliu pentru doudzeci de
<zile, ft Adunarea autorizeazd pe Guvern a lud dispozitiile cuvenite

www.dacoromanica.ro
131EDINTA. EXTRAORDINARA. DELA 9 roma 1862 89

qi a face chelluielile necesarii pentru tnmormdntarea ilustrului bdrbat


41a care vom asistri in corr.
2. Propunerea Principelui Gr. B. Brancoveanu In cuprindere :
eConsiderdnd cd prin asasinatul d-lui Barbu Katargiu, na(iunea
dnoastra a pierdut pe apdrdtorul cel mai eminent at temeliilor exis-
ctentei sale, societatea, familia, proprietatea ; considerdnd cd Ministrul
4Primar al Principatelor Unite, a cdruia devizd era tot pentru Turd,
4 nimic pentru noi a fost victima curajului sdu politic, Camera in-
4deplineste o datorie sacra deschizdnd Ministerului un credit spre a
gridicd acestui mare bdrbat de Stat un monument pe plata Teatrului,
'Cu inscriptia :
cApitratorului societatii, familiei si proprietdfii.
Tara plind de recunostiing si addnc mdhnita.
41/a urma nemuritoarea fraza a discursului fostului orator din fe-
4dinfa dela 8 lunie 1861, in cuprindere:
cPacea fi odihna e scdparea larii, si voiu preferd a fi sdrobit deceit
4a Ingadul sldbirea linistei ; voiu preferd moartea, mai 'nainte de a cdlcd
esau a ldsd sd se calce una din institu(iile Torii ID

www.dacoromanica.ro
DISCURSURILE

www.dacoromanica.ro
I.

RASPUNS UNOR INTERPELARI ALE LUI V. BOERESCU


BSI PRINCIPELUI GH. STIRBEI IN PRIVINTA CRIZEI COMERCIALE.
§'edInta dela 21 Fevruarie 1859. (Monitorul oficial, 1859,
Martie 11, p. 93).

V. BOERESCU, interpeland pe Ministrul Finantelor, 11 intreabA ce mAsuri


a lust guvernul ca sa previe criza comercialA si, neprimind din parte -i
tin raspuns multumttor, adreseath Camerel un discurs prin care arata ca
chestiunea este gravel si mai urgenta cleat 41 poate inchipui cineva.
Suindu-se la izvorul rAului, d-sa desvoltA cauzele cars au concurat la a-
ducerea acestei crize; demonstrA urmAririle fatale ce ar putea sa alba
pentru tare, de nu se vor lua mAsuri preventive, aducand exemplul si al
altor state europene ; emite oarecari generalitAti asupra mijloacelor de a
combate raill si se pronunta pentru acela de a face Statul un imprumut
si de a reinvia creditul, baza comertului modern, prin interventia sa
moralA §i pecuniarA, in favoarea comerciantilor.

B. KATARGIU. ministrul finan(elori), rAspunde ca luarea unor


asemenea mAsuri cere mai pre sus de toate o gandire matura,
ca sA se inlature once u§urintA in tratarea unor interese de
un ordin a§a. de Malt. 0 lucrare de felul acesta nu se poate
face dintr'o zi intr'alta. Ministerul a facut din parte-i tot ce
trebuia. Comercianlii au §i dat petitie la Domn, iar Maria Sa
a inaintat-o Ministrului respectiv cu apostil. Ministrul va face

1) A doua zi dupa alegerea lui Cuza la 24 lanuarie 1859, Ministerul


s'a compus astfel pentru Muntenia: Nicolae Golescu, interne; Barbu Ka-
targiu, finante; general Barbu VIddoianu, rAsboiu ; 1. C. Cantacuzino,
Culte pi instructie ; Grigore Filipescu, control ; Dumitru Bratianu, extern.
Vezi Monitorul oficial al Toni Rom., 1859, lanuarie 26.

www.dacoromanica.ro
94 BARBU KATARG1U

tot ce ii va sta prin putinta pentru punerea cat mai grabnica


in aplicare a masurilor ce ce vor hotari a se lua. In discursul
d-sale, d-sa desvolta deasemenea cauzele crizei ce ameninta
comertul, intre can pune si neincrederea ce fireste inspire par-
ticularilor si comercianfilor nestabilitatea lucrurilor si indoinfa
in fafa necunoscutului.
PRINCIPELE G. STIRBEI interpeleaza pe ministri dace legile vechi exists
si dace in adeviir Regulamentul Organic s'a deshintat.
B. KATARGIU, dupd ce se consultd cu doi din colegii sdi.Dom-
nilor, Ministerul fiind venit prin Conventie si in Conventie
zicandu-se cu deslusire ca legile in fiinta au a se pazi in toata
intregimea lor, apoi fireste ca profesia de credinta a Minis-
terului nu poate fi alta decat paza Con ventiei si respectarea
legilor. Cat pentru ceeace se atinge de profesia mea de cre-
dint& personal& ci moraM, ea este progresul m&rginit in
cercul tn(eleciunii, legalitatea in toate, dreptatea pentru tot/.
Aceasta .e profesia mea de credinta.

II.
CREDITUL DE 8 MILIOANE.
$edlnia dela 27 Fevruarie 1859. (Monitorul official, 1859,
Martie 16, p. 105).
Biroul anunta a ordinea zilei este asupra mesajului Domnitorului, ce
se comunicase Adunarii in sedinta trecuta.
BARBU BELLU se abtine de a vote pentru mesaj, din cauza forme'
nelegale, sub care s'a prezentat Camerei propunerea de vot cuprinsa in
acel mesaj. D-sa sprijineste aceasta asertiune pe formele constitutionale
dupA care Domnitorul, ca persoana inviolabila, nu poate cere deadreptul
dela camera un credit pe seama Statului, ci trebuia ca aceasta cerere
sa se face de Ministri. cars sigurl sunt responsabili.... Al doilea, nu poate
vote orbeste, pe responsabilitatea Domnului, un credit al carui scop nu-1
intelege, caci la toate Intrebarile ce a facut Ministerului, in aceasta pri-
vinta, Ministerul a rasRuns categoric Ca nu poate da nici o stiinta.
B. KATARGD, ministrul finantelor. Domnilor, am avut a
arata si ieri cinstitei Ad unari, ca, in adevar, cererea de credit

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 95

de care este vorba, nu s'a facut poate cu acele forme re-


gulate; dar Domnul, fiind extraordinar chemat, printr'o ale-
gere extraordinark in niste circumstante foarte extraordi-
nare, venind intre noi, a recunoscut urgenta de a se imbn-
natAti toate ramurile de activitate ale Statului. Aceasta a
fost cea dintai preocupatie a sa, cand s'a uitat intaiasi data
imprejurul sau. Dar can sunt mijloacele spre a ajunge acolo?
Ar trebui, domnilor, mai innainte de a incepe cladirea,
sa se pregateasca de materialuri si stiti bine, Domnilor, ca
materia trebuie in cladirile sociale tot atat ca si in acele ma-
teriale : ca materialul este tot ass de necesar la ridicarea
unui edificiu social, ca si la ridicarea unuia material. Mate-
Haiti!, de care are necesitate ca sa atinga acest sco , este
capitalul. Capita lul este, ca sa zic ass, sufletul fiecarei miscari
ce facem spre imbuntitatirea societatii. Vazand ca lipsa este
generals in toate cassele publice, ca rezerva nu este de loc;
vazand ca pentru a face orice alts lucrare, afara de cheltuieli
bugetare de toate zilele, ii este peste putinfa; mai vazand
ca avem o datorie de opt milioane catre cassele publice; so-
cotind ca orice incepere de lucrare trebuie facuta prin mijloace
extraordinare, si-a zis: M'ati chiemat aici ca sa incep o lu-
crare; imi trebuie insa un punct din care sa incep». Aceasta a
facut pe Domnilor a se adresa catre Adunare, dupa cum s'a
vazut, prin acel mesaj, ca sa ceara mijloace, cu can sa poata
incepe lucrarea de imbunatatire. Apoi, stiind ca venitul Sta-
tului o sit se mareasca, dupa asezarea unei contribufii gene-
rale pe baze bine intocmite, cere un credit de opt milioane,
a caror intrebuinfare se va pune la cunostinta Adunarii. Acea-
sta cerere o socotesc ca urgenta si, in imprejurari extraordi-
nare, aceasta este tot ce poate zice azi Ministerul.
Dupa o discutiune la care iau parte 1. E. Florescu, V. Boerescu §i
Principe le G. ystirbel, care vorbe§te contra formes vitioase in care se pre-
zinta cererea de credit, §1 dupa o replica personals a lui Dumitru Bra-
tianu la adr:sa Principelui G. tirbei.
B. KATARGIU, ministrul finantelor, citeVe Aduttarii urm4-

www.dacoromanica.ro
96 BARBU KATARGIU

toarea declarafie a patru membri ai Ministerului1), ca rezultat


al chibzuirii ce au avut :
1° Cere dela Camera ca, pe de o parte, sa voteze credi-
tul cerut ca o noun dovada de a sa memarginita incredere
in persoana Domnului; iar, pe de alta, Camera sa ceara de
la Maria Sa ca, pentru once intrebuinfare a acelor fonduri,
izvorite din creditul cerut, a i se supuna de catre Mini§trii
respectivi proiecte speciale §1 atunci Camera va avea destul
prilej de a declara a sa incredere sau neincredere in minister ;
2° Prin deslu§irile ce a dat Ministerul, el s'a marginit a
arata ca din pricina starii de neavere a casselor §i in privinfa
unor diferite imbunatatiri pregatitoare, a simfit trebuinfa de
a avea un fond exceptional disponibil. Cu aceasta insa n'a
pretins, dupa cum s'a zis de un orator 2), a Mini§trii nu sunt
raspunzatori §i ca cheltuielile ce se vor face, nu se vor su-
pune la controlul Ob§te§tei Adunari ; cad intr'alt s'ar socoti
§i a for raspundere ca Romani Si a for demnitate personala
compromisa;
3° Asupra zicerilor de pregatiri de rasboiu 5) §i alte ase-
menea amanunte, de nici unii din Mini§tri nu s'a rostit un
cuvant, ca sa dea loc unor asemenea comentarii, ce an pus
chestiunea pe un tarim cu totul strein.
D. LENS depune o propunere subscrisa si de alti cinci membri 4) asupra
modului cum trebuie formulat votul 5).
IOAN BRATIANU. Nu amestecati votul cu chestiuni secundare pentru
sfintenia lui. Propunerea Miniiterului este vitioasa.
BARBU KATARGIU. In neplacuta pozifie, in care ne aflam
de ieri pans azi, am avut a sprijini Inaintea acestei Adunari

1) B. Katargiu, B. VlAdoianu, I. C. Cantacuzino si Grigore Filipescu.


2) I. E. Florescu.
3) I. E. Florescu, a exprimat asemenea temert.
4) L E. Florescu, Al. Angheleanu, Cesianu, I. Samboteanu si I. Socolescu.
5) Prin aceasta propunere se primia creditul de 8 milioane, insa se
cerea ca intrebuintarea acestor fondurl sa se faca prin alt Minister, cel
in fiintft nebucurandu-se de increderea Adunarli.

www.dacoromanica.ro
DISOCRSURI 97

o cerere de confienta din partea Prinfului ales extraordinar,


in ni5te circumstance asemenea extraordinare. Adunarea, prin
intarzierea ei asupra votului, s'a pus in trista pozitie de a vedea
acel vot slabit de indoiala asupra Ministerului. Dar oricare
Minister are a da des14rile cele mai deslu§itoare de chipul
intrebuintarii cerutului credit. Urgenfa e recunoscutA, se simte,
cheltuielile se vor supune la aprobarea AdunArii. and Mini-
sterul va arata modul cu care are sA cheltueasca, atunci veti
judeca de este urge.ntA chestia sau nu, atunci yeti putea de-
parts Ministerul, de nu va inspira incredere. Nici unul din noi,
vä incredintez, nu-§i va compromite opinia ce are in public
§i averea prin intrebuintarea acestui credit altfel decat cum
Adunarea va decide. Apoi de ce sA prejudecati faptele Minis-
terului? El poate avea planuri bune, El a facut tot, ca Adu-
narea sA fie units Si apoi ii lasA garantie Camerei ca sA-1 de-
parteze IndatA ce nu va lucva in conformitate cu Camera.
Atunci numai puteti fi judecatori §i judecatori impartiali.
In cele din urtna se pune la vot creditul cerut de 8.000.000 lei veal
§i adunarea it incuviinteaza cu o majoritate de 28 voturi contra 19.

III.

RAP ORTUR1LE DINTRE PROPRIETARI BSI TARANI.


$edinfa dela 6 Marne 1859. (Monitorul oficial, 1859,
Aprilie 1, p. 134).

La ordinea zilei este desbaterea asupra drepturilor reciproce dintre pro-


prietari §i tarani 1).
In desbaterea acestei legi deputatul I. VAleanu propune urmatorul
amendament :
4Acolo unde neinvoindu-se locuitorii cu al for proprietar printr'o bung
eintelegere §i proprietarii depunanduli conditiunile, locuitorii, departe de

1 Fiindcli Invoielile Intre locuitorii mosiilor si Intro proprietari, Incheiate In


anul 1852, pe temoiul legii promulgate de Principele *tirbei In 1851, /ncetaeerA,
Consiliul Ad ninistrativ catraordinar (Consiliul de mini8tri) elaborase nn proiect
de m5.enri privitoare la regularea raporturilor dintre proprietari qi Virani, Ili pilnA
la promulgarea noel not legiuirl. 4cest project de maeuri e publicat In Montt.
ofic. al Tarii Rom. din 1859, Mantle 12, p. 98.
Barbu Catargiu. Discureuri. 7

www.dacoromanica.ro
98 BARBU KATARGIU

as le primi, pe de o parte au protestat formal contra lor, far pe de alta


esi-au pastrat si ,s1 -au muncit ca si in trecut locurile ce au au avut pAnA
dad acolo dar sA se supuna locuitorii la raspunderea drepturilor cAtre
.proprietar dupA invoielile periodului trecut 1) si pe anu11859, in cursul
tcarui an, daca o noun legiuire nu va vent sA reguleze definitiv relatiile
adintre proprietari si muncitorli de pamAnt, atunci guvernul sa cearA
dela amandoua pArtile all face invoieli in cursul acestui an, cart invoieli
vor avea a for aplicare in anul 1800 si pans la promulgarea nouei le-
giuiri.
tlar daca nici duptt aceasta nu vor voi a se invoi, atunci on sA se
stramute pe alte proprietati sau, nestrAmutAndu-se, se vor supune, farA
as 11 se mai asculta nici un pretext, la rAspunderea drepturilor proprietatii
cintocmai dupi conditiile ce si-ar depune proprietarii in anul 1860,.
1. VALEANU, intr'un mic discurs, ca explicator al amendamentului sail,
zice cA sectiunea Camerei insarcinate cu studierea proiectului guvernului
a scApat din vedere de a status asupra cazului in care proprietarli au
depus conditiunile for de invoice cu tAranit, pehtru al doilea termen ;
insA locuitorii nu numai nu le-au primit, dar Inca au protestat in contra
tor, urmandu-si cu toate aceste ariturile tor. Pe lAnga aceasta mai atrage
luarea aminte a Camerei asupra faptului ca sunt proprietari cars au bagat
in conditii si locurile cele legiuite, fArA a lie Invoke. Aceasta este contra
legit si a produs nedumeriri.

B. KATARGIU. Cat pentru ceeace zice d-1 VAleanu cd s'a


intamplat §i deaceea au fost §i nedumeriri cd unii proprie-
tari nu s'au marginit a face propuneri de invoieli numai
pentru prisoase, ci §i pentru cele legiuite, d-sa se in§eald, cAci
legea recunoa§te pe Oran slobod chiria§ Si pe proprietar slobod
proprietar, acordul de bund vole fiind §i gandul §i vointa ei.
Insa Vaud sa ajungd proprietarul Si tdranul la acest acord de
bund voie, sunt baze, legiuiri §i legiuirea de zece pogoane
este facultativd, legea a pus oarecari regule, cart, in lipsd de
invoieli, sd serve de temeiu. De unde se vede cd invoielile
sunt facultative. Legea da asemenea taranului voie de a se
stramuta §i proprietarului de a-I primi sau a-I departa.
Apoi pentru interes de recrutafie §i de contribufie, regu-
leazA aceasta stramutare a tAranului, fixand epocele ei.

1) 1852-1858.

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 99

Acesta este principiul legii §i intelesul rAu s'au dat de cei


ce au fost chemati a o executa. Libertatea sateanului nu este
dar absolutA ; el este legat de douA cApitaie : de guvern Si de
proprietar. Guvernul ii zice: «te poi stramuta, insA cand iti
voiu da eu yak*. i pentru ca nu cumva taranul §i proprie-
tarul, din rea vointa, sa treaca in tAcere anul catagrafiei, legea
a zis proprietarului : «de n'au facut nici propuneri, nici in-
voieli, sunt datori a da cele unsprezece pogoane.* AO, tot
ce rAmane este de a lash pe oricine a se invoi cum vrea,
cAci altfel se stricA principiul libertatii individuale. Ad se ivege
altA chestie. Guvernul trecut, pus in pozifie provizorie, nu s'a
gandit a lua masuri inca dela at patrulea an al periodului.
El a lasat sa treaca timpul; apoi la Ianuarie da porunca sa se
fad. catagrafie. Nu mai ramAsesera decat 3 luni din acest pe-
riod. Pe acest temeiu s'au fAcut sate poi intro clips, s'au des -
fiinfat altele. DupA aceea se &a alt ofis prin care se zice cA rAu
s'a infeles cel dintaiu. La aceasta n'a fost decat o curatA ne-
bagare de seams de date, cAci dacA guvernul ar fi luat in con -
sideralie datele, ar fi vazut cA este in al §aselea an al perio-
dului, §i n'ar fi facut asemenea anomalii. Ce trebuie insa sA
facem ? Suntem foarte aproape de inceputul lucrarilor Oman-
tului. Aci voiu sa rAspunz d-nului Florescu. Negregt ca a§
voi sa mA reazim absolut pe litera legii, a§ zice sa lasam pe
oameni sa se invoeascd cum ar voi. Sunt insa douA piedici:
timpul Si catagrafia, can nu pot da drept guvernului de a
permite stramutarea. Pentru aceea s'au fAcut acele 3-4 articole
cat se poate mai in interesul general §i s'a zis: «cap au depus
invoieli in cancelariile sategi §i acelea s'au primt prin isca-
liturile sateanului sau prin lucrarea pArnantului insemnat acolo,
acele invoieli sa se respecteze. Cate insA din conditii s'au
contestat de sateni, insa dupa ofisul gnvernului sateanul a
lucrat pamantul, vina nefiind a taranului, nu-I putem sill a
urma unor conditii ce nu au fost primite nici in fapt, nici in
scris. In acest caz, trebuie a se lass conditiile cele vechi,
deg in unele cazuri ele au fost mai grele pentru sateni. Cat
pentru cazul unde nu sunt conditii depuse §i invoieli urmate,

www.dacoromanica.ro
100 BARBU KATARGIU

n'avem nimic de discutat ; invoielile rdman sd se facA dupd


voinfa pArtilor. D-1 Florescu a zis cd cei ce au urniat con -
difiile din 1852 nu s'au marginit numai in cele legiuite. Ras-
punz tot cu acelea§i argumente §i zic cd trebuie sA stea tot
in condifiile periodului trecut.
Deaceea s'a facut deosebire intre condifii noi primite §i
intre conditii vechi, cari nu se pot primi deck pandla o le-
giuire. Dacd aceastd legiuire nu se va face in acest an, atunci
pentru anul viitor proprietarul §i sateanul sunt liberi sA Mai
invoieli, ca §i cum ar fi in anul catagraficesc.
Apoi se mai poate infati§d o imprejurare. Aceasta este con-
tributia ; cu acest prilej s'ar putea face invoielile.
Amendamqntul lui I. VAleanu, punAndu-se la vot, se prime§te de ma-
joritate.
Se cite§te art. 4 §I 5 din jurnalul Consiliului Administrativ extraordinar
cart suns: Art. 4) eAsemenea invoiri se vor adeveri de deputatii satului,
de preot, de logofAtul satesc §1 de subcarmuire §I nu vor avea putere
cleat numai pAnA la infiintarea definitivei legiulrip, tar al 5-lea (Orice
individ s'ar dovedi preumblandu-se prin sate §I semAnAnd in fatA sau in
fajta vorbe §i povAtuirt vatamatoare sigurantel proprietatii §i ordinel
publice, se va prinde §i se va trimite la stapanire, ca sa se dea in judecata).
I. VALEANU zice cA aceste articole n'au a face cu chestia.
SC. VOINESCU.Zice cA art. 5 este trecut de prisos, deoarece condica
penala prevede pedepse contra barfitorilor.
B. KATARGIU.Fapte de asemenea fire s'au urmat in cursul
anului trecut §i condica penald a dormit. Guvernul de azi
prin acele articole a voit sd is noi mdsuri pentru pedep-
sirea ceior vinovafi, cari prin barfirile for voesc sd arunce-
tara intr'o adanca prdpastie. Am auzit vorbindu-se de invoieli
foarte apasatoare din partea proprietarului cAtre Oran. Nu
primesc aceasta, fiindca §tiu cd nu poate fi un proprietar ass
de nemernic, hick sa ceard dela locuitorii sateni ni§te astfel
de condiliuni; cdci, din contra, este in inter6sul for sa con-
cure cu alfi proprietari in a da mai multe avantaje sAtea-
nului Si aceasta concurenfa este in favoarea sateanului §i in de-
favoarea proprietarului apdsator. In Virile streine §i civilizate,

www.dacoromanica.ro
DISCURSIIRI 101

sunt zece taranj pe un pogon. Ad din contra. Aci proprietarul


zice taranului : «Uite Ora, cultiv'o cu bratele tales. Invoielile
de astazi vor ajunge odata transactii slobode. Si vom vedea
mai tarziu ca tot ce se faces de legiuitor, libertatea §i intele-
gerea 1 -au facut de sine. Se gasesc multi proprietari orbiti de
dorinta avufiei. Se intampla insa §i cu ei ceeace se intampla
cu acei cumpliti negutatori cari raman cu marfa nevanduta.
In Wile streine se fac transactii apasatoare ; una din trei este
cea mai ieftina, §i cu toate acestea oamenii se capatuesc. La not
este libertatea stramutarii ; sunt proprietati ale Statului foarte
intinse i unde taranul este prea bine primit, dada a fostgonit
din celelalte proprietati prin conditii grele.
In cele din urma rAmane ca art. 4 0 5 sA se treacA in procesul-verbal
ca bune 0 de neapArat trebuincioase, recomanclandu-se §i guvernului sA
le is In consideratie.

Iv.
CRIZA COMERCIALA. (I-iul discurs).
$edinfa dela 10 Marne 1859. (Monitorul oficial, 1859,
Aprilie 3, p. 142).

La ordinea zilei sunt : 10 Proiectul infitipt de Ministrul finantelor


pentru criza comercialA ; 20 Chestiunea dotAril palatulul domnesc, etc.
MINISTRUL FINANTELOR cite0e Adunarii protectul Ministerului asupra
mijloacelor ce s'ar putea lua spre incetarea crizei comerciale.
Acest protect este publicat in Monitorul oficial, 1859, Aprile 3, p. 144.
Art. 1 zicea : SA se is cu imprumulare dela particulari suma de 200 mit
galbeni Imparate§ti, pe termen de un an 0 cu dobandA dela 8-100/0.
Art. 2: Imprumutul si se facA cu actiuni de cate 200 galbeni imparAte§ti,
farA sA se poadt Intoarce acestea in platile calm Stat inaintea expirarll
termenulut de un an. In urma propunerii lui 1. BrAtianu din §edinta de
la 1'1 Marcie, Munarea prime0e ca actiunile sa fie de cate 10 0 de date
100 galbeni fiecare.
Dupa o desbatere asupra luAril in consideratie a proiectului, vorbe0e
apoi I. BrAtianu, apoi
B. KATARGIU. Principiile de economie politica, pe cari lea
desvoltat d-1 Bratianu, sunt principii pe cari le primesc de

www.dacoromanica.ro
102 BARBU XATARGIU

foarte bune. Dar sA vedem daca pozifia actualA a guvernului


nostru it iarta a desfiinfa vama asupra exportului. Principiul
dupA care trebuie sA se conduca un Ministru este cA, daca
scoate ceva, trebue sa puie altceva in loc.
Pinar* le Orli noastre au bazele lor, din cari, dacA am
scoate vreuna, finanfele ar pierde. Apoi not nu avem nici o
rezervA spre a inlocui acest gol. Aceasta masura de ridicare
a exportafiei se poate face WA paguba pentru final* numai
cand se vor a§eza legile contribufiei generale pe astfel de baze,
incat sA inlocueasca acest gol. Acestea au fost cauzele ce m'au
oprit de a trece aceasta masura in proiect. Mi se zice a s'au
intrebuinfat multe capitaluri in gratificafii etc., fAcute cu mai
mull sau mai pufin folos. Eu unul le socotesc cu prea pufin,
§i pot zice cu nici unul. A§a e ; dar aceste capitaluri acum
abia,,acoper cheltuieli neaparate de zi. Cat despre ceeace-mi
zice d-1 BrAtianu cA e lipsa de numerar, voiu raspunde CA
nu e lipsA de numerar, ci de credit. Europa este impreju-
rul nostru. Ea, chiar cand n'ar avea trebuing de cereale, ar
da bani, caci socotesc cA le-ar veni mult mai bine capitali§-
tilor de a lua dobandA 12 la suta decat 5 §i 8. DacA nu dau,
este cA nu e credit nicaieri. Creditul este bogafia popoarelor,
§i dovadA este cA, de cate on un Stat a pierdut din vedere
acest punct in mersul sail politic §i a luat capitalul de singura
baza a avufiei sale, el a trebuit negre§it sA caza.
Dupa ce vorbe§te din nou I. Bratianu, continua
B. KATARG1U. SA raspund domnului I. Bratianu la doua
imprejurAri : mai intai asupra inlesnirii de 200 de mii gal -
heni, cu cari Statul voe§te a veni in ajutorul comercianfilor.
N'a§ fi venit a pipai aceasta vorba azi, de nu cerea trebu-
infa, ca sA nu socotifi cu aceasta cA voiu sA slabesc proiectul.
Guvernul este foarte dispus, dupa cum afi putut sA va in-
credinfafi din proiectul ce vi 1-am infAfi§at, a da aceasta in-
lesnire comercianfilor.
Acea inlesnire ins .1 s:i vedem daca voesc a ne-o acorda
particularii ? Vor raspunde ei la cererea ce be face guvernul ?

www.dacoromanica.ro
DISCURSUR1 103

Aceasta este o chestie problematica. Cat pentru cererea dom-


nului Bratianu de desfiintarea vamii pentru exportatia cerea-
lelor §i a vitelor, vin ab-i mai arata Inca o piedica pe lane
cele ce am enumerat. Chestia nu e ad numai de desfiintarea
unui venit de 2 milioane, ysi este o chestie pe care tocmai
guvernul nu trebuie sa o atinga, ci din contra sa o sanctio-
neze. Sfintenia contractului vamii cerealelor §i a vitelor este
respectatd. Intreprinzatorul lor, ca §i oricare altul, a cheltuit mult
in anti dntai §i poate a pierdut, cu nadejde de a trage in
urma profit. Luandu-i-le acuma din mans, n'ar avea el drep-
tul de a cere despagubiri de tot capitalul ce a bAgat in aceasta
intreprindere §i de tot profitul ce putea trage ? Cat despre
principiu, §i eu ma unesc : e bun, e temeinic ; sa ne chib-
zuim §i sa a§teptarn sa deslegam aceasta chestie la facerea
contributiei generale ; caci e bine, in loc de a merge cineva
lute §i a face cercAri de un moment, sa mearga incet §i sit-
natos.

III.

CRIZA COMERCIALA. (Al II-lea discurs).


$edlnia dela 12 Martle 1859. (Monitorul oficial, 1859,
Aprilie 6, p. 147).

B. KATARGIU, ministrul finan /elor, anun(a Camerei 6 ma-


surile legiuite pentru incetarea crizei s'au luat de Minister,
iar criza a socotit de a sa datorie de a o imparta§i de aseara
Mdriei Sale prin telegraf I).
BEIZ ADE 4 DIMITRIE GH ICA intreaba pe Ministru de a facut aceasta in-
cunostiintare numai ca o noutate.
B. KATARGIU raspunde ca a incuno§tiintat pe Maria Sa
de criza Inca de ieri §i a Intrebat daca proiectul, °data incu-

1) Principele Alexandru loan I nu sosise Inca in Bucuresti. Pe atunci el


s e afla Inca In lasi.

www.dacoromanica.ro
104 BARBU RATARGIU

viintat de Adunare, se poate pune in lucrare, mai 'nainte de


formala intarire a MAriei Sale.
V. BOERESCU, observa Min!sterului ca n'ao lucrat cu destula grAbnicie
ca sA faca a inceta rAul, Oct abia dupA patru sapttimani, de and s'a
interpelat 1), a infati§at proiectul acela Camerei.
B. KATARGIU. Cand un deputat acuzA Ministerul, trebuie
sa aiba cuvinte temeinice pentru aceasta, iar nu sail faca un
joc. Acele patru sAptAmani, de cari vorbe§te d-1 Boerescu, s'au
intrebuintat a chema pe negutatori, a-i intreba, §i apoi ei,
chibzuindu-se in parte in mai multe intruniri, au facut rapor-
tul for catre Minister, care, in starea critic& in care se aft&
finanfele guvernului, a trebuit a se chibzui asemenea bine,
pans sa infAti§eze proiectul sAu Camerei. Apoi d-1 Ministru
arata ca guvernul a facut §i mai mult decat a da un proiect
Camerei, voind a pune §i chiar depozitele in .circulatie.
V. BOERESCU raspunde a ministrul de finante poate sa albA re-
zoanele cele mai bune pentru aceasta intarziere, insa ca in convictia d-lui
crede a ministerul a lucrat foarte incet.
B. KATARGIU ii raspunde cA daca Adunarea crede cA Mi-
nisterul lucreazA rAu, sa-1 depArteze. Cat despre convictia pe
care zice ca o are d-1 Boerescu ca Ministerul a lucrat incet
Si cA nu trebuie sa a§tepte inifiativa Camerei, ca sA ia ma-
surile necesare spre incetarea crizei, ii raspunde cA n'a fost
de datoria Ministerului a lua inifiativa. Apoi, cA dacA guver-
nul a- intervenit ca sä ia mAsura spre a o opri, trebuia sA
ia astfel de masuri, ca nu cumva, ajutand comerful, sA caza
el. Aceasta a fost causa pufinei intarzieri ce a curs.
D-1 ministru apoi se adreseazA cAtre Camera, invitand-o
ca, dacA Ministerul nu §i-a implinit datoria lui, sA declare
aceasta.
I. BRATIANU propune urmatorul amendament la propunerea Em. Sale
Mitropolitul 2) :

1) Interpelarea lui V. Boerescu asupra crizei financiare s'a Meta in sedinta dela
21 Fevrnarie 1859. Vezi discursnl I.
') Nifon. Acesta propus se ea, liana la discatarea prole tuluiInfatisat de Minister
In privinta crizei fina Iciare, s5 faca an apel Nlari i Sale, ca 55 chibzniasea despre
mijloacelo ze treb ie luate spre a Intampina riu de care eat amenit Ma tars.

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 105

t Vazand gravitatea 0 chiar primejdia, In care se arta comertul nos-


etru, adunarea elective a hotarit se se invite Sectia ii-a ca sä cerceteze
tindata proiectul guvernului, prin care propune mijloacele de a veni in
.ajutorul comertului ca maine la 11 ore sa ne infati5eze raportul asu-
tpra acelul proiect. Camera amana pentru maine la 11 ore a se dis-
ecuta de urgenta raportul 0 proiectul sus ziss.
Semnati : I. Brdtianu, M. Marghiloman, Dimitrie Ghica, Al. C. Go-
lescu, Sc. Voinescu, C. Degiu, -C. Argintoianu, G. G. Grigorescu, G.
A, Costescu, N. Lahovari.
Amendamentul se primege.

Iv.
CRIZA COMERCIALA. (Al III -lea discurs).
&dinfa dela 13 Marne 1859. (Monitorul ofic ial, 1859,
Aprilie 10, pag. 153).

La ordinea zilei este discutiunea proiectului pentru masurile ce sunt a


se lua in privinta crizel comerciale.
Biroul intreaba dace este cineva care sa vorbeasca asupra proiectului
in total.
ION BRA.TIANU. - A§teptam sa is cuvantul nige barbati mult mai
competenti ; dar, Mudd toti d-nii deputati tac, se vede ca-1 primesc pe
ticute.
Eu nu inteleg sa venim in ajutorul comertului cleat in doua randuri : sau
intr'un mod cu totul anormal, expeditiv, cum s'a intamplat 0 in alte State,
sa chieme, guvernul pe bancherii principali, cu cars el avea daraveri §i
In cari avea incredere, 0 sa depute la dispozitia §i pe raspunderea for o
suma oarecare. Aci guvernul n'a facut aceasta i a avut rezoanele sale.
Neputand veni intr'un mod expeditiv in ajutorul comertului, eu cred ca
nu este alt mijloc decat a5ezand bazele unui wzamant de credit, care
la inceput sail aiba forma sa imperfectil de un lucru ce vine sfi raspunza
la o trebuinta de moment, insa sa tie inceputul bine a§ezat, astlel hick
sacrificiile ce face Statul sa nu fie aruncate pe drum. Proiectul gu-
vernului, mai ales cu modificatiile aduse de comisie, nu este nici un mijloc
expeditiv, nici fundamentul unui nezamant regulat, din care sit putem
vedea In viitor folosul sacrificiilor facute. Proiectul acesta nu este nici o
bancd de scompi. Ce wzatnan este acela, p! care la anul it condam -
nail sit moara ? Ce incredere va a vea I umaa ? Cum o sa &ill oameni

www.dacoromanica.ro
106 BARBU KNTARGIII

speciali, cand toe& incredintarea ce vreti sa faceti trebuie sa se sfar-


geasca Ia anul ? Sectia azi mai adauga o greutate, ciici zice sa se dea
bani imprumut numai acelora ce au mogii, adica face comertul depen-
dent de cei ce au mogii, bunuri statornice, gi not de ceeace ne ocupam
mai mult este comertul in genere. Cand se va mai vorbi asupra acestui
protect gi se va emite parerea mea, nu va volu mai osteni cu argumen-
tatii mai multe ca sA -1 combat, pentruca, dupa mine, acest proiect nici
meritA discutia.
I. OTETELESEANU gasegte ceva ciudat in discursul lui Bratianu, caci
el combate azi proiectul ca ar fi nefolusitor, cand Jeri singur zicea ca
sa. treaca Comisiunea in sata de alaturi gi a nu iasa de acolo pans nu-1
va ispravi.
B. KATARGIU, ministrul finantelor. Din cele ce a zis ono-
rabilul preopinent trag o contradictie: pe de o parte and zican-
du-se ca nu s'au luat masuri grabnice, spre a veni in ajutorul
comertului care striga gajutor Iv pe de alta parte ca proiectul
ministerului este cu totul necomplet, pentruca nu a§aza ba-
zele unei intreprinderi indelungate. fata contradictia : ge de o
parte cere grabnicie, pe de alta un proiect de bancd stabild, care
sd traeasca mai multi ani. Oare aceste cloud imprejurari se
pot combina in aceea§ gandire? Afi acuzat ministerul ca
n'a luat masuri inainte de a veni comertul sa ceara ajutor.
Vi s'a raspuns de minister ca a intinde pans acolo ingri-
jirea, incat sa is masuri 'Ana sa nu fi venit nimeni a-i cere
ajutor, aceasta nu o putea face, cad, chiar dupAce a strigat
comertul, a vazut ca mijloace spre a-i veni in ajutor nu erau,
ca tot ce va face este numai de a aduce un ajutor momentan.
Ministerul n'a venit sa va spuie toate ranele sale, sa vd zica
ca un muribund cere ajutor dela alt muribund; n'a venit sa
va spuie ca Statul are 25 de milioane datorie, dintre can cele
mai multe catre cassele ce sunt in activitate, de exemplu cassa
drumurilor, a §coalelor; n'a venit sa vd spuie ca Cara este
datoare 8 milioane Ia particulari pentru producte date in tre-
buinta o§tirilor streine, can surer sa-i tie in ageptare 10 ani
fara vreun profit. Toate acestea, ministerul n'a venit sa vi
le spue, pentruca a vazut criza grabnica, Adunarea ingrijata,
§i s'a temut ca nu cumva, facand aceasta, sa se considere ca

www.dacoromanica.ro
DISCURS URI 107

o rea vointa din partea lui. Din contra ; el a facut un proiect


si a zis : «iata tot ce poate face ministerul; am chibzuit a in-
terveni Intre particulari si comercianfi si a cere particularilor
.capitaluri not spre a le pune in circulatie». Am zis mai mult :
A pana se va face imprumutul, s& se atinga depoziteleo, incu-
rajat fiind de imprejurarile grabnice, si pe Tanga aceasta am
mai avut un sprijin la indrazneala de a atinge depozitele, caci
am vazut di in depozitele acestea sunt sume cari stau de ani
in visterie, si am zis ca poate nu ni le vor cere particularii
indatd ; sa le dau comerfului si le voiu pune la loc, cand se
va face itnprumutarea. Acum vedefi in ce pericul s'a pus mi-
nisterul. Cad suntetn oare siguri ca atat capitalurile din strei-
natate cat si cele de ad vor veni la chemarea noastra ? Nu ;
caci bogatia este creditul, si creditul este increderea, un nu
stiu ce din atmosfera politica, care face pe particulari sa se
team& si sa-si traga capitalurile din circulafie.
Viu acum la modificafiile Comisiei si la restricfiunea prin care
las& toata responsabilitatea asupra ministerului. Nu o primesc.
Ministerul n'a zis Adunarii ca are capitaluri, ci ca. n'are ; si
a ariitat singurul izvor, cerand vole de a-I Intrebuinfa. Act insa
o sä se int.:imple o imprejurare. Ceeace iau din cereale, iau
cAci nadajkluiesc ca graficafii nu se vor mai face ; iau ase-
menea capitalul emancipafilor, cad acela este un capital si nu
o datorie, si cand va veni sa-1 ceara voiu zice : gasteptati I»
Cat pentru depozite, de nu-mi va da voie Adunarea, nu be
voiu atinge. A doua rzstrictiune ce-mi impune secfia, ca sa dau
in sume mici fard sa determine cat, iar nu o primesc ; cad
se stie prea bine ca comerful este impartit pe persoane in
mid capitaluri, dar cari toate sunt legate ca un lant, vin de
se impreuna in unele casse mari, din cari apoi iar ies si vin.
De vom hottiri dar ca sa se dea in sume mid, atunci, viind
o cassa mare ca sa se imprumute, negresit ca o sa-i trebuie
o suma mai mare decat and case mici ; apoi, nedandu-i suma
ce cere, o s'o punem in pericul, si impreund cu dansa se
pun o mulfime de case mici. Vedefi dar in ce responsabili-
tate grava pune comisia pe minister, nedeterminandu-i suma

www.dacoromanica.ro
108 BARBU KATARGIU

cat sa dea. Cat pentru lepadarea politelor §i oprirea numai a


ipotecelor, este iar de neprimit, cAci §i ipotecele au inconve-
nientele lor ; cad sunt ipotece directe §i indirecte. Pentru cele
directe nu este nici un inconvenient. Cand insa un comerciant
va aduce o transactie de ipotecA, cum s'o primeasca minis-
terul ? DacA este pe doi ani, sA o primeascA pe doi ani?
Nu poate. SA o primeasca pe doua luni? Aceasta nu o pri-
mesc tribunalele. IatA dar piedici can vor avea reactiuni fatale
asupra comertului. Asemenea nu este prea lesne a se putea
face ceeace a zis d-1 Bratianu ; cAci bazele unei intreprinderi
se fac in odihnA, vAzand statutele tarilor de unde pot vent
capitaluri.
DupAce vorbeste 1. BRATIANU, B. Katargiu continuA:
B. KATARG1U, rninistrul finantelor. MAsurile din proiectul
guvernului, in necuno§tinta de vreun principiu de economie
politica, s'au luat dela comercianti. Cat pentru ceeace prive§te
vorbele lungi Si frumoase, nimic mai lesne decat a critics,
dar anevoie de a face ceva. D-1 BrAtianu m'a aparat ieri zi-
cand : «de ce vorbe Si nu fapte?» D-1 BrAtianu are dreptul
sa ne zits ca suntem saraci de principiile economiei politice.
Eu nu cer nimic mai mult decat un geniu. De socote§te cA-I
are, sa vie sa ne lumineze ; geniu insA care sa creieze, nu
sa repete ceeace a facut Franta, ci ce poate face Romania in
conditia in care se afla. Acum intreb numai pe d-I Bratianu
data creditul ce ne lipseVe din partea Europei suntem not in
pozitie astazi sa-1 marim sau sa-1 micpram. Eu marturisesc
cA, in imprejurArile de azi, suntem departe de a avea acel
credit ; ba sunt sigur chiar ca-1 vom mic§ora, data mAsurile
ce vom lua nu vor fi in cercul puterilor noastre.
ION BRATIANU da citire unui amendament §1, luand cuvantul, zice : 13o-
zitia ce mi-a facut d-1 Katargiu este prea grea pentru mine. Crez cA log
simt aid pang la un punct egal, deli in feluri deosebite, criza de azi, gi
socotesc cA nu trebuie sa avem vreunul din not nici geniu, nici invata-
tura multa, ca SA. poata indrAzni a critics proiectul d lui Katargiu. eu
aveam sA propun ceva ; dar, indatA ce am auzit pe d-I Katargiu astfel,
nu mai aveam curaj. Cu toate acestea viu cu modestie et propun un
amendament la proiectul sectlei.) D-sa citeste amendamentut.

www.dacoromanica.ro
DISCI:UMW 109

B. KATARGIU. Din citirea acestui proiect vedem cd. d-1


BrAtianu a fost prea modest, child a zis cA, pentru ca sa facA
un proiect, nu trebuie sa fie cineva geniu. D-lui a facut aceasta
lucrare intr'o noapte. Pentru cine n'a citit statute de- banci
streine, ar fi in adevar o creiatie, demnd de un om de geniu.
Insa aid nu e vorba de o asemenea lucrare, ci de un ajutor
repede ce trebuie sa se dea comerfului. Child arde o casa
pe care tori vor s'o scape §i cand stdpanul ei cere ajutor,
cand puterea politiei vine s'o scape, se infati§eaza deodata
un arhitect cu un plan mare §i frumos de casA §i zice :
«Stati I Nu e vorba de ceeace vreti sa faced. Aceasta este ni-
mic ; eu am un plan ca sit clddesc o casa ce nu va arde nici-
odata*. Un arhitect care ar tine& o asemenea cuvantare,
intr'o asemenea imprejurare, ar prezenta multa asemAnare cu
ceeace ne zice d-1 Brdtianu sa facem in aceste circumstanje
urgente.
Chin lu-se art. 1 din proiect, Al. Golescu propune un amendament la
acest art., prin care cere suma de 600.000 de galbeni, in loc de 200.000
de galbeni, cum figura in proiect.
1. Bratianu st V. Boerescu sustin amendamentul, pe care Principele
Dimitrie Ghica it combate.
PRINCIPELE G. TIRBEI doreste sa auza pe ministrul finantelor asupra
acestui amendament.
B. KATARGIU, ministrul finanfelor. Nu ministerul a luat
initiativa acestei masuri ; el n'a fost decht un interpret at co-
mercianfilor. Comerciantii au venit §i au luat initiativa, ei au
cerut ajutorul guvernului. Guvernul a chemat pe comerciantii
cei mai de cdpetenie, s'a sfAtuit cu ei §i unii din ei au cerut
voie sa se adune intre dan§ii. S'au adunat, au desbatut §i
au incheiat proces verbal. Pe acest temeiu, guvernul a fAcut
proiectul,. in care nu cere mai mutt deck ceeace au cerut co-
merciantii4 Comerciantii au zis a 200.000 galbeni le sunt de
ajuns. Dupa aceastd cerere s'a fAcut §i proiectul.
PRINCIPELE TIRBEI zice ca fibula explicatiile d-lui ministru de finante
sunt importante, d-sa respinge amendamentul d-lui Golescu.

www.dacoromanica.ro
110 BARBU KATARGIU

Se citeste art. 4, care suns astfel in prolectul guvernului :


PAna la intrarea fondului din imprumutari, visteria va incepe aceasta
«operatie pentru ajutorul comertului cu din numerarul de care dispune
(pans la suma de 70 mii galbeni Imparate§ti §i anutne ;
a) din depozitele tribunalelor galbeni 40 000
b) din fondul emancipatilor, cei strand in socoteala platii dam-
riei contractele in 1857, galbeni 20 000
c) din pragraful cerealelor 10 000
4ingrijind visteria ca, IndatA ce se vor aduna tots banii din imprumutul
(hotarit la art. 1, sa se punA la loc sus-citatele avansuri,.
I. OTETELISANU zice cA Sect'a n'a specificat suma, ci o lasA pe seama
Ministrului de Finante, sh is banii ce va avea disponibili.
B. KATARGIU, ministrul finantelor, declara cA, de nu-i va
da Adunarea voie sa atinga depozitele, d-sa nu le va aiinge,
§i prin urmare ramAne atunci disponibild numai suma de
30.000 galbeni.
DIMITRIE GHICA §I C. CANTACUZINO sustin ca depozitele nu trebuie
atinse.
ION BRATIANU propune a se uza de capitalul manastirilori spre a se
veni In ajutorul comerciantului.
I. OTETELISANU observA cA propunerea lui BrAtianu este imposibila,
cad in cassa centralA nu se allA mai mult de 60.000 lei.
Dupa alti oratori, TURNAVITU propune ca depozitele tribunalelor sA nu
se atingA cu nici un pret, iar Ion Bratianu cere sA nu se atingA nici un
depozit de once categorie.
B. KATARGIU rAspunde cA, dad n'a votat pentru amenda-
mentul ce zicea sA se is banii din cassele manastire§ti, cauza
a fost ca lucrArile erau grabnice Si d-sa §tia cd in casse nu
este nimic. De altmintrelea acestea sunt chestiuni ce se vor
discuta §i se vor deslega la timpul for.
Se pune la vot amendamentul lui Turnavitu §i cade... apol se pune
la vot tot art. 4 din protect §i se leapada §i acesta cu totul.
V. BOERESCU observa cA Adunarea se contrazice, cAci n'a inteles -votul.
Adunarea Ins& merge inainte.
Se citeste art. 5 §i modificatilie facute de. Comisie. Acest articol sunk
astfel in redactiunea guvernului :
(Scomparea se face contra polite cu trei iscalituri valabile 51 cu termen
a nu mai mare de trei luni, sau contra obligati' cu o ipoteca directs sau
tindirecta, aceasta putandu-se prelungi §I pe termen de un ans.

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 111

B. KATARGIU. Ministerul a socotit cA trebuie sA vie in


ajutorul comerciantului ,Si prin scompt. Comisia nu prime§te
aceasta. Ministerul, fire§te, nu poate primi scomptul, decat
cu conditiile zise in proiect, adica un comitet de comercianti
ale§i din sant,' ]or sit autorizeze scomptarea cu garantia ]or
materials §i morals, caci Ministerul nu poate veni in ajutorul
comerciantului cu rizicul fondului public. Dar Comisia a zis
cA e mai bine sa se faca imprumutari numai prin ipotecA.
Asupra acestor dour opinii, Adunarea este chematA a se pro-
nunta. Cat despre minister, el se tine de proiectul sau ; insA
,Si una Si alta din aceste cloud opinii au inconvenientele i
avantajele lor.
I. BRATIANU observa ca Intre proiectul Ministerulul 51 lucrarea Sectiei
este o deosebiire radicals ; caci proiectul se apropie de o banca de
scompt cu oarecare intindere, pe cand Sectia voe5te sa facA ca comertul
sA fie cu totul dependent de ace's ce au bunuri siatatoare.
Apoi dad este vorba sa ajutpm pe comercianti, atunci am ft necon-
secinti primind modificalia Sectiei, caci ea ii face tributari ai celor ce
au pamant.
Se pune la vot modificatia Sectiei 5i se !eat:4A. Se cite§te art. din pro-
iectul guvernului 51 I. Bratianu observA cA, dupa acest art., un capital
angajat pentru un an de zile este mort pentru comerciant. Deaceea pro-
pune ca termenul sA fie numai de trei luni.
L OTETELISANU ti raspunde ell este peste putinta ca ipotecile sa fie cu
termen de trei lnni.
B. KATARGIU. Priimindu-se acest termin, o sa se intample
ca ministerul va respinge pe cei mai multi, caci de ex.tre-
cand termenul de trei luni, ministerul poate sa vanza o ipo-
tecA indirectit al cArei termin n'a venit? Nu. Atunci Guvernul
ce va face, de nu va avea comerciantul cu ce sa-i plAteasca?
Ipoteca nu le-o poate vinde. Negre§it ca trebuie sA tepte
expirarea termenului ipotecei.
Sc. VOINESCU intreabA dadt un comerciant ar veni in luna lui Mai
sau mai tarziu sA se imprumute, i s'ar putea da imprumutul pe un an,
cAnd proiectul zice ca operatia va tinea un singur an, 51 pentru acela
pAnA la termenul proiectului nu mai este un an.
B. KATARGIU Ii raspunde cA un an este maximum §i ce va
trece din acest an se scade.

www.dacoromanica.ro
112 BARRU RATARGIU

VII.
CRIZA COMERCIALA. (Al IV-lea discurs).

$edinta dela 14 Martie 1859. (Monitorul oficial, 1859,


Aprilie 13, pag. 161).

La ordinea zilei este continuarea desbaterii asupra proiectului de mA-


suri in privinta crizei comerciale.
I. BRATIANU prezinta la art. 5 un amendament in sensul urmAtori
eScomptarea sa se facA contra polite cu trei iscalituri valabile, insA de
opAmantent nesupgi vreunei jurisdictiuni streine gi cu termen nu mai
4mare de trei luni sau contra obligatii directe cu ipotecA, acestea putan-
4(1u-se prelungi si pe termen de §ase lunis.

B. KATARGIU observa ca va fi impracticabil, fiindca ope-


ratia facandu-se numai in curs de un an, acest termen se va
scurta fireste pentru aceia cari vor veni sa se imprumute trei
patru luni in urma deschiderii operafiei, si adaug Ca termenul
de §ase luni ar exclude mai toate ipotecile indirecte, deoarece,
chiar cu termenul de un an, Ministerul nu va putea primi
din asemenea ipoteci decat pe acelea al caror termen nu merge
mai departe decat anul cat a durat aces operafie. Astfel gu-
vernul nu s'ar putea despagubi la timp, fiinda n'ar fi in
drept sa ceara vinderea unei ipoteci, al carei termen nu s'a
implinit.
DupA citirea art. 6 1), I. BrAtianu intreabA dacA prisosul de 2 0/0 va fi
deajuns ca sa acopere cheltuielile intreprinderli, dacA s'a fAcut cel putin
o socotealA aproximativA.

B. Katargiu, ministrul finantelor, zice ca o asemenea so-


coteala nu se poate face a priori §i fara sä aiba un punct
sigur de plecare, adica fara sa tie cari sent cele ie§ite. Dar
socote§te ca 20/0 va fi de ajuns.

1) Care aura md.: .Scomptul va fi cu 2% mai mult decItt ceesce plAtegte via-
teria la c,apitalal Imprumutat,.

www.dacoromanica.ro
DI8OURSURI 113

Art. 6 se prime5te.
La art. 7 1) Al. Golescu propune ca la alegerea comitetului sA fa parte
gi alti comercianti, carl nu vor fi figurand in lista alegatorilor deputatului,
zicAnd ca acesta ar fi o conditle politica push alegatorului Si ca nu-5i
poate avea locul in aceasta imprejurare.
Acest amendament este sustinut 51 de I. 0 teteli5anu 5i Alexandru Florescu.
BARBU KATARGIU sustine articolul din proiect, zicand ca
s'a facut astfel din cauza dificultatilor §i intarzierilor ce s'ar
intampla cu constatarea calitatilor de ales §i alegator; devremece
luandu-i pe cei din listele facute cu ocazia alegerii deputatului,
scapa de aceste dificultati, §i lucrul se face cu grabnicia ceruta
de cazul de fata.
C. A. Rosarn intreaba pe ministrul de finante daca a inteles cu acel
articol (6) ca guvernul are dreptul de a reFuza pe cei alegi.
B. KATARGIU raspunde ca negre§it, Si adauga ca ministerul
n'a venit cu acel proiect in Adunare decal ca un remediu
propus §i cerut de comercianti ei MO, jar nu ca un proiect
din partea ministerului. Deaceea o repeta, ca sa se inteleaga
bine, ca ministerul nu is asupra-§i neizbutirea acelui proiect,
ca in privinfa aceasta toata raspunderea privege pe comer-
cianti, cari au propus acel remediu, dar ca guvernul va pri-
veghia numai ca banii sa nu se dea fara luarea de toate ga-
rantille cerute, §i din acest punct de vedere trebuie in comitet
oameni cari sa prezinte garanti morale §i materiale. Daca
comercianfii vor alege oameni ce nu au aceste calitati, atat
mai rau pentru dan§ii, fiindca guvernul ii va refuza, Si astfel
inceperea operajiei se va intarzia.
I. BRATIANU la cuvantul gi zice : FiindcA d-1 ministru de finante s'a
pronuntat intr'un chip a5a de categoric, eu protestez. Intr'un guvern
constitutional, ministerul este responsabil de faptele sale. Adunarea n'are
sa-1 intrebe cine-a dat, de unde a luat prolectul ce-i supune. Ministrul
e fiber sa consulte pe cine vrea, cAnd face un proiect ; dar aceasta nu
insemneaza ca raspunderea trebuie sA priveasca pe cei consultati. Nu. Mi-

1) Redae. astfel de govern : Se va intocmi un comitet de dud. comercianti fora


plate al gi de c tre negustorii Inscrigi In lista ce a slujit la alegerea deputatului
la C Lmera, ales' dintre comerciantii ce infatiseam mai multa garantie ¢i cu stiinta
despre stereo pieta ramanAnd guvernulni dreptul de a-i recunoagte gi /ataxia.
Barbu Catargiu. Discursuri. 8

www.dacoromanica.ro
114 BARBU KATARGIU

nisirul e singur responsabil, intr'un guvern constitutional, de ceeace face ;


si not numai din acest punct de vedere am primit proiectul in desbatere,.

B. KATARGIU. Atunci de ce ma mai intrebafi ? Acest


proiect este o lege, o pravila care priveste pe guvern. In el
e vorba de ni§te masuri pe can comercianfii le-au cerut dela
guvern si pe can le-au gasit de cuviinta pentru vindecarea
suferinfelor comerfului. Asa guvernul nu face decat sa in-
tervina intre comert si Camera. Camera arunce-le, de nu
voeste sa is acele masuri. insa, in ceeeace se atinge de ga-
rantiile cu can sa se dea fondurile, aceasta ramane pe seama
ministrului.
La art. 11 1). I. Bratianu observa cA (ar fi mai bine sit se alcatueascA
un birou de oameni special! pentru manipulatii de asemenea naturil si
can sa He initiati in operatiile si lucrarile ce se cer in asemenea cazurip.
B. KATARGIU obiecteaza ca sunt functionari in Minister,
cart au, in lucrari de asemenea fire, o rutina de mai multi
ani, cart cunosc tot mecanismul financiar. Pe Tanga acestea,
acei oameni au si garanfii date pentru sumele ce le tree prin
maini, si astfel se implinesc toate conditiile ce s'ar cere ca sa
se insarcineze cu lucrarea intreprinderii.
Apoi se desbat celelalte articole din proiect, dupa care, punandu-se la
vot proiectul intreg, se primeste cu o majoritate de 31 voturi contra 21.
La 28 Martie 1859, Adunarea electiva si-a luat concediu pans la 4
Mai. Cu toate acestea pants la 14 Mai nu s'a putut tines nicl o sedintA,
din cauza necompletarii Camerei.
Inainte de inchiderea Camerei, Ministerul N. Golescu demisionii.
Atunci, la 23 Martie, Ministerul se compuse in modul urmAtor ; Nicolae
Cretzulescu, interne ; loan Cantaczzzino, justitie ; Const. Steriadi, finante;
Scarlat Fdlcoianu, externe ; Barbu Vladoianu, rAbsoiu, inlocuit dela 12
Mai prin General Macedonski ; Constantin A. Cretzulescu, culte gi
Presedinte at Consiliului.
Decretul, datat din 27 Martie 1859, se aria publicat in Monitorul ofi-
cial at Tdrii rom., 1859, Martie 30.

9 Redaetat et admie astfe' ; LuerArile d3 cancelarie ale a ostei operatii se vor


face pin Sectia contabilitutii din MLnieter,u1 Finantelor, pentru ajatorul cttrnia e,
ya orlindui un amplaiat en plata de 800 lei pe lune, care vu fi meat cinat cu tiuereu
regietrelor trebuincioase ei cu toata corespoudenta rplativii In acet.etli operatie,
ti un nurafiator pa 00 lei pp tunas,

www.dacoromanica.ro
DIECITREURI 115

VIII.
INCOMPATIBILITATI.
&clinic dela 14 Mal 1859. (Monitond oficial, 1859,
Mai 25, p. 234).
Se citegte dela birou adresa prin care Ministrul de interne (N.
Cretzulescu), cere dela Adunare sa permits lui Nicolae Opran a merge
la postul sau de administrator (prefect), unde trebuinte urgente reclama
prezenta d- sale, mai cu seams acum cAnd nici secretar nu se afla in
administratle, fiind suspendat.
I. BRATIANU observa ca prezenta unui administrator este totdeauna
urgenta in districtul sau, ca trebuintele ce o reclama nu pot sa fnceteze
niciodatil, gi intreaba unde va ajunge Adunarea cu principiul ca un
deputat sa poata fi gi administrator.
PRINC1PELE DIMITRIE GHICA roaga Adunarea ca, cu aceasta ocazie,
sa se is in consideratie ca sunt cinci gedinte de cand nu se poate corn-
pieta, gi aceasta flindca Adunarea este prea indulgenta gi acorda orice
concediu, orice cereri, astfel incat, mai multe randuri, a fost in impo-
sibilitate de a tines gedinte.
B. KATARGIU zice ea, osebit de imprejurarea speciala ce se
infatipaza azi, lucrul are o intindere mai mare; a este o
chestiune de principiu ; ca data astazi Adunarea are doi-trei
deputati carmuitori, cine poate chez4u1 ca maine nu vor fi
zece-cinsprezece ? astfel se va intampla, in una din zile,
ca sau administratorii sa nu fie prin judete sau deputafii sA
nu fie in Camera. Orice afi face, nu puteti ie§1 din acest cerc.
Deaceea fac aceasta observafie ca sa atrag luarea aminte
a Adunarii, ca trebuie sä se chibzueasca §i sa se hotarasca
odata pentru totdeauna aceasta chestiune. Cat pentru d-I
Opran, Adunarea hotarasca cum va voi pentru acuma.
Sc. VOINESCU. Imi lau libertatea de a raspunde d-lui Katargiu. Still
ca, doua zile inainte de a ma orandui administrator, eu am Post cel
dintaiu care am protestat, zicand ca functiunea gi deputatia sunt incom-
patibile. afar in ajunul plecarii mete in district, am intrebat cum ar
putea fi cineva administrator gi deputat, fiindca se pune in pozitie de
a neglija sau functia de administrator sau misiunea de deputat. Deaceea

www.dacoromanica.ro
116 BARBU RATARGIU

am cerut sit se punA in regulament acel articol, pe care majoritatea nu


I-a primit 1).
Nu inteleg astazi cum d-1 Katargiu vine §i ne propune o lege noun in
aceasta. privinta. S'o propuna d-1 Katargiu, §i eu imi voiu alege una din
douA ; dar sa o propuna astfel cum s'a propus in regulament.
B. KATARGIU. Stint de opinia d-lui Voinescu asupra in-
compatibilitatii. La celelalte observalii insa ii raspunz ca dace
majoritatea n'a primit a se pune acel articol in regulament,
cauza este ca Adunarea nu poate lua initiativa de a face legi
fundamentale, ci numai in ceeace prive§te regularea lucra-
rilor Camerei. Nu este de competenta Adunarii sä modifice
drepturile vreunui Roman ; aceasta este de competenfa pu-
terilor legiuitoare prevazute de Conventie. Dc am vorbit dar
astazi, aceasta am facut-o numai ca sa atrag luarea aminte
a Camerei §i a guvernului, ca sa chibzueasca oarecari ma-
suri de a departs inconvenientul ce ne ameninta.

IX.
COMPLOTUL MA$1NEI INFERNALE.
&clinks dela 26 Mal 1859. (Monitorul eclat, 1859,
Iunie 6, p. 253).
La ordinea zilei este, intre allele, raportul Sectiei v-a, asupra cererii
fAcute de Ministrul Justitiei pentru darea lui Cezianu 2), ca sA fie depus
Inaintea procurorilor.
C. CANTACUZINO IntreatIA pe Cezianu dacA Domnitorul venise in Bucu-
re0i, and d-sa a spus Prefectului CA Matelon complote in potriva vietii lui.
1) In qedinta dela 10 Feyruarie 1859, Sc. Voinesen depusese nn amendament
subsemnat de I. Voinescu, AI. Coast, Golesen qi N. Rosetti In terminii urmAtori:
<Deputatii luAnd lunette el< nu se mai realeagit, ci 86, le ritmftie facultatea de a-qi
alege calitatea de functionar San deputats.
La aceasta, B. Satargin declarg ca (este de acelaq principiu, der acel articol
nu-glare local In regulamentul Camerei, care se rapoextA numai In procedure lucrA-
rilor Adunirii ; ca acel articol este en total constitutional, qi punandn-se in re-
gulament, se di; Camerei un drept pe care ea nu-1 are. Camera nu poste discutit
qi primi o lege constitationalA deat provenitd din donit izvoare: Comisia Cen-
tral& qi Consiliul Ministrilora.
Votarea araeudamentului depns de Voluescu tea &millet anti dna terminarea
renulamentului Camerei.
8) AceastA afacere este pe larg naratli In thipliment in Monitorul Oficial, No.64,
anal 1859, Innie 6, duph declaratinnea Itii Cezianu.

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 117

CEZIANU. Da, mi se spusese de 1nsusi d. Aga, care a zis 'ea 1-a do-
vedit si-1 va prinde, dar mai in urma a venit croitorul Schmidt la d-sa
si mi-a spus ca conspiratorii, simtind spionarea poliliei, s'au risipit.
SC. FALCOIANU intreaba cine era aga, cand s'a dus Cezianu la B. Ka-
targiu de i -a spus ce i se descoperise.
CEZIANU. Era actualul d-1 Balaceanu, cu care dela inceput am avut
numai a face.
SC. FALCOIANU. Daca este asa, cum se zice in relatie ca descoperirea
complotului i s'a facut d-sale inainte de cea dintai venire a Domnitorului
in Bucuresti, cand atunci era prefect Karagea ?
B. KATAROIU. Cu o zi sau doua nu flu bine minte
inainte de venirea Domnitorului sau dupa ce venise, d-1 Ce-
zianu a venit speriat la mine §i mi-a spus imprejurarea corn-
plotului ce se descoperise de croitor. Eu am fost mi§cat §i
i-am cerut mijloace, cad §i eu ca Roman sunt dator §i ca mi-
nistru sa fac cunoscut Domnitorului acel complot, ca nu cumva
sa se intample un ce cat de mic §i sa ramana o pats pe un
om nevinovat sau sa se zica a e fapta boierilor. In urma am
fost la Domn Si, la prima intrevedere sau la a doua nu
tiu minte i-am vorbit despre complotul ce se urzia, dan-
du-i §i note, dupa lista ce mi se (Muse de d-1 Cezianu, despre
conspiratori §i alte imprejurari ce mi se descoperisera. Atunci
mi se pare ca. Inca nu se schimbase aga. Tocmai la urma,
cand era sa piece Domnitorul, 1-a schimbat §i mi-a zis ea a
dat deslu§iri agai ca sa urmareasca pe conspiratori §i ca i-a
zis sa se puns la dispozifia mea. Aga a §i venit, §i eu i-am
zis ca de acum e treaba politiei, a mai mutt nu poate face
decat sa se infeleaga cu d-1 Cezianu §i, de va voi sa-i dea
d-lui informatii, ca unul caruia i se descoperise toata §ire-
tenia complotului dela inceput. D-1 Cezianu a primit §i atunci
a intrat in relafii §i infelegere cu aga.
Precum se vede, d-1 Cezianu, dela inceput §i *la azi, n'a
facut alt deck, spaimantat de gravitatea imprejurarii, a venit
sa destainueasca guvernului ceeace aflase. De aci, d-sa se in-
carca cu o sarcina ce nu era a d-sale, numai dupa o povata
a ministrului, in care fire§te avea incredere, §i dupa dorinfa

www.dacoromanica.ro
118 BARBU KATARGIU

de a sap& societatea de primejdia ce o ameninta. Se pune


in relatie cu aga §i se trateaza lucrul precum ati vazut din
relatia d-sale, pana cand Matelon §i Grini pier din tail. Apoi
d-1 Cezianu vine la mine §i-mi spune ca acei oameni s'au facut
nevazuti.
Dupa catva timp iar vine la mine §i-mi spune a complotul
a aparut din nou mai infernal, cu Bontila. «Cine ti-a spus?
«Tot croitorub). Eu i-am zis ca tot ce putea face, este sa
descopere i aceasta prin Evreu. Acum cine e acel Bontila ?
De unde a venit ? Sub ce recomandatie a fost dat politiei, in-
cat ea sa fie datoare a-I trimite spion pe Tanga Cezianu §i
sä-1 faca a juca rolul de conspirator al complotului ? Acestea
nu se pot intelege. Aceasta a fost o gre§ala mare din partea
polifiei, O. aiba mai multa incredere intr'un venetic, intr'un
vagabond, decat intr'un om cu un caracter cu mult mai inalt,
§i ca cetacean §i ca deputat. Acum chestiunea e aci. Acest
Bontila a fost in realitate numai un spion al polifiei, care in-
cerca sa compromita pe d-1 Cezianu, sau a fost el un adevarat
conspirator, care sub rolul de spion a putut §i sa joace
politia Si sä traga pe d-1 Cezianu in conspirafie §i complot ?
Astfel se infatipaza lucrul. Trebuie sa avem toaia banuiala
in cugetul §i rolul lui Bonilla §i oarecare incredere in carac-
terul d-lui Cezianu. La dimpotriva, am banui pe d-1 Cezianu,
§i, in loc de a-1 apara, 1 am injosi pana a-1 trimite pe banca
acuzafilor. Oare, facand astfel, n'am inchide up fiecarui om
de cinste, care ar putea §i ar voi sa descopere vreo crima?
Nu i-am pune o stavila de a cerca o asemenea fapta man-
tuitoare pentru societate, cand va vedea ca noi, in loc de re-
cuno§tinta, it apasam pentru cugetul lui cel bun ? i ca, dim-
potriva, §arlatanul, care a jucat un rol problematic, se plimba
fara sa-i is nimeni socoteala ? Ei bine ! repet ca politia a facut
o gre§ala neiertata, s'a amagit. Guvernul trebuie sa se opreasca
ad, sa afle ce s'au facut Matelon §i Grini. Acel Bontila de
unde a venit, cine este §i care i-a fost cugetul ? De vom da
pe Cezianu, ce va spune el guvernului decat ce ne-a spus
noun astazi ? Deaceea termin zicand ca noi trebuie sa luam

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 119

lucrul cu seriozitate §i sd nu lasdm a ramanea o patA re capul


unui om, care nu ne-a facut deck bine.
CONST. A. CRETULESCU, ministrul cultelor. D. Katargiu, in discursul
d-sale, a zis 4guvernuli vorbind de seful politiei. Noi nu putem lua so-
lidaritatea actelor impiegatilor subaltern'. Not nu suntem raspunzatori de
acestea. Fiecare este dator a-si da seamy de actele sale. Poate ca d -1 age
ss fie cu dreptul vinovat; eu insa nu pot lua responsabilitatea nici chiar
pentru fratele meu.
B. KATARGIU. Zicand «guvern», am Intel es pe d-I Valeanu,
cdci nu puteam sa ata- guvernul, cand chiar eu eram in gu-
vern. Sunteti gre§iti, d-le ministru ; faced un anacronism,
fiindca desfa§urarea complotului s'a petrecut in timpul fostului
minister, din care faceam §i eu parte.
BRANCOVEANU. D. Cezianu ea cerut dela inceput de fostul procuror.
Guvernul s'a opus a-1 da. Deaceea a si departat pe acel d. procuror,
Andronescu.
IOAN CANTACUZINO, ministru de justifie. Nu. La intaia cerere a pro-
curorului, 1-am si cerut dela Adunare, insa Adunarea se afla atunci in
vacanta, si acel procuror nu s'a departat, ci s'a mutat la alto Curte, dupe
alte trebuinte.
1. OTETELISANU. Ar f' bine a vie Andronescu Ca unui ce tie cur-
sul pricinii dintru inceput.
G. CRETZEANU. E netrebuincios, deoarece toate actele, din care putem
vedea tot, se aft& in dosare.
CEZIANU. Si eu ca acuzat cer sa vie, spre a arata cursul pricini1 de
tot ce stie.
I. CANTACUZINO, ministru de justitie. Nu esti acuzat, ci instructia tre-
buie sa fie secrets. Procurorul a aratat aceasta trebuinta, spre a nu se
compromite rezultatul lucrarii.
B. KATARGIU. Nu sunt de opinia d-lui ministru de a se
pdzi secretul de procurori. Intre guvernul executiv §i Camera
este egalitate de drept §i solidaritate. Azi Camera este con-
stituita intr'un tribunal, ca sd hotarasca de trebuie a injosi
pe un membru al ei, de a-1 trimite depe banca Adundrii pe
banca acuzafilor. Sd vine puterea executive sA ne zicA : «mul-
tumiti-va cu dovezile ce v'am dat §i dafi -mi pe d-1 Cezianu»,

www.dacoromanica.ro
120 BARBII XATARGIII

nu o primim. Camera azi e tribunalul mai inalt deck eel cri-


minal, .§i daca procurorii §tiu acele secrete, cu atat mai mult
trebuie sa le §tie Camera. De ce neincrederea tribunalului
criminal in Camera.? Ea trebuie sa cunoasca tot, "ea sa poata
trimete pe un deputat depe banca Adunarii pe banca cri-
minald. Fapta, din cele spuse de d-1 Cezianu, e invederat ca
n'a putut fi alta decal a unui om de onoare §i ingrijat de bi-
nele societatii, poate cu prea mult zel. Pentru aceea guvernul
trebuie sa-i fie recunoscator. Deaceea conchiz ca, fara dovezi
de culpabilitatea lui, nu-1 putem da.
1. CANTACUZINO, ministrul justitiei. SA zica Adunarea ca art. 144
din procedura criminals se poate aplica la deputati farA consimtamantul
AdunArii §i ministerul atunci 1§1 va retrage cererea.
B. KATARGIU. Cetace a zis Principele Dimitrie Ghica am
voit sa zic §i eu, ci o zic land termenii din urma ai mi-
nistrului, cand a zis ministrul justifiei ; (mu se cere ca acuzat
§i ca ministrul nu starue§te». Nu, Domnilor. Adunarea nu-1
poate da. A da este lesne de zis ; dar anevoie de facut. Si
deaceea vrem sa vedem limpede, cand facem un fapt. Pe
Adunare se reazima toata norocirea §i nenorocirea tariff. Acum
sa vedem in ce categorie punem pe omul acestail cere pro-
curorul ? Dar dupd a cui declarafie §i aratare de oameni au
intrat procurorii in lucrare ? Dupd o lucrare preliminara a
capului Politiei ? Dupa aceasta lucrare, procurorii cer pe d-1
Cezianu nu ca acuzat, ci ca banuit dupd acuzartle ce-i fac
conspiratorii §i Bontila,
Acum sa vedem cum a fost complotul : serios sau numai o
jucArie ? Sa zicem pentru un moment ca a fost serios. Oare
complotul acesta a§a de serios, 1-ati fi §tiut dv. azi, de n'ar
fi fost un deputat din Adunare care din imprejurari, luand
§tiinta de dansul, a venit la guvern §i 1-a declarat ? Fara
aceasta s'ar fi descoperit complotul ? Nu. Prin urmare cazul
d-lui Cezianu se schimba, fiindca el este care v'a facut bine.
Dar Polifia a spus Parchetului ce rol a jucat d-1 Cezianu ?
. De a spus-o, atunci ce mai cauta cu d-1 Cezianu ? De n'a
spus-o, atunci .e gre§ala Polifiei.

www.dacoromanica.ro
DISCI:11181M 121

Acum sa presupunem ca complotul nu este serios. Atunci


de ce este banuit d-1 Cezianu? Ca a facut o jucarie ? Nu puteti
decat sa radefi de aceasta jucarie. Vedefi dar ca nu puteti
ie§1 din cercul acesta. Deaceea Adunarea, inainte de a da
hotarire, trebui sa is toate masurile ca O. vaza toate hartiile
§i in urma sa i§i dea hotarirea.
Dupa B. Katargiu vorbesc V. Boerescu, Ministrul justitiei, Principele
Dimitrie Ghica. Acesti trei sustin ca Cezianu trebuie sA se duca de bunA
vole inaintea procurorului a depune ca martor. Prin aceasta prestigiul
Camerei nu se atinge de loc.
La aceste pareri rAspunde :
B. KATARGIU. Din cate s'au vorbit cu destula §ffinta §i
elocinfa de d-nii Boierescu §i Bozianu, nu s'a luminat chestia.
Ca sa ne putem lumina, nu putem face altfel decat sa des-
partim chestiunea in doua categorii. D-1 Ministru, d-1 Boerescu
§i in parte d-1 Bozianu vor a pune chestia pe taramul ca d-1
Cezianu nu se chiama nici ca martor, nici ca banuit. Daca
este a§a, ca ce e ma rog ? De e vorba numai O. se indepli-
neasca procedura, atunci aceasta nu mai prive§te pe Camera,
ci ramane la d-1 Cezianu. Afars de aceasta, d-1 Cezianu a dat
tacrirul,') §i indata ce nu se pune chestia ass ca d-1 Cezianu
e chemat sau ca martor sau ca banuit, cererea ministerului e
lepadata. Ministerul trebuia sa tie cine este d-1 Cezianu. Po-
litia are asupra-i o mare incriminare, cad trebuia sa descurce
procurorului pricina. N'a facut-o ? Foarte rau din parte-i. 0
facem not. Dar a facut-o. Atunci procurorul o §tia bine §i nu
putea intreba pe d-1 Cezianu altfel decat ca pe un binefacator
ca sa lumineze instructia, O. descopere adevarul, cum a des-
coperit complotul.
Sedinta se termina prin votarea urmatoarei motiuni subscrisA de C. Bo-
zianu, C. A. Costescu, G. Cretzeanu, I. BrAtianu si St. D. Greceanu:
(Considerand ca art. 144 din instructia condicei penale este o obligatiune
spentru fiecare cetatean spre a lumina acuzatia publics asupra delictelor
est crimelor ce pot compromite ordine socials ; findca in acest articol
tnu se implica chestiunea de acuzare, nici de arestare, Camera este de

1) raportul.

www.dacoromanica.ro
122 BARBU RATARGIU

eparere ca. cererea Ministerului nu e In cazurile prevAzute de Conventie


esi a d-1 Cezianu prin urmare este obligat de citatul art. 144 a merge la
eprocurorie, spre a da toate deslusirile ce 1 se vor cere spre completarea
einstructiei ; dar procuroria nu-1 va putea nici acuza, nici aresta fara
evoia Camerei ;
eConsiderand ca Adunarea nu poate las& sa planeze asupra unuia din
emembrii ei asemenea delict ce ar compromite viitorul natiei, ea staru-
(este ca d-nii procurori, dupA deslusirile ce va da ii d-1 Cezianu, oricare
cva fi convictia d-lor, sa comunice indata totalitatea instructiei Mute
(despre acest complote.
Propunerea a fost primita In unanimitate.
In sedinta dela 19 lunie 1859, ministrul de justitie raspunde la o intre-
bare a Principelui Stirbei CA instructia s'a terminat si cA Cezianu este
acum afara din orice prepus. Monitorul official, 1859, Aug. 3, pag. 387

X.
STAREA FINANTELOR.
$edinta dela 6 lank 1859. (Monitorul official, 1859,
Iulie 3 si Supl. la Monitor, pag. 300).
DupA inchiderea incidentului cu petitiunea Iui George Costaforu, bi-
roul anunta a la ordinea zilei este discutiunea a.,upra bugetului pe anul
189, asupra raportului sectiei financiare in privinta acelui buget si a
socotelilor pe anul 1858.
DupA un discurs al Ministrului de finante dupA o desbatere la care
iau parte I. Otetelisanu, C. Cretzulescu, Izvoranu, Principele Dimitrie Ghica,
Sc. Cretzulescu si I. Bratianu, B. Katargiu cere cuvAntul.
B. KATARGIU voind sa ia cuvAntul asupra bugetului.
C. A. ROSETTI se opun?, zicand cA regulamentul (art. 25) nu iai to pe
Vice-Presedinte sa ia parte la discutiune.
I. BRATIANU observA cA B. Katargiu, ca unul ce a fost Ministru de
finante, poate da Adunarii cele mai bune deslusiri asupra finantelor, ca
asemenea deslusiri stint necesare pentru a se lumina Camera. Deaceea
cere di se face o exceptie in privinta lui Katargiu pentru consideratiile
mai sus expuse.
B. KATARGIU. Nu stdruesc a cere cuvantul, nici ca sa
susfiu raportul Comisiei, nici ca sa acuz sau sa aptir vreo
persoana, ci numai ca sa pun discutiunea pe taramul ei cel
adevarat, pentru interesul Statului, desbracandu-se de orice

www.dacoromanica.ro
DISOURSITRI 123

sentiment personal, de orice spirit de partide, de orice simpatie


sau antipatie individualA. Nu, d-lor, nici urile, nici afecliile
personale nu sunt demne de cine voeste a servi cu credinta
in folosul intereselor publice. Eu voiu zice, precum am facut
totdeauna: aceastA fapta e rea, cand mi se va pare& cA este
in adevAr rea ; si binele cl e bine, cand voiu gAsi ca inteadevAr
e bine, farA O. mA preocup nici and, nici de cine s'a savarsit
acest rail sau acel bine.
Venind a vorbi cel din urma, dupA o discutiune ass de a-
prinsa de mai multe ore, mA simt coplesit de o multime de
idei, ce aceastA discutie a desteptat in minte-mi ; ma vAz silit
a imbrAtisa o multime de puncte si a raspunde la feluri de
argumentAri contrazicAtoare, ce am auzit pronuntandu-se. Nu
stiu de voiu putea indeplini aceastA sarcina, dupA cum doresc;
dar voiu incerca a face totul ce-mi va sta prin putinta, ca sa
rezum aceastA chestie degajand-o de elementele intunecoase
si turburAtoare, de cari a fost panA ad InvAluitA si sA puiu,
de voiu putea, cu acest mijioc, Camera in pozitie de a se
declara in toatA constiinta sa. Cuvantul meu prin urmare va
fi, d-lor, cam lung poate. VA rog dar sA aveji putina rabdare
si sa fill indulgenti. il voiu divide in mai multe despartiri :
raportul Comisiei, chestia socotelilor, temeliile lucrarii Comisiei,
drepturile Camerei, cAderile noastre in privinta datoriilor ce
avem ca Deputati §i insfarsit budgetul, asupra caruia, dupA
desvoltarile date de d-1 ministru de finanle cu atata lamurire,
nu voiu avea a zice decat putine cuvinte.
Raportul Comisiei, d-lor, nu e, o mArturisesc, ass precum
ar fi fost de dorit sa fie, nici in ceeace priveste expunerea
imprejurarilor, nici in privinta formelor parlamentare, nici
mAcar in privinta clasificatiei bugetelor. Dar pentruca re-
dacjia unui raport nu e facuta dupA cuviinta gramaticala sau
parlamentard, nu e un cuvant, socotesc, de a lepAda si su-
biectul ce era chemat a trata si pe care not suntem datori
a-I desbate si pune in lumina. Ca sA nu caz in aceeas greseala
ca si Comisia, care a inceput vorbirea intai despre buget,
si apoi despre socoteli, voiu vorbi, d-lor, intai despre soco-

www.dacoromanica.ro
124 )3 ARBEr KATARGJU

teli §i apoi despre buget, aceastA ordine parandu-mi-se mai


conforms regulelor comptabilitatii §i bunului simt.
Spre a putea in adevar hotari despre ceeace avem trebuinta
a cheltui, e de neaparat sA cunontem mai intai starea averii
noastre, starea finantelor publice. Acest adevAr e recunoscut
de tofi §i in tot locul. Deaceea §i toate Ob§te§tile Reprezen-
tatii sunt insarcinate cu cautarea socotelilor Statelor ce in-
fAti§eaza ; deaceea §i Con ventia, ce e astAzi legea noastre
fundamentalA, a impus Adunarii noastre ca o indatorire din
cele mai de cApetenie cercetarea socotelilor, 'mai adaugand cA
niciodata sa nu se lase mai mult de 2 ani socotelile Statului
necercetate. Guvernul, in aceasta privinta, a §i avut grija de
a trimite, inca dela cele dintai comunicAri ale sale cu Camera,
socoteli ale Statului prin oficiul sau de sub no. 3. Cu gre-
§eala dar s'a zis ceeace am auzit zicandu-se, cA adica Co-
misia nu a fost thsarcinata cu cercetarea de socoteli, ci numai
cu rezolutia bugetului.
Comisia, din contra, d-lor, dupa a mea parere, a fost mai
cu seams insarcinatA cu cercetarea socotelilor §i Adunarea,
precum vs aduceti aminte, dupe mai multe desbateri a au-
torizat-o a cere dela Ob§tescul Control §i socotelile anilor
ce n'au apucat incs a se revizul de acest departament. Ceeace
avem dar a cerceta nu e dace Sectia a avut cAderea sA re-
vizueasca socotelile aceasta e de netagaduit dar de ceea-
ce a rezultat din a ei lucrare §i daca raportul sau nu e in-
destul pentru a ne lumina., sa ne slujim cel putim de el ca -
de un punct de plecare §i sa cautam a ne lumina in§ine. Ce
avea intr'adevar sa face Comisia §i ce a facut ? Ea, pe de o
parte, era chemata a cauta cu deamaruntul socotelile Statului
pe mai multi ani ; iar, pe de alta, se afla marginita inteun spatiu
de vreme foarte restrans, grabitA pe toate .zilele de reclama-
Vile Adunarii de ali savar§i lucrarea cat mai in grabA §i,
osebit, in fata celor mai multe din aceste socoteli nisi mAcar
revizuite de Control, ca sA aiba cel pufin inlesnirile ce e chemat
a da acel Departament prin a sa prealabila lucrare. Sectia
dar, vazandu-se InteaceastA pozitie neindemanaticA, nu vaz ca.

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 125

a facut alt decat numai ceeace putea sd facd. Ea s'a mar-


ginit intai intr'o repede citire a osebitelor socoteli §i a con-
statA, din Impreunarea lor, ca exists o multime de cheltuieli
insemndtoare, cari au urcat cifra total& a bilantului ob§tesc
al vistieriei, la mai mult de 80 milioane ; intr'un cuvant, in
vreme ce anul 1856, ce fusese bantuit de un §ir de calamitdti
§i de evenimente impovdrdtoare, intrase in cursul sau cu o
m(4tenire de o rezervd de mai mult de 5 milioane, mo§tenirea
ce ne-a ldsat anul 1856 este din potrivd de un deficit de
7 milioane §i ceva, de§1 acest an a succedat unui interval de
timp mult mai senin, mult mai domolit i mai putin aparat
de greutatile extraordinare ale anilor trecufi. Aceasta aldturare,
aceasta comparatie, d-lor, a doud epoce a§a de deosebite §i
a doud situatii a0. de departate a starii finantelor Orli, era
de fire a impresiona pe natie negre§it, precum ne impre-
sioneazd pe noi astdzi. Putea dar comisia sa ramand impa-
sibild §i mutd la vederea acestui fapt? Nu, negre§it nu, precum
nici noi, d-lor, nu-1 putem trece cu vederea sau Idsa la o
parte, ca un ce de pufina valoare, de un interes secundar.
Ce a facut dar sectia ?
Secfia, d-lor, vazandu-se in neputinta de a intra in amd-
runte §i definitive cercetari ale socotelilor ce avea inainte-i §i
din pricinile ce am avut onoare a va expune mai sus, a pa-
rdsit aces lucrare ce era in neputinta de a sdvar§i acum,
amanand-o pentru viitoarea sesiune, pAnd cand atunci va avea
§i Ob§tescul Control vreme de a-§i desavar§i lucrdrile sale §i
s'a marginit a supune Adundrii numai acele doua, trei articole
de calea insemnatoare ce i s'a pdrut a fi cu totul in potriva
priincipiilor fundamentale ale tdrii noastre Si cari sunt acestea:
lista civila, fondul gratificafiilor §i despdgubirea facutd la ni§te
contraccii de po§te, domeniuri, vdmi §i celelalte.
lntr'un cuvant, Secfia, lasand chestia de amanunte §i de
forme, a atins numai pe aceea de principiu.
Urmarea dar a Secfiei, d-lor, departe de a fi blamabild, eu
o gasesc cu totul ratioiald §1 noi stwtem datori a hotari asupra
acestor puncte,

www.dacoromanica.ro
126 BARBU RATARG1U

Din nenorocire, in loc de a ne patrunde indata de adevarata


pozitie a chestiei §i a o supune la a noastra rece §i nepartinitoare
judecatA, am auzit cu mahnire, d-lor, rostindu-se vorba de
partialitate, de personalitate, de vrajbi, de rasbunari asemenea,
vorbe amare pentru fiecine in parte, dar mai vartos seci de
folos pentru binele public, ca sa nu zic vatamatoare.
Am auzit, d-ldr, conjurandu-se Adunarea in mai multe
Si mai multe randuri sa nu se scoboare pans a sluji de in-
instrument patimilor de ura Si de rasbunare 1).
D-lor, la inceputul sesiunii, in alts imprejurare, am avut
cinste a zice un ce, pe care sunt silit a-I repeta aid. lertati-mi
aceastft repetitie. Faptele, am zis, d-lor, se savar§esc fire§te de
oameni, §i noi nu suntem chemati a ne ocupa decat de
acele fapte cari s'au savar§it de ei. Daca dar, la fiece im-
prejurare, indata ce unul din noi va deschide gura sa
zica ceva sau pentru sau contra unei fapte, i s'ar ras-
punde : «intai, nu ai drept sa vorbe§ti, e§ti partinitor ;
acela ale cArui fapte le iei ca sa be sprijine§ti iti e ruda, pri-
eten ; e§ti creiatura tub), sau, la din potriva: «nu ascultafi, d-lor,
pe cel ce vorbe§te in contra ; e un om aprins de ura, orbit
de patima rasbunarii ; nu fill instrumentul unor asemenea
mar§ave porniri nevrednice de inalta misiune a reprezentan-
tilor unei tari,o ell d-lor, imbrAti§and lucrurile din asemenea
punct de vedere, procedand la lucrarile noastre dui:A un a-
semenea mod de judecata, slujindu-ne de acest fel de argu-
mentatii, oare cum ne-ar mai fi cu putinta a ne ingriji de
trebile §i interesele Orli? Adunarea d-voastra, in a sa fiinta,
e supusa la greaua indatorire de a controls adesea faptele,
§i faptele fiind savar§ite de oameni, e fire§te ca in toata vremea e
osandita a se lovi de persoane. Trebuie dar sail aleaga una din
doua : sau ca reprezentantii ce o compun sa se ocupe numai

1) Principele Dimitrie Ghica, vorbind asupra raportului Comisiunii in-


sarcinate cu 1 tarea socotelilor guvernelor trecute, zisese: 4 Resping ra-
portul Comisiei, caci nu este demn pentru o Camera de a se face instru-
mentul patimilor personales,

www.dacoromanica.ro
DISCURSUFt1 127

de datoriile for §i sa treaca peste personalitafi, cand e vorba


de fapte publice, §i sa - §i indeplineasca misia ; sau, daca s'ar
preocupa mai mutt de a for persoana, sa jertfeasca interesele
Orli for susceptibilitdfii de a fi calificati de partinitori Si prin
urmare sa abdice la caderile Adunarii. Nu ma indoesc, d-tor,
ca nimeni din noi nu va sta un minut la indoiald despre
ceeace are sa faca. Siliti dar suntem a intra fart temeri in
cercetarea imprejurdrilor ce au provocat aceasta indelungata,
§1 furtunoasa desbatere §i a hotari ceeace con§tiinfa ne va
dicta. De a§ urma Intr'alt chip, de a§ !Asa in amortire aceasta
chestie sau de a§ incerca sa o contenesc, oare ce ar zice tam,
ce ar zice lumea de noi?
Pentru unii din noi, d-nilor, ce au §i indeplinit slujbele
tarii, fifi Nine incredintati, ar zice: 00! ei tot n'au pierdut
nadejdea de a fi in capul functiilor §i prin urmare de a ur-
marl trecutul ; deaceea sunt indulger* !» Pentru ceilalfi ce
n'au fost ilia slujba§i publici, negre§it ca observafiile ar fi
tot de aceea§ natura. «Ace§tia, s'ar zice, Arad ca se apropie,
ca a venit epoca ca sa apuce §i ei din dulceturile obladuirii,
Si a§a incep a trece cu vederea ceeace au sa doreasca maine
poate a It trece §i for alfii ; ei simt o simpatie fireasca pentru
aceia pe cari ii huliau pans acum, de cand nadajduesc a be
mo§teni pozifia».
Acestea sunt, d-lor, pldcutele observafii la cari, dupa drep-
tate, trebuie sa ne a§teptam, de ne vom preocupa de altceva
decat de caderile misiei noastre. Am mai auzit zicandu-ni-se
ca toli suntem gre§ifi in lume, sa uitam trecutul, sa ne
iertam unii pe alfii, ca, in sfar§it, aceste cheltuieli fiind fa-
cute pe o vreme trecuta, Adunarea n'are dreptul de a face
pravili retroactive.
Cat pentru ceeace se atinge de cre§tineasca marturisire
a d-lui preopinent C. Cantacuzino §i de cererea de iertare,
acestea sunt in adevar ni§te argumente foarte evangelice §i
vrednice de umilinfa omeneasca. Dar cand e vorba, d-lor,
de necompetenfa Adunarii, de retroactivitate de legi cc voe§te
a face, atunci sunt silit a rdspunde prin aceasta intrebare;

www.dacoromanica.ro
128 BARBTJ BATARGIII

dacd, dupd cum zice d-1 preopinent, Adunarea are retroac-


tiva, luand socotelile celor ce le-au facut, apoi oare pe ale
cui socoteli ii mai ran-lane a cerceta ? Pe ale celor ce nu le-au
facut Inca?
Vedeti, d-lor, ca un asemenea argument nu poate fi serios,
cAci atunci sau ca legiuitorii ce au dat Adundrilor dreptul
de a cerceta socotelile Statelor n'au stiut ce fac, sau ca au
voit sa facd o paradd, o glumA; si nu e bine a crede nici a
asemenea oameni nu stiu ce fac, nici ca ei si-au batut capul
a face parade si glume in niste lucruri de o importanta asa
de inaltA ca aceea a legilor unui Stat. Asemenea, d-lor, rds-
punz si la cele zise pentru cercetarea socotelilor dela anul
1847 1) incoace, raspunz, zic, ca nu numai sunt gata a infra,
in asemenea cercetare, indatd ce mi s'ar trimite prin canalurile
legale, dar v'as rugd Inca, la asemenea inprejurare, sa-mi facefi
cinstea de a ma numi si pe mine in Comisia Financiara ce
ati chemd sa le cerceteze. Si afi vazut, d-lor, daca am cloud
cumpeni si cloud masuri la lucrurile misiunii mele.
Dar a cauta acum sa ne sprijinim pe imposibilitate ca sa
respingem o lucrare posibila, o lucrare ce avem Inaintea noas-
tra, ar fi, d-lor, un subterfugiu incompatibil cu demnitatea
unei Adundri Nationale.
Este, d-lor, ceva mai serios : este averea publica. Stiti, d-lor,
a starea noastrd financiara, cu toate incurajatoarele vorbe
ale d-lui Ministru de Finante 2), nu e in cea mai de laudd

1) Principele Dimitrie Ghica zisese ca <sarcina Comisiunil era d'a se


ocupa cu facerea bugetelor, iar no §i cu cercetarea socotelilor. Daca
este vorba ca Adunarea sa intre in luarea socotelelor guvernelor trecute,
apoi atunci ea trebuia sa inceapa chiar dela anul 1848.,
2) Ministrul de Finante, C. Steriade, zisese : Starea Finantelor Tariff
nu este atat de deplorabila precum se crede de unii-altii. Tara e datoare
25 milioane (vechi), din can numai 8 milioane lei este datoare a-i raspunde
catre particular!, iar celelalte le datoreaz1 c1 re casse §i fonduri publice,
adica Guvernul catre Guvern, §i tot de odata Tara are sa primelsca dela
guvernele rusesc §i otoman pentru aprovizionarile ce le-a flcut, in anii
1853 §i 1854, peste 16 milioane lei. De se va aproba dar propunerea Minis-

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 129

stare, cel putin nu este in linie cu trebuintele ce simlim, cu


inbunAtatirile ce dorim sA facem, cu progresul pe calea caruia
voim cu totii a intra. Still cA ne lipsesc multe, multe de tot
d-lor,incat in adevar nu §tim de unde sa incepem. Stiff
asemenea ca avem §i datorii din cari unele cari striga cu
glas mare a for lichidatie cat mai in grabs, cAci sunt luate
pentru furnituri dela sarmani particulari, Inca depe la anul
1853 §i 1854, §i pentru care pretul acelor furnituri era singura
avere, singurul mijloc de hraha Si de intretinere a familiei kr.
Aceasta datorie, d-lor, e de 8 milioane, dar neplatite in curs
de mai mult de cinci ani. Vedeti dar cA e o paguba de peste
4 milioane, socotindu-se numai pe 100/0. Aceasta pagubA im-
povirAtoare, d-lor, oare era cu dreptul sa o sufere ace§tia,
pe cand milioanele Statului se impra§tiau in gratificatii §i alte
cheltaieli de trebuinte mult mai secundare ? Pentru ca sa
acoperim aceste datorii §i sa ne creiem fonduri, pentru ca sa
putem Ai in tot felul de imbunatatiri, de cari suntem na
de lipsiti, vom fi nevoifi, d-lor, sA marim bugetul, prin ur-
mare sA Inaltam contributiile de toatA natura.
Ce vom raspunde insA comitentilor no§tri, cand infAti§andu-
ni-se un buget de 50 60 de milioane, vom fi nevoiti sA-1
acoperim cu din chiar ale for neaparate trebuinte? Nu ne
vor zice oare ei : «dar de ce 50 60 de milioane, d-lor, §i
nu 40 sau 50 numai ? caci, dupa cum cam §tim §i noi socoteala
finanfelor, in cassele publice urmeaza a fi o rezervA de vreo
10 15 milioane*. Ce vom rAspunde, vA intreb ? Indrazni-va
vreunul din noi sA le zicA : in adevar acele milioane de cari
vorbii puteau sa fie in cask dar s'au cheltuit, §i deli ni s'a
spus ca s'au cheltuit cu un chip illegal, totu§i n'am indraznit
a zice nimic asupra acestei imprejurAri, temandu-ne sa nu
fim acuzati de oameni personali, de instrumente de rasbunare?»

terului de a se §terge toate aceste datorii catre acele casse §i fonduri, nu


numai a Guvernul nu va mai fi dator, ci din conta va avea. §i o rezerva
de vreo cateva, milioane, §i se va privi intr'o stare des ul de prospers, in
comparatie cu actualele sale resurse §i cu alte States.
Barba Katargiu. Discursuri. 9

www.dacoromanica.ro
130 BARBU 1CATARGIU

Va intreb, d-lor, indrazni-va vreunul din not a da un ase-


menea raspuns comitentilor sai?
Dupa cum vedeti, d-lor, ceeace a zis Sectia in raportul ski
nu numai nu e fara cuviinta, ci din potriva cere a noastra
bagare de seams. SA ne rezemam dar pe dansul, ca sa vedem
can sunt categoriile §i cart sunt sumele articolelor acuzate de
Secfie. Acestea sunt in numar de trei. Vorbesc de cele prin-
cipale, caci celor de cinci mii galbeni date d-lui Sufu Si de
cele 48 mii lei date d-lui Costaforu, acelea intra in categoria
amanuntelor ce au a se cerceta in sesiunea viitoare; §i apoi
nici merits prin a for neinsemnatate a ne ocupa de ele. Arti-
colele dar de capetenie sunt ; 1) Lista civila. Nu zic d-lor, ca
s'a luat nici rau, nici bine de Caimacamie ; dar Camera trebuie
sa se pronunte. 2) Fondurile impartite in gratificatii. Acestea
se urca, d-lor, unindu-se cu cele luate de prin alte casse cu
destinatie cu totul streina gratificatilor, se urca, zic, la aproape
6 milioane: 4 milioane din fondul cerealelor, 175 mii idem
lasati rezerva la inceputul anului 1856, 360 mii lei din fon-
durile dorobantilor §i granicerilor, 800 mii din al Cassei Cen-
trale, §i 200 mii lasati in povara venitului cerealelor pe lunile
Octomvrie §i Noemvrie, cand Caimacamia, de care e vorba,
incetase cu totul. Acum vedeti, d-lor, la 6 milioane, fara un-ce,
la 6 milioane, d-lor, se urca gratificatia, pe cand, v'am spus,
o sums de sarmani adastau de cinci ani plata singurelor
averi luate in trebuinfele armiilor, pe cand Statul platia do-
banda la un milion imprumutat de catre vistierie pentru
acoperirea rascumpararii emancipafilor, pe cand jalnica stare,
in care s'a gasit in Septemvrie 1858, era in toata puterea
ei, §i pe cand intr'una din zile nu mai ramasesera pe fun-
dul Cassei decat 7 mii de lei rataciti.
Cel de al treilea Si din urmA articol de cercetare este, d-lor,
acela al indeminizatiilor dire unii din contraccii de po§ta.
D-lor, suma acestor indemnizatii a d-lor este de peste un
milion 6 sute mil lei. Dar nu e numai suma ce ne inpresio-
neaza, ci imprejurarea ce insote§te aceasta despagubire. Ace§ti
contraccii, d-lor, cu cativa ani inainte, se aratasera cu recla-

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 131

matie la fostul Guvern domnesc, si, cercetandu-se de Con-


siliul de atunci, fusesera respinsi. Prin urmare, dupa legile
tarii, nu le mai ramanea decat a se indrepta prin canalul
judecatoresc. Consiliul CAimAcAmiei insA, sarind peste aceasta
legiuire, se constitue el singur intr'un fel de tribunal suprem,
judeca si hotaraste in potriva Prezidentului Consiliului, al
caruia cel mult nu se putea socoti decat egal, si hotarirea
sa a fost de a se da printr'o trasura de condeiu 1 milion
6 sute de fiiii lei din darApAnatele venituri ale Statului, in
folosul nnor oameni ale carora drepturi legate le vazurAti.
Pans aci, d-lor, precum ati vazut, m'am marginit in singu-
rul for raport al faptelor, lasandu-mi parerea a se forma dupa
aceea a cinstitei adunari. Dar aci, d-lor, dati-mi voie sa ma
simt biruit de sentimentul de dreptate ce ma stapaneste si sa
zic ca aceasta sums trebuie a se plati fara zabava de cei ce
au indraznit a o intrebuinta ass de rau.
Da, domnilor, opiniunea mea e aceasta si o manifestez
fara temere de a putea cineva sa ma acuze de patima si de
rasbunare.
Sunt trei guverne, d-tor, sub cari m'am aflat reprezentant
al natiei. Natura ideilor mete m'au pus in trista pozijie de
a le critics, cand mi s'a parut a facusera rau. De voiu fi
fost gresit, cel putin constiinta imi spune ca n'am fost ra-
tacit nici de patima, nici de vreun interes personal. Ceeace
va zic dar astazi la 1859, d-lor, este ceeace am zis la 1855,
la 1845 si la 1842: ura nu am inteles-o si n'o infeleg pentru
un om public.
VA rog, d-tor, Ca, desbracati de orice patima, sa procedam
la cercetarea intereselor publice, sa lasam vorbele amare, per-
sonalitatile necuvenite caracterului nostru, sa facem ca Grecii
cei vechi. Ei ziceau, cand mergeau sa se adune pentru lu-
crari publice : «sa ne punem urile personale sub piatra pra-
gului si, cand vom iesi, vom ridica piatra, si, venind, ne vom
lua urile, simpatiile de sub ea). Asa vorbiau Grecii pe aces
vreme, domnilor, si deaceea Grecii eran marl si tari, de-
aceea ei furs o natie ale carei fapte au strabatut veacurile

www.dacoromanica.ro
132 BARBU KATARGIU

$i au ajuns pans la noi, incununate de slavA $i de admiratia


lumii. Sa imitam pe oamenii veacurilor trecute, sA ne lAsam
$i noi urile $i simpatiile sub pragul u$ii $i, iqind de aici,
de vom voi, sd le ludm iarA$i ; dar inauntrul acestei sdli O.
fim slobozi de once patima, de once personalitate, sd fim
a$a de curati la sufletul $i la cugetele noastre, precum e preotul
ce intra in altarul Dumnezeirii. Urmand a$a, d-lor, vom avea
lauda $i admirafia lumii, $i interesele nafiei vor fi de atunci
asigurate de once bantuire.
Acum nu-mi rAmane, d-lor, sA mai vorbesc decat numai
despre buget. Dar, in urma luminoaselor deslu$iri ce v'a dat
d-I ministru de finanfe. simf cd am prea pufine de zis. Nu
voiu, d-lor, sd sprijin bugetul ministerului, cad a fost in-
tocmit de mine ; dar in fafa stdrii provizorii a tuturor lucrd-
rilor fdrii noastre, nu e cu putinfa de a avea altul, $i ma
mir foarte cum sectia n'a prefuit aceasta $i pentruce modi-
ficafiile ce a fAcut d -1 ministru n'au deslu$it destul ca acel
buget sau urmeaza a amanea intocmai precum e alcdtuit
sau ca, Ia din potriva, nu poate merge guvernul inainte, pen-
trued, termenul legiuirii contribufiei fonciare fiind expirat cu
anul 1858, nu poate urma implinirea acestei contributii, lard
incuviinfarea adundrii $i pentru alte asemenea cuvinte ce e
de prisos sd mai repet eu.
Ma marginesc dar, d-lor, a zice numai o vorbd in favorul
adaugirii lefilor impiegafilor. Acolo aratati ca aceastA addu-
gire este de o netAgaduita trebuinfa $i de o mare impor-
tanfa chiar morals. CAci cum poate cineva, $i mai cu seams
un guvern, cere activitate si cinste din partea unui slujba$,
a carui leafd nu e indestuld ca sal susfie in cele mai de nea-
pdrat cheltuieli ale viefii, $i unde e demnitatea unui Stat, cand
impiegafii sai se and intr'o a$a de tristd pozifie?
In sfar$it, pentruca sit incheiu acest lung $i ostenitor cu-
vant ce Camera a fost a$a de indulgentd a-mi acorda sa-i
rostesc, vd rog, d lor, a-mi da vole sa zic cateva vorbe $i
in privinfa adausului cu 2 parale Ia ocaua de sare. Impre-
jurdrile acestui adaus, d-lor, curg ag : ministrul fostului gu-

www.dacoromanica.ro
DISCURSIJRI 133

vern princiar, la incheierea contractului consumafiei sarii, a


fost inscris in contractul arendArii un articol, prin care se zi-
cea ca, la intamplare de a voi guvernul sa mai inalte pretul
Aril cu 2 parale la oca, contracciii vor fi datori a prim! asu-
pra-le §i acest adaus, platind statului patru din cinci Orli
din totalul pret al arendArii.
Acest articol a Minas dormind in sanul contractului pans
la 1858 August sau Septemvrie : iar atunci, in loc cel putin
ca guvernul sa is initiativa, au luat-o contracciii, §i, printr'o
petitie catre fostul Caimacam, au cerut sa Ii se dea acel
adaus, cAci d-lor sunt gata a-I priml dupa contract. Aceasta
bunavointa a contracciilor se va pared, oarecum netalmacita
pentru cei ce nu cunosc pricina acestei amenintAri din partea
d-lor; pentru mine insa, d-lor, nu ; -§i va rog a primi sA v'o
§i explic.
Consumatia din launtru este cel pulin de 22 milioane de
oca sare pe an ; 2 parale la oca adaus, fac un milion una
suta mai lei ; analogia a patru din cinci din pretul inchirierii
este de 700 mai, prin urmare rAmane un mic folos pentru
d-nii contraccii de 400 mai lei pe an, iar pentru 3 ani, IAA
la expirarea contractului, un milion 200 mai lei, fard ca d-nii
contraccii sd aiba cea mai mica. cheltuiald pentru adunarea
acestuia. Cat pentru stabilimentele d-lor pe la ocne, acestea
sunt infiintate pentru vanzarea sarii de consumafie din con-
tract.
Acest folos pArandu-mi-se prea nefolositor pentru consu-
matorii de sare, indata dupa sosirea mea la Octomvrie trecut
in ministerul de finanfe, am §1 cerut a-I margini, aratand prin
cloud rapoarte fo§tilor Caimacami necuviinta, immoralitatea,
pot zice, a unei contributii, ce supune pe consumatori la un
bir de 400 mai lei pe an in folosul unor particulari. Dar, de
§i s'a incuviinfat raportul ministerului de catre Sfatul ex-
traordinar de atunci, Caimacamii insA pentru ce Si cum,
nu pot intelege nu 1-au intarit ; ei 1-au amanat WA la
infiintarea domniei.
Acest adaus dar, domnilor, pentru cuvintele ce am aratat

www.dacoromanica.ro
134 BARBU KATARGIU

mai sus, iau IndrAzdeala a rugs pe cinstita agunare a-I §terge


din buget, mai cu seams cand, dupa cum se vede, mijloa-
cele noastre financiare, de§1 slabe, totu§i pot acoperi pe
anul acesta cheltuielile curente, adausul proiectat de legi §i
a lasa §i un prisos de peste patru milioane pentru cheltuieli
extraordinare. Dar §i a§a de n'ar fi, iara§i 3§ zice ca pentru
700 mii de lei, ai zeciuiclii adause, iarA§i fAcand trebuinta §i
imprumutandu-ne iara§i, n'am plat?! decat 70 mii lei, fie indoit
140 mii lei. Tot este un folos de 260 mii lei §i efectul moral
pe deasupra. Repet dal: a zice ispravind cA onorabila adunare
va face un act de dreptate i moralitate desfiintand acel adaus.

XI.

BUGETUL. (I-iul Discurs).


$edinfa dela 9 futile 1859. (Moniforal official, 1859,
tulle 13, p. 322).
La ordinea zilei este discutiunea asupra raportului sectiunii financiare
in privinta bugetului A socotelilor.
Se face propunerea de a se inchide discutiunea asupra bugetului, de
a se lua indata in desbatere bugetul prezentat de minister §i ccompa-
.randu-1 pe de o parse cu acela al anului 1858, slujindu-se pe de alta
(de observatiunile sectiei, adunarea sä hotarasca ceeace va g5si cu tale
4 asupra fiecarui articol, scotAnd §i adaugand prin amendamente ate i
se vor pares ca cere cuviinta, §i la trebuinta, pentru a sa mai desa-
cvAr§ita luminare, sa ceara a se da citire gi raportului vistieriei dela
ttrecutul Ianuarie impreunA cu ob§te§tile bilanturi acolo anexate).
N. ROSETTE sustine acest amendament printr'un lung discurs citit.
B. KATARGIU. Adunarea sA desbatA §i sA voteze propune-
rea ce s'a citit.
I. BRATIANU cere ca autorii propunerii s'o explice, cAci d-sa unul
nu poate patrunde diferenta dintre (Musa §1 raportul sectiunii financiare.
B. KATARGIU. Propunerea diferA §i de raportul sectiunii §i
de ceeace face adunarea de douA zile, caci nu facem decat
sa ne infasuram intr'un drum rAtAcit. Ni s'au trimis soco-
telile vistierei sA be cercetAm, potrivit conventiei §i legilor

www.dacoromanica.ro
D1SCURSURI 135

tarii. Le-am trimis la sectie, negre§it, nu ca sa petreaca cu


ele, ci ca sa le cerceteze. Ceeace s'a zis a cu votul adu-
narii de a nu cerceta socotelile in amAnunt i s'a ridicat dreptul
sectiei de a se ocupa de acele socoteli, nu poate fi conse-
quent. Secfia, avand in vedere ordonanfa Domnului §i con-
ventia, §i-a facut lucra.ea ; dar de este imperfectA sau nu,
aceasta *e altceva. SA nu uitAm insa a in toate zilele se zoria
sa-si dea raportul mai curand. .

A§a, tot ce a putut face sectia, a fost de a arunca o pri-


vire repede, all forma o ideie, pe care a exprimat-o in ra-
port, apoi a trecut la buget §i a zis ca precum guvernul
a mers §ase luni Wa buget, sa mearga tot a§a pans la
finele anului dupa bugetul anului 1859. Comisia a martu-
risit a a pierdut din vedere deosebirile ce erau la venit §1
cheltuieli intre bugetul dat de guvern §1 cel din 1858. Apoi
aceste deosebiri au trebuinta de o autorizatie a Camerei, ca
sa poata guvernul merge inainte. La venituri, diferenta cea
mai mare este urmatoarea : venitul zeciuielii proprietafii, care
A expirat la inceputul anului §i pe care ministerul cere sA o
continue §i acest an, precum §i acele 2 parale adaus la ocaua
de sare ce urmeaza a se desfiinfa ; iar la cheltuieli, afarA de
cheltuielile ordinare ce sunt conforme cu bugetul anului trecut,
este adausul leFilor impiegafilor de gradul inferior. Adausul
necesar sal primim, caci aceste lefi s'au hotArit intr'o vreme
cand leul pretuia o rubla de azi; prin urmare nu mai pot
fi de ajuns sarmanilor impiegafi, caci seamana cu o haina
ce s'a facut unui copil mic, care facandu-se flacau mare,
haina nu-I mai incape. In sfar§it moralitatea §i demnitatea
guvernului cere sa se faca un adaus; caci ce onestitate pofi
pretinde dela un impiegat, caruia nu-i dai nici cu ce sa se hra-
neasca ? Aceste doua deosebiri sunt dar cele mai de cape -
tenie. Comisia nu le-a bagat de seams. Ce am vrut not sa
facem ? Sa facem pe fafa ceeace Comisia a facut pe dos ;
sa facem dupa toate regulele comptabititatiis, lamurind intai
bilanful anului trecut, sA vedem ce ne mai ramane in cassa
§i apoi sA trecem la buget. Nu s'a primit aceasta ; s'a cerut

www.dacoromanica.ro
El......_,..e.
136 BARBU RATARGIU

mai intai sA ne ocupAm de buget. In acest sens se face


propunerea ce se citi. Nici aceasta nu va place ? Se vede
dar a cugetul N/A este de a face sa ne invartim fArA a pro-
duce nimic. Cel putin vom lAsa pe lume sA banuescA aceasta.
Ministerul ins& a declarat ca, de nu-i vom da buget, gu-
vernul nu mai poate inainta. El a facut o lucrftre provizorie,
numai ca sA poata merge inainte ; caci, intr'un time a§A de
scurt, nu putea pregAti toate lucrarile, cari sA schimbe fun-
damentele acestei tari, dandu-i altele noi. Guvernul merge
dar pe provizoriu, §i ne-a supus un buget tot provizoriu.
Pe acesta sA-1 discutAm, orientandu-ne dupd cel din 1858.
S'a zis de unii cA trebuie sA §tie cu deamaruntul pe ce se
cheltue§te, pentru ca s& poatA vota ; dar acelea sunt cheltuieli
hotarite °data pentru totdeauna §i intocmite dela Regulament.
Ar fi ridicul sA stAm acum sA vedem ate boabe de grau
mAnAnca un soldat §i CO coti de panzA trebuie pentru o ea-
ma§a. Acestea sunt lucruri ce privesc pe Minister, §i pentru
astfel de lucruri, nu o tuna, nu zece, ci ani trebuie spre a
se discut& una Cate una. Dar Guvernul nu poate sta fArA
buget. Pe langa acestea se va las& o banuiala ca nu voim
sä hotarim cu bugetul nimic, ca sa nu venim la socoteli,
§i a vrem sA trecem cu buretele peste ele, ca §i in trecut.
Ei bine I Un miliard aproape s'a cheltuit dela Regulament,
in curs de 25 de ani. Si ce avem ? N'avem nimic. Militie ?
Nu I Scoli ? Nu I Drumuri ? Nu I Arme, temnite ? Nimic 1 Abia
ne-au ramas din acel miliard ni§te rudimente barbare, ce cad
in ruin& §i cari toate trebuie daramate, iar in locu-le tre-
buie facute altele noi. Si cand avem atAta de facut, sA
zicem publicului : «nu vrem O. intram in cercetarea socote-
lilor, ci sA trecem peste ele ?»
Mai adaug cA nu viu cu personalitafi §i patimi, ci cer sA
fin 'drepji pentru top : judecatori reci §i imparfiali, preocu-
pandu-ne numai de binele §i interesul public, lastind afarA
din Camera §i din desbatere rude, prieteni, uri §i toate pa-
timile. Trebuie O. intrAm in acest local curati ca sufletele
muritorilor inaintea scaunului ve§niciei §i, dupA ce vom ie§i,

www.dacoromanica.ro
DISCURS URI 137

sa luAm iara§i slAbiciunile naturii omene§ti. Ad sa vedem


unde este averea Statului, ce s'a facut cu dansa ? Statul e
dator milioane pe Ia particulari cari a§teaptA de ani intregi.
De ce ? Oare Statul e falit ? Nu 1 Deci cats sa li se plAteasca.
Dar mai 'nainte de a ne adresa la contribuabili, nu trebuie
sa cautAm pe fundul Casselor, ca sa vedem de nu mai sunt
niscaiva milioane ratline, ca sa nu impovoram Cara cu prea
multe contributii ?
latA ce cerem cu propunerea ce s'a citit.
SA intrAm in buget. SA prefacem ce nu vom gas' bine ;
iar pentru socoteli va veni o Comisie specials pe urma, care
le va lua cu deamAruntul, §i daca, la numirea acelei Comisii,
voiu face §i eu parte dintr'insa, ma Indatorez a fi drept, se-
ver pentru tofi, §i nu voiu apara pe nimeni, precum nu i-am
menajat, nici aparat Ia 1842, 1845 §i 1855. Interesele Statului
mai presus de toate, iata busola ce ma va calauzl in toata
vieata mea publica I
PRINCIPELE DIMITRIE GHICA cautli sa apere Cainiticamia lui Alexandru
Ghica, aruncand in acelq timp acuzatia asupra domniei Principelui stir -
bei §rincheie cerand sa se la socotelile din anul din care nu s'au
.
dat.
B. KATARGIU. Atat Principele Dimitrie Ghica cat §i d-1
Bratianu tic cA sunt acuzali de a voi sa treaca cu bure-
tele peste socoteli. titi prea bine, d-lor, cA niciodata n'am
obiceiul de a acuza pe cineva. Ceeace am zis nu este a d-lor
voesc sa treaca cu buretele peste socotelile trecute, dar ca
poate sa fim bAnuiti de opinia publicA §i cu oarecare
dreptate de a avea aceasta dorinta. Cat despre ceeace a
zis Principele D. Ghica cA am uitat sa spuiu numele autorului
contractului pentru consumafia sarii, precum Si de a vorbi de
cele urmate la arenduirea exportatiei de sare, am cinste a
raspunde cA, intru cat se atinge de chestia din urma, e §tiut
de toll cA pe acea vreme nu indepliniam nici o funclie activA.
Prin urmare nu puteam §ti nimic despre cele urmate. lar cat
pentru chestia adausului, mai repet §i acum cA nu rlumai am
numit pe autorii contractului, dar am mai adaugat, cand am
vorbit despre aceasta, cA de as fi facut eu acel contract.

www.dacoromanica.ro
133 BARBI.; KATAIIMU

niciodata n'n fi inscris intr'insul aces clauzA ; Si cA deaceea


indatA ce am intrat in ministerul finanfelor, intalnind aceasta
inprejurare cAci atunci incepea. §i plata acelui adaus,
impresionat de ilegalitatea sa, am §i cerut prin doua rapor-
turi dela fosta CAimAcAmie desfiinfarea acelui adaus. Dar
dacA s'a scris in adevAr de unii §i s'a pus in lucrare de alfii,
eu nu acuz nici pe ace§tia, nici pe ceilalfi. Guvernul ce a pus
in lucrare aceasta masura poste nu s'a indeletnicit a face
nici o socoteala, precum am facut-o eu ce am patima liimu-
ririi fifrelor, ca sA vAd panel unde se intindea ca5tigul illicit
at contractelor, cu ocazia acelui adaus.
Acestea sunt cele ce am avut a rAspunde la vorbele Prin-
cipelui Dimitrie Ghica, zise cu destula elocuenfA §i delicatefA,
Si pentru care acum ii multumesc.
PRINCIPELE D. GHICA. N'am raspuns la unele din zisele d-lui I. Ote-
telisanu despre Pantelimon. Imi pastrez dreptul de a -I rAspunde la timp.
Atunci voiu dovedi di, desi s'a facut de fosta CAImAcamie o faptA ar-
bitrarA in privInta acestor asezaminte, ins& ea s'a ificut in urma unei
fapte mult mai arbitrare de fostul guvern ; caci asezAmantul Pantelimo-
nulul, dupA regulament, ramfine sA se administreze de familia lui Ghica.
N'a foSt prin urmare fapta Caimacamului Alexand:u, ci numai cold! a-
otrava unui act arbitrariu fAcut de Principele Bibescu contra artIcolului
120 din regulament, si dovada e si ofisul Ptincipelui Stirbei, prin care
incorporeazA aceste asezAminte cu ale statului, cAnd lucru regulat erA sA
cearA documentele si actele, dupa cart se administreazA aceste asezaminte,
of apoi sA hotArascA, dacA nu cumva s'a urmat intfii hotArind si apoi
cercelfind actele.
CONSTANTIN A. CRETZULESCU, ministrul cultelor. Dosarul acestei
pricini este in minister ; acolo nu gAsesc ofisul de care vorbeste Princi-
pele D. Ghica ; gAsesc numai o lege, in care se zice cA Pantelimonul sA
fie admis in fondurile Statulul, si vaz si acum un ofis nou, care sanc-
tioneaza a ea lege.
PRINCIPELE DIMITRIE. GHICA.. La vreme voiu rAspunde.
D. I. BRATIANU face un amendament la propun2rea celor 5 membri I)
.--....L.

1) Gael deputati iii annum N. Bibescu, B. Bello, C. Otetelisanu, Fili8anu tii D.


Pliniceanu cerean luarea eocotelilor ristieriei dela 1855 pita la 1858 inclueiv, iar
ameudameutul lui I. BrAtiami core& examinarea tuturor socotelPor Inca dela 1847.

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 139

B. KATARGIU. - Sa-mi da'i vole sA raspunz la acest amen -


dament cu un fel de mica poveste. Prin acest amendament
se cere cercetarea socotelilor dela 1847. Dar aceasta cerce-
tare este legata de nite inprejurari politice. SA desfiintam
ceeace putem *i sa facem ceeace suntem competenti a face.
SA ne inchipuim ca am avut o fats, o sora, pe care dand-o
sub epitropie unui om oarecare, acel epitrop ar fi intrebuin-
tat rau o parte din stare ; ca. I-am fi tras prin urmare in ju-
decata §i cA tribunalele, din slabiciune sau partinire, ar fi
disculpat pe epitrop §i ar fi Olt cA bine s'au facut acele
cheltuieli abuzive in paguba nevarstnicei. In urma, venind alt
epitrop, acesta manancii cu totul starea epitropisitei, §i a§a
tragem §i pe acesta la tribunal. Oare ce-ar zice tribunalul
advocatului care ar veni sa susfie ca, pentru ca O. se traga
in judecata acest a1 doilea epitrop, ar trebui sA se traga §i
cel dintaiu, a §i el a prapadit starea ? Dar epitropul dintaiu
are in maini hotararea tribunalului de intaia instanta ; bunA
rea, o are. Tribunalul d'al doilea poate sA desfiinteze pe cel
dintaiu ? Nu, cacti acest tribunal era facut de doua puteri.
Acestea au un legamant cu cele de azi. Suntem venifi aci
printr'o parte a tractatului dela Balta-Liman. Cele §apte pu-
teri au gasit cu cale a ne pune executori ai Convenfiel, pe
cand guvernul dela Balta-Liman se aria sub regimul trata-
tului cu acela nume. Acel guvern, fiind controlat de auto-
ritatile de atunci, a Post gasit in regula §i prin urmare achitat.
Oare, lasand la o pa: to aceste considerafii, n'am gre41 noi,
cand am zice sit nu judecam pe al doilea epitrop, fiindca cel
dintaiu epitrop a ca§tigat judecata pe nedrept ?
Cat despre socoteli, eu sunt gata sa le cercetam nu dela
1847, ci dela 1834, numai sa le putem cerceta.

www.dacoromanica.ro
140 BARBU KATARGIU

XII.
BUGETUL. (Al II-lea Discurs).
$edlnla dela 19 lunie 1859. (Monitorut oficial, 1859,
August 3, p. 3117).
La ordinea zilei este : 1) Alegerea a 5 rnembri in Comisiunea pentru
cercetarea socotelilor, in locul celor ce au demisionat ; 2) Votarea in to-
tal a proiectului relativ la militarii limit' la 1848 ; 3) continuarea discu-
tiunii bugetului.
Procedandu-se la vot, se aleg in comisiunea pentru cercetarea socote-
lilor Stefan Vladoianu, St. Cezianu, I. Slatineanu, Barbu Slatineanu si
D. Stefanopolu. Trei din ace§tia §i anume St. VIAdoianu, I. Slatineanu §l
Cezianu demisioneazA. Atunci se aleg A. Angheleanu, C. Otetelilanu §i
D. Fili§anu. Ins& §i ace§ti doi din urmA demisioneazA.
Dupa I. Bratianu is cuvantul B. Katargiu.
B. KATARGIU. Astazi, ca totdeauna, ascultai cu indestula
multumire cuvantul d-lui Brdtianu, rostit in adevAr de astd-
data intr'un ton mai domol, mai pufin violent decal oricand
Cu toate acestea, del mai pufin infepoase, mai pufin ascu-
lite cuvintelq d-lui, totu§i d-sa nu se putit stdpani de a aruncd
acuzatii §i a pronunta cu aceasta ocazie §i'mai mult linia de
demarcafie intre partile numite dreapta §i stanga, pe care
tofi §titi cd dela 22 lanuarie §i pand acum am respins-o din
Coate puterile mele, m'am luptat in toate zilele §i in toatd
ora spre a o §terge. Am strigat totdeauna : «Nu voiu dreapta
§i stanga I» Ce mi s'a rdspuns ? E de prisos a o mai zice,
protocoalele sunt de fatd.
Viu acum la chestie.
Bugetul, dandu-ni-se aici de minister, s'a trimis la sectie ;
ea ne-a infAti§at o lucrare imperfectd, sunt cel dintdiu,
care am marturisit-o. Dar, in raportul ei, ea a ardtat trei ar-
ticole de principiu, cari fie juste, fie asupritoare in fon-
dul for nu ardtau nicidecum cd celelalte articole nu au
trebuinta de cercetare. Rau este aceasta sau ba ? Nu §tiu.
Ea n'a zis : «celelalte articole n'au trebuinta de cercetareb.
Indatd dupd aceasta citire, s'a ridicat un glas mare, un glas
de Stentor contra secfiei §i a partii drepte, zicand cd este nu

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 141

numai un partid contra altuia, ci un partid de persoand


contra altei persoane. Au trecut mai multe §edinte, §i, la vi-
jelia de acuzatii §i incrimindri prin care am Lost calificati de
instrumente de rasbunare, de partizani ai unuia §i altuia, de
trAdatori chiar, aceasta parte ce se calificA de edreaptd» a rds-
puns totdeauna printr'o rdbdare nemarginitd, printeun stoi-
cism, la care negre§it nimeni nu s'a a§teptat. Acum auzii
dela un onor. preopinent ca aceasta parte, voind a saps o
groapd, a cAzut in cursa ce pregatise. AO. dar e cursa, e
viclenie.
Cu aceasta sarcind de acuzatii despretuitoare, pe care tot-
deauna am respins-o, de§1 cu cea mai mare moderafie, dar
cu cuvinte indestul de categorice protocoalele le dovedesc
in sfar§it am ajuns la alegerea Comisiei de ieri. Partea
dreapta §i stangd eu nu le recunosc, am zis-o in mii de ran-
duri, nu voiu sd inteleeaceasta deosebire ! S'a ales dar aced
Comisie nici din dreapta, nici din stanga, ci din deputafii
Camerei. Cu spaima am auzit insa indatd ridicandu-se o fur-
tuna, pe care nu o nadajduiam. Am vAzut ie§ind din lucrul
cel mai con§tiincios un nou izvor de acuzatie, §i acestea toate
numai pentrucd numele sau poate chipul persoanelor sale
nu plAceau la o parte. Am auzit o acuzatie, care nu s'a mai
pomenit in analele parlamentare, anume ca o parte a Ca-
merei nu e onestd, nu e demnd, ci vicleand §i pArtinitoare §i
ca unii din d-nii deputati din stanga cer a-§i da demisia
dintr'o Camera, care nu mai merits acest nume.
De a§ fi fost aid la locul meu de deputat, a§ fi protestat
cu glas mare, caci e un lucru neauzit, neiertat, a acuza o parte,
pentrucd alegerea ei nu place celeilalte; dar eram pe scaunul
prezidenfiei, §i a trebuit sa tac. Am simfit ca a mea pozitie
cerea dela mine o noun jertfa, o noun dovadd de rabdare. 0
parte §i cealalta au intrat in vorbiri, in transacfii. Nu sunt
transactii cu con§tiinta, d-lor, nu! Deaceea ne retragem acum.
D-voastra n'ali avut incredere in noi. Ei bine ! noi avem in
d-voastrd; deaceea lasam onoarea §i rdspunderea toata asu-
prA-vd.

www.dacoromanica.ro
142 BAR BU KATARGIU

Am mai auzit zicandu-ni-se cA ne temem de a intra in so-


cotelile Guvernelor trecute si deaceea ne retragem.
La aceasta aduc aminte Camerei cA, dupA acuzaliile impo-
varatoare si in nenumarate randuri repetate, dupa rAspunsul
din partea noastrA, dupA imbrancirea sistematica a tuturor
amendamentelor noastre, am votat, mai in unanimitate, amen-
damentul d-lui Boerescu, care cerea socotelile dela 1848. titi
-

prea bine, domnilor, cA, incA din cea dintai sedintA a acestor
desbateri, am fost cel dintaiu care am declarat ca nu numai
nu ma impotrivesc la aceasta, dar as voi O. le putem cer-
ceta si dela 1834. De am fAcut observatie Camerei ca nu
cumva, innodand noi lucrari de o fire alta deck cele pre-
vAzute de Convenfie, sa nu primejduim interesele Statului, a
fost oare pentruca nu voiam a le cerceta si pe acelea sau
pentrucA ne temeam sa nu fim staviliti de a cerceta si pe
cele ce avem in manA? Ce mi s'a raspuns? Ca suntem ins-
trumente de rAsbunare, cA deschidern drum streinilor in tarn
si altele asemenea, si de mii de on repetate I La acestea
noi v'am raspuns cu demisia noastra. «Noi suntem partini-
tori*. ati zis. Nu aveti incredere in noi? Ne retragem dar, si
noi ce avem incredere in d-voastrA, va dam locul nostru. Ni
s'a mai fAcut asemenea intrebarea de ce ne-am abtinut?
Ne-am abtinut pentrucA, nestiind ce este dreapta sau stanga
si alegand in constiinta, nu voiam sA displacem unei pArti si
sA mai aducem incidente ca cele de ieri. Ne-am dat demisia,
caci, dupa neincrederea si acuzafiile ce ne-ati aruncat, nu mai
puteam rAmaneh cu onoare in aces comisie. Noi avem in-
credere in stanga o numesc ash, fiindca m'au silit s5 o
numesc si iarasi declar ea, dacA comisia va veni aici cu
o lucrare limpede, dreapta si legalA, vom vota pe fata pentru
comisie, eu cu tofi colegii cari vor aye& incredere in mine.
Nu stiu de era sa se intample tot ash si de lucram noi. MA
tern cA atunci era sA se intample una din douA : de aveam
majoritatea in comisie si minoritatea in Camera, atunci era
sA fim stigmatizati si acuzati de partinitori ; iar de eram in
majoritate in Camera, am fi fost negresit si atunci acuzati si

www.dacoromanica.ro
DISCCRSURI 143

aratafi ca o majoritate nedreapta §i apasatoare, ce-§i intre-


buinfeaza puterea, spre a apara interese meschine §i perso-
nale sau a napastui pe neprietenii sai.
Conchiz cu cugetul curat: avem incredere in d-voasira. Adu-
cefi o lucrare ]impede aid, Si noi va vom susfinea. Mai mutt
Inca : va vow sill sa zicefi ca In adevar dreapta §i stanga nu
mai exists.

XIII.
DESFIINTAREA SCUTELNICILOR BOIERIMEA NOASTRA
DIN TRECUT.
§'edIttfa dela 24 funk 1859. (Monitorul °tidal, 1859,
August 31, pag. 413).

La ordinea zilei este discutiunea asupra articolelor in parte ale bu-


getulul.
Asupra until amendament propus de I. Bratianu relativ la desfiintarea
scutelnicilor O. la indemnizarea celor ce aveau scutelnici, B. Katargiu pro-
nunta acest discurs.
B. KATARGIV. Daca iau astazi cuvantul, nu o fac ca sa apar
un orivilegiu, ci ca sa indreptez o ideie gre§ita, o tendinfa ce
a servit, din nenorocire, a aspri din ce in ce mai mult spi-
ritul de desbinare, a insemna cu o trasura mai adanca linia
de demarcafie dintre partea aceea (arAtand spre stanga) §i
partea aceasta (aratand spre dreapta) a Adunarii. Zic dar ca
astazi nu e vorba de privilegiu, ci de o simpla ind4mnizafie
sub o forma vifioasa.
Sa cercetam istoria acestei indemnizatii. Cu acest prilej, voiu
arunca o cautatura repede §i asupra istoriei acelora ce cu ra-
ma§ifele acestei indemnizafii au ajuns papa la noi, aducan-
du-le impreuna cu ran,a§ifele sfa§iate ale nafionalitafi noastre :
temeiuri pe cari ne sprijinim astazi, ca sa reinfiinfarn nabu-
vita noastra nafionalitate §i pe cari, de le-am fi pierdut, am
fi pierdut impreuna cu ele §i dreptul de a mai fi vreodatA
nafie. Dar sa venim la chestie.

www.dacoromanica.ro
144 BAR1311 ICATARG11.1

Ce erau scutelnicii pe vremea cand se dau scutelnici ? Scu-


telnicii erau o serie de rasplatiri, un fel de pensie progresivd,
ce se da celor ce slujiau tarii. Acesti oameni dar aduserd
prii lor un sir de servicii insemnate, in schimbul cdrora
aceasta le acorda un numar mai tnic sau mai mare de scu-
telnici, proportionat cu gradul in care ei binemeritaserd dela
dansa.
Deci ceeace era, nu era un privilegiu, d o rdsplatire oare-
cum meritatd.
D-lor! Cand judecAm trecutul, trebuie sa avem cea mai
mare grijA de a nu ne rasa sd fim stapaniti de nici o patimd,
de nici un sentiment de urd sau de rasbunare. Sd ne ferim
in tot minutul de a cddea in crima nedreptAtii si de a invi-
novAti pe cineva, pe care poate am fi datori sd-1 binecuvantdm,
luand drept izvor al unor fapte o ideie gresitd, o nalucire cu
totul contrarie adevdrului.
SA cercetam dar adevaratul izvor al institutiei, de care e
vorba, si atunci sa ne pronuntAm in deplinA cunostintd de
cauza, cu intreaga convicfie ca ea constituie sau nu un pri-
velegi u.
Scutelnicii, d-lor, in vechime, atunci pe cand se dau scu-
telnici, se castigau pe temeiul unui rang, si rangul era o rds-
plata de slujbd se infelege ca nu vorbesc de abuzuri;
abuzul nu face legea. Si ce erau acei scutelnici? Niste oameni,
cari, in loc de a plAti contributia, numitd atunci bir, cdtre
Stat, o plAtiau cdtre un particular. Acum ca aceasta ins -
titufie e rau inteleasd, nesPibuita, barbara chiar, CM zic nimic.
Dar care nafie dupa fafa pdmantului n'a avut asemenea in-
stitufii ciudate si barbare, ha Inca si mai barbare chiar?
Dar, si asa fiind, aceasta forma de rasplata a incetat de
mult. Scutelnicii s'au prefacut in indemnizatii de bani dea-
dreptul dela guvern, intr'o adevarata pensie.
Cu dreptate oare ar fi acum si vrednic de sentimentele de
omenire ce profesdm ad in toate zilele de a lipsi de cel dupa
urma izvor de vie* pe niste biefi batrani sau vaduvele lor,
numai pentrucd acestia au avut reaua soarta de a sluji tali!

www.dacoromanica.ro
DISCURSIJRI 145

for inaintea Regulamentului, in vreme ce tofi slujbasii dela


Regulament incoa se bucura de niste pensii mult mai insem-
natoare? Nu. 0 asemenea fapta nu ar fi numai nedreapta,
ci in adevdr barbara. D-lor, se spunem mai bine lucrurile pe
fatA. Calificand indemnizatia scutelnicilor de privilegiu, mar-
turisiti ca n'aveti in vedere aceasta ticaloasa rasplata a unor
sarmani slujbasi. Nu; preocupatia d-voastra nu este aceasta,
ci din nenorocire acea ura neimpacata, de care sunt neincetat
framantati unii dintre d-voastra, in contra acelei clase de oa-
meni, pe cari ii numiti aristocratia. E de neapArat dar ca sa
dam o repede delusire si asupra acestei chestii.

. SA cercetAm ce e aceasta uricioasA aristocratie, ce fu ea in


Para noastrA?
AceastA dorintA e o simfire dureroasA ce fierbe in sufletele
noastre de acum zece ani si care s'a desteptat si mai vie de
case luni incoa. Zece ani trecuti stint de cand ploua asupra
aristocraliei tot felul de acuzatii, de incriminari, de calomnii
infame I Si din ce in ce se fac mai ascutite, mai veninoase,
mai sangeratoa-re!
SA vedem dacA aceste incriminari, ce revarsati cu atata
vrajmAsie asupra aristocrafiei, pleaca cel pufin dintr'o cugetare
inalta, daca ele si-au originea in niste principii de reinviere
a nafiei, pe cari aced aristocratie le-ar fi respingand, sou intr'o
pornire de patimi micsorAtoare si meschine, de niste interese
marsave.
Sa vedem I
Ce a fost boierismul si pe ce s'a bazat el dela descAlica-
toare?
Incepand dela intoarcerea Romanilor in tam noastrA sub
Radu-Negru, boierismul se infiinta pe temeiul virtufilor ras-
boinice. Cine zicea boier, zicea ostas, zicea. viteaz.
Dar sa lasam vechea istorie a stramosilor nostri, cAci e
stiuta de tofi, si sa vorbim de cele petrecute in niste vremi
mai apropiate de noi.
Barbu Ka targiu. Discursurt. 10

www.dacoromanica.ro
146 BARBU KATARGIU

DupA veacurile de lupte crude §i de izbanzi stralucite, ve


nira veacuri de nenorociri §i umilinta, cari facand sa caza
arnele din mainile Romani lor, nobletea singura puteh fi che-
mata a mai sprijini drepturile primejduite ale tarii ; ea, precum
le sprijinise cu armele in mans in vremile trecute, se nevoi
a le apAra prin mijloacele iscusintei, mocleratiei, Intelepciunii,
§i, vai ! chiar ale umilintei.
Dar o natie, care-§i pierde armele, e silita a alerga la ase-
menea triste mijloace sau a pieri. Aceasta facura i boierii.
Desl dezarmati, ei nu pArasirA steagul nationalitatii, nu se des
curajarA, nu-§i lasara tam in dezorganizare; din potriva, ei
cautara a o scapa dintr'o desavar§ita robie, platind adesea a
for statornicire cu capul. Debi armele erau sfaramate in mainile
lor ei opusera puternicilor lor biruitori paviiza biruitilor: su-
punerea, blandetea, rabdarea. Si nu fu in zadar, caci, de sufe-
rirA ei atunci, ne bucurAm not astazi.
Acum sa ne apropiem §i mai mutt de vremea noastra.
Sunt familii pe cari nu voesc a be numi aci, ca sa nu
dau sa se creaza ca voesc ingamfarea sau cant a lingu§1 pe
cineva sunt familii
Jr'
.zic ' aci in Camera ce fura reprezentate
la 1821 de ni§te barbati, ale cAror nume merit& a fi Inscrise
de condeiul dreptatii pe piatra nemuririi. Ei venirA cu capul
in mans, nu ca sa capete posturi Si domnie, d ca sa-si scoata
patria din abisul in care cazuse.
Eram copil, dar imi aduc aminte ca cea dintai priveli§te
ce mi se infatisa, cand ma intorsei In Capitals, fu sangele
de Roman raspandit pe zidul caselor raposatului Barbu VA-
carescu. E stiut de toti ca, in aces tristA vreme, nimeni nu
putea iesi din casa afara pe ulita cu siguranta de a se mai
intoarce. Capul de revolutionar era taxat o mahmudea; §i e
lesne de inteles ca intre capul de revolutionar §i capul unui
pasnic cetatean nu era nici o deosebire, ca na nu fie luat unul
pentru altul. Aceasta era starea lucrurilor, aceasta era pozitia
tarii, cand mai multi dintre cei mai de frunte boieri, luanduli
inima in dinti, se intoarserd pe pamantul lor, ca sa-I scape sau
sa piarA cu el. Ei nu a§teptara, pribegind sau preumblandu-se

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 147

prin lume, pand va trece furtuna §i apoi sd se intoarcd, ca


sd cople§easca slujbele §i posturile de cdpetenie. Nu. Ei venird
in mijlocul primejdiilor, ca sd se impArta§eascd de suferintele
compatriotilor lor, sa le upreze, pe cat vor putea. Acestea
sunt slujbele boierilor; ace§tia sunt boierii, in fata cdrora
d-voastrd aveti impietatea de a arunca tins patimilor d-voastra!
Tot ace§tia sunt boierii pe cari ii numifi vrajma§i ai poporului,
cari, chiar sub napraznica oblAduire a Fanariotilor, tot izbutird
a zidi spitale, a infiinta §coli, a institul fonduri pentru trimi-
terea tinerilor in statele civilizate, ca sd se formeze in §tiinta
lor. Rezultatul acestor mdsuri, ce cu Regulamentul se desvol-
tard §i mai mult, sunt invederate.
Dovada o avem chiar ad in Camera, cad din asemenea
tineri avem astdzi intre noi colegi, cari nu crez cd pretind a
fi altceva decat fii ai poporului, nici cg ar fi ass de invdtati,
dud acei neinvdtati boieri nu le-ar fi votat fonduri, ca sd se
clued sd capete invataturd.
Dece dar aceastd pornire asupra celor ce aveau puterea in
mand §i cari poartA un nume, daca a lor putere nu a fost in
toate rau intrebuintata §i daca acel nume a fost purtat cu
vrednicie? Este oare o crima de a se trage cineva din vechime?
Este o necinste de a purta cineva cu fall numele tatalui sau,
cand pdrintele a fost om de cinste? Eu intreb pe cine va voi
sa-mi rdspunza. Cand inaintea unui strain am ardta pe cineva
din noi cd e feciorul Iui Gadea, ce ar zice? PArea-i-va bine
sau s'ar socoti insultat? Insultat? i de ce ? De ce infamia
tatAlui, §i o infamie poate izvorita din imprejurdri nenorocite,
sd se reverse pe capul fiului? De ce cel putin fiul sd caute
a o ascunde §i fii unor pdrinti onorafi sd nu se mandreascd
cu numele ce poartd, mai vartos cand sunt vrednici de a-I
purta? De ce dar d-voastrd, pe singurul cuvand de nobili, de
aristocrati, vreti sd stigmatizati pe ace§ti oameni ca pe ni§te
paria? Temeti-vd, domnilor, temeti-va cd va veni o vreme, cand
vi se va mdsura cu masura cu care mdsurati altora astazi.
Avefi copii sau yeti avea. PArea-vd-va bine, va intreb, cand
inteo zi vor veni altii O. be zicd: «afard din mijlocul nostru,

www.dacoromanica.ro
148 BARBU KATARGIU

suntefi ni§te paria, caci avefi un trecut, aveLi OHO Cu un


nume, tatal a fost boier»!!! Still bine, d-lor cA §i d-voastra
\TA numiti boieri de cdtre clasele mai de jos.
Acesta este boierismul, d-lor, aceasta este istoria sa trecutA
actuald §i viitoare. Incetati dar, vá conjur 1 Acest rdsboiu pri-
mejdios pentru societatea noastra e o sinucidere reciprocd.
Bagati de seamy l E un element din care nu va izvori deck
mult rau pentru biata noastra patrie.
Elementul de ura §1 de vrajba nici a fost, nici va fi vreo-
data aducator de bine. Boierii v'au dat dovadA a n'au alta
in vedere deck tot ce avefi inOvd. Chiar alaltAieri, dupA ce
au primit in unanirnitate recrutatia ob§teascd, ei intinserd a
Ior ravnd de a vd urma, pand a face o gre§eald.
Dati-mi voe a nu numi intr'altfel votarea contributiei directe,
dupa modul cum s'a votat. Intocmirea unui impozit pe baze
cunoscute i economice, ce slujesc in loata lumea civilizatA
la a§ezarea impozitelor? Nu. Un folos insemnat provizoriu,
care sa vie in ajutorul finantelor Statului? Iara§i nu. Care
dar? Zelul cel adevarat al acestei votari n'a fost, d-lor, va
mdrturisim in toata sinceritatea, n'a fost decAt reaua gandire,
dorinta de a umili aristrocatia. Ali vazut insd a v'ati in§elat.
Aristrocatia ce ziceti cA este partea dreaptd, in loc de a se simti
umilitd, v'a arAtat a ei grabire de a intra in contributie ca
cel mai de jos concetatean Nu, aristrocatia nu se simte umilitd,
ci onorata de acest impozit; asemenea idei nu intra decat in
mintea unor oameni cu cugetari ghemuite, meschine §i al
cdror punct de vedere scurt nu se intinde mai departe de putin
pretioasa for persoand.
In loc dar ca, printr'un vot vrednic de oameni serio§i, sa
intocmiti un impozit regulat, ce ati fdcut? Ali pus o contri-
butie de rds ,Si in ceeace prive§te baza §i in ceeace prive§te
tifra lui §i ati pagubit Statul de vreo cinci-§ase milioane ce
ar fi adus un impozit cuvenit, Idsandu-i acum sa adune cum
va putea abia vreo §ase-§apte sute de mil de lei.
C. CRRTZULESCG, - D, Katargiu iese din chestie.

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 149

D. GHICA. - Trebuie sA ne aparAm, suntem in drept de a o face. (Con-


fuzie)

I. BRATIANU. - SA urmam, D. Katargiu, din contra, e foarte in chestie.

B. KATARGIU. - De-a§ fi voit sA ma opun la desfiintarea


privilegiilor, a§ fi propus ca cel putin sA ni se intoarcA taxa
diplomelor. Taxa aceasta, e §tiut de toll, se suie, pentru unii
din boieri din intaiele ranguri, la cateva mil de de lei, cari
fac un capital, a cArui dobanda cu drept cuvant se poate
socoti ca infiinfeaza o contributie anualA. A§ fi putut dar zice ;
«Voili a desfiinfa privilegiul boieriei? Foarte bine! Dar atunci
intoarceti inapoi acel capital; sou ceeace voiti a face este o fapta
necuvenitA». N'am zis insA nimic de felul acesta. Vedefi dar
care din aceste douA tabere ale AdunArii este cea nedreaptA.
Boierii, nu ; caci ei au primit cu bucurie §i recrutatia Si con-
tribufia generala cat de prost a fost intocmitA precum
§i once li s'a infafi§at in folosul ob§tesc. Nu e dar spiritul
de dreptate, interesul §i binele ob§tesc ce vA insufla, cand
cerefi a lua bucatura de paine din maim bietilor batrani slujba§i ;
ci ura §i patima ce hranifi in veci contra acelora pe can ii
numili aristocrafi ; §i spre a va masca aceste sentimente con-
damnabile, vA sprijiniti pe excepfii §i pe abuzurile ce s'au stre-
curat; §i aceasta nu in totdeauna, ci dupA vremi.
Aducefi-vA insa aminte, d -Ior, ca Dumnezeu zise intr'una
din zile lui Iona: «De voiu gasi un singur drept in Cetate,
Cetatea nu va pieri 1 * D-voastra, din potriva, e destul sa ba-
nuifi cA e un drept in Cetate §i, de ar fi intr'a d-voastra putere,
aces ticAloasa Cetate ar fi spulberatA la cele patru vanturi.
Avefi dreptate, nu suntefi dumnezei, ci oameni. i ce oameni L..
Conchiz dar Si zic : scutelnicii nu sunt un privilegiu feudal,
ci o rasplatA meritata a serviciilor aduse Statului. Lasafi dar
in pace indemnizafia §i pe cei ce o primesc; numarul for nu
este a§a de mare. Vremea for e masurata. Nu mai au mult a va
supAra. Cu dan§ii se va stinge §i aceasta datorie a farii cAtre
cei ce au slujit-o.

www.dacoromanica.ro
150 BARBU KATARGIU

Ea vA e supAratoare, cad ajutA pe niste oameni, pe cari ii


banuiti a nu fi de aceeas credinta.' cu d-voastrA. Dutin, si cei
mai multi din ei vor inceta de a va mai suparh.
I. BRATIANU. D-1 Cretzulescu ziceA ca d-1 Katargiu a ie§it din chestie ;
nit, ci a ridicat chestia.
C. CRETZULESCU. Ziceam a a ie0t din chestie, cad reclama asupra
unui vot al Camera
B. KATARGIU. Nu reclamam, ci rectificam calitatea lui.
I. Bratianu, C. Bozianu 0 V. Boerescu !au pe rand cuvantul spre a
demonstra ca scutelnicii §I poslujnicil nu sunt un drept, ci un privi-
legiu §i prin urmare, conform Conventiel, trebuie desfiinjati. Pe de alts
parte Ministrul Cultelor. C. A. Cretzulescu §i G. Valeanu afirma ca
scutelnicii §i poslujnici constituesc un fel de pensie pentru servicii facute
§i prin urmare institutia for nu confine nimic contrariu Conventiei.
B. CATARGIU zice a, daca n'ar fi avut orele scurte, ar fi dorit sa ras-
punza la toti d-nii preopinenti. 10 rezerva insa dreptul de a raspunde
d-lui 1. Bratianu altA data, 'Ana uncle a fost folositoare retragerea la 21
§i la 48 1),
Viu insa asupra ziselor d-lor Bozianu si Boerescu, ca sA le
arat ca sunt gresiti. D. Bozianu zicea ca acum trebuie sa se dea
pensie. Ei bine ! daca acum sunt lefurile mici, cercetand pe
cele de atunci, le gasim ca erau ass de mici, incat nu sunt
vrednice de insemnat. Atunci aveam si lefuri mai marl O. am
dat si gratificatii, ca sA se faca un capital si acel capital s5
dea un venit. Si cu toate acestea se dau si lefuri si pensii.
Deosebirea este ca acum se dau pensii, pentru un termen de
serviciu si atunci se dau pentru fiecare slujbulifa. SA vedem
acum ce erau scutelnicii. Ei erau un fel de transactie finan-
ciarA. Ministrul de atunci zisese: «Deck sá-tni aducA contri-

1) I. Bratianu zisese : «La 21 §i la 48, Romanii s'au sculat ca 0-0


redobandeasca drepturile for nationale. La 21 §i la 48, unit ratacIti au
parasit tabAra romans, care oricAt de mica 0 de necompleta ar fi fost,
erA de datoria oricArui Roman sa vie sa se lupte acolo, iar sa nu fuga....
Au venit streinii 0 pe aceia ce i-au gasit in tabara, 1-au persecutat ; 0
la 48 Ca §i la 21, aceia cari dezertasera tabara au venit 0 au profitat
de situatia tarii §i au luat bunurile eis.

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 151

buabilii contribufia la Minister §i Ministerul sä o dea la cateva


persoane, mai bine sa o dea contribuabilii deadreptul acelor
persoane. A venit Regulamentul §1 a pus in locul scutel-
nicilor, pensiile. Prin urmare azi avem doua clase de oameni:
pensionari §1 scutelnici. Ei bine! eu zic ca nu este cuviincios
ca acelor oameni batrani, cari au servit inaintea Regulamen-
tului, sa le luam dreptul de pensie, pentru cuvantul ca aces
pensie se nume§te indemnizafie. De este vorba de scutelnicii
de cari vorbi d-1 Boerescu,.d-lui are dreptate §i nimeni n'a luat
nici o indemnizafie pentru ei.

XIV.
BUGETUL CULTELOR.
edinia dela 26 Janie 1859. (Moaitorul oficial, 1859,
Septemvrie 14, p. 441).
La ordinea zilei e discutiunea asupra bugetului Cultelor.
I. BRATIANU propune urmatorul amendament, pe care, In principiu, it
sustine gi V. Boerescu : cPotrivit cu art. 45 din Conventie, care zice
4 cA privilegiile §i scutirile vor fi desfiintate, se hotara5te ca Coate manisti-
(rile din Tara Romaneneasca, pentru cari Regulamentul Organic face o
scutire gi waza un privilegiu, sA intre in categoria comuna a celor-
.Ialte manastiri §i Ministerul Cultelor sa is administratia !or).
B. KATARGIU. In fiin f area tuturor manastirilor in general
se datore§te parte familiilor din Para, parte Domnilor no§tri.
Donafiile s'au facut cu felurimi de condifiuni, privitoare mai
mutt sau mai putin la folosul public §i at religiei. Aci dar
se leaga doua cestiuni marl. intai dreptul proprietarului de
a lass un legat cu ce condifii va voi el, §i at doilea dreptul
public, asupra caruia Guvernul avea totdeauna un drept de
tutela. Trebuie dar sa facem deosebire intre manastirile, pentru
cari fundatorii for vor fi format un fel de resticfiune ca le
ridica pentru cutare trebuinta publica sau at cAror ctitori on
movenitori au disparut dupa fafa pamantului §i, de alta parte,
Guvernul a luat sarcina de a executa acel testament. Dar ce
vom face cand in testamente vom est zicandu-se curat ea

www.dacoromanica.ro
152 13ARBU KATARGIU

administrarea acestora se dA cutarei familii? Putea-vom desfiinta


acest drept? Eu zic cA nu, caci numai pe baza conditiunilor
acestea &au instreinat acele averi in folosul public. Astfel el
a zis : cdau averea mea in vecii vecilor sA fie spre folosul
public, insa totdeauna incredintarea mea este de-a fi executor
testamentului meu cutare persoana ; §i Guvenul sa nu se
amestece la nimic». Poate Guvernul veni Si zice ; cbunA este
clauza de a fi averea in folosul public, dar tutorul sA fiu eu».
A§a dar de vom pune principiul ca toate mAnastirile sA
intre in Cassa Central& nu cumva vom priva pe public de
acel folos, §1 cu restricfiunea de a fi guvernate de ni§te tutori
adhoc ?
I. BRATIANU. Imi pare bine ca d-1 Katargiu a tratat chestiunea din
punctul de vedere general. Dv. sunteti pe taramul feudal 51 sunteti foarte
consecventi ; not insa pe taramul dreptului public modern, dreptul social,
care azi s'a intins in toata Europa. Chestiunea ce ni se infatipaza azi
este o chestiune care a despartit Europa un veac §i jumatate, §1 pans
astazi nu s'a hotarit Inca in toate locurile; aceasta este secularizirea
bunurilor clericale. Manastirile s'au fundat pe timpul feudal ; atunci dom-
nia dreptul feudal ; pe urma insa a venit a predomni dreptul social.
Cand s'a infiintat manastirile, societatea nu era nici completa, nici nu
avea asigurarea de azi ; bratul cel mai puternic era aparatorul unui drept.
Deaceea, cand se faces un stabiliment public, se puma sub patronajul
unei familii puternice, §i, fire5te, fiecare alegea familia sa. A venit insa
timpul cand societatea Europei s'a constituit pe alte baze, s'a pus dreptul
public pe deasupra dreptului individual, 51 atat de puternic, !mat poate
da asigurari oricarui stabiliment...
Regulamentul nostru are multe lucruri rele, dar are 5i ceva bune. Eu,
In strainatate. ma laudam cu doua lucruri: 1) Cu desfiintarea pedepsei
cu moarte 5i 2) cu secularizarea bunurilor clericale. Eu, in adevar, ve-
deem in Regulament acest principiu... Din acest punct de vedere not
plecand, am aplicat la aceste manastiri art. 47 din Conventie.
B. KATARGIU. Cu pArere de rau cunt silit sA mai ostenesc
§i eu Adunarea. D-1 Bratianu a pus chestia pe un taram
istoric. D-1 Bratianu veni §i, in putine cuvinte, ne rede§tepta
ni§te amintiri istorice §i ne zise ca suntem pe taramul feudal.
Rdspunsul meu este a feudalitatea in Romania n'a existat

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 153

niciodata. Feudalitatea s'a introdus in Franfa, Germania §i


in celelalte Orli ale Europei. i iata cum.
Precum este §tiut, peste elementul roman ce stApania o
parte a lumii de atunci, venira Gofii, cucerira pamantul §i,
in puterea conchistei facute, reduserA pe locuitori in stare de
servi. Aceasta fu baza societAfilor moderne, cArora le trebuirA
acele sguduituri, pe cari ni le scrie istoria, ca ss se poata
preface.
La noi insA elementul got nu predominA ca acolo, ci din
potrivA colonii romani §tiura &A rAmana stApani in pace pe
pamant afarA numai dad se vor sculA Dacii sä ne conteste
pAmantul cucerit dela dan§ii. Posesorii dar de pamant la noi
nu sunt deck mo§neni, adica locuitorii cei vechi sau cumpA-
rAtorii, §i ca cumparator, mi se se pare ca cineva trebuie sa
fie mai absolut stapan pe averea sa §i decat chiar cel din-
taiu posesor. Dreptul sfant §i consfintit at proprietafii ne duce
in urmA, fire§te, la indatorirea de a respects testamentele
ce sunt ultima vointa a acelora cari astazi nu mai exists, ca
sa-§i poata opera drepturile, dar a caror cenu0 noi trebuie
O. o binecuvantAm, cad ale lor sentimente de iubire de oameni
le simfim 'Ana acum prin binefacerile ce au testat. and
dar ace§ti oameni simpli, dar religio§i, Si and zic «reli-
gios» infeleg «virtuos,, cad cine infelege religia in partea ei
morals §i binefacatoare e singurul adevarat religios, cand
dar acei oameni, cu jertfa intereselor chiar ale mo§tenitorilor
lor, au institiiit acele stabilimente filantropice, au voit cel
pufin sa lase urma§ilor lor, familiilor lor, in locul averii ma-
teriale, de care i-au lipsit, cel pufin mulfumirea, fala de a
indeplini ei dispozifiile testamentului, de a fi ei, fill fiilor lor
§i stranepofii strAnepolilor lor, executors testamentari, dar nu
unii sau alfii, nu Domnul Tarii, nu Mini§trii sau Guvernul ;
caci de a fi voit acei rAposafi sA insArcineze pe ace§tia, pe
ace§tia i-ar fi insArcinat cu executarea voinfelor lor. Dar a
veni noi astAzi §i a zice : «Testamentul e bun, pe cats vreme
ne deschide noun oamenilor publici oarecari impartA§iri in
averea testatorului ; dar, cand e vorba de a 'Asa aced avere

www.dacoromanica.ro
154 BARBU KATARGIU

In mainile rudelor sau ale numifilor inteadins executori tes-


tamentari, atunci testamentul este rau §i trebuie sa -1 schim-
barn, e un act feudal, trebuie nimicit. libertatea, veacul, nara-
ne dau acest drept», a veni sa zicem
vurile civilizafiei
aceasta, domnilor, este nu numai a face un act irreligios §i
immoral, dar am da chiar un drept si mo§tenitorilor sa ne zica :
<0! oameni ai civilizafiei §i ai libertatii, parintii no§tri au lasat
o avere spre imparta§irea societatii cu conditiile acolo pres-
crise ; voi advocatii infati§atori ai acestei societati, rupefi tes-
tamentul ; atunci dar §i noi intram deadreptul in averea
stramo§ilor noWi, caci atunci care mai e dreptul nostru asupra
acelei averi, dad contractul ce va chiama sa va folosifi de
dansa l -afi rupt ?* late ce va vor zice, domnilor, mo§tenitorii
testatorilor ce vrefi sa desmo§teniti. i vor avea dreptate.
Dar dati-mi vole a adauga ad o intrebare. Gasiti oare
d-voastra ca daniile de binefaceri nu mai sunt din veacul
nostru, ca nu se mai fac acum asemenea jertfe §i nici trebuie
sa se face? De gandifi aceasta, nu primejduifi inteadevar
nimic. Dar de credefi ca se mai pot gasi suflete inalte, cugete
binevoitoare, earl pot sa lase societatii ceva danii, cu can
sa vie in ajutorul slabiciunilor Si nenorocirilor omene§ti, apoi
atunci, domnilor, dafi -mi vole sa zic ca inchideti pentru tot-
deauna up unor asemea danii §i prin urmare va face pricinui-
torii unei pagube insemnate societatii.
BOERESCU. - D. Katargiu e contra acestui principiu §i prin urmare nu
vrea sa voteze pentru amendament ; atunci insa ar trebui sa critice pe
cei ce au luat initiative, nu pe noi.
B. KATARGIU. Principiul meu este sa se sfinfeasca toate
testamentele.
In urine acestui discurs, amendamentul lui I. Br8tianu, precum §i
amendamentul lui V. Boerescu au fost respinse.

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 155

XV.
ROLUL VECHEI NOASTRE BOIERIMI.
$edlafa dela 27 lank 1859. (Monitorul oficial, 1859,
Septemvrie 21, p. 453).
La ordinea zilel este votarea bugetului Ministrului de Finante.
I. BRATIANU, intr'un discurs lung, declara ca, daca d-sa §i alp membri
din stanga vor vota pentru buget, aceasta o fac numai din necesitate,
iar nu din incredere pentru Minister.
Dupa o replica din partea Principilor Dimitrie Ghica si Stirbei, is
cuvantul Barbu Katargiu.
B. KATARGIU. MA simt foarte multumit, si tot intr'o vreme
si mahnit, de cele ce se ziserA de Luminatiile Lor Beizadea
Ghica §i Stirbei. Ceeace voiam sa zic insumi, sunt cele ce
s'au zis de Lumindtiile lor. Prin urmare cuvantarea mea va
fi marginita. Nu ma voiu intinde in vorbe, ce nu ar'fi decat
o repetitie a celor ce s'au zis. Cu toate acestea, daca imi
yeti da voie, voiu sa adaug si eu ceva asupra celor zise de
d-1 Bratianu cu ocazia revolufiilor romane.
D-1 BrAtianu, vesnic inarmat contra partii drepte, care este
umbra, cosmarul ce-1 turburd ziva si noaptea, atat alaltaieri,
cand a facut istoria boierilor, cat si astAzi, confunda pe boieri
cu partea dreapta, fara sa bage de seamd ca in aces parte
sunt coi mai multi niste sdrmani proprietari, cari n'au facut
nimic din cele ce se arunca in spinarea pArtii drepte. Alalta-
ieri ne-a zis cA decateori Romania a dat un glas de libertate,
boierii au fugit si au lasat tam in prApastie. Astazi ne zice
cA toate relele vin din partea dreapta, ca in sfarsit Si acum,
in cursul acestei sesiuni, partea dreapta e pricina de n'am
facut nimic, Mind Adunarea in loc printr'a a sa rea vointa
si indaratnicie. Voesc dar sA raspunz si la una si la cealalta
din aceste cloud imputari. Si iata cum. Pentru ceeace se
atinge de pierderea de vreme a AdunArii, a§ rugh biroul O.
faca bine de a da sub tipar toate vorbirile ce s'au facut in
Camera, in tot timpul sesiunii, atat de partea stanga, cat
si de dreapta, spre a se vedea cate pagini s'au zis de not

www.dacoromanica.ro
156 BARBU RATARGIU

§i cate volume de stanga. Dupa cum vedefi, d-lor, lucrul e


lesne §i de facut §i de dovedit ; e o chestie de socoteal& de
vorbe §i de fraze.
Cat pentru iniiativa, avem Convenfia, care e stalpul pe
care trebuie sA ne rezemam. Ea ne prescrie ni§te hotare, peste
cari nu putem trece ; ea nu ne permite a ne constitui in 24
de ore in Cotnitet de Salute publicd §i in 24 de ore sA
scoatem, sä creiem o lume nota. Convenfia e destul de in-
teleaptA, caci a prevazut cA, pentru ca s& se organiseze o
natie, ii trebuie timp §i sange rece, Si, in a sa infelepciune,
ea ne-a prescris cum avem a proceda la lucrurile noastre,
Cats chibzuire, cat& cugetare matura trebuie s& aducem la
prefacerea legilor noastre, noi mai cu seam& ce suntem un
popor nou, un popor copil Si ale carui patimi §i uprinte
revolufionare ne-au slabit cu totul judecata I
Convenfia dar ne-a zis curat : cProcedati la revizuirea le-
gilor ; dar pana atunci stafi in cele vechi*. Acum ne vedem
acuzafi de unii din noi ca nu lucram nimic, c& nu voim sit
intram in Convenfie. Dar noi intrebam : cari sunt proiectele
legale venite aici Si rAmase nelucrate ? Care parte oare mai
mutt decat noi a strigat «la vot ?»
La 24 lanuarie, am ales un Domn in unamitate §i ne-am
zis sa fim unifi §i s& lucram barbAte§te pentru susfinerea lui,
pentru sprijinirea votului nostru in favoarea Unirii. Am pri-
mit a face ceva, care era mai presus de caderea noastra.
Noi am ie§it din linia ce ne-a tras Convenfia, §i deaceea
am jurat cA, orice se va intampla, sa fim ca frafii. SA vedem
acum care parte, dreapta sau stanga, a calcat juramantul ?
Cand s'a cerut de deputatul Moldovei, la venirea sa aicea,
o mare infrAtire Si unire, noi, adica partea dreapt& de vreme
ce o numifi a§a indoitu-ne-am de a manifests ca dorinta
noastri e de a merge la Foc§ani §i de a lucra pentru corn-
pletarea Unirii ? sSi cei ce au mers acolo dintre noi, cum au
lucrat in acest mare interes at nafiei ?... 0 §titi, o §tim tofi...
A venit apoi cererea creditului de opt milioane pentru ar-
mare, §i s'a votat.

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 157

Si dacd unii n'au avut incredere in vreun ministru, pentru


aceasta putem fi osanditi?
A venit chestiunea recrutdrii in deob§te ; §i iard§i am vo-
tat-o in umanitate.
A venit, in sfAr§it, chestiunea unei contribufii ob§te§ti. Eu
unul, de a fi fost fatd, m'a§ fi impotrivit din toate puterile,
o mArturisesc, la o asemenea propunere nesdbuitd ; nu ca sunt
contra principiului contribuirii deob§te este §tiut de multi
ca acest principiu e simfit §i proclamat de mine de mult ;
dar m'a§ fi opus, cad legea contributiei nu se face dupd in-
sufldri de §icane, de rdsbundri meschine sau de glume copi-
lAre§ti, ci dupd temeiuri sAndtoase, §tiintifice, dupd combinafii
economice, potrivite cu starea §i marsta poporului unde are
sd se a§eze acele impozite. Cu toate acestea partea dreaptd,
ca sd dovedeascd mai mult al sau dispref celor ce credeau
ca o vor umili cu aceasta legiuire, a votat-o pe data ; dar a
facut o grepald, care, pe langd celelalte panel ad expuse,
a pdgubit Statul cu patru-cinci miiioane ce puted aved dela
o contribufie bine inteleasd §i serioasd, in loc de patru-cinci
sute de mii de lei ce va aduce amnia ridiculd impunere.
Acesta e §irul celor urmate de Adunare, acestea sunt lucrd-
rile noastre, de nu mai mult. Precum vedefi, d-lor, acestea
sunt fapte, nu vorbe.

Viu acum la a doua chestiune, la acuzarea ce se face boie-


rilor de a nu fi rdsboinici.
Grecii ziceau : cvitejia units cu intelepciunea este o virtute*.
Dafi -mi voie, d-lor, de a zice §i eu azi ca a dori §i a voi sunt
cloud lucruri cu totul deosebite. A dori §1 a voi a face, fArd
sd cercetam §i pozifiunea in care ne afldm, este o nebunie.
Trebuie, d-lor, a dori, a voi ce se poate, a cerceta pozi-
tiunea in care ne aflam, a intreprinde numai ce putem, a pa0
cu infelepciune, cad un act imprudent §i prea cutezdtor ne-ar
duce la pieire.
In trecut, in imprejurdrile in cari ne aflam atunci, tam a
fost rdsboinicd ; dar din evenimente triste ce au trecut peste

www.dacoromanica.ro
158 BARRU KATARGIU

ea, moravurile rasboinice s'au pierdut si tara a devenit agri-


cola, si cAzand in slabiciune, drepturile ei au fost calcate,
pierdute. Dup5 mai multe veacuri de tristA memorie, s'au ri-
dicat in sfarsit mai multe mari puteri imprejurul nostru, cari,
pentru interese de felurite naturi, interesandu-se si de soarta
noastra, au zis &A scoata aceasta Cara din nenorocirea in care
a cazut si sa-i dea drepturile pierdute, starea ei de mai Ina-
inte. Cum vedeti, Europa ne-a plans pentru pierderea dreptu-
rilor noastre. Din nenorocire, plans asupra noastrA acuzatia
de neoranduieli, de tendinte primejdioase, naprasnice. Deaceea
Europa a zis cA ea garanteaza independenta noastrA ; dar tot
intr'o vreme ne-a prescris si cum aveam a ne conduce si mai
cu seams cum are sa fie militia noastrA.
A cere dar sa Iutocmim o ostire numeroasA si ameninta-
toare, pe land. alte necuviinfe economice si financiare, ar fi
o sfidare catre puterile ce ne-au scos la lumina, si prin ur-
mare o fapta prea putin inteleapta.
Nu socotiti, d-lor, ca eu doresc mai putin decat d-voastra
sa-mi vAd tara onorata si tare. Pot zice chiar cA aceasta do-
rintA e Inca §i mai veche in mine decat in multi dintre d-voastra.
Nu-i doresc ins& nicidecum un caracter rasboinic don-chip-
tesc, cad n'as dori pieirea ei, ci o voiu rasboinicA in confor-
mitate cu pozitia ei, atat cat sa se poatd apara de acele ban-
tuiri necuprinse in garanfia Europei, ce este pentru noi cea
mai puternicA pavAzA de apArare ; rAsboinica, in sfarsit, ass
incat sa nu raza lumea de noi, ca de niste copii fanfaroni.
Intealt fel, vd intreb, oare cel ce ar voi 0 ne inarmam cu
cuget de a ne rasbol in contra unor puteri, pe cari avem
aerul de a le banui de rAuvoitoare noun, n'ar semana oare
acela ca un alt Samson, care, inarmat cu falca unui animal
oarecare, ar calif& sa sdrobeasca alte legioane de Filisteni ?
VA fagaduesc, d-lor, ca nimeni din partea dreaptA, cel putin,
nu simte dorinta de a se preface intr'un asemenea Samson.
Domnilor, Europa a restatornicit drepturile Romaniei, dar
veghiaza asupra faptelor noastre. Ea cere ca tara sa alba o
ostire ass cum poate fi de folos, iar nu de povara si invAl-

www.dacoromanica.ro
DISCURSUR1 159

mtisire. SA lucrb'm intelepteste, d-lor, sa ne conformam cu do-


rinfa Europei, ca sa vazA ca suntem vrednici de starea ce ne cla.
La 1821, daca tori Romanii pe vremea aceea ar fi fost asa
de usure rasboinici, incat sa nesocoteasca puterea ce aveau a
combate si sa se fad. Samsoni, am fi avut acum un Pas5,
in loc de Constitutie. Dar nu, d-lor, batranii nostri, pe cari
ii ocariti cu atata usurinta, au simlit CA nu pot fi Samsoni,
fail a-si primejdui Sara. Si au fAcut bine, ca si-au scApat Cara.
Batranii aceea pe cari ii despretuiti, prin infelepciunea si
rAbdarea lor, au tinut lucrurile cum au putut, prin mijlocul
atator nenorocite incercari si cu micile lor mijloace, ca sa ne
lase drepturile de cart ne bucurAm astAzi. lntre cei ce au fost
si au facut ceva, si intre cei ce fAgaduesc si n'au fticut nimic,
este mare deosebire. Cei ce au fost, au facut mult rau, dar
au facut si mult bine ; vanturand faptele lor, tot vor ramanea
multe graunte din pleava, ca sa avem ce semana si sa putem in
urma culege. Dar, de vom vantura* vorbele pompoase, faga-
duielile umflate, de cari suntem asurzifi de cativa ani incoace,
va intreb in cuget curat, ce credefi ca ne-ar ramanea ? Tot
ceeace am putea agonisi vanturand vantul : un sgomot amA-
gitor, o ganga de vorbe inganate, babilonice, neintelese chiar
de cei ce be rostesc. latA rezultatul. VA rugAm dar, d-lor,
fiti mai modesti in vorbe. Noi avem rAbdare si rtibdare multd ;
va asteptam faptele, ca A. va putem cunoaste tine suntefi,
ce voiti si ce putefi.
Ceeace void, o cam stim. Voifi sa ajungefi, voifi sa va
suiti ; nimeni nu va opreste. Dorinfa va e fireasca. Dar aci
ma intorc la ministru si rog sa-si modereze increderea in cei
ce dau fagticluieli prea marl, si chemandu-i la slujhe, sa facd
pe fiecare a merge treptat.
Nu va oprim, d-lor, de a va sui pe scara slujbelor ; nicio-
data n'afi fost oprifi, nici d-voastra, nici parintii d-voastra.
VA ruglm insa sa calcati mai incet din treapta in treapta ;
nu void a sari din capul de jos al scArii tocmai la cel de sus
pe strasinA ; fiind pasul cam mare, ne e frica sa nu cAdeti,
si ceeace ar fi mai rau, sa cadep peste not ce va privim cu

www.dacoromanica.ro
160 BA.RBU KATARGIU

atata placere, si sa ne rupefi gatul si noua sl voua. Urmand


din contra, dupa cum va povatuim, mai cu incetul, mai mo-
derat, o sa fim tofi bine, o sa ne lasafi vreme sa va judecam
faptele, si fifi bine incredintati, ca, de va vom vedea Wand
mai bine decat noi, deck batranii nostri, noi vom fi cei dintai
ce va vom admira, miilfumi, imbratisa. Credeti-ne,, avem tre-
buinfa de oaineni capabili in Para noastra si nimeni din noi
nu este .asa de nesocotit, incat sa ceara a avea monopolul
tuturor capacitatilor.
Se voteaza bugetul §i se primege cu 47 bile albe contra una neagra.

XVI.
SUMA DATA DE MANASTIRI STATULUI.
fedinfa dela 3 Julie 1859. (Monitor-al official, 1859,
Octomvrie 10, pag. 494).
Adunarea infra in discutiunea bugetului Ministerului Cultelor.
I. Bratianu face urmAtorul amendament relativ la luarea unei a patra
part' din veniturile manastirilor inchinate.
Findca miitoce0e legiuire pentru a 4-a parte din venitul manastirilor
linchinate in ajutorul Statului pentru u§urarea datoriilor lui 51 la punerea
tin practicA stint mai multe trebuinte simlite, si fiindcA Guvernul actual
to §i p4lt la executarea acestei legiuirl, propunem a se trece in buget la
ivenit suma de aceasta a 4 a parte conform acelei legiuiri pAnA la o de-
ifinitiva legiuire despre aceasta, indeplinindu se §i pe anii trecuti dela
.legiuire).
In cursul desbaterilor asupra acestei propunerl, care s'a primit de catre
Adunare, s'a pronuntat urmatorul discurs :
B. KATARGIU. Eram hotarit sa nu iau cuvantul, dar trebuie
oarecari deslusiri.
Acest subiect se imparte in doua : una e legea care a ho-
tarit sa se is 1/4 din veniturile man astiresti ; cealalta este mai
!impede, este vorba de cele 12.000 galbeni ce s'au invoit chiar
manastirile sa dea Statului in urma unei transacfii, panala o
definitiva regulare a acestei chestiuni. Aceste 12.000 galbeni
sunt hotarite a se da de acum cincisprezece-saisprezece ani, si
in Moldova s'a si pus in lucrare. Guvernul de acolo a primit

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 161.

de atunci regulat pe fiecare an aced subventie ; ,dar la noi


Domnitorii, dupa vremi, temandu-se ca nu cumva prin pri-
mirea acelor transactii sa compromita un drept mai mare al
Statului, au refuzat de a primi cele 12.000 galbeni ; cAci, in
adevar, nu sunt manastirile ce trebuie sa ne faca noun sub-
ventii, ci noi manastirilor. Testamentele acelora, cari dupA
vremi au lAsat acele bunuri la mAnastiri, zic lamurit la ce
intrebuintAri sA se intrebuinteze veniturile for §i hotarAsc ca
numai ceeace va prisosi sA se trimeatA mAnAstirilor carora le-au
inchinat. Acele manAstiri nu stint decal ni§te executori testa-
mentari lasati de testatori, pentruca ele le-au infAti§at pe atunci
mai multa incredere §i siguranfa ca vor indeplini dispozifile
testamentelor ; insa nicidecum nu li se da dreptul prin acele
testamente de a se bucura de acele bunuri §i scoate toate acelea
venituri afarA din Ora.
Pe aceste baze, Domnii Romaniei au zis : «nu primim noi
subvenfie dela mAnAstiri ; ci noi sA le facem lor»,
Oricum insa, acele 12.000 de galbeni, la cari s'au invoit
chiar manAstirile a da Statului pe fiecare an Si cari pentru
cuvintele ce arAtai s'au refuzat de Guvern, noi suntem in
drept de a le cere ; §1 de atati ani fac un fond considerabil,
A§A noi sa le cerem aces datorie §i cu aceasta nu se infirmA
deloc votul ce am dat astAzi. Acele resturi insemneaza un ca-
pital de mai bine de §apte milioane, i, in adevAr, o ase-
menea insemnata sun* i'ntr'o vreme cand trebuinfele Statului
sunt a§a de simfitoare, iar starea finantelor a§a de trista,
o asemenea sums, zic, nu este de trecut cu vederea §i prin
urmare nu trebuie lasata la o parte.

La 11 Octomvrie 1859, In urma demisitinii Cabinetului N. Gretzulescu,


Ministerul se compuse astf el: Ion Ghica, interne g Presedinte al Consi-
liului ; A. G. Golescu, culte si instructie ; Ioan BAlaceanu, control; V.
Alecsandri, externe ; G. Cretzeanu, ad-interim la justitie ; C Steriade
finante, 1. Cornescu, apol L Florescu, rdsboiu.
Acest minister a tinut pans la 28 Mai 1860. Sub dansul se disolva
Camera elective la 9 Decemvrie 1859, pentru cuvantul ca aceasta Adu-
Barbu Eatargiu.Disoureuri. 11

www.dacoromanica.ro
1.62 BARBIJ KATARGIII

nare, avand numai chemarea de a alege pe Domn, nu se putea preface


in Adunare legiuitoare ordinarA.
La noile alegeri acute in ziva de 19 Fevruarie, B. Katargiu fu ales in
colegiul proprietarilor marl din lalomita gi at celor mid din Mehedinti
§1 din Teleorman ; la acest din urtna colegiu el a avut numAr egal de
voturi cu Colonelul PAucescu. Katargiu opt& pentru lalomita.

XVII.
VALIDARI DE ALEGERI.
&di:4a dela 8 Martie 1860. (Monitorul oficial, 1860,
Martie 14, p. 245).
In §edinta precedent& dela 7 Martie, majoritatea Adunarii invalidase
alegerea lui Valeanu, pentru motivul ca acesta era prefect al judetului
Olt. Minoritatea, ce se pronuntase pentru validarea acestei alegeri, ar-
guments ca in Conventie neprevazandu-se nici o prohibitiune de felul
acesta, ea era legalA Tott41 Adunarea a hotarit in principiu incompatibi-
litatea calitatil de deputat cu functiunea de administrator (prefect).
In §edinta dela 8 Martie, yenta in desbatere validarea alegerii lui N.
Opran, administrator at judetului Dolj. 0 parte din deputati sustineau
validarea acestei alegeri, pe temeiul ca. Adunarea nu poate vote legi din
propria ei initiativA. V. Boerescu, unul din sprilinitorii alegerii lui Opran,
zisese : V otul de ieri a fost un vot al unei Adunari suverane ; a fost
a§a, iiindca 4a a volt a fie ; a fost un vot revolutionary. Cu aceastA
ocaziune, B. Katargiu tine discursul urmator. pe care 11 reproducem dupA
redactiunea publicata in ziarul Conservatorul Progresist din 1860 Martie
25, p. 98, pentrucA aceastA redactiune, probabil revAzutA de B. Katargiu,
este preferabila celei din Monitorul oficial.
B. KATARGIU. D-I Boerescu ne zise ca recunoa§te om-
nipotenta Camerei in ceeace se atinge de verificarea voturilor;
dar adauga, din nenorocire, calificatia de revolutionara. Res-
ping aceasta calificare. Convenfia a dat, in adevar, o latitu-
dine mare Adunarii, in ceeace se atinge de chestia de fata.
Dar aceasta latitudine, aceasta omnipotenjA nu se poate in-
tinde 'Ana la nedreptati §1 la acte revolutionare. Adunarea,
din contra, e datoare a-§i margini prerogativele sale in cercul
dreptatii §i at cuviintei §i a sa dreptate §i cuviinfa urmeaza
sa fie in totdeauna povaluite §i conduse pe adevaratele drep-
turi §i interese ale arii.

www.dacoromanica.ro
DISOURSTIRI 163

Am auzit repetandu-se vorba de partid, de guvern sau mi-


nister, etc., etc. Ceeace voiu sd zic astAzi, e ceeace am zis
si repefit in nenumarate randuri ; e cs ar fi de dorit sd nu
se mai afle un Roman, care sA mai arunce intre noi aceste
calificAri, ca un tatiune de discordie si de urd. Acel taciune
it socotiam stins de mult. Cel ce va indrazni dar a-I mai
aprinde, comite o faptd primejdioasa, criminald. In adevar,
ce inteles mai pot avea astazi aceste calificdri ?
Care e Romanul cu simtiminte nobile, care sa nu le res-
pingA din toate puterile sale ? E de obste cunoscut, socotesc,
a raddcinile ministeriale nu sunt ass de adanc infipte in
bAncile unde stau Ministrii, mai cu seams sub regimul cons-
titutional in genere Si mai cu osebire acum la noi.
Ministrii nu pot uita cd, mai inainte de toate, ei sunt Ro-
mani si deputati si apoi mini§tri, si cd, prin urmare, ei au
datoria de a se ocupa mai mult de drepturile Iarii in genere,
deck de prerogativele exclusive ale ministerelor ; caci ass
numai s'ar putea pAstra cumpana dreaptd intre osebitele pu-
teri ale oblAduirii acestei tari. Intr'alt fel, am fi in primejdie
de a vedea pe una cotropind drepturile celeilalte si atunci
echilibrul s'ar rupe, si trebuie sd ne pAzim tare de o ase-
menea primejdioasa imprejurare. In chestia de fata nu e
vorba nici de persoana, nici de un principiu nou, ce Camera
ar voi sa infiinfeze; e vorba de un incident ivit cu prilejul
alegerilor si care, de s'ar trece la Were, ar putea desfiinta
cu totul adevArata reprezentare a nafiei.
Spre mai build deslusire, sa presupunem cd nu mai sunt
ministrii acestia ; cd yin altii, cari nu stim cum vor fi.
In lume sunt, d-lor, oameni si buni si raj, si de bund cre-
ding si de rea credinfa. Ce s'ar intampla oape, cand in ase-
menea caz s'ar desfiinta Adunarea mai inainte de a fi fdcut
o legiuire deslusitoare asupra chestiei ce ne preocupd, si de
n'am deslusi acest punct ce pare intunecos al alegerii car-
muitorilor in districtele incredintate jurisdictiei lor?
Oare nu s'ar putea ca, la o noun alegere, sub influenta
unui minister ca acela ce am presupus, 0 vedem sosind in

www.dacoromanica.ro
164 BAR1317 KATARGIU

aceasta salt pe armuitorul fiecArui judef cu cortegiul situ


de subcarmuitori, pomojnici etc., §i poate §i cu steagul in-
nainte, zicandu-ne : viata-ne reprezentanfii naliei I»
D-lor, §tim toll a, in toatit Roma, abia In un Catone. Apoi
noi, deli strAnepoli ai Romei, suntem &parte de &Ansa as-
tAzi trebuie sit o marturisim cu capul plecat.
Nu zic cit nu se poate sit fi rAmas §i la noi virtufi de acelea
ale stritbunilor no§tri. Poate sit fie, nu e de mirare ; dar, §i
de ar fi, ele nu pot fi deck foarte rare,
Vieafa ce am trait OM acum, d-lor, a fost o vieafa grea;
am crescut sub un regim §i in ni§te obiceiuri ce nabu§iau
tot felul de aspirafii inalte, sugrumau orice sentimente marl
§i nobile. VA intreb dar : cu o asemenea educafie nafionalA,
putea vom nadajdul, WA sit gre§im, ca acei funcfionari ce
ar deveni, precum am zis, reprezentanfi ai Orli, ar fi inzes-
trafi de ni§te virtufi a§A de inalte, de o abnegafie a§a de
mare, incAt sit fact ei 1n§ii legi, prin cari sit fie exclu§i dela
dreptul, de care s'ar bucura azi cu atata profit ? Nu, negre§it.
E in contra naturii omului. Ce nadejde ne-ar mai rAmanea
dar de a ajunge la facerea acelei legi ce tofi marturisim cit
ar fi a§A de trebuincioasa ? D-lor, eu nu vAz alt mijloc de
a ajunge la Pinta doritA a facerii unor legi bune §i demne,
deck dandu-ne toti mana, prevAzand §i deslu§ind chiar de
astazi toate punctele thtunecoase §i rAu infelese, ce au pro-
provocat aceastA desbatere.

XVIII.
EXPLOATAREA SARIL
edlizta dela 17 Martle 1860.(Moaitoral oficial, 1860,
Martie 26, p. 293).

Se citege raportul Sectiunii financiare, din care face& parte §i B. Ka-


targiu, asupra proiectului privitor la regularea venitului sArii. Prin acest
raport, se cerea darea contractului aril pe seama d-lui Ciocan pe timp
de doi ani de zile. Acest domn oferise 14 sfanti (11 lei noi 65 bani)
pentru suta de ocale de sere, pe cand alit contraccii oferiati numai 1Q

www.dacoromanica.ro
DiSaintsuRt 165

slant!, §i exploata deasemenea sarea din Moldova pc pretul de 9 slant!


pentru fiecare suta de ocale. D-1 Ciocan oferise o garantie de 50.000
galbeni, pe care Sectiunea tinanciara o admisese de bunA. Dar ministrul
de finante C. Steriade, declarase cA, necunoscand starea d-lui Ciocan
din Moldova, nici valoarea ipotecei, nu poate incheia contractul propus
de Sectie.
B. KATARGIU. Prefuesc incredintarea despre mAsurile de
garantie §i de asigurare ce ni se dau, §i aceasta este cea
dintai datorie a fiecArui ministru ; 1nsA sA mi se dea vole
a aminti o intamplare, asupra cAreia atrag luarea aminte a
Ministerului §i a Camerei. D-1 Ciocan a mai contractat Si al-
tAdata §i a dat §i garantii, §i §tiu cA, dupe imprejurari, s'a
indatorat, prin hotArire definitive a Inaltei Curti, a plAti o
sums de bani considerabilA, §i din auzite se zice cA banii nu
s'au implinit Inca 1). Dar mi se va zice ca nu face nimic ; o
sA plateascA, §i de astAdatA ne va da garanfii. Este adevArat.
InsA de ce nu s'a platit ? N'are oare stare ? Atunci unde
este garantia ce zice ca o sA ne dea ? Asemenea garantii
ar trebui sA fie reale, imediat rAspunzAtoare, ca sa nu re-
mand Statul in pagubA. CAci vedeti cat de grea este pozi-
tiunea §i rAspunderea Adunkii, Pe deoparte, se is hotkire
asupra imprejurarilorl ca anul trecut, ca sA nu ramanA Statul
in adAstare, §i maine-poimaine, cand ne va yen' bugetul, pe
deoparte dificitul acesta are sit rAmanA neimplinit, iar pedealtA
parte guvernul va intinde mana la contribuabili, ca sA le cearA
alte sume, spre implinirea unei lipse provenite din amanAri
de indulgentA, ce puterea executive a fAcut §i pe car! Adu-
narea nu este competenta a le consfinti. Oare ace§ti contri-
buabili nu ar avea cuvant atunci sA ne zice: e mai inainte
de a ne intinde mana, domnilor deputafi, implinit-ati ceeace
are Statul sa. is ? Ne incredintali cA in cassa Statului nu mai
este nici o rAmA§itA de implinit, ca sA 04 de cuviinta a ne
cere acum contribujii not ?»

I) Ciocan datora Statului prin sentinta definitive suma de 25.000 galbeni,

www.dacoromanica.ro
166 BARBU RATARGIU

Asupra acestei chestiuni atrag luarea aminte a Adundrii si


a Ministerului.
G. Costaforu si C. Bozianu se pronunti contra acestul contract,
pentru cuvantul cA Ciocan, avand dreptul unei exploatari nelirnitate in
Moldova, ar putea sA facA depozite insemnate pe malul drept at Dunarii
si, la expirarea contractului, cand Statul va trebui sa vAnzli insusi, aces:a
nu va ft in stare sa debiteze o cantitate insemnatA de sari., din cauza
concurentei ce-i vor face depozitele tut Ciocan pe malul Dunarii.
B. KATARGIU. Ca membru al Secfiei, ma vaz silit a lua
cuvantul, nu ca sa sustiu ca trebuie sa se facd aceasta aren-
duire, ci numai ca sa dovedesc a Sectia, desi in scurt timp,
cu toate acestea n'a pierdut din vedere aceste deslusiri eco-
nomice, de cari au vorbit cu atat talent di Bozianu si d-1
Costaforu. Ea, deli a fost ocupatd de interesele imediate ale
Orli si de grija de a nu lua rdspunderea asupra-i, n'a pierdut
insd din vedere nici una din aceste consideratii. Insa ea a
pus chestia sub un alt punct de vedere. Asa ea a zis : «dacd
d-1 Ciocan ar fi avut in Moldova un contract marginit, not
n'am fi trebuit sA ne mai indoim pentru aceastd arenduire.
Vazand insd cA d-1 Ciocan are dreptul nemarginit de a ex-
ploata oricata catatime de sare din Moldova, ne-am intrebat
clack dandu-i si not sarea noastrA, ii putem inmulti exploa-
tarea ? Nu ; si WA de ce. D-1 Ciocan a cerut 9 milioane de
sare pe an. Aceste 9 milioane le plAteste, deli transportate
la malul Dunarii. i acel capital ce zicea di Bozianu ca -1 in-
trebuinteazA pand la rdspundere, se infelege a sau o sa-1
is cu o mans si o sa-1 dea cu cealaltd, sau, Wand cu dansul
depozit, II lasA Inch's ; ceeace va sa zicA ca di Ciocan are
alt capital cu care sa-si faca plafile sale cAtre Stat. Concluzia
dar este ca, dacd o va vinde indatd, nu va face depozit, si prin
urmare o sa ne plateascd ; dacd nu, atunci trebuie sa alba
alfi bani, ca, facand depozit, sa ne poatd plati si noud. Sectia
n'a pierdut din vedere aceste cloud idei, si pentrucd am vazut
ca nu este putinta de a scapa de d-1 Ciocan, am zis: kOare
cum putem lua asupra noastrd vanzarea sdrii cu o pagubd
asa de mare?* i am conchis ca trebuie sA-i dam cotractul.

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 167

XIX.
INSCRIERILE IN LISTELE ELECTORALE. (Intaiul discurs).
.9edinta dela 17 Martie 1860. (Monitorul official, 1860, Martie 26,
pag. 293).
Dupa termirlarea acestel chestiuni se pune la ordinea zilei urmarea dis-
cutiunii asupra inscrieril alegatorilor in districtele In cars 111.1 au proprie-
tap. Dupe o desbatere indelungata, animate de chestiuni personale, B.
Katargiu cere cuvantul.
B. KATARGIU. laca trei zile cheltuite in vorbiri §i revorbiri
de§erte asupra inscrierilor. Socotesc a Adunarea a auzit tot
ce-i trebuie, spre a fi luminata Eu voiam sa aflu ce decide
Camera, ca sa ie§im din impasul acesta.
Guvernul, cand a format listele, a interpretat legea elec-
torala mai bine sau mai rau, §i acum ne zice : «Camera s'a
intamplat a interprets legea cu totul din contra. Ce trebuie
dar sa. facem?*
Ad este chestia. Ce trebuie sa facem? Ramane in sarcina
d-lui ministru sa execute interpretarea Camerei, ca adica ale-
gatorul acela care are proprietate intr'un district sa nu poata
fi primit a se inscrie in alt judef. Sunt dar de parere sa trecem
la vot.
V. ALECSANDRI, ministru de externe, zice di Adunarea este datoare sli
se conForme ad-litteram stipulatiilor din conventie, cad cea mai mare
pilda de moratitate ce trebuie sa dea o Adunare National& este de a res-
pects legile in fiinta.
B. KATARGIU. s- D-I ministru de externe ne vorbe§te de lege,
dar aid nu e vorba de lege, ci de interpretarea legii. D-sa
zice ca sa ne tinem de lege. Dar cum? Cum voe§te d-I
ministru ? D-nului ne vorbe§te de doua idei mai marl 1).
Prea bine! Le sim(im §i not ca sunt marl. Dar sä ma ierte
sä-i spun a pentru cea dintai, adica pentru ca a aiba
mai multi votanti, pe aceasta n'o inteleg, fiinda alegatorii

1) Interpretarea legit in sensul cel mai larg, spre a face pe un mai


mare numar de Romani sa se bucure de drepturi politice, si 2) inlesnirea
unirii Romanilor, prin inlesnirea exerdltului acestor drepturi.

www.dacoromanica.ro
168 BARBU RATARGIU

fiind tot atati, §i de vor merge dintr'un judet intr'altul, ei


nu pot spori la numar numai prin faptul acestei trans-
formari. Pentru cea de a doua, pentru Unire, pe aceasta o
primesc ; tofi dorim Unirea §i lucram spre aceasta. Dar orice
clod* are marginile ei ; trebuie sa-i punem in cumpana rani
§i binele ce ar aduce. Crez a s'a dovedit indestul ca, in
aceea§ Cara, se afla interese de localitate opuse cu acelea ale
altei localitati; §i cu atat mai vartos ne-am putea teme ca
asemenea interese impotrivitoare uncle altora s'ar putea ivi
intre Sara Romaneasca §i Moldova, cum a fast de exemplu
cand s'a vorbit despre drumul de fier,
Katargiu e intrerupt de sgomotul ce se face in Adunare.
MAGHERU ii rAspunde ca Tara RomaneascA nu poate avea interese con-
trarii de ale Moldovei, care a dat probe de frumoase simtiminte prin ale-
gerea unui deputat muntean I).
B. KATARG1U. - Vaz, domnilor, a iar nu m'ati inteles. A§
dori ca sau ss intelegeti bine, sau sa. nu ma intrerupeti cand
n'afi inteles.
Vorba n'a fast de ale§i §i de alegatori. Pricep ca alegatorii
unui colegiu, unei localitati sä aleaga un deputat pe care nici
nu 1-au vazut, nici it cunosc personal, ci numai din renumele
§i din faptele lui. Atunci insa alegerea e cu atat mai dove-
ditoare de calitatile eminente ale alesului, cu cat ea se vede
a fi fost mai independents §i mai impartiala. Dar cand ale-
gatorii streini vin de aleg pe un um cu totul necunoscut, on cine
se va gandi cu sange rece, poate pricepe oe fel de alegere a
fast aceea.
Cat pentru imposibilitatea de a fi oarecari interese locale
ale Moldovei In opozifie cu ale TAM Romane§ti, viitorul va
dovedi 1

1) Radu Rosetti ales in colegiul proprietarilor marl din FAlciu.

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 169

XX.
INSCRIERILE IN LISTELE ELECTORALE. (Al II-lea discurs).
$edinta dela 19 Marne 1860. (Conservatorul Progresist, din 1860,
Mal 10, pag. 142).
AL. PLAGINO cite§te urmatoarea propunere, prin care biroul a for -
mulat votul ce a rAmas In suspensiune, asupra discutiunilor din §edintele
precedente, in chestiunea dacA un alegAtor se poate inscrie in judetul unde
nu are proprietate : .

(Camera legislative, chemata. fund a interpret& sensul legit electorale,


(declare ca un alegator nu g poate exercit& dreptul sau decat In circum-
scriptiunea electoral& unde 1§i are cel putin o parte din averea No>.
B. KATARGIU arata a intentia legiuitorului a fost de a baza
dreptul de alegator pe doua principii : interesele generale §i
interesele locale. Un deputat dar are cloud. misiuni : 1) apa-
rarea intereselor generale ale tarii §i 2) interesele localitatii ce
1-a ales.
Dreptul de avere pe care se reazima legiuitorul, spre a da
calitatea de alegator, se imparte in trei : 1) cei de district cu
1.000 galbeni venit; 2) cei de plasa cu 100 galbeni venit Si
3) cei de ora' cu 6.000 galbeni capital.
A§a dar gandul legiutorului, specificand aceste trei diferente
de avere Si dand la fiecare dreptul de alegator intr'un cerc
anume determinat, a fost sa nu se confunde aceste drepturi
intre ele.
Destule disculiuni s'au facut in aceasta privinta §i B. Ka-
targiu e de parere ca rezumatul for se cuprinde destul de clar
in formula de vot ce a citit bircul.
I. BRATIANU. Nu pot primi restrictlile ce se fac in defavoarea locui-
torilor de orne, unde se gasesc mai multe lumini decal gunoaie.
B. RATARGIU. - Cer cuvantul. Aceasta este o chestiune per-
sonals. S'a tras din vorbele mele o concluzie, pe care sunt
nevoit a o mai rectifica °data, caci, de§1 am rectificat-o in
§edintele trecute, s'au gash insa oameni cari a sustie reaua
interpretatie ce au volt sa dea cuvintelor mele. Aceasta ma si-
le§te dar a mai repeta din cuvant in cuvant ce a mai fost zis.

www.dacoromanica.ro
170 BARBI.% ICATARGIII

Cand am vorbit de gunoaie 1), am deslusit indestul ce in-


telegeam printr'aceasta zicere, aratand ca asemenea gunoaie
se afla si in cele mai insemnate orase si capitale ale Europei ;
si ca, daca in niste State ass de inaintate se ana asemenea
elemente, ar fi o mare pretentie ca not sa voim a sustinea
ca in orasele noastre nu se afla decat lumini de stiinta si de
moralitate.
Vorba era de a observa ministrului de justitie ce zisese
di hotarirea tribunalelor in chestia alegatorilor este fara apel,
omnipotenta, §i ca prin urmare, cu alte cuvinte, Adunarea nu
are caderea de a o controls vorba, zic, era de a raspunde
ministerului la aceasta paradoxala a sa pretentie. Dar de s'ar
lua de baza aceasta maxima, nu s'ar putea oare ca, sub alt
Minister; compus din oameni de rea credinta, precum s'ar
putea intampla caci in lame sunt oameni de tot felul
nu s'ar putea, zic, sa vedem preumblandu-se prin judefe ase-
menea gunoaie, carora atribuindu-le tribunalele in omnipo-
tenta for puteri electorate, pe cari nu le au, sa ni-i trimita
deputati si prin urmare sa ne compuna o Camera de ele-
mente de calitatea acestui fel de alegatori improvizati de un
asemenea guvern ?
Acestea sunt cele zise de mine si pretalmacite de altii in
sensul ce le-a placut.
Nu m'am temut niciodata de a numi lucrurile pe numele
lor; dar nu iert altora a mi le poci si desfigura dupa al for
plac sau mai bine dupa al for interes.
Sunt oameni cari lingusesc pe cei in putere, ca sa traga
dela dansii ceva in at for folos. De asemenea sunt oameni
cari lingusesc pe popor sub masca nationalitatii ; dar, in rea-
litate, pentru ceva cu total personal, tot ca sa ajunga. un-
deva, Ca .sa apuce ceva. Acestia sunt, dupa a mea parere,
molt mai vinovafi decat cei dintai. Inteadevar, cel ce lingu-
seste pe un singur om, nu face decat un eau provizoriu, cad
acel om trece, si, de a fost rau, e nadejde ca va vent altul
1) Vezi §edinta dela 15 Martie 1860.

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 171,

mai bun decal dansul la putere. Dar cel ce lingupOe pe pop or


it amagege, II conrupe §i-1 face sa stea intr'o vesnica bar-
blrie. Cat pentru mine ce n'am lingu§it nici odinioara nici
pe cei de jos, nici pe cei de sus, in loc de a minti poporului
zicandu-i ea posede toate calitatile i virtutile §i ca nu mai are
alt decat a se bucura de drepturile nafionale, ca cel mai ales
al natiei, eu ti zic din contra, fad sa ma preocup de-i va places
o,-i nu: eiubite frate, iubite prietene! tu, tu, poporule roman,
cauta de to ridica prin educafie, sileVe-te a ajunge prin virtufi
§i cuno§tinte la acele drepturi ce s'au pus inainte-ti de legi .ca
un bold pentru activitatea ta, ca o tinta, ca o rasplata a des-
voltarii tale morale §i materiale*.
Cat ar fi de dorit ca cei ce se numesc pe sine perceptori,
invdtatori, parinti, frati ai poporului, pa-i tie acest limbaj.
0 Italie, un popor nu se tidied prin lingu5ire, ci prin educafie.
Sit -I inviitkm dar, sal povatuim ; dar nu sa-I amagim prin
lingu§iri i laude viclene. Aceasta e adevarata datorie a fie-
carui om de cinste cell iube§te in adevar pe compatriofii sai.

XXI.
ASUPRA PROIECTULUI DE RASPUNS LA MESAJ.
$edinta dela 24 Martie 1860. (Supllment la Monitorut oficial No. 89,
Aprille 25, pag. 365).
In §edinta dela 12 Martie 1860, Camera votase comisiunea pentru re-
dactarea raspunsului la mesa) compusa din: V. Boerescu, I. Brdtianu,
G. Costaforu, G. 5Ftirbei $i C. Bozianu. Aceasta comisiune, demisionand
in ziva de 22 Marcie, a fost realeasft in aceea§ zi. La 14 Martie, a inceput
desbaterea asupra proiectulul redactat de comisiune, care a lost atacat cu
multa energie atat de guvern cat .§1 de alti deputatl. Catre sfar§itul acestei
§edinte, B. Katargiu a vorbit in sensul urmator :
B. KATARGIU. Cer iertare onor. Adunarii dad cele ce voiu
zice nu vor raspunde la nici una din cite s'au vorbit. Teri
am fost lipsd din Adunare, §i alaltaieri am lasat-o in alegerea
membrilor comisiei de redacfie. Am auzit ca s'au ales tot cei
dintai §i m'am bitcurat. Dar m'am gandit ca dad Adunarea

www.dacoromanica.ro
172 BARBU KATARGIU

a respins cea dintai adresa, alegand tot pe acei membri, ea


n'a putut aved. altd tinta deck de a i se. infAti§a alta noun,
iar nu de a i se aduce aceea§ adresA in discutiune. Am so-
cotit ca d-lor vor pretui aceasta onoare §i vor rAspunde cu
aceea§ curtenie, impacand toate ideile ce s'au desvoltat in Adu-
nare cu ocazia discufiunilor din §edinta trecutd.
Din nenorocire ipsd am vAzut cd proiectul de astAzi, afara
de cateva fraze ce i s'au schimbat, e tot acela ce ni s'a mai
infati§at §i pe care 1-am respins. Prin urmare, -Fara a mai infra
in alte consideratiuni, intreb Camera daca este de demnitatea ei
a permite ca un proiect, iertafi -mi expresia, sA iasa pe u§a
§i sA intre pe fereastrA, cu deosebire numai cA §i-a pus bo-
netul mai la o parte.
Staruesc a zice 4 este de demnitatea Camerei ca sA se pre-
facA acest proiect cu totul, iar nu sd ni se face aci o glumA,
aducandu-ni-se in discutiune din nou acela§ proiect cu ni§te
simple modificatil ca acelea, de exemplu, ale zicatoarei fran-
ceze bonnet blanc, blanc bonnet.
Aceste considerafii, domnilor, and fac sA votez contra, fiindcd
nu fac altceva prin aceasta decdt sA votez in contra unui
proiect ce s'a respins ieri de Adunare.
In §edinta dela 25 Martie, Comisiunaa de Tedactie a rAspunsului la
Mesaj dAnduli demisiunea, se alege a treia comisiune compusA din : Prin-
cipele Bibescu Brdncoveanu, Barba Katargiu, 1. Otetelisanu, 1. ShUt-
neanu §i C. Cantacuzino.

XXII.
IN CHESTIUNEA DOMNULUI STREIN.
$edinta dela 26 Martle 1860. (Protocoalele $edinfelor Adun. legisl.
a Torii Romdnecti, torn. 1, p. 98).
La ordinea zilei este desbaterea asupra proiectului de rAspuns la Mesaj.
I. BrAtianu intreaba ce se intelege prin «reinvierea de a doua ()aril a
principiului Unirtip §i de cars (aspiratiuni unanlme: e vorba ?
t) latit fraza din proiectul de risnans le, mesaj: (Sunken convlosi, Prea mail-
<tate Ilearane, cit viitorul patriei se reazima, pe principiul
elicest principtu mantuitor a devenit credinta nestriMmtatit a natiunii introgi,
(si reinvifutdu-1 pentru a done oarfi, to persoana M. Tale, natinuea roman; este In-
ecredintattt ca, vet sti a-1 consolide. si a-1 face sa triurafe dupe aepiratiunile una-
enime ale Romaniei Intregi).

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 173

PRINCIPELE BRANCOVEANU, raportorul Comisiunii, raspunde cA se in-


teleg aspiratiunile cari s'au manifestat Intai la Divanul ad-hoc, §i al 2-lea
la 5 §i 24 lanuarie, reinviind §i stabilind principiul Unirii in persoana ac-
tualului Domnitor.
I. BRATIANU observa a explicarile date de raportor nu pot places
domnilor preopinenti ce au suslinut ca adresa nu face nici o aluziune la
Principele strein. Inteadevar, d -1 raportor a conlirmat temerile d-sale, de-
clarand ca principiul Unirii, manifestat pentru intaia oars lb Divanul
ad-hoc, a reInviat a doua oars la 24 lanuarie. Dar Unirea din 1857 era
ceruta cu un Principe strein, §i d-1 raportor afirma ca actul dela 24 Ia-
nuarie a fost a doua manileslare in favoarea aceleia§i Uniri ce a votat-o
Divanul ad-hoc.

B. KATARGIU exprima mirarea §1 parerea lul de rau auzind pe I. Bra-


tianu 0 tot mai pronunta acele cuvinte de indoiala sau tot mai starue,5te
a interprets a§a de gre§it unele cuvinte din adresa, al caror sens cu toate
acestea I s'a demonstrat in destul cat este de categoric §i lamurit.
Imi pare foarte rau a spune d-lui Bratianu cA de multe
ori, ferindu-se a marturisi ceeace voe§te chiar dlui a zice,
tocmai aceea o pune in gura altora. Ne vorbi de Divanul
ad-hoc §i ne mai aduse aminte trista denumire de stanga §i
dreaptA. Eu, domnilor, nu am fost la Divanul ad-hoc, dar
de mai 'nainte IncA, in intelegere cu altii, am facut o mani-
festalie in favoarea Unirii fArilor cu un Principe strein. Aceasta
ideie a Unirii nu a fost a noastrA proprie, ci am aflat-o chiar
in fundamentele legiuirilor, chiar in institutiile noastre ratio -
nale. VA aduceti aminte cum in Adunarea trecutA unii au
mers 'Ana acolo cu gelozia, that, voind a face un monopol
§i din dorinla Unirii, au ajuns a ne tagaclui chiar cugetul,
chiar devotamentul nostru in privinta acestui principiu, de§1
manifestatia noastra nu a fost numai in petto, ci o atestA
acte tiparite.
La Divanul ad-hoc s'a manifestat intr'adevAr aced convictie
a natiei cA singura sapare e in Unirea cu un Principe strein.
Dar ce s'a facut cu aceastA manifestatie ? S'a supus la o
instants mai inaltA, care a primit o parte din aceastA dorinta,
§i not atunci am zis cA principiul de apetenie fiind doban-
dit, sA cAutAm a-I consolida, spre a puteA pa§1 la o desvol-

www.dacoromanica.ro
174 BARBIT KATAR Gni

tare §i perfectie putincioase. Multi din not au crezut ca pu-


terile garante au facut mai bine de a 'Asa sa alegem not
in§ine din sanul nostru pe Capul Statului, §i, de a§ voi sa
intru in amanunte, a§ arata §i oarecari dificultati practice ce
am fi iritampinat cu un Principe strein.
Ei bine, domnilor, ce face Comisia astazi ? Tocmai ceeace
am spus. Ea afirma a principiul de capetenie al Unirii, mani-
festat in doua randuri, fu sanctionat din nou in persoana
M. Sale. Daca acest principiu a fost odata unit cu ideia de
Principe strein, In ce oare vedeti ca not acum voim a-I Linea
tot a§a de strans legat de aceasta ideie ? Nu, domnilor ; el
a fost despartit de cei ce au fost chemali a recunoasca actul
nostru. Preocuparea noastra principals este prezentul ; acest
prezent este determinat, cercul cAderilor noastre e tras, §i nu
putem ie§I dintr'insul la fiece moment. Destul timp am pier-
dut ocupandu-ne cu trecutul ; sa incepem a mai cugeta §i la
prezent §i a ne ocupa odata de lucrarile serioase, la cart sun -
tern chemati. Iar cat pentru ceeace ar putea aduce impreju-
rani neprevazute §i ascunse in intunericul viitorului, sd le la-
Om pentru acum pe seama acelui viitor necunoscut §i care
e mai pre sus de prevederile omene§ti.
Dupa oarecare discutiune se pune la vot proiectul de rAspuns la mesa]
i se prime§te cu o majoritate de 33 bile contra 19.

XXIII.
REDUCEREA ARENZILOR.
&Willa dela 27 Aprille 1860. (Protocoalele pd. Adun. legislative
a Tarii Romdnoti, torn. r, p. 214).
La ordinea zilei este desbaterea urmatorului protect de lege :
Art. 1. Se face scAzAmant general la pretul cu care s'au arenduit prin
licitatie in anul 1858 mo§iile MezAmintelor Biserice§ti de once categorie,
precum §i ale oricArui alt a§ezAmant de utilitate publicA.
Art. 2. Acest scAzAmant va incepe cu anul 1859, care va ft de 30 0/0
pentru acest an 1859 i de 20 % pentru urmatorul an 1860 §i numai
pentru acel arenda§i, can vor da garantii valabile pentru regulata rAs-
pundere a arenzilor in viitor.

www.dacoromanica.ro
DIS CUBS OR! 175

In cursul acestei desbatert s'au pronuntat urrnatoarele trel discursuri.


B. KATARGIU. Domnilor, dati-mi vole a veni sa vorbesc
nu asupra unui lucru savar§it, ci asupra consecinfelor mai
mult sau mai pufin marl ce ar rezulta din hotarirea ce s'a
luat de Camera in §edinta trecutA.
Am aflat cu intristare am curajul a o spune ca s'a
admis principiul de a se face scAzAmant arenda§ilor. Pentru
ceeace s'a admis sunt silit a ma supune §i a pleca capul
inaintea hotaririi Camerei.
Cu toate acestea nu ma tern a-i atrage atenfiunea §i a zice
ca daca acest principiu se va aplica in toata intinderea sa,
consecinfele sale vor fi ruinAtoare, primejdioase pentru tezaurul
Statului ; ctici ar desfiinta cu totul sfinfenia contractelor, ce
e de mare importanfa a se pAzi neclintite in toata vremea.
Prin urmare trebuie, cel putin azi, and vom infra in ama-
nuntele acestei imprejurAri, sA-i dam calificarea, sA admitem
ca o mils ce face Camera unor nenorocifi ce au reclamat
ajutorul ei in contra ruinii ce zic ca -1 ameninfa. Trebuie dar
sA vedem cui Si panA unde cats sa intindem aceste despa-
gubiri, caci altmintrelea ce facem ? Admitand intotdeauna ase-
menea reclamAri de despagubiri, toate contractele incheiate
cu Statul an ajuns a fi ni§te acte desprefuite §i fara valoare,
iar Statul in veci in paguba.
Ne revoltam tofi contra abuzurilor celor mai mar§ave ale
trecutului, WA a le face sa inceteze ; ver.im tofi cu drapelul
dreptafii §i integritafii. Dar nu vaz unde e dreptatea §i inte-
gritatea. Pana azi n'am vazut decal ivindu-se §i reivindu-se
tot acelea ce am vazut urmandu-se in timp de 25 de ani.
Contractele cu Statul trebuie sA-i aibA cea mai mare sfin- .
fenie, §i cu toate acestea panA acum n'au incetat a fi rasul
§i batjocora particularilor.
Cum s'ar talmAci dar de opiniunea dreapta a lumii, claca
not astAzi, ce criticdm cu atata asprime trecutul, am veni A.
alegem dintr'insul tocmai cele mai uracioase §i criticabile fapte
Si sa ne facem astfel eclectici ai raului ? Au fost abuzuri in

www.dacoromanica.ro
176 BA RB17 KAT4RGII1

trecut, au fost jafuri, dar trecutul a avut §i bunurile lui. Nu


voiti dar a fi eclectici a tocmai ce e mai de lepadat din acel
trecut, ci, de voiti a alege, alegeti ce a fost bun, §i cautand
it veti gAsi. Caci, urmand intealtfel, am vedea continuandu-se
immoralitAtile contra cArora ne revoltam ; am vedea, zic,
ceeace am vazut totdeauna ; cAci, de cate on a fost vorba
de averea §i veniturile Statului, toti au venit §i au cazut ca
corbii asupra acestei averi, smulgand fiecare cate o 14ie din
aceasta ticaloasa avere.
Am auzit ca s'au zis multe vorbe late asupra acestei ches-
tiuni ; insa eu nu ma tem de asemenea cuvinte, fiindca, dupa
cum vs spusei, le-am auzit necontenit repetindu-se in curs
de 25 de ani. Stiu §i eu, d-lor, am §i eu cugetul §1 pot ju-
deca cele ce s'au zis asupra comertului national, asupra agri-
culturii, care e puterea principals a tArii ; dar, fiindca afi pri-
mit principiul, astazi nu pot a mai vorbi nimic asupra lui,
ci numai asupra modului de a-1 aplica.
Cautafi dar sa modificafi cuvantul. SA nu se zica ca se
face scAzAmant arenda§ilor, fiindca au lust mo§iile prea scump
§i au avut pagube ; caci ar fi derizoriu a sustinea acest ar-
gument, §i concluziunea n'ar putea fi deck §1 mai vrednica
de ras, fiindca atunci licitafiile ar trebui sA se rAstoarne Si
O. se dea preferintA celui ce da mai putin, iar nu celui ce
dA mai mult, §i ass vanzarile sa se facs au rabais in loc
de aux encheres ; ci, daca vrefi, &A se is de temeiu, cum am
zis, sentimentul de commizerafie ce ace§ti arenda§i reclama,
de§i, la a mea parere iarA§i, o Camera nu crez sa fie com-
petenta a jertfi averea Statului pentru asemenea considerAri.
In fine, d-lor, trebuia sa ne gandim ca peste pufin vom fi
chemafi a vota bugetul, ca trebuintele Valli sunt marl, §i ce
ne vor zice oare contribuabilii, cand le vom intinde mana §i
le vom cere milioane, i milioane multe, pentru intampinarea
acelor trebuinte ? Ei vor avea drept sa ne raspunza ca din
aceste milioane ce be cerem, spre acoperirea acelor cheltuieli,
§tiu ca o mare parte urmeazA a fi in Cassa Statului, §i ne-
gre§it nu vor recunoa§te jertfele noastre de generozitate, ce,

www.dacoromanica.ro
DISCI:ULM:MI 177

socotindu-se, pot insuma 12 sau 13 milioane din imprejura-


rea de estimp §i alte vreo zece din aceea ce fu in anul tre-
cut subiectul unei discufiuni a§a de aprinse, a§a de indelun-
gate Si care stA 'Ana astAzi in suspensiune.
and va mai vent vorba in viitor de contribufiune, atunci
ministerul poate chiar cel de azi, pe care cu mirare 1-am
v6zut susfiind tot felul de alte interese, afarA numai de cele
ce-i sunt incredinfate, interesele Statului va vent sA cearA
credit, §i Camera, ne voind sA-i mai acorde, va zice ca Adu-
narea, din dreapta, din stanga, de sus §i de jos, se opune
a mai da credit Guvernului. i cum ar mai putea da Camera
credit ? Atatea sume se dau in buget de atafi ani. Intrebuin-
fatu-s'au oare bine aceste sume ? Nu, ci ele au fost consu-
mate in concesiuni, in scAzAminte, in cheltuieli absurde, in
lucruri de tot felul ce nu le mai calific. Camera va avea
dreptul de a pierde increderea §i de a zice : «nu mai dau*.
Terminand, o mai repet, d-lor, pentru onoarea Camerei §i
§i pentru creditul nostru in fafa nafiunii §i a Europei : scAzA-
mantul sA se facA mai moderat, pe nume dovedite de oameni
ce inteadevar au suferit ; tar nu sA dam o prima de incura-
jare abuzurilor §i immoralitAfilor ce s'au comis. SA nu facem
o specula ca speculanfii.
Dupa o scurta replica din partea ministrului de culte, A. G. Golescu,
B. Katargiu cere cuvantul din nou.
B. KATARGIU. D-lor, auzii cu mirare mare, §i cat fine
cuvantul d-lui ministru neincetat m'am mirat, a d-lui n'a
gasit nimic mai vrednic de bAgare de seams, decat ceeace
am zis in treacAt asupra contribufiunii §i bugetului viitor.
D-1 minisru n'a gAsit decat un singur period, §i pe acesta
rAu infeles, pentru a d-lui it pune dintr'un punct de vedere
cu totul altfel de cum II punem noi. D-lui zice cA-mi era
teams a va vent sA ne cearA contribufiuni mai multe. Nu
e temerea de a da contribufiuni, ci e temerea de rAspun,
derea cAtre contribuabili. D -Iui, 11 mai auz zicand, mArgine§te
veniturile manastire§ti intro specialitate absolutA, din care
Barbu Katargiu.Dimeurtuiri. 12

www.dacoromanica.ro
178 BARBU ICATARGIU

pretinde ca nu poate ie0. De e vorba sA ne finem dupa Re-


gulament, dui:4 legile vechi, d-lui a uitat se vede a este
Cassa Centrald, care a venit in ajutorul Tezaurulifi de mai
multe on ; dad e vorba dui:4 Conventiune, trebuie iara0 sA
§tie ca ea zice ca toate vemturile Statului a se intruneasca
Trite() singura Cassa.
Ar fi oare logic sa zicem ca, pentruca in Cassa ministerului
sunt destui bani, ca sa se poata sustined spitalele, manastirile
§i §coalele, ce avem de prisos, sal impra§tiem lard cuvant §i
trebuinta, sub cuvant ca acest scazarnant este din ni§te capi-
taluri ce nu erau destinate pentru nimic alt? Ce ar zice d-lui
cand ar veded pe un om, care, dupA ce §i-a facut toate
necesitAtile, banii ce-i prisosesc ii aruncA pe fereastrA? D-lui
veni pe urmA §i ne vorbi iar despre ruina arenda0lor, despre
teribila pozifiune in care se and tara astazi ; o mai repet, nu
crez in astA teribila poziliune, mai ales inteun an ca acesta,
care ne promite o bunk recolta §i cand productele se %/and
cu prefuri intreite de ceeace sunt sigur ca d-nii arenda0 au
putut vreodata pretinde. Nu, d-lor ; ruinarea nu poate veni
decat din cloud circumstanfe sau din imprejurdri extraordinare
0 de forfa majors sau din nebunia acelor arenda0. DacA
vine din circumstanfe extraordinare, sunt vrednici de mils;
iar daca vine din nebunia lor, ne putem intreba : cum cloud
mii de oameni au putut innebuni deodata? Eu crez, &for,
ca ruina for vine din rele combinatiuni, din immoralitAti, din
tripotajul ce au fAcut ei in§ii cu altii, pe cari ii cunoa§tem
prea bine, la arendarea mo0ilor. Atunci va intreb iard : noi
oameni maturi, oameni morali, in mana carora tara a in-
credintat averea sa, sd. venim §i noi sa iertam §i ss incura-
jam asemenea abuzuri, contra carora am strigat atat de mult,
ba Inca sa §i plAtim aceste immoralitAti? Si and vor fi ani
imbel§ugati §i ne vom afla in lipsa sau vom aved a plAti
precum §i acum suntem datori 8 milioane la altii, inteadevar
nenorociti, cArora li s'au luat productele pentru sustinerea
armatelor strAine and vom fi in nevoi ca la 1853, ame-
pintati de vreun rAsboiu, putea-vom noi oare a le zice: «toyd-

www.dacoromanica.ro
DISCURSUBI 179

rAsie, pentru tovArAsie; v'am ajutat, is facefi bine de ne dafi


si d-voastrA azi in niste circumstanfe foarte fatale, cand sun-
tern amenintati de nevoi ; cad noi v'am scAzut, precum stiti,
pentru niste inprejurari mult mai pufin vrednice de considerat,
ca sa nu zicem immorale».
Oare and s'ar intampla o nevoie, un rAsboiu, si stim
cA rAsboaiele sunt pAgubitoare pentru unii si obi§nuit casti-
gatoare pentru arendasi si cand si-ar vinde ei bucatele si
ar cA.§tiga suth la sutA, trei sute la suta, cum s'a intamplat
in timpul rAsboiului din Orient, si noi, impovArati de cateva
milioane, le-am intinde mana ziandu-le: gdati-ne si noub>,
da-ne-vor ei oare ceva ? Nu, negresit.
Acestea sunt, d-lor, considerafiile ce m'au impins a vorbi
din acest punct de vedere, iar nu din acel punct ash de re-
steam, asa de ghemuit, cu care veni d-1 ministru sA raspunza
la toata vorbirea mea. Din punctul acesta de vedere trebuia
dar sA-mi rAspunza d-I ministru. Nu, d-lor ; eu n'am voit sA
declar a voiu refuza orice contributiune trebuincioasd Sta
tului; din contra, o zic si o mai repet si acum ca o sA zic
si celorlalti : t dati, frafilor, pe cat putefi pen tru imbunAtatirea
soartei tArib). Ceeace am voit sa zic este cA contribuabilii
vor fi in drept, o mai repet, sa ne intrebe ce am fAcut cu
capitalurile in fiinta, ca sA venim acum sa le cerem altele ?
I. BRATIANU protesteaza contra unor cuvinte ale lul B. Katargiu si
termina zicand cA Adunarea nu este chemata a face mild, ci a face
dreptate si echitate. Camera boierilor Ikea milk zice d-sa ; Camera natio-
nals face dreptate.
B. KATARGIU. Sunt foarte mAhnit cA mA vAz silit a rAspunde
d-lui BrAtianu, caci nici vreme n'avem a intinde desbaterile,
nici in stare sunt, cum ma vedefi toll 1). Respect un act ass
de mare, deli mi-am dat pArerea ca as fi fost in contra,
de m'as fi aflat fat& la sedinta trecuta. Am venit insh aici
ca sa zic ceva in privinfa consecinfelor.

1) La cateva din sedintele anterioare, B. Katargiu lipsise din cauza de


boala, jar dela 1 -15 Maiu se afla in concediu.

www.dacoromanica.ro
180 sARB11 KATABGIIT

D-1 Bratianu a atacat punctele principale ale cuvantului


meu in chipul acesta : 1) ca a Inteles ca eu a§ fi zis a Adu-
narea a facut un act immoral ; 2) d-1 Bratianu a facut dintr'o
chestiune economics o chestiune politica ; 3) d-1 BrAtianu a
facut o chestiune de clase, de facfiuni. Acestea sunt vorbe
vechi, ruginite, tocite. Imi pare rau ca, pierzand din vedere
atatea §i atatea lucruri ce are Camera §1 trebuinta ce simte
de a se uni intr'un gand §i o vointa pentru savar§irea lor,
d-lui iar mai vine a o imparti in facfiuni, invremece ar fi
de dorit sa incetam odata cu aceste desbinari impiedicatoare
ce ne tin In loc de mai mult de un an. Chiar in acestea,
d-lor, se vede ca eu n'am fost preocupat nici de ideia de clase,
nici de interesul de proprietate, cad nu m'am povatuit nici
de una, nici de cealalta.
Cat pentru cuvintele de aristocratie, de clase, de apasari, le
cunosc toti armele acestea; dar credeam cd d-1 Bratianu le-a
frant. In fine a venit d-1 Bratianu §i a protestat contra cuvan-
ttlui de mild, zicand a mils e atunci cand face cineva o con-
cesiune contra dreptului. La aceste puncte am dar a raspunde
d-lui BrAtianu.
Pentru cel dintaiu, a auzit Camera ca cuvantul meu de im-
moralitate, zic §i repefit de mai multe ori, s'a apasat pe ac-
tele arenduirii, iar nu pe deciziunea Camerei.
D-1 BrAtianu infelege ca o parte a Camerei n'a avut curajul
§i franchefa de a-§i face profesiunea de credit-4A. VA mar-
turisesc, domnilor, va spuiu pe onoare ca am convictiunea
ca cea mai mare parte a Camerei a avut in adevar genero-
zitatea, de§i cam mare, de a face aceasta concesiune ; iar
nu ceeace a zis d-1 Bratianu ca a fost contra scazamantului
§i ca n'a avut curajul a-§i spune opiniunea.
N'am venit, domnilor, a susfinea opiniunea unei Orli din
Camera, ci convictiunea mea proprie ; nu mi-a spus nimeni
de mai 'nainte nici ce s'a susfinut, nici ce s'a petrecut in
Camera. i daca d-1 Bratianu s'a impiedical de cuvintele
«vorbe late'', 11 incredinfez ca nici n'am §tiut ca s'a zis in

www.dacoromanica.ro
--4---------------''''''.---------------------.

DiSCuRSimi 181

Camera, ci din contra le-am auzit §i eu pe din afara, pe unii


din arenda§i, pe toata lumea.
Dar ca s'a zis din partea stanga sau din dreapta, aceasta
n'am §tiut-o.
A§ dori sa creaza d-1 Bratianu ca eu, on de cate on am
am avut o convicfiune, am avut de conductor numai con-
§tiinfa mea, §1 mi-am dat opiniunea chiar contra celor mai
de aproape prietini ai mei, §i fail a ma preocupa de va fi
sau nu opiniunea mea placuta publicului.
Precum n'am lingu§tit niciodata nici un om, nu voiu lin-
gu§i nici un partid. Pe acest arain am venit §i am zis
ceeace mai repet §i acum : sa luam bine seama, ca sa nu
dam o prima de incurajare immoralitatilor ce s'au comis.
La ceeace a mai zis d-1 BrAtianu ca ar fi trebuit sa ma ridic
§i mai sus in aceasta chestiune §i sa zic a se da in judecata
guvernul care a fost cauza acestor immoralitafi, intreb : and
a venit vreodata chestiunea a se cere responsabilitatea, chiar
a celei mai inalte aristocrafii, cum o numifi, sau a celora cari
au intrebuinfat rau averea Statului, §i eu m'am impotrivit ?
De va aducefi aminte de desbaterile din sesiunea trecuta,
yeti §ti a n'am fost eu care am aparat abuzurile guvernelor
trecute. Dar dace nu m'am urcat pans la lucruri neputincioase,
cauza e ca n'am % oit sa pierz timpul in disculiuni nefolositoare,
§i, credincios misiunii mele, am cautat §i voiu cauta totdeauna
a le potoli. D-voastra §tifi ca intre cei ce yin de cer ajutor,
sunt unii cari spun adevarul ca au suferit pagube, §i, de§1 nu
suntem responsabili de u§urinfa lor, totu§i conviu ca merits
oarecari concesiuni. insa sunt §i alfii cari au fost uneltitorii
mar§aviilor. i acelora sa be facem concesiune, sa le dam
prima de incurajare ? i sa zicefi ca, fiindca nu putem lovi
pe aceia cari au fost cauza primitive a mar§aviei, de§1 aflam
azi pe unii din uneltitori, trebuie, fiindca nu gasim pe tofi,
sa iertam §i pe ace§tia? Vedefi, domnilor, ca rolul s'a schimbat :
eu atac §i d-1 Bratianu apara. Sunt foarte mulfumit. D-lui a
zis drept ca trecutul ne-a lasat un prezinte semanat de mar-
§Avii Si ca sunt ocaziuni ce ne silesc a, be tolera.

www.dacoromanica.ro
182 BARRTJ itATAltalt1

D-1 Bratianu dovede§te ca au fost rele in trecut; eu insa


am zis ca, in trecut, au fost Si bune §i rele, §i deaceea am
cerut sa fim eclectici, sa nu imbrati§am trecutul cu toate ale
lui, dar nici sa-1 stigmatizam. insa vedeti, domnilor, ca nu
m'am preocupat de aceasta chestiune, nici ca aristocrat, nici
ca parte dintr'o o factiune, nici ca proprietar ; nu m'am ocupat
nici de interesele lor, nici de at meu propriu, ci numai de
principiul respectarii contractelor §i coditiunilor lor. Din acest
singur punct de vedere dar am venit Si mi-am dat opiniunea,
fara a ma preocupa, iara§i o mai repet, nici de interes de
clase, nici de interes de proprietar, nici de popularitate.
Stiu ca multi din domnii arenda§i sunt proprietari, au dreptul
de alegatori ; dar nu ma tem de nici o opiniune inainte de
aceea a principiului, care e cea mai inalta in ochii mei. Eu
nu m'am preocupat decat de sfintenia, de moralitatea che-
stiunii, iar nu de ideia ca n'avem cui sa dam mo§iile in arenda.
Preocuparea mea a mai fost cui sa dam ajutoare : tuturor in
genere sau numai acelor oameni ce vor putea dovedi neta-
gaduit ca din imprejurari extraordinare s'au ruinat cu desa-
var§ire ? Si atunci unora ca acestora zic ca, chiar contra con-
ventiei, trebuie sa ne coborim §i sa be facem concesiuni din
commizeratiune. Da, pe adevaratii nefericiti trebuie sa-i aju-
tam, iar nu sa trecem cu buretele peste toate §i sa impra§tiem
milioanele Statului, zicand ca vor fi intrebuintate in imbuna-
tatiri ce d-nul ministru a zis ca sunt de o natura osebita §i
despartita de celelalte interese ale Statului, ca §i cum ar fi
cu putinta ca orice imbunatatire sau orice venit at Statului,
provie on de unde va proveni, sa nu fie tot al Statului, at
natiunii.
Terminand, rog pe Camera iara§i a restrange in cercul
echitatii, ca sa ma sery de vorba d-lui BrAtianu, §i a marginl
acele inpragieri, ca sa nu fim dupes permiteti-mi expresia
franceza ai mar§aviilor ce le cunonteti toti.

www.dacoromanica.ro
btsoyasunr 183

XXIV.
IN CHESTIUNEA ARESTARII PRINCIPELUI G. STIRBEL
$edln(a dela 29 Aprllie 1860. (Prot. $ed. Ad. legist. a Tdril Rom.
tom. I, pag. 233).
La ordinea zilei se aft& raportul Sectiunii judecatoresti in chestiunea
arestarii principelui 9tirbei 1).
La 21 Fevruarie 1860, Principe le G. Stirbei a fost acuzat de admini-
stratorul judetului Dolj, d-1 N. Opran, inaintea d -lui procuror al tribuna-
lului local sectlunea ii-a .ca s'ar fi slujit de mijloace de coruptiune
asupra alegatorilor din acel judet, thiand sederea acolo mai mutt timp,
farA salt fi avut domiciliul politic in acel judet, intemeindu-se pentru
aceasta pe zise Fara nici un fond de adevar gi luand totdeodata masuri
preventive de arestare pentru persoana sa cu a altor dot indivizi ca
complici ; tar, dupe doua zile, la 23 Fevruarie, prin alta adresa ii acuza
si de perturbator al linistei gi sigurantei Statului, fara sa alba vreo
dovada, ci numal bazandu-se pe sgomotul public. Procurorul Curtilor
unite declare pe Principele Stirbei ca nevinovat pentru acuzarea de per-
turbator al linistel I1 sigurantei Statului.. De asemenea Sectiunea con-
chide la inocenta Prin ipelui G. tirbei in ceeace priveste acuzarea de
coruptiune in alegeri.
Dupe citirea raportului Sectiunii vine la tribune Principele G. yStirbei,
care expune cu deamanuntul cursul tuturor sicanelor si nedreptatilor ce
i s'a facut de catre administratorul judetului Dolj. Apoi vorbeste I. Ghica,
ministrul de interne, cautand a disculpa pe N. Opran de purtarea sa
fate cu Principele 9tirbei. Dupe acestia cere cuvantul B. Katargiu.
B. KATARGIU. Domnilor, Tot §irul acestei imprejurari de-
licate 1-a expus d-1 firbei intr'un cerc restrans, §i eu nu viu
acum nici sa acuz pe d-I Ministru, nici sa apAr pe d-1 Stirbei.
Ad e vorba de o legiuire, de siguranta Statului Si a indivi-
dului, siguranta Statului impreuna cu respectul legilor date
in mana ministrului. E o sarcind mare vorba de .siguranta
Statului, §i deaceea §i ministerele sunt adesea in pozifiune
sau sa scape Statul de pericol §i a primi felicitarea natiunii,
sau de a-1 compromite §i a suferi blamul ei. Ad sunt gramd-
dite toate responsabilitatile, toate greutatile mini§trilor, pozi-
(iunea cea mai critic a tor.

1) Cf. odiliffit dela 6 Marble 1860.

www.dacoromanica.ro
184 BARBU SATAROM

Urdsc sgomotul §i turburdrile din partea particularilor, ceeace


se nume§te anarhie ; urdsc abuzul de putere din partea Gu-
vernului, ceeace se nume§te despotism. Recunosc prin urmare
Guvernului dreptul ca, la imprejurarile cele marl, sd Intinzd
mana afara din Iege, sd facA asemenea arestAri; funcfionarul
Insd trebuie sa. §tie ce se intampld, trebuie sa cunoasca ade-
A/rata sa pozifiune, cand intinde !liana afara din lege sd is
asuprd-§i rAspunderea unei masuri grave. Aci e vorba de un
complot. SA-1 vedem, sa se judece §i sA se pedepseasca conspi-
ratorul cu toata severitatea legilor, dupd cum meritA un tur-
bura'tor. Dar dacd n'a fost un complot, putem oare sd zicem
a a fost ? A§ dori-o pand la oarecare punct, cdci ne-ar trage
din pozitiunea de a zice Guvernului : gal urmat rdu l>>
Ministrul de interne vine §i ne arata astazi raportul admi-
nistratorului sat' §i ne zice ca trebuie salt creazd slujba§ul.
Da ; dar e dator totdeodatA sA §tie cine cunt slujba§ii sal ;
cdci altfel trebuie sd vazd in ce primejdie se pune societatea.
E adevArat raportul administratorului ? E adevAratd acuzarea
procurorulni ? Eu nu acuz pe d-1 ministru a §i-a crezut sluj-
ba§ul, ci pentrucd, dui-A ce a vAzut ca sunt numai exageratii
din partea administratorului, nu a luat masurile cele mai aspre
a pedepsi un slujba§, care nu §tie cd, daca are puterea in
mand, o are ca sd apere libertatea oamenilor, iar nu ca s'o
calce in picioare mai rdu deck un criminal de padure ; cdci
un criminal de padure care-§i intrebuinteazA numai puterea
sa, nu pierde deck un om, pe cand un criminal de Stat,
care Intrebuinteazd puterea Statului, omoard nu un om, ci un
stat.
I. BRATtANy, intr'un lung discurs, se plange cA oratorii ce 1-au pre-
cedat n'au pus chestiunea la inaltimea unui principiu general, ci an rAmas
pe Walnut consideratiilor de persoane, 51 deaceea desbaterea nu poate
Infati5A nici un intres pentru natiune. In a doua parte a discursului, d-sa
acuza Ministerul Ion Ghica cA s'ar fi preocupat numai de a invents com-
ploturi imaginare, spre a inspird temeri Domnitorului 5l a-1 act de na-
tiune.
ION GHICA, pre$edintele cabinetului se apara de acuzatiile ce-i aduce
BrAtianu 5t sustine a ceeace a facut ministerul in chestiunea alegerilor

www.dacoromanica.ro
bisouasuRt 185

a test tocmai de a lua masurile cele mat nemerite ce a crezut, spre a


garanta libertatea lor.
B. KATARG1U. Viu a raspunde la doua persoane in putine
cuvinte : d-lui Bratianu §i d-lui ministru de interne.
D-nul Bratianu nu numai ca s'a in§elat in ceeace a zis, dar
a uitat §i vorbele ce am intrebuintat eu : caci inceputul
cuvantului meu a fost blamand modul in care a fost pusa,
chestiunea cu un caracter prea special, prea personal.
Eu, mi se pare, am pus chestiunea tot la aces inaltime, la
care a voit a o pune §i d-nul Bratianu, caci principiul ce am
declarat aici a fost a dezaprob toate actele arbitrare, illegale,
§i ca ma voiu rasboi contra lor, on din ce parte vor veni, fie
ca vor veni de jos, §i atunci se chiama anarhie, fie ca vor
veni de sus, §i atunci se chiama despotism.
Prin urmare, din acest punct de vedere puindu-ma, zic §i
pentru cazul de fata a e un act arbitrar. Nu e vorba acum,
o mai repet, de persoana d-lui Opran poate d-lui sa fie
omul cel mai onest ci e vorba de o fapta ilegala din
partea unui functionar public in fata nafiunii, a Camerei §i
a ministerului.
D-I Opran a facut actul acela arbitrar in Infelegere cu d-1
ministru, care, de§1 nu i-a dat ordine, dar i-a dat voie de a
face ceeace a facut. Ceeace m'a facut insa sa ma mir mai
mult e cum ministerul n'a putut vedea dela inceput ca modul
de acuzare nu era a§a de clar cum trebuia O. fie un act de
asemenea natura, caci mai intai a inceput cu o acuzare mai
mica, §i pe urma a venit cu alta mai mare. La aceasta in-
prejurare am venit §i am zis ministerului a n'a facut ceeace
trebuia sa faca in asemenea caz, n'a voit a sacrifica pe un
funcfionar, spre a fi in pace cu Adunarea. Aici am zis ca
ministerul a avut trecere cu vederea ; caci ar fi trebuit sa fi
sacrificat pe functionarul sail, dandu-1 judecatii, §i atunci Ca-
mera ar fi fost destul de inteleapta a nu-i pretinde nimic. Era
dar, o repet Inca o data, mai bine O. sacrifice pe un impiegat
al ministerului pentru pacea cu Camera, caci ea este chemata
a vent nu in contra ministerului, ci in ajutorul sau. Cand ea

www.dacoromanica.ro
186 13ARBIT KATARthli

e chemata O. fad., dup. datoria ei, cea mai mica observare


ministerului, aceasta e o nenorocire. Prin urmare d-1 ministru
trebuid sA aibd convicfiunea ca nu putem sa trecem cu vederea
un asemenea act. D-1 ministru nu trebuid pentru aceasta sd lase
pe impiegatul sgu nepedepsit, ca sa ajungd lucrul a se face
o chestiune ministeriald, care sa aducd Cara in desbindri, ci
trebuid sd facd astfel cum sa nu dea Camerei ocaziune de
a se acupd de asemenea chestiuni neplacute.
Noi vedem chiar in raportul d-lui administrator ca d-1 Stirbei,
deputatuj, Craiovei, a suferit nedreptati. Dar ministrul n'a
voit sa faca nici o indreptare. Ministrul singur face din aceasta
un caz ministerial. i ce este acest caz? 0 infractiune. Vd declar
ca Adunarea nu poate trece cu vederea asemenea infractiuni.
Acesta e oare mijlocul de a ajunge la acele dorinte ce ne
zice ministerul ca are ? La aced impacAciune ce trebuie sa
realizeze odatd ? Prin a calcd ordinea publicd ? E adevarat
ca d-1 ministru a neglijat sa satisfacd Adunarea si deaceea
ea se vede silita a face ceeace ministerul n'a facut : sa declare
pe acel impiegat ca un calcator al legii si al drepturilor celor
mai sfinte ce are un cetatean. D-le ministru, sunt silit a zice
ca acest administrator e un acuzator, e un calomniator de-
clarat chiar de ministerul public. Acesta insusi a zis ca a
acuzat pe d-I tirbei dupa cererea d-lui administrator; dar la
tribunal, neavand dovezi, s'a disculpat. Imi pare rdu ca d-1
Opran nu si-a observat de loc datoriile ; dar n'am ce face,
cad e vorba de onoarea unui deputat, de ordinea publics, de
drepturile noastre cele mai scumpe, cdrora d-1 ministru, o repet,
a neglijat de a le da o satisfacere.

www.dacoromanica.ro
DISC1JR8URt 187

XXV.
INTRETINEREA LUCRARILOR PUBLICE.
sSedInta dela 17 Mai 1860. (Prot. sed. Ad. legis7. a Tan! Romdnesti,
torn. I, pag. 358).

CHR. TELL observa ca zidirile publice nu se executa intocmai dupa


contracte. Aga este cu zidirea Mitropoliei, unde se constata o mare deo-
sebire intre plan §I cele ce se executa.
B. KATARGIU. Profit de aceastA interpelafie §i voiu vorbi
in general despre principiul intrefinerii lucrarilor publice. Dupa
zisele d-lui ministru ma vAz silit a face o observafie chiar
asupra cladirilor. Ni s'a zis de ministru ca adunarea nu poate
controls, caci nu este o comisiune tehnica. Cine dar poate
controls pAzirea legilor in flint& ? CAci asttel se poate face
planul unei case pe hartie §i in realitate a se zidi un bor-
deiu. MA marginesc aci pentru clAdirile publice, cad asemenea
cuvinte n'au necesitate de o argumentare mai lungs.
Viu acum la §osele. S'au fAcut o mulfime de petice §i nici
un drum isprAvit, §i apoi §i acele petice inteo stare de in-
trefinere a§a de deplorabild, incat calAtorii prefers a da pe
delAturi decat pe ele. Mi se pare ca, de cate on ne apucam
sa facem un lucru, trebuie ca totdeauna sA-1 isprAvim sau ce
pufin, dad nu-1 isprAvim, sA intrefinem in buns stare pufinul
cat am facut din el, sA nu facem ca sofia lui Ulysse care
tesea ziva §i destesea noaptea.
Avem fAcute cate un petic de §osele §i acestea sunt intre-
tinute ass de ticAloase, incat e §i ru§ine a le mai vedea.
Asa este soseaua ce merge la Colentina. Mii de trAsuri trec
pe ea pe toatA ziva ; §i de doi ani nu s'a a§ternut pietri§ul ;
merge cineva pe dansa din groapa in groapA. Acum am vAzut
puindu-se pietri§, dar de doi ani nu i se pusese nici o pietri-
cid. Mai observafi cA este §oseaua dela bariera Mogo§oaei,
la marginea Bucure§tilor, cea mai frecuentatd, §i cu toate aces-
tea se aflA in aceea§ stare : in toata lungimea ei nu se vede o
singurd grAmajoard de pietri§ ca rezervA. Atrag atenfia mini-
sterului asupra acestor lucrAri, ca pentru folosul Statului, pentru

www.dacoromanica.ro
188 BARBII HAPARGITT

binele public, pentru ru§inarea oamenilor, dacA nu facem


nimic nou, sA pastram Meal bine ceeace avem.

XXV.
PENTRU RELIGIE.
$edinta dela 18 Mal 1860. (Protoc. fed. Ad. legisl. a Tarii Rom.,
tom. I, pag. 360).
La ordinea zilei este raportul Sectiei Iv-a (de Culte §1 instructie pu-
blica) privitor la proiectul de lege gentru inmormantAri.
B. KATARGIU. Toni simtim necesitatea formArii cimitirelor.
Nu iau dar cuvantul pentru a combate infiintarea lor, ci numai
pentru a raspunde la o singurA ideie emisa de d-nul Costa-
foru, cA ar putea fi in sate cimitire fArA biserica. FArA su-
perstitiune, zic §1 eu cA n'ar fi a§a de neapAratA aceasta tre-
buinta. Dar socotesc cA nimeni nu va contests c5. singura
§coala de moralitate in starea de azi a tAranilor no§tri farA
de instructie e religia. Ideile folositoare ce izvorasc din religie
au pierit e trist a o spune dintre tarani, §i nepAsarea
le-a luat locul.
Din slujbele religiei, atat de respectate inainte, tAranii acum
au ajuns a nu mai face nici un caz : neglijenta este a§a de
mare pentru biserici, din cauza neingrijirii proprietarilor, Inck
vitele se plimbA prin cimitire. Cum dar am putea readuce
in inimile satenilor §i a intari pufin respectul pentru religie,
deck fntretinand foarte bine institutiunile religioase ? Si not
astazi facem cu totul din contra : vrem a nu face nici bise-
rici pe la cimitire.
Apoi nu vA este teams ca, nefAcandu-se biserici la cimitir,
satele vor gAsi prilej sA se revolte ca n'au biserici §i cA
vrem sA pierdem §i respectul pentru morti ?
Nu numai in Europa civila, dar §i in insulele cele mai sAl-
batice, cimitirele sunt respectate. Si ce va aduce respect cimiti-
relor deck vederea bisericilor, pe cari de be vom scoate din ci-.
mintire, suntem pierduti mai Mu decttt sAlbaticii. Termin dar §i
zic ca mA opuiu ca cimitirele in sate sA nu alba. o bisericA.

www.dacoromanica.ro
DIBOURSURI 189

XXVII.
DESPRE NOBILIME.
fedtaja dela 24 Mat 1860. (Prot. fed. Ad. legisl. a Toni Rom.,
torn. I, pag. 377).

Cu ocaziunea cererli de Impamantenire a unui oarecare Calliade, I. Bra-


Hann zice : 4In regulament se zice : strAinul ce se va Insura cu o Ro-
mancA nobila, trebuie a astepte 7 ani ca si se ImparnAnteneasca. Con-
ventiunea desflinteazA privilegille. Sunt de opinie sA Inaltam pe toate Ro-
mancele la rangul de nobile, ca sA poatA toate face pe sotii for sa se
bucure de acel drepts.
Atunci B. Katargiu pronuntA cuvintele urmAtoare :
B. KATARGIU. Auz iar vorba de noblefe, auz zicandu-se
a nu mai sunt nobili, fiindca s'au darapanat de Convenfiune.
Eu zic din contra a Convenfiunaa n'a daramat nimic, n'a
injosit pe nimeni, ci a ridicat pe tali a se bucura de acele
drepturi, de cari pan& aci se bucurau numai unii, de§1 aceasta
excepfiune n'a fost niciodata un temeiu de lege, ci un obiceiu
abuziv. La noi n'a fost noblefe dupa o ereditate seculara §i
tradifiuni ruginite, ca in alte parfi ale Europei ; la noi noblefea
se da dupa slujbe, in cat fiecare putea fi nobil. Convenfiunea
a venit §1 a zis ca. tofi Romanii pot fi nobili §1 a facut poate
o dreptate, cad a gasit de cuviinfa a trage pe toll in sus, in
loc de a cobori pe cei de sus. Deosebirea este numai in faptele,
caracterul, educafia §i onoarea fiecaruia, iar nu in altceva,
Prin urmare zic c& favoarea ce acorda legea mai inainte numai
unora, acum sa o intindem la tofi §i 0 primim termenul de
7 ani, pentru ca. toate Romancele sunt nobile.
C. BOZIA NU sustine ca prin Conventie nu s'a ridicat nimeni la noblete
ci s'au ridicat toti la legea naturals, declarandu-se toll egali inaintea legit.
Conventia, zice d-sa, declarft pe toti egali, adicA pune exceptiunea in co-
munitate, iar nu comunitatea In exceptiune.
B. KATARGIU. - Imi pare rau ca sunt silit sa mai reviu la
cele zise. Nu sunt de parerea d-lui Bozianu, cand zice c& nu
s'a ridicat nimeni, ci s'au coborit unii, ca nu s'a supus re-
gula la excepfiune, ci excepliunea la regula.

www.dacoromanica.ro
190 BARBU KATARGIU

Aceasta ar fi fost cum zice d-I Bozianu, cAnd ar fi existat


niste drepturi de acelea monstruoase, cari, fiind degrAdatoare
pentru o parte a societatti, ar fi urmat a se desfiinta, ca ni-
meni sA nu poata a se folosi de dansele; dar la not asemenea
monstruozitati feudale n'au existat, iarasi o mai zic, niciodatA.
Tot ce s'a regulat dar prin Conventiune sunt numai acele
drepturi insusite dupa vremi numai de unii, de a primi mai
cu preferintA decal altii unele slujbe; dar aceasta, o mai repet,
nu era dupA o lege, dupA o regulA, ci dui:A niste simple con-
sideratiunii, dupa oarecare favori.
Ce s'a fAcut in urmA?
Nu s'a desfiintat nimic, nu s'a coborit nimeni, ci s'a zis
numai cA toti Romanii sa se bucure de acele drepturi de cari
se bucura numai o clasA, cA regula a fost totdeauna egali-
tatea i exceptiunea preferinta si cA Conventia, ridicand pe
toti la regula generalA, n'a desfiintat alt decAt exceptia. Zic
dar ca prin urmare si in acest caz, in loc de a desfiinla dreptul
de care se bucurau unii prin excepfie, e mai de cuviintA a-I
acorda tuturor Romanilor.

XXVIII.
DESFIINTAREA TAXELOR DE EXPORT.
&dinfa dela 26 Mal 1860. (Prot. fed. Adun. legisl. a Aril Rom.
torn. I, p. 399).
La ordinea zilei este proiectul de lege pentru ocne gi vAmi.
Art. 3. din acest protect era modificat astfel de catre Sectiunea respec-
tive: eDela anul 1861, taxele ce lovesc productele indigene la ie§irea for
din tart se desfiinteaza).
Asupra acestui art., ministrul de finante, C. Steriade, observA ca Statul
prin suprimarea taxelor cuprinse intr'insul ar pierde aproape 4 milioane
lei (vechi). D-sa nu este in contra principiului desfiintArii acestor taxe,
dar cere ca termenul suprImArii for sA nu InceapA chiar dela 1 lanuarie
1861, ci mai tArziu, and Guvernul va fi in stare sA Inlocueasca acel de-
ficit prin alt venit.
B. KATARGIU. Domnilor, vedeti cA act scazamantul acesta
nu poate fi decAt fictiv ; totul e sa nu avem o lege ass de

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 191

contrarie principiilor celor mai incontestabile ale economiei


si sA nu aratAm cA noi, cari avem aerul de a zice ca suntem
inaintati, sA nu ne arAtam, zic, in chestiuni financiare, asa de
inapoiati. In adevAr, scotandu-se aceste 4 milioane din venitul
Statului, de tine au sA se implineasca? Fireste iarAsi de ex-
portatori; dar printr'un chip mai general, incat impartindu-se
pe un numar mai mare sA fie mai putin simtit, iar implinirea
for fAcandu-se dupA un mod mai convenabil, sA fim mai in
apropiere cu cele ce se urmeazA in alte State civilizate. Prin
urmare o sa se implineasca si ceeace lipseste si o sA avem
si o lege financiara bunA, vrednica de a o vedea oricine. Cu
alte cuvinte, toate acele sume vor les' tot din aceleasi pungi,
cu deosebire cA vor iesl si infra printr'un canal rational, in
vreme ce altmintrelea aceasta apretiere nu se faces deck in-
Won chip cu totul nerational. Unde e dar aces incurcaturA,
de care auz vorbindu-se? Unde e napastuirea? Aci nu e vorba
decal de iesirea si de intrarea contributiunilor. De unde is
Statul? Dela contribuabili, negresit, prin contributiuni directe
sau indirecte, nu din nori sau din aer. Statul dar o sA zica
productorilor: «mai dati Inca doua-trei parale pe langa con-
tributiunea voastra, pentru usurarea productelor ce exportati
si aceasta va va fi de un mare folos: vi se va intoarce Im-
pAtrit, caci veti infrana concurenta exportatiilor vecine ce au
inchis drumul singurei bogAtii ce poate infra in tam noastrAh;
si still, domnilor, ca on ce bogAtie intra se imprAstie in toata
tam, ca si sangele in tot corpul omului. Toti simt aces bo-
gatie ce intrA in OM; numai cei ce nu lucreazA, numai aceia
nu o simt; iar cei ce lucreaza, toll se ridicA prin aces bogAtie.
Dece dar sA facem un act de stationare, lasand sa mai con-
tinue o lege barbara?
CHR. TELL aminteste ca, chiar in Statele civilizate, oamenii de stat, deli
recunosc dreptatea principiilor, totusi nu le pun in aplicare decal atunci
and mipoacele Statului le permit. Tot ask la noi, principiul suprimarii
taxelor de eN port este slant, dar starea finantelor noastre nu permite aceasta
desfiintare decat numai peste Oliva ant.

www.dacoromanica.ro
192 BARBII KATABGIII

B. KATARGIU. Imi pare bine ca vaz un deputat din parted


aceea (arlitc2nd spre stanga) ce se zice inaintata, care ne spune
ca, desi sunt adesea principii recunoscute sl marturisite de
toata lumea de bune, sunt insa imprejurari ce nu iarta a le
pune pe data in lucrare si ca asemenea si acum nu trebuie
sa ne grabim a desfiinta taxele, Mudca nu avem cu ce sa
le inlocuim azi, etc.
titi bine ca nu suntem noi cari am fost acuzati ca voim
sa mergem cu marina de aburi; prin urmare nu putem fi
acuzati astazi ca sustinem niste progrese prea precipitate. In
chestiunea de fat& am fost preocupat de doua idei; de mo-
ralitatea economics si de netrebuinta de a pastra aceasta lege
pentruca tifra se poate indeplini tot din acele pungi si cu
alte mijloace. D-nul Tell a zis ca. Franta n'a putut sa micso-
reze taxa sarii, caci se da deficit. In Franta negresit ca nu s'a
putut face, pentruca acolo s'au intrebuintat toate metodele
cari suplinesc taxele, s'au sleit toate mijloacele de contribu-
thine. Noi insa nu suntem ajunsi Inca la acest punct; noi
nu am ispravit, ci incepem abia a ne aseza contributiunile pe
niste haze regulate si deaceea mentiu ca putem sa asezam
contributiuni, prin cari sa modificam si tot deodata sa inaltam
veniturile noastre.
Cat pentru zisele d-lui D. Ghica, cari s'au reprodus de di
Tell, ca contribuabilii isi strang pungile, am avut onoare a
spune de mai multe on ca cu drept cuvant ei fac aceasta.
In adevar, ei au dreptul de a zice ca cu toate milioanele ce
s'au varsat in acesti ani, nu s'a facut nimic; ba Inca am auzit
de mai multe on zicandu-se ca, pe lane un milion cheltuit
bine, s'au risipit milioane multe foarte rau. Dar aceasta nu
e un cuvant ca sa incetam de a contribui si a cere sa inapoiem
in toate lucrarile noastre ; noi speram, si trebuie sa speram,
ca de acum Inainte vom avea destula unitate si sinceritate in
lucrurile noastre, ca sa putem starpi abuzurile, astfel incat, pe
langa un milion bine cheltuit, deli s'ar mai putea cheltui
ceva cam fara regula, acest ceva insa sa fie foarte neinsemnat,
udica sa ajungem acolo ca abuzurile sa devie microscopice,

www.dacoromanica.ro
DISCI:MORI 193

Ceeace d-1 Tell ne spune pentru alte tAri, aceste nu sunt


pentru mine, sA va spuiu drept, ni§te argumente destul de tari.
Noi avem o singurA §i mizerabila industrie §i ar fi destul de
rau, destul de barbar, sA mai oprim pe exportatori la granita
ca ss le cerem taxa. SA desfiintam acest articol, pentruca
suns rAu la ureche, pentruca suntem saraci de industrii Si
pentruca este mai putin barbat sA zicem unui om acasA
la dansul «mai plate§te §i asta contributiune*, decat sa ne
punem in drumul lui la Braila sau la orice alt port §i sa-I
apucam acolo sA plateascA aces sums sub numire de taxa de
export. A§a, deosebire economicsdesfiintandu-se taxanu
o sä fie alta decat aceea cA o sA se plateasca ad, in loc sa
se plateasca la granita. D-1 Tell mai vorbi §i de Englitera.
Dafi -mi voiecAci, dupa obiceiul meu, voiu raspunde la toate
sA-i spuiu ca aced taxa, de care ne vorbi, e pentru im-
portarea in tars a marfurilor streine. Cat pentru aceeace a zis
d-lui despre liberul schimb, chiar de ar fi un adevar cA aceasta
e adevarata masurI a productiunii, ar trebul sA se tie cA En-
glitera e silita sA tie o asemenea taxA de monopolizare, pen-
truca aceste taxe s'au fAcut pe temeiu de legi vechi §i avansuri
de capitaluri insemnate §i, cand s'ar desfiinta, s'ar pierde o
mare bogatie, s'ar ruins oameni §i stari cu o nedreptate re-
voltatoare.
Aceste taxe dar se respectA, pentrucA sunt, dupA cum am
zis, fAcute de legile cele vechi §i pentruca Englezii, cari se
bat cu lumea intreaga ca sA-§i deschiza cantoare prin toate
pArtile, an cel mai mare interes de a imports cat se va putea
mai mult, cad Englitera nu e in stare sA-§i hrAneasca locui-
torii numai cu productiunile sale.
Intre acestea §i cele zise de d-1 Tell e o a§a mare deose-
bire, incat se pare cA d-lui trateazA altA chestiune.
CHR. TELL se mirk cA B. Katargiu se bucurA vazand pe un progresist
ca declarA priincipiile economice de salutare, dent nu admite intotdeauna
aplicarea lor. (Nu-mi este oare permis, zice d sa, a banui ca d-1 Katargiu,
avand aerul de a ne da lectii de economie politica, umbla a pune bastonul
intre roatele mastnii guvernamentale ? Niciodata n'am inveninat discu-
Barbu Catargiu. DiaaarsurL 18

www.dacoromanica.ro
194 BARBU KATARGIII

liunea ui -mi pare rau ca aceasta o face tocmai onor. d 1 Katargiu. care
se zice conservator si care prin urmare ar trebui sa fie moderat..
B. KATARG1U. Dati-mi vole, d-nilor, sa. IA spuiu ca de
cand am onoare a ma afla In mijlocul d-v. m'am nevoit sit
ajung la cloud rezultate sau mai bine n'am avut decat doua
finte: a indulci amaraciunea partidelor, spre a le uni §i apropia,
iar nu a le desbina; §i al doilea ca, precum nici am avut
vreodata, asemenea nu am nici acum ceeace Francezul zice
des arriere-pensees asupra Guvernului, dupa cum pretinde
d-1 Tell, ci din contra, ii sunt §i ii voiu fi in toata vremea cel
mai sincer aparator, ii sunt adica dupa cum trebuie sa fie un
bun amic care nu intelege amicitia in adulatii §i lingu§iri, ci
numai in observatii §i consilii, cari, cand sunt sincere, sunt
mai pretioase decat un devotament necumpanit.
Cat pentru un interes personal al meu sau al partidului
meu de a cadea un Ministru, in aceasta crez ca nu e tre-
buinta sa mai zic nici o vorba; toata lumea cunoa§te care
este sistema mea in asemenea caz.
Acum sa vedem pentru ce am zis ca-mi pare bine cand
vaz pe unul din partea ce se zice progresista sustinand astfel
de principii.
Cu aceasta, domnilor, nu am volt deloc sa atac sau sa
defaim pe un om, pe care 11 stimez atat de mult ; din contra,
am volt sa-i arat multumirea ce am aratat de mai multe on
prin votul nostru, ca am vazut ca partidul opus is vreunul
din principiile noastre.
Domnilor, noi cari suntem calificati de retrograzi, de ruginiti,
noi carora ni s'a imputat totdeauna a suntem inimicii refor-
melor §i ca nu voim sa mearga tam inainte noi, zic, am
simtit o bucurie nespusa, cand am vazut pe un barbat din
stanga vorbind in felul nostru, ca adica sunt principii neta-
gaduit bune §i folositoare, dar cari nu se pot in practica
adopti pe data, fara a rasturna tot imprejurul nostru. Da,
domnilor, am simtit o bucurie mare vazand partea opusa ca
inainteaza ate noi §i vom simti in toata vremea aceasta,
multumire.

www.dacoromanica.ro
DISOURSITRI 195

Ceeace credem ag poate sA fie o iluzie, poate cA noi, iar


nu partea opusA, am facut acest pas de apropiere §i noi am
simtit ceeace simte un om ce calAtore§te pe al:4 §i care, in-
notand cu corabia spre tArmuri, crede cA tarmurile ce are in
vedere inainteazA spre dansul §i cA el cu corabia sta.' pe
loc. Dar aceasta nu face nimic, noi sau ceilalti, fie tine va fi,
totul e sA inaintam unii catre ceilalfi, ca O. ne apropiem din
ce in ce mai mutt. Aceasta a fost §i e dorinfa noastrA.
Cabinetul Ion °Inca demisionA la 28 Mai 1860. La 31 Mai, Ministerul
se compuse astfel: Nicolae Golescu, rdsboiu §I Prepdinte al Cabinetului ;
Dimitrie Bratianu, interne ; V. Boerescu, justitie ; I. BrAtianu, finance;
C. A. Rosetti, culte .$1 instructie ; I. L Filipescu, externe ; Barbu VIAdoianu,
control.
Decretul publicat in Monit. ofic. 1860 lunie 4, p. 529.
Acest Minister demisionand la 13 Iulie 1860, Cabinetul se compuse in
chipul urmator : Manolaki Costache, finanfe O. Pre$edinte at Cabinetului ;
G. Costaforu, interhe; V. Boerescu, justifie §i ad-interim la culte $i
instruc(ie; I. I. Filipescu, externe; Colonel George Adrian, rosboiu ; B.
VIAdoianu, control. Mai tArziu B. VIAdoianu a trecut la cuiti; generalul
I. Florescu la rosboiu, in locul colonelului Adrian, iar Manolachi Costaki
ad-interim la Control.

XXIX.
IMPOZITUL ASUPRA PROPRIETATII.
§'edltzta dela 19 Julie 1860. (Monitorul oficial din 12 August
1860, p. 882).
B. KATARG1U, Precedintele Camerei, anunta cA la ordinea zilei este
deciziunea asupra bugetulul o§tirii; dar tot deodata comunica AdunArii ,
in aceasta privinta, urrnAtoarea propunere subscrisA pe opt deputati :
PrevAzAnd cA pentru examinarea bugetelor in amAnuntele for la
timpul mArginit ce mai are Adunarea panA la Ierminarea celei din urmA
prelungiri a sesiunii sale nu-i va fi indestul §I ca asa va ft silitA a prelungi
sesiunea indelinit; prevazand asemenea cA prin adoptarea in parte a feluri
de adause de cheltuieli in osebite bugete ale Ministerelor respective, Camera
se va angaja in ni§te tifre de cheltuieli ce In urmA ii va fi cu neputintA a le
acoperi in anul acesta, subsemnatii propunem ca, pe teineiul celor ros-
tile in §edinta de ieri de d-1 pre§edinte al consiliului, sA se infAti§eze Ca-
merel in prescurtare de fiecare minister tifra cheltuielilor sale curente,

www.dacoromanica.ro
196 BARBU KATARGIU

esti precum s'a urmat in anul trecut, si aceea a adauselor neaparate, vo-
tate mai 'nainte de Camera sau chibzuite de Sfatul Administrativ. Aceste
tifre impreunandu-se se vor pune apoi in fata cu cele ale venitului con-
statat, §i Camera, cunoscand atunci care e deficitul acestei an, va hotari
milloacele provizoril ce urmeaza a se lua pentru anul acesta, spre aco-
perirea adauselor acelea, cart se vor recunoaste de Camera ca urgente
si prin urmare neprimitoare de a fi emanate. lar in sesiunea viltoare sa
infatiseze in cele dintai sedinte ale lucrarilor Camerei proiectele fun-
dame +tale, dupe cars au a se infiinta contributiile definitive. Cu acest
chip, Camera va putea si desbate cu maturitate acele prolecte si a le adopti
in cunostinta perfecta de lucru. Atunci se vor infatisit si bugetele regu-
late ale anilor viitori, ass incat fiece buget sa se afle cercetat st votat
cu un an inaintea exercitiului dm.
G. VERNESCU declare a se uneste cu partea !Mat a acestei propu-
neri relath a la cheltuieli, dar nu si cu a doua, care priveste la acoperirea
Tor, si ar dori sa stie ce a inteles autorul propunerii prin chibzuirea pro-
vizorie a Adunarii asupra acoperirii cheltuielilor ce vor trece peste veni-
turi, cad d-lui nu poate intelege alta chibzuire pEovizorie a Adunarii,
decat de a vote contributia funciara sau a se acorda un credit Si nimic
Thai mult.
B. KATARGIU raspunde ca Adunarea, in pozitia de acum, nu are decat
doua mijloace de a procede : sau de a adopts o masura provizorie, sau
de a sta in permanents pens va terming intr'un mod regulat toate lu-
crarile incepute.
Dace ar proceda sa voteze in detaliu si tifra cu tifra fiecare buget,
ar putea ajunge la fine in fate unei tifre exorbitante, rezultatA din aditia
celor votate partial si atunci acoperirea acestei tifre va fi si mai anevoie,
si prin urmare va pune Adunarea intro pozitie si mai dificila.
Oratorul continua a desvolta pe larg neajunsurile acestei metode, enu-
merand toate greutatile si incurcAturile ce va aduce si citutand a de-
monstra ca o asemenea lucrare fiind imposihilA pentru acum, Adunarea
va fi silita, once va face, sA nu fie decat provizoriu ; pe and lucrarea
ce indica propunerea e mult mai expeditivA si mai eficace, reducandu-se
numai la simple operatie de a examine starea noastra de astAzi si a in-
tampina numai cheltuielile de cea mai neaparata trebuinta. Ministerul va
prezenta o prescurtare din aceste bugete, si atunci Adunarea, avand in
vedere toate tifrele si toate reductiile, se va putea pronunta in constiinta
de lucru.
Cat pentru mijloacele acoperirii acelor prisoase de cheltuieli ce ar putea
izvori din aceastA lucrare, oratorul sperA a, intre atAtea capete de aci,
se va gAsi unul, care sA propunA un mijioc de a se acoperi aceste cheltuieli.
Oratorul continua a desvolta aceste argumente, cautand a pune din

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 197

ce In ce mai mult in evidenta avantajele ce ar urma din adoptarea


propunerii in chestiune, prin care zice a se Inlesnevte lucrarea : se dA
timp puterii executive de a indeplini ceeace a votat Adunarea, se dA timp
Corn islet Centre le de a pregAti proiecte not; lucrarile nu vor suferi vi
milioanele de astAzi ce se voteaza cu precipitare vor ft votate cu mai
multA luare aminte, gi in fine, chiar de s'ar vote azi, In once chip, tot
nu s'ar putea produce nimic, flinda nu se vor varsa in cassa Statului
decAt peste cAtevit luni. Acum fiind in a vaptea tuna, o mare parte din
lucrArile pentru earl sunt destinate acele milioane nu se vor putea face
decAt in anul viitor. Prin urmare, de se vor vota In sesiunea viitoare,
vor aye& indoitul merit de a fl votate cu maturitate vi a se Intrebuinta
indata in folosul Statului.
G. VERNESCU zice c& s'ar fi avteptat ca d-I Katargiu, care neat:drat e
unul dintre cei ce au subsemnat aces propunere, sA fi aratat st mijloacele
prin cart s'ar putea acoperi acele cheltuieli. Treand apoi Ia ceeace a zis
d-1 Katargiu, cA adicA nu se pot votA contributiile, fiindcii lipsesc elemen -
tele dupa cart a se orienteze acele cOntributii, d-sa sustine a, pe te-
meiul recensamAntului, se cunosc aproximativ acele elemente, si daa
aceste notiuni asupra veniturllor sunt imperfecte, apoi nici peste vase
luni, and le aman& d-1 Katargiu. nu vor fi mai exacte.
B. KATARGIU vede in cuvintele lui Vernescu ca principala d-sale preo-
cupare nu este ceeace face obiectul propunerii in chestiune, adia de
a se inlesni lucrarea, cercetandu-se mai intai neaparatele trebuinte vi
constatAndu-se adevaratul deficit at bugetului, ci singara chestiune ce-1
preocupa e votarea bugetului asupra proprietAtii, zicAnd a nu vede alt
mijloc decAt acesta de a se acoperi deficitul.
10ratorul area ins& a a procede astlel este a merge dela necunoscut,
pe and tot omul intelept pleaca dela cunoscut, spre a ajunge la desco-
perirea necunoscutului ; ad, intr'adevAr, de ce s'ar vote aceste contri-
butli, Ia ce quantum s'ar putea fixa, spre a acoperi o lips& ce e necu-
noscutA ?

Cu plirere de rau, domnilor, ma vaz silit a raspunde la


chestiunea arzatoare, pe care a atins-o d-I Vernescu §i care a§
dori sa nu se mai ridice.
Cu neplacere, domnilor, se prive§te de once om ce-si iube§te
Cara preocuparea unora ce par a nu vol altceva decat sä per-
secute Si sa apese necontenit proprietatea, Mt a se ocupa
de oportunitatea vremii Si de tristele efecte ce intotdeauna cla
aceasta pornire.
Proprietarii, va pot incredinta, nu se tem §i nici vor sa

www.dacoromanica.ro
1,98 BARBIT ICATARGITJ

departeze momentul de a veni sa cotrtribueasca intr'un mod


conform cu puterile for la trebuinfele adevarate ale tarii, a§a
incat prin aceasta sa nu se sleeasca izvoarele acestei avutii,
de care n'o sa avem trebuinta numai odata, numai intro sin-
gura zi, ci de care vom avea trebuinfa in toata vremea. Pro-
prietarii nu se dau in laturi dela contributii ; dar, inainte de
a be zice sa plateasca, ei raspund : «mai intai asigure-se pro-
prietatea*.Si daca ei zic aceasta, domnilor, nu e fara cuvant.
Toata lumea cunoa§te starea de neodihna in care se afla
spiritele in Para noastra, de acum mai multi ani, in privinta
acestei chestiuni. Amenintarile de tot felul contra proprietatii
au fost, o §titi bine, necontenite, numeroase ; dar §i de ar fi
o boala, o nebunie, aceasta grija, iara§i datoria noastra a
tuturor $i cei din dreapta §i cei din stanga, §i cei de sus
§i cei de jos, §i cei ce guverna §i cei ce suntguvernati da-
toria tuturor, zic, este de a potoli aceasta temere ; §i potolirea
ei nu poate fi decat prin a§ezarea temeliilor proprietatii.
Proprietarii au cuvant de a zice : intai soarta pro-
prietatii, §i ,apoi va spunem ce putem plati».
Se zice, domnilor, ca doua §i .cu doua fac patru, §i e un
adevar matematic dar sunt chestiuni economice, unde chiar
acest adevar immutabil se schimba.
Un galben in punga unui milionar prefue§te mai puffin
decat o pars in punga unui sarac, ce o are numai pe dansa
§i o tine numai pentru hrana vietii sale. De yeti pune azi
contribufie de 5 °A, proprietatea, in starea ei de azi, poate
n'ar suferi o impovarare care sa-i ameninfe cele mai de ca-
petenie izvoare ale existenfei sale. Dar aceasta, la impreju-
rarea de o scadere silnica a veniturilor funciare impreju-
rare ce, cat pentru mine, nici am crezut-o, nici o crez putin-
cioasa, caci am prea multa stima §i incredere in infelepciunea
§i sentimentele oamenilor ce sunt chemafi a da legi tarii
aceasta imprejurare, zic, de§i iluzorie, tot imi da drept a zice
ca ar putea schimba cu totul pozifia -lucrurilor §i a face sa
fie o povara nesuferita, ceeace azi este un ce foarte simtitor.
In adevar, domnilor, dad. un proprietar care are azi 100

www.dacoromanica.ro
DISOuRauRt 199

galbeni venit, cu care isi hraneste familia, poate da 5 °A, fail


a se lipsi de hrana vietii, oare tot atata ar face cand, ne
mai avand decal 50, ar fi silit sa. dea 2' /2 dinteinsii ? Nu,
negresit, si iata dovada ca un galben nu e totdeauna un galben
pentru toate starile si toate pozipile unui om.
Ma marginesc la acest exemplu, dar din el intelegeti toti
ca a§ puteh trage milioane.
Nu vorbesc, domnilor, mai mutt despre aceasta, ca sa nu
obosesc in de§ert Adunarea ; dar reviu la ceeace am zis ca
aces temere, aces neincredere ce se simte, ca sa zic ash, in
atmosfera, a fost si este cauza neunirii, cauza spiritului de
ura si vrajba ce ne tine in loc si ce pune Statul in pozitia
unui car inharnat de patru colturi, care, fireste, nu poate
deck a se invarti in loc. imi pare rail ca m'aV silit sa vor-
besc de toate acestea, si am vorbit numai ca O. fac sä in-
ceteze aceasta cugetare ascunsa si rau voitoare care-si face
ziva prin toate mijloacele; si socotiam, domnilor, eram con-
vins ca nu numai nu voiu gasl din partea nimanui opunere,
ci ca din contra toti vor simti delicateta acestei chestiuni si se
vor intrece de a ma aprobh si a ma sprijini.
Recunosc ca proprietatea este cea dintai ce trebuie sa vie
in ajutorul Statului ; dar ea zice ca este ostenita de amenin-
tarile necontenite de cari e bantuith, ca aceste amenintari au
sleit creditul, din care ea sufere §1, impreuna cu. dansa, toata
societatea.
Atunci temelia societatii este puss cand yeti educe lucru-
rile in asa stare, incat creditul sa nu se mai dephrteze de
proprietate, ci din contra sa sa vie de sinesi in ajutorul ei.
Oare nu cunt capitaluri in tail sau in streinatate ? Sunt,
dar ,nu yin, cad zic ca proprietatea este in chestiune, si din
nenorocire, precum am mai zis, multi nu stiu care este ade-
vArata temelie a proprietatii in tam noastra. Deaceea multi
au raspandit si raspandesc feluri de idei asupra proprietatii,
vrednice de ras in adevar, dar cu toate acestea foarte vata-
matoare. La not principiul proprietatii, care este cel mai sta-
'tornic in toate pArtile lumii, a fost clatinat in felurite chipuri,

www.dacoromanica.ro
200" BAR= IC.2rARGIU

fiindca s'au amestecat oameni cari n'au §tiintA de Ora noastrA


sau cA au avut aid alte interese deck acelea ce au voit sa
apere, §i cari au vrut sA se serve de proprietate ca sA *me
la alte scopuri, §i dovadA este ca nu numai dintre noi s'au
amestecat in aceasta chestiune, dar Inca §i streini, domnilor,
streini cu totul de Para noastra au scris, scriu, au vorbit §i
vorbesc despre aceasta §1 au avut pretentia de a ne regula o
pricina, de care n'au tea mai mica §tiinta.
Imi sangerA inima ca am spus aceste lucruri ; dar le-am
zis, fiindcA am fost silit, caci sunt acum ani de cand nu se
face decal a servi de vrajbA aceasta chestiune a proprietatii.
Eu zic ca guvernul, ce §tiu ca-si iube§te patria, de ar vent
cu proiectul proprietatii i'ntr'o mans si cu al contributiei in-
Walla, am zice acelor mini§tri : «Fiti binevenifi intre noi,
caci aceste cloud proiecte vor pune temelia tuturor lucrArilor
noastreo.
Reviu acum la chestiunea ce formeazA obiectul propunerii
de fata. Mai repet cA nu putem lua decal o mAsurA provi-
zorie. Dar mai inainte sa vedem tifra, ca, de va fi a§A incat
sa nu se poata acoperi cu alte izvoare, sa facem vreun adaus,
nu InsA cu numele de lege de contribufie, caci legea de con-
tributie se face pe un picior stabil.
MANOLAKI COSTAKI, pre$edintele consiliului, zice ca alarma data de
d -1 Katargiu in favoarea proprietatil este de prtsos, deoarece proprietatea
este baza legit electorate. In ceeace prive§te cuvantul de cprovizorlus,
d-sa declara ca FM prime§te ca sub pretex de dare provizorie, sa se re-
fuze proiectul comisiei centrale.
C. BOZIANU propune ministerului sA is bugetul §i sa arate ce chel-
tuieli adopta §i pe cari le suprima, pentru ca, daca delicitul va fi mai
mic, sa se amine discutiunea proiectului intocmit de conlisia centrals ;
iar, de va fi mai mare, sa se provoace Adunarea tt sa discute proiectul.
B. KATARGIU. Raspunz tot de °data §i d-lui ministru §i
d-lui Bozianu. Am spus cauza care m'a silit sa ating aceasta
chestiune atat de mare ; insa, fiindca n'am fost inteles, o mai
repet Inca °data.
Cand am venit sa vorbesc de Ingrijirea proprietAtii, de ame-
nintarea .ei, am spus un fapt de notorietate publicA, fiindcA

www.dacoromanica.ro
DISOURSITRI 201

toatA lumea tie cA preocuparea cea mai mare in tad este


cum are sA se hotArascA chestiunea proprietAtii. Eu n'am venit
cu aces ravnA oarba, barbarA, retrogradA de a apAra proprie-
tatea de once dare ; din contra, am venit sA fac ceva in fo-
losul fiscului; am zis sA ne silim a convinge pe cei can nu-§i
cunosc interesul for cA, contribuind, vor ca§tiga indoit deck
au dat; sA be aratam soarta asigurata, §i atunci ei vor da
mai mult decat le vom cere.
Deaceea am cerut sA se reguleze chestiunea propreatii,
prin care yeti regula contributia ce are sa mAreasca averea
Statului, §i atunci o sA vedefi cA eu voiu fi cel dintaiu care
voiu zice proprietarilor: «deli!), §i acelor ce nu vor voi sA dea,
be voiu deslu§1 §i le voiu spune a vor ca§tiga indoit deck dau.
Viu acum la cuvantul de provizoriu.
Nu §tiu cum au putut aceia cad primesc cA toate legile
sunt provizorii sa inteleagA ca eu, pomenind cuvantul de pro-
vizoriu in propunerea mea, am voit cu aceasta sA inteleg le-
gile comisiei centrale. Nu; eu n'am voit sA inteleg aceasta,
care ar fi afarA din cAderile noastre.
D-voastrA ziserAti a toate legile sunt provizorii. SA ma ier-
tap ; sunt legi §i neprovizorii. DacA ar fi toate provizorii,
atunci ce s'ar face societatea ? Unde e inaintarea ? Ar ra-
mane& totul mai in aceea§ stare.
D-voastra ziceti cA, deficitul fiind mare, trebuie sA ham in
desbatere proiectul de contributie trimis de comisia centrals.
Deoarece singuri ziceti ca este provizoriu, atunci vom vedea
dacA aceastA contributie trebuie sA fie a§a, dacA tot deficitul
trebuie sA-1 acopere ace§ti contribuabili. Eu zic cA nu e drept
ca, dacA deficitul va fi de 100 de milioane, sA omorim pe
proprietari, ca sa acopere ei acest deficit. Nu, d-lor. SA vedem
intai tifra §i, de nu va fi destul a se acoperi cu contributia, atunci
vom chibzui ce sA facem ; 'Ina once mAsurA am lua, tot pro-
vizorie are sa fie. lacA ce se zice in propunere. Vedeti, d-lor,
ca aceasta nu va sA zicA a inlAtura legea comisiei centrale.
In aceastA lege se vorbe§te de bazele definitive ale contri-
butiei, dupA cad are sA se modifice numai tifra, §i aceasta

www.dacoromanica.ro
20a BARpU XATARGIII1

numai panA la un grad, Prin urmare ce e astAzi de Matt, fie


prin legea comisiei centrale, fie prin altA chibzuire, nu poate
fi altfel, mai repet, deck provizoriu,
In anul trecut, aveam plAcuta sperantA ca estimp nu vom
mai face lucrari provizorii. Din nenorocire, a trecut un an, §i
sunt chestiuni ce s'ar fi putut limpezi si cari stau in aceea§
stare,
In anul al treilea, sA sperAm ca, vom ie§i din aceastA trista
poz.fie, din acest impas. Prin urmare azi suntem tot la aceasta
chestiune : care este deficitul si de unde sa -1 acoperim ? SA
ni se arate dar adevAratul deficit §i atunci vom chibzui cum
sA-1 acoperim.

XXX.
ROLUL BOGATIEI ACUMULATE IN VIEATA SOCIETATILOR.
$edinfa dela 6 Septemvrie 1860. (Conservatorul Progresist din 1860,
Septemvrie 18, pag. 294
B. KATARGIU. Domnilor, DacA osebit de cele ce s'au zis
astazi in pricina de fatA, nu s'ar fi vorbit in sedinta de ieri
asupra acestei chestiuni intr'un mod mai intins, mai general,
n'a§ fi cerut sA iau astAzi cuvkltul. Nu viu dar sa combat
propunerea d-lui Rosetti de a reduce tifra plafii patentelor
claselor de jos. Aceasta este o chestiune secundara §i care se
poate resolva printr'o cercetare mai serioasa ce ne-ar con-
vinge ca aces tifra e in adevar apaskoare pentru acele clase.
Ceeace voesc, e de a desvolts douA puncte de o importantA
mai mare §i cari au dat si mai pot da loc la o rea intelegere.
Cel dintaiu din aceste puncte e acela al infiintarii unei con-
tributii pe venit, iar cel de al doilea acela al proporfiei na-
pAstuitoare pentru clasele neavute ale patentarilor, de care
d-1 Bratianu a vorbit ieri cu atka cAldurA, luand de baza un
temeiu gresit, dar apaskor pentru cei cu avere.
Onorabila Adunare i§i aduce negre§it aminte ca, vorbind
intr'una din §edintele trecute despre contributiile directe, am

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 203.

zis cd ar fi de dorit ca, in locul contributiei personale si altor


aiemenea contributii directe, ce, sub feluri de denumiri mai
putin nemerite, vin de supda pe contribuabili, sA se statueze
o singurA contributie bazatd pe foloasele ce fiecare individ
trage din societate, Si. fiindca acele foloase nu se pot dovedi
intr'un chip indestuldtor, contributia sA se raporte la venit.
. Aceasta ideie simpla, acest principiu economic recunoscut
de toti oamenii eminenfi de finante, a dat, din nenorocire,
unora sa. creazd. ca eu al fi avut In gand ideia monstruoasd
a unei contributii progresive, de a supune adicd pe contri-
buabili nu la o sumd. fixii de atata la sutA din venit, ci la o
suma mobila, care ar creste de o potrivd cu venitul, precum
de pilda, impuind pe cel ce are 1.000 de lei venit cu 5 °/0,
sA se impuie cel cu zece mii cu 10 u/0, cel cu o sutA de mii
cu 50 V, cel cu un milion cu 80 si asa treptat panel ce unora
analogia contributiei le va absorbi tot venitul §i poate sa-i
mai seoata §i datori.
Aceastd ideie, cat de absurdA pare a fi si este in adevar
a fost cu Coate acestea pusa inainte in anii trecuti de revo-
lutia Frantei §i sustinuta de mai multi oameni cu mintea bol-
nava ; dar ea cdzu in dispretul ce merita, sub loviturile puter-
nice ale mai multor bgrbati eminenti ce stiurd sA o desfasure
§i sa 11 faca cunoscuta in toata realitatea ei publicului amagit.
Nimeni dar din not n'a putut avea, sunt incredintat, aceastA
ridicula ideie.
Ceeace am cerut, o mai repet, e contributia fixd de atata
pe venit, §i nimic alt. lar venit se intelege §i acela ce un om
iii face prin munca sau industria sa de toatA ziva, ca i acela
ce izvoraste dintr'o avere agonisita Si. pastratd de el sau de
parintii sal, de mai multa sau mai putind avere:
Viu acum la cele zise de d-1 loan BrAtianu in sedinta de
ieri asupra disproportiei taxarii patentelor.
D-1 Bratianu a zis cd dacA aceasta taxare s'ar face ince-
pand de sus in jos, in loc de a se face de jos in sus, precum
s'a urmat, s'ar dovedi lesne cA, pe catA vreme un banchier
sau alt capitalist mare nu plAteste decat 1.000 sau 1.200 lei

www.dacoromanica.ro
204 BARB17 KATARGIU

pe an, bAcAna§ul din coltul unei ulicioare a unui orA§el sau


bietul meseria§ al unei modeste industrii ar urmi sA plAteasca
abia 60 de parale pe an, dupA o socoteala exacta fAcuta de
d-sa, iar nu enorma sums de 60 de lei. SA ne ierte d-1 BrA-
tianu a-i spune ca socoteala d-sale poate fi dreapta, ideia
insA ii este gre§ita, deli motivul ce I-a insufletit e foarte res-
pectabil. D-1 BrAtianu nu a fost preocupat in aceastA chestiune
deck de compasiunea sa pentru cei putin avuti. Acesta e un
sentiment foarte nobil, o trlarturisesc, nu insA un rationament.
Fiecare din noi, d-lor, sunt bine incredintat, simtim aceea§
bunavointa pentru clasele de jos. Dar cand e vorba de tifre
sau de orice alte lucrAri serioase §i pozitive, atunci nu ne este
iertat a tea asemenea chestiuni din singurul punct de ve-
dere sentimental, ci trebuie sa ne intemeiem pe argumente
solide, pe principii dovedite de economia politicA sau mai
bine zicand de economia naturals, caci, precum yeti vedea,
d-lor, economia politica nu e alt cleat o inregistrare a impre-
jurArilor ce s'au ivit §i se ivesc pe toatA ziva in cursul natural
al transactiilordintre oameni in vieata socials.
DacA dar legiuitorii mai multor state luminate, cand au le-
giuit despre contributiile de natura celei ce ne preocupa, au
plecat de jos in sus, iar nu de sus in jos, ca sA ajunga la
cele 60 de parale, de can vorbe§te d-1 BrAtianu, pricipa e ca
ei nu s'au preocupat de suma cea mai mare ce ar putea sA
plateascA bogatul, ci de ceeace ar putea plAtI sAracul, fare
sA fie impovarat ; §i daca cu acest mod de procedurA a nA-
pastuit pe cineva, acela e, negre§it, fiscul, mai mult deck ori-
cine altul. Cu toate acestea, dacA tifra insemnatA in proiectul
de fafa se va dovedi de exagerata, reduce -se. Eu nu me im-
potrivesc, o mai repet.
Acum ne rAmane sa aflAm §i dace bogatul capitalist e In
adevAr mult protejat prin clasificarea de care ne e vorba, §i
dacA nu cumva el mai plAte§te pe id pe colea ni§te alte con-
tributii indirecte, cari vin de cumpAnesc modicitatea tifrei directei
sale contributii. Ei bine, d-lor, aceste plati, aceste contributii
indirecte ce plAte§te bogatul sunt multe §i felurite ; vi le voiu

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 205

dovedl, nAdajduesc, in putine cuvinte, §i atunci yeti vedea la


ce sluje§te bogatul §i multi din d-voastrd se vor.miri poate.
Intrebati, vd rog, pe zidar, pe pietrar, dulgher, tamplar,
zugrav, pe cofetar Si chiar pe panglicar ; intrebati, cu un cu-
vant, pe toti meseria0i, pe toti arti§tii Si pe negutatorii de
tot felul de mArfuri ; ei vor spune cine le plate§te dobanda
capitalurilor, cheltuiala intreprinderii, intrefinerea casei lor,
osteneala, dibAcia §i iscusinta lor, contributia aceea, in sfar0t,
de care s'a fAcut atata vorbd aici. Da, domnilor; cine pia"-
te§te contribufia negufAtorului 0 a meseria§ului ? Si cine oare
o poate plati decat consumatorul 0 mai cu seams consuma-
torul cel mare?
Vedeti dar, domnilor, ca bogatul serve0e la ceva §i ca el
nu e un trantor ce consumd fArd a produce. Stiu bine ca
mai multi chiar din economi0ii eminenti an tratat aceastd
chestiune din puncte de vedere contradictorii; dar eu zic:
aci sa intrebdm pe producAtor, sa intrebAm pe meseria0i
de tot felul de industrie §i pe comercianfi in genere, sa-i in-
trebdm, unde §i cand stau mai bine in trebile lor ? and
trdesc Intr'un Stat unde se afltt averi acumulate §i in ni§te
vremi de lini0e, de incredere §i de mulfumire, incat acele
averi sa ceard a se schimba cat mai mult §i mai des in
lucru, marfa, lux, baluri, mese §i desfdtdri, sau cand vie-
fuiesc intr'o societate sAracd, in nige vremi de temere §i de
neincredere, cand cei cu avere nici cumpard, nici clAdesc,
nici se desfAteazd, ci din contra fiecare iii Incuie averea cu
mai multe lacdte, cand bogatul, cu alte cuvinte, isi pAstreazA
marfa sa, aurul sau argintul, §i cand meseria§ul §i negutd-
torul e silit §i el a-0 'Astra pe seamdli lucrul sau marfa
lui, cand, in sfar0t, acel schimb de trebuinfe §i de servicii
reciproce, aces circulafie de averi sub felurite forme, ce ali-
menteazd vieata societAtilor, inceteazd sau se mArgine§te ? SA -i
intrebAm pe ace0i industria0 §i comercianfi. Ei ne vor spune
acest secret in doud cuvinte mai bine decat volume intregi
de disertatii. Si de ce ne ducem mai departe ? Vieata Bucu-
re0ilor e ad ; sa o intrebdm pe ea : cand se simtia mai

www.dacoromanica.ro
206 BARBII ICATARGIII

bine ? Anii trecuti, cand averile cre§teau §i circulau cu inles-


nire sau de vreo trei ani incoace, de cand imprejurarile vremii
au mic§orat averile, au insuflat neodihna, prin urmare au
inputinat cheltuielile, au stavilit circulatia, au nAbu§it creditul ?
RAspunsul for ne va face sA pricepem, d-lor, la ce serve§te
bogatul, la ce servesc averile pastrate §i grAmadite. Raspunsul
for ne va arata ca marile capitaluri sunt in societate ceeace
raurile, garlele, lacurile, mArile sunt in natura. Ele se im-
prAVie ca aburii apelor in roua §i ploaie, §.i merg de fruc-
tificA 'Dana la cele mai depe urma pArticele ale societAtii, a§A
precum roua §i ploaia fructified toata fata pamantului ce ele
vin de adapa §i racoresc.
Cei ce cred dinpotrivA, cei ce tAgAduesc aceste adevAruri
netagaduite, neschimbate, ve§nice, comit o eroare nAscuta
dintr'o alts eroare.

In adevAr, toti aceia ce nu s'au gandit mai adanc la mis-


terioasa misie la care e chematA omenirea, se preocupa mai
mutt de individ decal de totul Ace§tia iau pe individ
ei.
drept o fiintA completA, cand el, in adevar, nu e decal un
madular, o mica particicA a acestui corp colectiv. Dumnezeu,
lehova, Buda, Natura numifi -1 cum it yeti numi Creia-
torul omului in sfar§it sau, mai bine zicand, al Totului vazut
§i nevAzut, creand pe om, nu pentru el insu§i, ci pentru so-
cietatea in care el it -destinA sA trAeascA, a aflat de trebuinta,
in a sa misterioasa §i nemArginitA infelepciune, de a creia
oameni-capete cari sa gandeasca, oameni-brate cari sa lu-
creze, oameni-picioare cari sA alerge etc.... §i cu acestea
sA compuie acea piramidd umana, a carei baza. Incepe dela
cel depe urma muncitor §i al carei varf e format din acele
geniuri ce lumineaza ca ni§te fare §i cari par ca se inalta
pana la Dumnezeire, ca sA se sfatueascA cu &Ansa. De n'ar
fi a§A, va intreb de ce acea osebire intre capacitatile indivi-
duale, de ce acea varietate de aptitudini ce nu vedem intre
nici unele din celelalte vietuitoare ?
Ei bine, domnilor, adevarul e ca a§A. este; §i iatA unde ni

www.dacoromanica.ro
DISC UftS (JR I 207

se arata §i acela al acelei economii naturale, de care va vor-


biam in minutele de mai inainte. El este in aces fesaturil
de trebuinfe §i de capacitafi felurite §i cari se leaga a§a de
strans Intre ele.
Puterea, dibacia, agerimea trupeasca, agerimea intelectuala,
geniul invenfiei, geniul perfectiei, toate se leaga impreuna, §i
fiecare din ele se sprijina §i sprijina pe cealalta, §i din aces-
tea toate se na§te progresul, averea, bogalia, cauza §i efectul,
alfa i omega al tuturor stradaniilor omului. Rolul averii, ve-
deli, domnilor nu e mai mic deck al celorlalte capacitafi.
Nu ; cad, fail ea, cine ar rasplati pe cel ce-§i daraptina pu-
terile trupului printr'o munca ostenitoare, pe cel ce-§i con-
sume vie* in chibzuiri adanci, in descoperiri §i invenfii in-
nalte §i atat de folositoare omenirii ? Cine ar rasplati, zic,
pe cel depe urma muncitor §i pe cel mai mare inventator ?
Sa incetam dar de a hull pe bogafi, §i mai cu seams de
a tangui, cu un cuvant §i fara cuvant, clasele de jos ale so-
cietafii. Cu aceasta nu facem deck a le descuraja §i a le in-
rautafi. Insufland lenea, nerabdarea, invidia, nu dam oame-
nilor, fifi incredinfafi, mijloace not §i bune de bogafie §i de
fericire ; din contra, le pregatim mizeria §i ticalo§ia.
Familia omeneasa e, putem zice, in veci in lupta cu natura.
Dificultafile viefii sale, marite din ce in ce mai rimlt de tre-
buinfele not ale civilizafiei, o silesc a cauta sa smulga din
zi in zi mat multe not mijloace de existenfa din adancurile miste-
rioase, in cari stau ascunse Dar in aceasta campanie, ca §i
in aceea a unei adevarate o§tiri, nu putem cere ca tofi sa
fie biruitori, toll norocifi, tofi mari, §i ca nimeni sa nu caza
pe campul rasboiului sau sa nu ratlike in urma? *i oare, cand
intro adevarata o§tire am vedea pe un soldat obosit legA-
nandu-se §i ciizand pe marginea drumului, indrazni-vom a-i
zice: «bine faci, nenorocite frate; ramai, culca-te, odihne§te-te,
nu merge mai inainte, nu te mai supune datoriei ce fi-a impus
o soarta aspra §i nedreapta, nu mai asculta glasul coman-
dirului tau ; el te in§ala, el te napastue§te ; vezi-I, el e calare
§i to pe jos ?* Intreb pe un om ce se respects, indrazni-va

www.dacoromanica.ro
208 BARBII KATARGIII

a fins un asemenea limbaj la o asemenea imprejurare ?


Nu, negre§it. Eu .gandesc ca, din contra, el ar mangaia, ar
incuraja pe acel soldat descurajat, zicandu-i : «Curaj, voinice,
destinul fi-a impus o soartA grea ; dar poate a cold, cu
cafiva pa§i mai inainte, el ti -a insemnat un loc de rAsplatd;
rAbdare, curaj, n'asculta povetele viclene ale invidiei §i man-
driei ; cariera e deschisA pentru tofi : cel ce vine mai de de-
parte va avea merit mai mull, de va §ti sa ajunga*.
Acesta e limbajul ce toli trebuie sa finem catre fiecare
din fr.* no§tri de mai jos.
Intr'un Stat, unde libertatea cuvenitA, dreptatea §i securi-
tatea sunt garantate fiecAruia, fiecare poate fi fncredinfat cA
.va ajunge acolo unde el merits ; §i cA, daca persecutat de
soartA, va ramanea vreunul inapoi, el ar fi o exceptie, §i ex-
cepfiile nu ne dau drept sA schimbam cursul natural al lu-
crurilor.
DacA, din contra, am cere ca toil sA fie capi, toll sA po-
runceascA §i nimeni sA nu se supuie, ce ar fi societatea, ce
ar deveni aces omenire compusa din mii de capete, toate
nascocind, toate poruncind, fad a se afla un madular care
sA asculte §i sA execute ? Sau, daca am vol sA sdrobim orice
cap, O. coborim once societate, ce s'ar alege de aced adu-
natura de mAdulare fall gandire, fara cirmA, fArA direcfie,
fArA rasplAtire? Atunci, d-lor, aced piramida umanA, de care
am vorbit, ar fi pe loc rasturnata, s'ar afla cu baza in sus
§1 cu varful in jos §i un minut n'ar mai putea sta in echi-
librul sAu.

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI (209

XXXI.
INFIINTAREA UNUI MINISTER DE LUCRARI PUBLICE.
&dlnia dela 22 Decemvrle 1860. (Monitorul oficial, 1861,
lanuarie In 13, p. 6).
La ordinea zilei este discutiunea asupra proiectului de lege pentru in-
fiintarea unui Minister al Lucrarilor Pub lice §i pentru desfiintarea Minis-
terul tit Co ntrolului.
B. KATARGILL De Vreme ce luAm vacanta, socotesc ca cel
putin chestiunea de azi s'o sfar§im.
Sunt silit sA recapitulez tot ce s'a zis panA acum, ca sA
rezurnam punctele principale.
Punctele principale sunt doua : 1) organizarea unui minister
pentru lucrari publice ; 2) desfiintarea imediatA a actualului mi-
nister de control Si inf intarea unui fel de director-it de con-
trol in ministerul de finante. Cat pr ve§ o e tru ce ace pri-
ve§te organizarea unui minister de lucrari publice, fora multe
cuvinte, aceasta trebuinIa e simtitA de toti, mai ales cand ni
se face bagare de seams ca infiintarea unui asemenea mi-
nister nu trage cu sine cheltuieli mai multe ; din contra, aduce
mare folos. Insa un singur lucru ma pune la indoialA. Stim
tofi ca Comisiunea Centrals se indeletnice§te cu fOrmarea
unui proiect de lege, care are de obiect reorganizarea tuturor
ministerelor.
Prin urmare mie mi-e teams ca nu cumva, indeletnicin-
du-ne not acum cu acest proiect, sA nu facem o lucrare za-
darnicA §i astfel sA pierdem un timp pretios, pe care 1-am
putea intrebuinta in alte lucrari. A§a dar eu socotesc ca ar
fi bine sA invitam Comisiunea Centrals sA ne trimeata cat
mai curand acel proiect, ca, dupA vacanta, sa facem o lu-
crare definitive.
Cat pentru ceeace prive§te Controlul, dafi -mi voie, d-lor,
sA va fac istoria acestui Control, §i yeti vedea cum a scazut
din ce in ce din independenta sa. Controlul, dupA Regula-
ment, s'a a§ezat ca un fel de scrutator. Precum vedeti, nu-
mele lui va arAta atributia sa ; dar, ca i procurorul in fata
Barbu Catargiu. Disettreuri. 14

www.dacoromanica.ro
210 BARBII ICATARGIII

tribunalelor, scrutator Si rAspunzAtor cAtre Capul Statului. Pe


urma, cum §i pentruce s'a incorporat cu ministerul de fi-
nante Si pe urmA transformat in minister de control, nu §tiu,
§i nici nu e locul aicea de a face asemenea cercetari. Tot
ce §tiu insa e cA, indata ce s'a incorporat cu ministerul de
finante, §i-a pierdut forta §i independenfa sa, n'a mai putut
fi scrutator al ministerului de finanfe, pentruca oarecare sen-
timent de delicatefe cel pufin it obligA sA tie oarecare mena-
jament. Cu acest minister de control am ajuns in fine IAA
ad., Acum s'a ivit Inca o imprejurare care a mi§cat suscep-
tibilitAtile oamenilor : aceastA imprejurare este ocuparea func-
tiunii de ministru de control de cAtre ministrul de finanfe.
Stiu ca aceasta e provizoriu, §tiu cA d-I ministru finanfe nu
poate influenta nicidecum asupra controlului, pentrucA lu-
crArile sale nu se vor controls deck peste 2 ani §i cA panA
atunci se va face oricum altceva ; dar socotesc cA, cu toate
acestea, nu s'a impiedicat de a produce o disonantA, un sunet
urit urechilor susceptibile, ca adicA ministrul de finanfe sa
fie insu§i controlorul ministerului sau.
Cat pentru infiinfarea Direcfiunii de Control, de care e vorba,
eu intreb : nu e sa se infiinteze in curand Curtea de Comp-
turi ? CAci a§a ni s'a zis cA n'o s'avem a mai a§tepta mutt.
A§A dar, ca sa ie§im din acest inpas, sunt douA mijloace.
DacA Curtea de Compturi este a se in fiinta IndatA, atunci
sa rAmanem tot cum suntem cu acest minister ; dar, pentru
ca bunacuviinta sA fie pastrata, sA se dea altcuiva deck mi-
nisterului de finanfe sau sA se numeasci altul. DacA insa mi-
nisterul ne va spune ca aceasta Curte de Compturi nu e
sperantA sA se infiinteze curand, apoi atunci staruesc ca ar
fi mai bine sA ne intoarcem la starea primitive a acestui
minister, cum a fost intocmit la inceput, pentrucA aceastA
pozifiune ne dA mai multa garanfie de responsabilitate, fiindcA
Controlul, ne mai fiind coleg cu ceilalfi mini§tri, va fi mai
independent in raspunderea sa catre Camera. Aceasta o zic
numai cand mi s'ar dovedi ca trebuie alungata organizarea
Curtii de Compturi, sau dace nu, o mai repet, de a se da

www.dacoromanica.ro
DISOURSURT 211

interimul la alt ministm. Aceasta ar impaca foate parerile, §i


astfel am putea ie§1 din acest irnpas §i a inchide aceasta
chestiune.
DupA oarecarl explicarl date de Pre.5edintele Cabinetului §i dupa un
discurs al d-lui G. Vernescu, care combate desfiintarea ministerului de
Control §l crelarea celui de LucrArl Pub lice, B. Katargiu cere cuvantul,
care I se acordA.
B. KATARGIU. - Eu ma ocup de ceeace m'am ocupat §i
pans acum. Chestiunea trebuie sa se rezolve cat mai curand.
VA aducefi aminte, Domnilor, ca acum 2 ani ne aflam intr'un
punct de lucrare, in care mai multe fire se aflau intrerupte.
Neavand timp sa facem legi perfecte, ne-am hotarit sa li-
beram din sanul Camerei proiecte explicative ale celor vechi
legiuiri, ca sa poata ma§ina O. mearga inainte. i cu toge
acestea, chiar atunci, mai multi deputafi, infocati de ravna de
a avea lucrari desavar§ite, ne acuzau de amanari.
Dad atunci n'aveau dreptate, acum au. Peste 2 ani mi se
pare ca este vremea sa inceteze lucrarile provizorii §i sa in-
cepem a lucre intr'un mod definitiv.
Lucrarile provizorii de atunci aveau de scop sa inlesneasca
mergerea trebilor ; provizoriul fie acum nu mai poste avea
acest caracter. Comisia Centrals exists. Ce s'ar face daca,
pana sa se infiinteze provizoriul, proiectul definitiv ar veni
sa ne bats la u§a ? Provizoriul ar inainta oare lucrarea ? Nu,
cad acest provizoriu va trebui sa mearga la Comisia Centrals
Si ea o sa zica : «de ce sa le trimit o lucrare provizorie, cand
legea definitive este ad ?» Las la o parte chestiunea de amor
propriu ; nu zic ce ea o sa prefere legiuirea definitive, pentru-
ca este lucrate de dansa ; le presupuiu acestor domni vederi
mai largi ; dar crez ca ei vor da totdeauna preferinfa unei
legiuiri definitive asupra uneia provizorii. Mi se pare dar ca
am termini mai curand cu modul definitiv.
Viu acum la Control. Am zis, d-lor, ca, daca este a se
intarzia infiintarea Curfii de Compturi, n'a§ mai voi ca Con-
trolul sa face parte din minister. Pentruce ? Pentruca v'am
aritat ca cu cat Controlul s'a apropiat de minister, cu atat

www.dacoromanica.ro
212 BARBII KATARGIU

a avut mai putina independents. Se zice de Conventie ca


sunt numai 3 puteri in Stat §i daca Controlul n'ar intra in
minister, ar forma o a patra putere. S'a zis de d-1 Prepdinte
al Consiliului ca. Controlul sa formeze o Sectie a Adunarii.
Nici una, nici alta, d-lor. Ideia mea este ca Controlul sa fie,
ca dupa Regulament, o parte active din puterea executive, res.-
ponsabila catre Capul Statului. Acum ni se zice ca, dupe
Conventie, Capul Statului nu e responsabil. Si cine va ras-
punde pentru aceasta putere ? Dar va Intreb, Domnilor : in
ce s'ar calca Conventia, daca Controlul s'ar pune sub res-
ponsabilitatea ministerului din launtru ? 0 zic aceasta, ca sa
NI arat ca aceasta ideie n'ar fi atat de absurcla, §i eu am ex-
primat-o numai ca o dorinta.
Nu voiti aceasta ? Ramaie ministerul de Control ca provi-
zoriu, §i sa rugam Comisia Centrals sa ne trimita mai cu-
rand legiuirea pentru Curtea de Compturi.

XXXII.
RASCOALA DELA CRAIOVA DIN 1860.
§'edinta dela 3 lanttarie 1861. (Supliment la Monitorul
official, No. 32).

In zilele de 7 §i 8 Noemvrie 1860, s'a petrecut o rAscoala In Cralova,


provocata de nova lege votata In vara aceluia§ an asupra patentelor. Mai
multi negustori au cerut dela primul for staroste sa§I dea demisiunea g
sa protesteze contra punerii in lucrare a legit asupra patentelor ; dar sta-
rostea a refuzat. In urma acestora, vreo sutA de comercianti s'au dus la
administrator (prefect) §i au protestat contra legit. Secretarul Administra-
lie!, in lipsa prefectului, a dat ordin sa se aresteze cAtiva dintre cei ce
protestau. AceastA masura, in loc de a potoll spiritele, le Intaratii §i mat
tare. Un numAr §i mai mare de negustori asociandu-se cu cei dintaf,
mersera ca sa libereze cu sila din inchisoare pe arestati. Atunci Admi-
nistratia Wit apel la forta publicil §1 dorobantii traserA cu armele asupra
cetatenilor. NumArul celor uci§i a fost 8, lar at celor 'Anil' mai greu §i
du§i la spital a fost de 14. Aproape 100 de persoane au fost arestate
dupa aceea §i date in judecatA.
Rascoale analoage, deli mai putin sangeroase, s'au Intamplat In Ploe§ti,
Jsmail §i Bolgrad.

www.dacoromanica.ro
insatritsuitt 21a

Romeinul dela 18 si 19 Noemvrie 1860 cuprinde o dare de seami foarte


circumstantioasi asupra conflictului din Craiova.
In sedinta dela 3 lanuarie 1861, PRINCIPELE TIRBEI aminteste a pe
la finele lunii trecute, Adunarea rugase pe Presedintele Consiliului a de-
pune pe biurou dosarele relative k evenimentele din Craiova si acesta
respinsese atunci cererea, sub cuvAnt at chestiunea este Inca pendentA
inaintea Tribunalului si deaceea rugh Adunarea sit astepte pia ce
acesta IV va termini lucrarea. Aceasta cerere Irma se Meuse cu douA
luni dupA trecerea evenimentului si astfel Camera lAsase destul timp Gu-
vernului de a lua Innis' initiativa. Oratorul spelt a ministerul se va
tines de cuvant si va depune actele cerute.
Dupa o discutiune destul de animatA, B. Katargiu cere cuvintul.
B. KATARGIU. In urma tuturor citor s'au zis aid si aiu-
rea asupra acestei fapte, si mai mult dintr'un punct de ve-
dere de asigurare si de domolire a spiritelor, dupd evenimen-
tele dela Craiova, am si eu putine cuvinte sä adaug.
Domnilor, N'am nevoie sd-mi fac din nou profesia de cre-
dintd. titi cd sunt cel mai mare inimic al abuzurilor de pu-
tere si mai cu seama al rdsvrAtirilor, al turburarilor depe
utile ; si deaceea zic cd Guvernul bine a fAcut de a potolit
aceste miscAri. Dar tot asemenea voiu zice ministerului : 4 cu
aceeas datorie cata sA ardti, in numele patriei si al demni-
tatii tale, cd ceeace ai fAcut este bine facut ; cAci in toate in-
tamplArile de felul acesta, se gAsesc oameni can calomniazA,
can bdrfesc si aruncA asupra Guvernului vina faptelor lor,
vrand sA -1 innegreasca, sA -1 sape cu once pref. InsA tu, Gu-
vernule, dad. n'ai abuzat de drepturile tale, dupA ce cu o
mand puternicA ai sdrobit reVolta, pentru care to felicitAm,
vino acum cu o frunte senind si aratA cA bine ai fAcut, cd.
nu e nici vina ta, nici a subalternilor tai, si atunci rail tai
voitori se vor pleca si amicii iti vor intinde mana*.
Acesta a fost cugetul AdunArii, dupA mine, and a venit
de a cerut deslusiri asupra evenimentelor dela Craiova. Dar
am vAzut cu., intristare cA Guvernul s'a tras inapoi cu in do-
laid si n'a venit cu franchefA, cum asteptam, sA ne lumineze
asupra chestiei ; si, cu tot respectul ce am pentru puterea
executive, respect care singur m'a fAcut a tined pAnA acum
tAcerea plin de mahnire, and am auzit pe Guvern cA se

www.dacoromanica.ro
214 13ARBII ICATARGIU

trage cu indoiala in fafa propunerii Adunarii mi se pare


ca Guvernul, avand misia de-a tinea ordinea, are nevoie pentra
aceasta de stima §i respectul comun, can fac forfa sa §i care
nu-i lipsesc decat in societatile barbare mi se pare, zic, ca
ar trebui sa se ridice cu francheta in fafa nafiei §i sä sfarame
gura barfitorilor, cad, o mai repet, societatile nu sunt bine
intemeiate decat cand puterea executive este bazata pe justifie
§i pe francheta.
Dupi aceasta vorbesc ministrul justitiel, Principele George Stirbel, Pre-
sedintele Cabinetului, Ion Ghica, Ghr. Tell si altli, in urma cArora B.
Katargiu se ridica din nou.
B. KATARGIU. Mi se pare ca sunt doua idei neintelese,
Si din cauza aceasta s'a adus confuziune in desbatere. Intai
despre cererea de deslu§iri asupra evenimentelor dela Craiova
s'a zis ca nu se pot aduce actele inaintea Camerei, fall a se
influenfa lucrarea judecatorilor. Asupra acestui punct, dacd
ar voi cineva sa descopere care a fost cugetul Adunarii, s'ar
fi vazut destul de invederat ca nu se calca dreptul judecd-
torilor. Eu socotesc ca fiecare din noi, care a cerut dosarele,
n'a facut-o cu scop sa cunoasca care e masura culpabilitatii
acuzafilor, ci ceeace a preocupat pe Camera a fost de a putea
sa zica Guvernului ca este o hula nedreapta asupra lui Si ca
trebuie sa respinga aceasta hula in numele ordinii §i al in-
crederii ce trebuie sa insufle Guvernul. Noi nu voim sa §tim
daca aceia cari au facut turburarile din Craiova sunt mai malt
sau mai putin criminali, ci dace masurile luate de Guvern au
fost legate, dace impiegafii §i-au facut datoria, daca n'au abuzat
de puterea lor. Vedefi dar ca cererea noastra nu are a face Cu
puterea judecatoreasca. Exists o hula asupra Guvernului Si
Camera vrea sa face sa dispara aceasta hula, sa zica acelor
barfitori : emintiti 12, iar Guvernului : eti-ai facut datoria 1*
Rog dar sa nu se considere aceasta cerere ca o reavointa
din partea Camerei, ci din contra ca o dorinta de a departs
barfirile §i calomniile de asupra Guvernului.
Viu la chestiunea a doua, la ancheta parlamentara,

www.dacoromanica.ro
tstscuRkuat kt
Deputatii ce au facut aceasta propunere, au facut-o cu scop
de a veni in ajutorul Guvernului, crezand a el le va intinde
mana bucuros §i le va zice : t(vedefi cat e de dreaptA fapta
noastrA I)) Cu acest sens s'a zis sA se facA anchetA, iar nu
ca sA i se rAspunza ca Adunarea n'are dreptul, cAci ea it are.
Ea are un drept §i mai mare, acela de a da pe ministru In
judecatA. Vedeli dar ca Adunarea nu cere anchetA contra drep-
tului ei, cAci atunci ar fi un act revolufionar, §i eu sunt inimic
neimpAcat al unor asemenea acte. Resping dar ideia ca Adu-
narea n'are dreptul de a face anchete parlamentare asupra
actelor Guvernului. Din contra, ea are un drept de supra-
veghiere asupra intereselor fArii, este sentinela neadormitA a
actelor Guvernului, un amic sincer, cand el e pe calea dreaptA.
Conjur dar ministerul sa vie sA ne dea mijloace, sA ne dea
armele sale, ca sA-1 spAlAm de acele pete murdare, de cari
este hulit.

XXXIII.
INTERPRETAREA ART. 379 DIN REGULAMENTUL ORGANIC SI
CHESTIUNEA COLONILOR GERMAN!.
$edinta dela 10 lanuarie 1861. (Supliment la Monitorul oficial
No. 40 dela 21 Fevruarie 1861).
La ordinea zilei este propunerea sustinuta de 28 membri, cari cer a se
invita ministerul justitiel sA desluseasca mai bine lucrAriIe legiuitoare re-
lative la art. 379 din Regulamentul organic si votul AdunAril din sesiunea
anulul trecut in privinta streinilor ce vor vol a face cumpArAtori In Ora 1).
B. KATARGIU. Domnilor, sunt trei zile de cand a§tept
cu nerAbdare sA rAspunz la cele ce s'au zis in §edinfa trecuta
asupra propunerii foarte simple, a cArei urge* s'a votat la
finele acelei sedinfe. Ocupand atunci scaunul Pre§idenfiei, am
vazut izbucnind din aceastA chestiune o mulfime de scantei
inflacaratoare, un sgomot i un fum, la cari nu ma a§teptam
de loc. Iau cuvantul astazi cu sperang de a potoli ace! sgomot
1) Vezi sedinta dela 14 Write 1860.

www.dacoromanica.ro
216 $ Att1317 kATAlitatt

§i acea spaima, ce s'au facut cu ace& propunere foarte simplA.


Intr'adevar, ce cuprindea acea propunere ? Propunerea era de
a trage luarea aminte a ministerului asupra punerii in lucrare
a tuturor legilor, fArA pretalmaciri dela dansul, §i mai ales a
uneia, asupra cAreia a cerut deslu§iri, de§i fondul era destul
de deslu§it, §i n'avea decat sA urmeze, nu dupA sens, ci curat
§i simplu dupa litera ei. Nu poate nimeni tagAdul cA pro-
punerea este urgenta, caci este vorba de un interes general.
Ea zice Guvernului ; grespect legilor la aplicarea lor, dom-
nilor mini§tri».
S'a zis de cAtre un onor. deputat cA de ce importantA este
aceastA propunere, cand avem la ordinea zilei atatea proiecte
de legi mai serioase, precum proiectul de administratia sil-
vicA etc. ? S'a zis de d -1 ministru ca legea, de§1 s'a explicat
au, totu§i d-sa nu o intelege nici estimp, §i ca, afarA de
aceasta, votul ce s'a dat atunci nu este obligatoriu. S'a mai
zis Inca cA grabirea nu e bunA, cA nu trebuie sa votAm re-
pede, caci, votand astfel aceastA propunere, Camera ar face
o u§urinta. De ad, dela aceste chestiuni, la cari voiu raspunde
regulat una dupA alta, s'au InvAlvAtat in afarA toate spiritele,
s'a dat materie ca aceia, cari an obiceiu de se urcA §i strigA
depe stre§inele caselor, sA zica cA sunt uria§i, pe cand nu sunt
decat ni§te pigmei ; le-a dat iar materie de a zice a partea
dreaptA cere sa trAdeze patria, sa o vanzA la streini, etc., etc.
Acestea, zic, se fac dark nu aici, caci socotesc pe d-nii de-
putafi destul de inteligenti, destul de patrioti, spre a nu cu-
get& §i zice asemenea lucruri, caci este timpul, socotesc, de a
nu mai lAsa sA ne asurzeascA acea tot:a spartA de tradare §i
patriotism, ci trebuie sa incercam prin actiunile noastre sA
dam o directiune mai dreaptA poporului, care nu §tie sail
faca totdeauna o opiniune justa. Altfel, rasturnam ordinea fi-
reascA, gAsim pe cei ce trebue sA-i luminam not ca ne lumi-
neaza ei, §i intunericul se face mai mare.
Viu, domnilor, la cei ce au zis cA propunerea nu 'este ur-
gentA. Infeleg aceasta, fiindcA au restrans-o in cercul cel mai
stramt, cel mai meschin, §i Prinful Dimitrie Ghica, deli a atins

www.dacoromanica.ro
Disotrasuat 217

importanfa ei, dar n'a aratat-o indestul. Sunt de opinia acelora,


pentru cari, cand e vorba de drepturi nafionale, interesele per-
sonale nu sunt nimic. Mai intai insa da'i -mi voie ss Ira zic
dous vorbe despre mine. Nu sunt din acele persoane pe cari
le-ar putea privi aceasth propunere ; starea mea nu este in
a§a mare pericol poate nicidecum ca sa mi-o vanz. Am
dat probe ca parfile cele mai putin susceptibile ale con§tiinfei
mele nu le-am vandut niciodata, §i cand viu aci, nu viu sa
vorbesc de mine sau de amicii mei, ci de interesele farii, cari,
a§a cum le trateaza unii, sunt pe drumul pieirii.
Chestiunea ce discutam, domnilor, nu este despre art. 379.
Chestiunea este despre credit in genere, despre formarea unor
capitaluri ce ne lipsesc, despre venirea for cu incredere ad.
Fara a intra in chestiunile filozofice ale secolului al xtx-lea
de infrafire universals a lumii intregi, va intreb numai dad.
trebuie §i putem sa zicem streinilor, cand avem trebuinfa de
luminile §i capitalurile for ; tvenifi de ne ajutafi cu mijloacele
voastre*, iar pe de alts parte sa le repefim la tot momentul
«tot ce nu est Roman, e barbar* ; §i astfel sa ne Inconjuram
cu zidurile Chinei §i sa ne inchidem in ele. Dar China chiar,
acolo la marginile lumii, ui -a vazut porfile seculare sfaramate
de civilizafia occidentului.
Au fost aci in Fars holera, ciuma, rasboaie felurite, in va-
ziuni. Oare vazut-afi vreodata piafa in starea de astazi? Las
ss judece fiecare. Ali votat un imprumut. Datu-v'a cineva
bani ? Nu si nici nu va va da, voila care nu §tifi nici abe-
cedarul economiei politice, you& cari va pretindefi civilizafi §i
sun tefi mai barbari decat Chinezii.
Facefi dar o lege pentru streini, facefi -o cat de restransa,
§i atunci vom lua toate masurile §i vs fagaduesc ca ma veil
gasi foarte aspru, mai ales and va fi vorba de drepturile
politice. Dar cand e vorba numai de capitaluri, trebuie sa
o tratam negufatore§te, economice§te.
Vedefi dar, domnilor, ca aceasta nu este o chestiune secun-
dark cad ea se leagk de toate interesele vitale ale farii.
Tree acum la cele ce a zis d-1 ministru ca nu infelege legea,

www.dacoromanica.ro
218 13A121311 liATAliditt

del a explicat-o Camera an §i de§1 aceasta explicare a ce-


rut-o d-lui, totu§i ea nu este obligatorie. D-1 ministru zice
ca n'a infeles legea ; §i eu ii rAspunz ca dau toatA stdrea mea
saracilor, dacA profesori'i cari 1-au invAfat pe d-lui legile nu
vor zice ca e destul de deslu§itA. De ce a cerut d-I ministru
aces explicare, daca ea nu era obligatorie ?
DacA a socotit ca Adunarea e competentA a o da de-
vremece a cerut-o §i e obligatorie, de ce a schimbat din
textul publicatiei o vorba, caci o vorbA e destul a schimba tot
infelesul ? BunA sau rea, aces explicafie era obligatorie. DacA
era, de ce n'a urmat-o ? DacA nu era, de ce ne-a cerut-o ?
De ce a publicat-o ? Vedefi dar ca §i aceasta argumentare
se pierde in vant ; vedefi ca, daca se gandia mai bine d-I mi-
nistru, nu trebuia sit o zica.
Unde vom merge, daeA in toll anii vom face cate o lege,
daca in al doilea an ni se va cere explicarea ei, §i apoi va
trece al treilea an, panA sit se dea explicafii, §i tocmai in al
patrulea an ni se va zice ca nu este obligatorie ? A§a vom
superpune legi peste legi. vom face turnul dela Babel de legi, §i
nu vom ajunge la nimic. Ma intorc, d-lor, §i zic cii importanfa
propunerli nu era secundarA. Este o propunere simpla, dar
generalA, in care zicem : «sau explicafi legile pe rAspunderea
d-voastra cum voifi, sau dacA cerefi deslu§iri dela CamerA,
facefi bine, d-lor mini§tri, de nu schimbafi nimic din deslu-
§irile ei*. Cat pentru ceeace a zis d-1 Bratianu, avea cuvant,
dar d-sa §tie prea bine ca eu nu voiu surprindere, ci, pentru
respectul ce trebuie sit inspire fArii legile noastre, voiu sit se
desbata §i sit se lamureasca orice chestiune, caci, dupA o vorba
veche, din lovirea ideilor, dintr'o discufiune rece §i bunA in-
felegere, cum trebuie sit fie aceea a unor oameni cAror alfi 2
milioane le-a incredinfat stArile §i fericirea lor, vom ajunge,
dacA nu la acel adevAr absolut, cel pufin la acel adevAr relativ,
care singur este dat oamenilor. InsA di BrAtianu a zis un ce,
ce nu trebuia sA zica ; d-sa a volt sit ne arunce un fel de blam.
Imi pare rAu de d-I Bratianu, cAci d-lui §tie prea bine cA nu i-am
contestat niciodatA lealitatea d-lui. Am citit impreunA aced con-

www.dacoromanica.ro
tistmizsutu 219

dica, §i, clacA d-lui nu s'a putut deslu§i, nu e vina d-lui, nu


e vina mea ; dar e tocmai ceeace a pi ovocat aceasta cerere,
cad sunt legi ale Camerelor trecute, pe cari nu le §tim nici
noi, nici publicul, pe can ne-a fagAduit d-1 ministru sA le ti-
pAreasca, ca sh nu se intample pe urma sA facem legi contra-
zicAtoare. Daca d-1 Bratianu §tia aceasta §i a tacut ca sA-§i
facA o arms, a fost o arms inutilA, fiindca, dupA cum zic,
sunt o multime de legi aruncate ca in claia cu fan, §i o repet
aceasta ca sA mai rog pe minister sh le adune pe toate depe
unde zac, prin cartoane §i ministere, §i sA faca o colectiune
completa de toate cate sunt in vigoare.
MA rezum §i zic ca propunerea noastra n'are alt scop de-
cat de a chema atentia Guvernului a nu mai face pretAlma-
cid la ceeace s'a votat de Camera. Cat pentru ceeace prive§te
art. 379, Comisiunea Centrals este deschisa, ea poate sA fad
o lege in privinta streinilor, §i mA oblig a fi cel mai restrans
in votul pentru primirea streinilor, can yin intr'o Cara necu-
noscuti de nimeni §i cArora asemenea, daca n'au trait mai
multi ani aid, nu le cunosc bine nici calitAtile, nici defectele.
Deaceea vA fagaduesc a fi cel mai aspru in privinta art. 379,
care a inspaimantat lumea ca o fantoma de aburi prin aceia
cari, neavand nimic a face, striga §i sbiarA prin rAspantii.
DupA o discutiune, la care iau parte ministrul justitiel, apoi G. Ver-
nescu, Ghr. Tell, Principele Dimitrie Ghica si loan Bratianu, se acorcla
cuvan tul lui Barbu Katargiu.
B. KATARGIU. Nu raspunz la ce au zis doi din preopinenfi,
cum trebuie sa se desbatA o chestiune, cum trebuie sA se faca
o interpelare, fiindcA acestea sunt chestiuni de regulament.
Nu desbat definifiile metafizice, ceeace a fAcut at doilea preo-
pinent 1). Nu as fi rAspuns nici d-lui Bratianu la ceeace d-luit
a zis cu totul afard din chestie. Dar, fiindca d-sa a intrat
in fondul ei, mA vAd silit a-i rAspunde.
D-1 BrAtianu ne-a vorbit de feluri de lucruri, ne-a vorbit
de politica mare, de politica mica, de istoria veche §i nouA,

1) G. Vernescu.

www.dacoromanica.ro
220 EARstr ZATARGIII

§i dacA ar fi putut ar fi mers la istoria timpurilor ante-dilu-


viane ; ne-a vorbit de patriotism, de sentimentalism ; a fAcut
o economie politica. Daca ar fi sa raspunz la toate acestea,
as avea sa vorbesc panA desearA. Imi rezery insA dreptul de
a vorbi cand va veni la Comisia CentralA proiectul de lege,
in privinta cAruia team promis a fi cel mai tare apArAtor al
nationalitatii noastre, ca sa nu ne vindem drepturile strAinilor
sau sa ne inghitA ei ca chitul pe Iona. 'Valli insA a nu lAsa
fars rASpuns unele cuvinte ale d-lui BrAtianu, pentrucA, dupa
cum am zis, opinia publicA este formatA §i se poate inflAcara
foarte lesne de vorbele pompoase de sentimentalism, de pa-
triotism, de Traian, Mircea VodA §i chiar Decebal. D-1 Bra-
tianu ne-a vorbit de aurul Ispaniei care se vArsa cu profuzie
in toate *tie ei, de§1 comparatia nu e nemeritA §i nu-§i
poate avea locul aci. D-lui a zis ca ce poate fi o sums de
500.000 galbeni ce s'ar vArsa in tars, cAci tam e destul de
avutA. Intr'adevAr aceasta sums e mica ; dar §titi, d-tor, cA
o picAturA de apA ce s'ar mai pune intr'un pahar plin, 11 face
de se varsA. i apoi nimeni nu i-a vorbit de aceastA tifrA,
ci de increderea ce trebuie sa inspirAm streinilor, cari rad de
copilAriile noastre. VA aduceti aminte .de epoca dela 1847,
acel timp de nefericitA memorie, in care Guvernul nu era
perfect §i in care capitalurile se inmultisera in tars a§a de
mult, incat dobanda ajunsese de 71a sutA, ceeace nu se vedea
atunci in unele state din cele mai civilizate. DacA dar Cara
ajunsese a avea atat de mare abundenta, cu cat mai mult ar
fi avut, clack pe langA productia §i creditul din launtru, s'ar
fi unit §i acela din afarA ?
Apoi, cine a zis d-lui Bratianu cA avutia stA numai in nu-
merar, jar nu mai mult in credit ? D-lui i§i pune singur
cate o chestiune inainte, ca sa vie apoi a o combate ; dar cu
modul acesta am putea vorbi, fArA a ne mai putea intelege,
sAptamani intregi.
Viu acum la ceeace s'a zis despre apAsarea ce ar exercita
streinii asupra taranilor romani, reducandu-i in stare de paria.
DarA §i aceastA alegatie nu e mai putin gre§ita, cAci Romanii

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 221

nu sunt in 'stares acelor Peaux-Rouges din America, ci ii crez


mult mai perfectibili decat salbaticii acelor paduri. Dovada
de aceasta e ca. Ru§ii singuri s'au mirat vazand Ca fac din
Romani cei mai buni soldaji numai in §ase luni, pe cand
in Rusia nu puteau forma deck in 2 ani soldafi. D-1 Bra-
tianu singur a zis ca o §coala de arte s'a creiat, spre a pune
pe Romani in stare de a face concurenta streinilor. Dar oare,
dace am avea 60 de §coale agricole raspandite in toata jara,
nu am putea a finem atunci concurenfa cu un mai mare
succes ?
Romanii, cum am zis, sunt foarte primitori de inaintare,
§i e o insults pentru dan§ii presupunerea d-lui Bratianu. Ar
trebui sa a§teptam doi seculi ca sa se populeze campiile
noastre pustii numai cu reproducfiunea Romanilor. Coloniile
cari se due in America de 80 de ani ifau inghifit pe nimeni
pe acolo Si numai pe noi aici ne vor inghifi deodata ca pe
nn hap ?.. Dar toate acestea sunt ni§te cuvinte foarte pufin
serioase, §i deaceea nu insist mai mult in desbaterea lor.
Viu sa raspunz d-lui ministru, care s'a pus pe un taram
alunecos, zicand ca a pus in lucrare art. 379, a§a precum
s'a aplicat in timp de mai multi ani. Cu prilejul unei des-
bated din Camera, in anul trecut, d-1 ministru ne-a cerut
deslu§iri asupra art. 379. Atunci s'a facut deosebire intre
raiele §i streini. Raielele, fiind supuse jurisdicfiunii pamantene,
iar ceilalfi streini jurisdicfiunilor lor, s'a zis dar ca atunci
cand va fi vorba de jurisdicfie, sa restrangem legea, O. nu
bagam §i pe streini, cari sa vie sa se judece cu dragomani,
cand noi §tifi ca ne luptam ca jurisdicfia streinilor sa caza
Si toll sa fie supu§i legilor Orli. Dar cand va fi vorba de
drepturile civile, sa se bucure toff streinii de toate drepturile
ce au industria§ii pamanteni.
D-1 ministru de justifie, cu ocazia altei desbateri din Ca-
mera, a zis : gam cerut opinia Camerei, dar am pus-o in
lucrare intr'un chip mai sever ; cu alte vorbe, nu m'am mul-
fumit cu vorbirea facuta in Camera, §i circularile ministerului
nu sunt conforme cu aces vorbire* ; pe cand datoria d-lui

www.dacoromanica.ro
.222 BARBI/ KATARGIII

era sau a fi conforme sau a nu le mentions de loc in cir-


culAri. Camera n'a incuviintat aced severitate mare, cu care
ati aplicat legea. Pentru aceasta s'a facut propunerea.
N'am voit a face o interpelare, ci am facut o interpretatie
ceruta de Guvern Si la care o sa piece capul chiar Curtea
de Casatie. D-voastra v'ati servit de dansa ca de un scut,
fara a o pune in lucrare in litera ei.
Nu viu la vorba de acareturi. Acestea sunt vorbe, can nu
ne preocupa ad. Ma raportez numai la textul original fran-
cez, din care §titi ca e tradus Regulamentul §i unde e vorba
immeubles. D-1 BrAtianu a mai venit cu hartii, socoteli, con-
did, note, dele 1), jurnale, etc. Am vrut sa auz textul intreg al
legii Domnitorului Bibescu, pe care nu o §tiam, pentruca
nu eram atunci in Adunare.
tiu numai ca restrictia nu era in privinta aceea, de care
zice d-1 Bratianu. A fost o restrictie severs, dar la naturali-
zatie. Streinul nici dupd 50 de ani nu puted fi naturalizat,
ci numai copiii lui.
Aceasta a fost ideia care a preocupat pe Domnitorul Bi-
bescu in aceasta legiuire.
0 mai repet dar ca ministrul n'a pus in lucrare articolul
379, dupd interpretarea data de Camera, ci s'a servit de ea
ca de un scut, Si a pretdlmacit-o cum a voit.
Discutiunea se inchide ; propunerea se pune la vot §i se prime§te cu
30 bile albe contra 27.

1) dosare.

www.dacoromanica.ro
DISCURSIIRI 223

XXXIV.
INSCRIERILE IN LISTELE ELECTORALE. (Hui discurs).
§'edlnta dela 12 lanuarie 1861. (Supliment la Monitorul oficial,
No. 45).

PRINCIPELE DIMITRIE GHICA observA ca s'au facut mai multe gre§eli


in compunerea listelor electorale, in cars administratorii au introdus un
mare numAr de alegatori, WA sa se fi condus in aceastA lucrare de lis-
tele de recensiuni.
C. STERIADE aratA ca, in judetul Damvovita, de ex., numArul alegAto-
rilor s'a sporit dela 112, cat' erau in anul trecut, la 535, adica mai mull
cu 423.
MINISTERUL DE INTERNE raspunde ca trebuie sA lase pe alegAtori ca
ei sa cearA stergerea din liste a acelora ce s'au inscris pe nedrept. Dui:4
art. 7 din Conventle, administratia este chematft a alcAtui listele. Inscrierea
se face nu numai dupa cererea alegatorilor, ci si deadreptul de cAtre
prefect. Aceasta operatie s'a facut. Acum este timpul contestatiilor ; prin
urmare trebuie sa se astepte hotAririle tribunalelor.
B. KATARGIU. Domnilor, Nu viu aici nici sa tanguesc, nici
sA ma bucur de sporirea ce se vede in numarul alegatorilor.
Negre§it, fiecare Roman se va bucura, cand va vedea ca s'au
inmultit averea §i capacitatea in tarn. Dar aci e chestiune de
un lucru foarte mic, care a scapat d-lui ministru din vedere.
D-I ministru a adus inainte articolul 7 din Conventie, care da
drept administratiunii de a intocmi listele. Dar ce se face cu
art. 21, care hotara§te' o pedeapsa contra celor ce se inscriu
fraudulos in liste? Acesta nu serve§te oare la nimic? Ori
trebuie sA-I aplicAm §i atunci trebuie sa supunem pe un car-
muitor sa plateasca de 197 de on cate 1.000 galbeni pentru
inscrierile nedrepte ce va fi facut? Vedeti dar ca inscrierea
nu trebuie sA se faca de administrator, ci sa se lase acest
drept alegatorilor, caci ei nu vor cuteza sa se Inscrie frau-
dulos, §tiind ca sunt supu§i la pedepse. Prin urmare vedeti
ca chestiunea este !impede §I se face foarte simpia prin com-
pararea art. 7 cu art. 21.
Dar iata ce ma preocupa pe mine mai mult. Ce rezultat va
area aceasta interpretare a noastra ? Caci domnii mini§tri au

www.dacoromanica.ro
224 BARBU KATARGIII

declarat de atatea on aid cA d4or vor aplica legile cum le


inteleg, cA §i tAlmacirile Camerei nu sunt obligatorii pentru
d-lor, adicA tot ce zicem noi aid este pentru d-lor numai
vAnt vanturat. laca cercul in care ne-au pus domnii mini§tri.
Deaceea §i eu nu opinez, cAci mi-e teams cA va fi de geaba.
Altmintrelea lucrul ar fi foarte lesne. A§ zice d-lui ministru
sA scrie prefectilor sA §tearga toate inscrierile ce au adaus §i
sl lase persoanele, ce au drept, sA se inscrie singure. Iata
regula de impAcaciune. Dar de geaba astA sfAtuire, cad d-lor
ne-au zis ca noi putem spune ce vom vol; d-lor vor aplica
legile dupa cum le inteleg.
Vorbesc apoi ministrul de interne, Chr. Tell §i Pre§edintele consiliului,
dui:4 cad se acorda cuvAntul lui B. Katargiu.
B. KATARGIU. - De§i am recunoscut neutilitatea acestei dis-
cutiuni, totu§i sunt silit a raspunde la trei puncte din. cele ce
s'au zis.
In ceeace prive§te obiectiunea ce mi-a facut d-1 ministru
asupra aplicarii pedepsei'), ii razpunz cA, de§1 fara diploma
de doctor in legi, totu§i am citit §i eu, data nu altele, cel
putin legile noastre §i §tiu cA legea impune o pedeapsA pentru
o inscriere frauduloasa, Si prin urmare administratia, care a
facut atatea inscrieri pe nedrept, este pe atata pasibilA de
aceasta penalitate.
Cat pentru d-1 Tell, care zice cA art. 21 prevede penalitatea
numai pentru cei ce se inscriu singuri pe sine§i, ii rAspund
cA aceasta este a deschide u§a fraudelor, fara fricA de pena-
litate, cAci atunci oricine poate purse pe altul a-1 inscrie Si astfel
sa rAmaie apArat de art. 21.
Viu acum la un punct foarte delicat atins de d-1 pre§edinte
al Consiliului. D-sa a zis cA listele de recensiune sunt gre§ite.
Apoi atunci intreb pe d-1 pre§edinte, dupace s'au plata con-
tributiunile, cAci am dovezi cA s'au platit dupa acele liste. Mie
1) Ministrul de interne, G. Costaforu, zisese cA, in materie penalA, pe-
deapsa este una, on decate on se va repeti eroarea in acela§ tamp §1 in
aceea§ materie.

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 225

chiar mi s'a zis sa platesc dupd dansele, §i, dacd se va do-


vedi ca am dat mai mult, atunci voiu fi despdgubit. Astfel,
una din doud: sau recensiunea nu e bund §i atunci contri-
butiile s'au luat neregulat, sau, dacd s'au intrebuintat alte
mijloace necunoscute de Camera, atunci este illegalitate.
Trec acum la chestiunea judecarii celor contestati §i fac o
supozitiune. Cunosc cloud persoane inscrise, pe d-nii Patzelt
§i Calinidi, cari nu numai ca sunt streini, dar se OA chiar
inscri§i in matriculele consulatelor puterii careia sunt supu§i.
SA presupunem acum ca ace§ti domni au scapat din vederea
alegatorilor, can nu-i contesta, sau se gasesc judecatori cari
ga le recunoascd dreptul, cdci am vAzut de multe on §i jude-
catori de aceia cari fac negru din alb. Dud s'ar intampla una
ca aceasta Si ne-am pomeni cu ace§ti streini deputafi in Ca-
merd, ce ati face ? Aici vi s'ar rdspunde, cum ni s'a mai Ms-
puns, ca Adunarea nu are dreptul O. cerceteze cele pretrecute
in inscrieri. Vedeti cate rele ar izvori. Dar cand voiu mai
adauga ca acei administratori, ce fac inscrieri, sunt oameni
fail experientd, cari n'au fost nici cloud zile prin cancelarii ?
InsA sfar§esc, rugandu-va sa trecem la ordinea zilei, cad §tiu
ce ni se va zice totdeauna : «nu este un proiect de lege in
aceasta privinta §i once veti zice nu este obligatoriu pentru noi.*

XXXV.
INSCRIERILE IN LISTELE ELECTORALE. (Al II-lea discurs).
$edinfa dela 14 lanuarle 1861. (Supliment la Monitorul oficial,
No. 51 dela 6 Martie 1861).
B. Katargiu propune acest amendament la o mottune depusa pe birou :
(Spiritul Conventiei e de a se Inscrie fiecare alegAtor el Insusi prin a sa
inscrisa cerere sau printr'un Imputernicits.
B. KATARGIU. Domnilor, va aduc aminte ca aceasta dis-
cutiune s'a urmat §i in §edinta trecutd. Am luat §i eu parte
la desbatere §i am ardtat ca inscrierea alegatorilor chiar de
administrafie este contra Conventiei. Eu sunt nestramutat in
aceasta opinie, §i dad am voit acum sa dau ministerului mij-
Barbu Satargiu.Discureuri. 16

www.dacoromanica.ro
226 BARBil KATARGIII

loace de inlesnire, n'am vorbit cu gandul ca sA trecem cu


u§urintA asupra spiritului Conventiei. Am voit numai ca tot-
deauna O. se faca §i ceva inlesniri. Daca d-1 ministru ar fi
venit dupAce a citit depe§a dela Dambovita, in care prefectul
insu§i mArturise§te ca s'au fAcut gre§eli §i ne-ar fi spus :
«gre§eli s'au fAcut, dar am dat ordin la toate prefecfurile a
face indreptare», Camera s'ar fi lini§tit. Insa, din nenorocire,
aici a fost un punct asupra cAruia s'a reinceput discutiunea.
D-1 ministru a mai zis douA vorbe : intai a zis cA numarul
alegatorilor celor noi, afarA de cei dela Dambovita, nu a trecut
peste 180, §i prin urmare nu este a§a de mare ; apoi a mai
zis ca imputarea ce i se face este o noutate. Adevarat, d-lo, ;
numarul nu este a§& de mare, pentruca adaugirea in toata
Cara este de 520, §i, scazand pe cei 180 dela Dambovita,
ramane o cre§tere decate 20 de alegatori de district. Adevarat,
nu sunt multi ; §i ma plang de aceasta, pentruca, dupA cum
au zis mai multi, a§ dori §i eu sa vaz crescand din ce in ce
numarul alegatorilor, pentruca cu cat vor fi mai multi alega-
tori, cu at&ta barometrul prosperitAtii e mai ridicat.
Viu la vorba de noutate. °fiat de frumoasa este aces
noutate, cand este ilegalA, nu o primesc ; §i dacA a§ fi in
pozitiunea d-lui ministru, a§ vrea mai bine legalitate fart nou-
tate, decal noutate fail legalitate.
Dupd aceasta d-I ministru vine de ne spune cA a adoptat
o baza mai larga la formarea listelor electorale, pe temeiul
explicatiunilor date de Camera in sesiunea trecutA. Sunt foarte
fericit a d-I ministru vine azi sA recunoascA cA explicatiile
date de CamerA, fart proiect de lege, sunt de oarecare im-
portanfa, cAci deunazi d-lui contest& aceasta. Deaceea reviu
Si zic : de§1 legalmente sunt de °pima d-lui I. Ghica cA ins-
crierile nu se pot face de d-nii prefecti ; insd, pentruca sa se
impace lucrul §i sA se termil e discutiunea, sA ne multumim cu
promisiunea d-lui ministru ' I,stele se vor modifica de pre-
fecti, luandu-se de bazA cele recensiune. lar acei alegatori
rillf inscri§i, cari nu vor rasp. ,e la invitatia ce li se va face,
se vor consider& ca fraudulo§i, rAmaind sub penalitatea art.

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 227

21, Si pentru aceasta se va mai prelungi termenul contesta-


fiilor. Cu modul acesta crez a se vor impaca toate in prezent,
NM a se angaja. viitorul §i viitama. spiritul Canventiei, care
zice ca listele se fac prin grija administratiei. Negre§it ca
dacd legiuitorul ar aired milioane de cuvinte ca sa' arate on-
ce ideie se na§te in noi, s'ar fi exprimat mai clar ; insa el
nu are decat cateva vorbe, nu se poate servi decat cu cu-
vintele existente §i nu puted fi mai clar decat a§a ; cand zice
prin mijlocireav, iar nu ode catre prefectiy>, in once limba
are(' o mijlocire §i nu un fapt direct. Dar sa nu intrdm in
asemenea chestiuni de gramatica. Este dar evident ca listele
in viitor nu se mai pot face de catre admintstratori ; dar, ca
sa aruncam tine planche de conciliation, rog pe onor. Camera
sa primeascii propunerea mea.
Dupa aceasta vcrbesc pre§edintele Consiliului, Manolaki Costaki, §i
G Costatoru, ministrul de interne, drora Katargiu le dtspunde in urmA-
toarele dtevi cuvinte, dupa cart amendamentul se prime§te cu o majo-
ritate de 31 voturi contra 29.
B. KATARGIU. Voiu sa. rdspunz §i d-lui pre§edinte al con-
siliului §i d-lui ministru de interne la propunerea ce-mi fac
de a terge considerentele. Imi pare foarte Mu ca nu sunt
de opinia d-lor ; insd sper ca voiu fi de opinia Camerei, §i
dacil in Moldova listele se fac de prefecti, aici pana acum ele
s'au facut de alegatori. A§a dar dad prin considerentele pro-
punerii mele declar Camera din Moldova ilegald, retragand
acele considerente fac ilegalti pe cea de aici, care s'a format
pe temeiul inscrierii de sinele a persoanelor interesate. Prin
urmare nu-mi voiu trage nicidecum considerentele. Aceasta este
opinia mea ; voiu veded daca este §i a Camerei. Afard de
aceasta, d-nii mini§tri pot s'a ne spuie ca opinia noastrA nu
este obligatorie pentru d-lor, ca d-lor ineleg legea mai bine
deck noi, cum ne-au mai zis-o Si altddatd. D-le ministru de
interne, daca lista de alegatori dela Dambovita s'a facut dupa
tablele de recensiune, fart ordinile d-tale. pentruca recensiunea
nu este recunoscutd de Camera, reviu §i to intreb pe ce baza
ati luat contributia, pentrucd au fost contributii noi, pe cari

www.dacoromanica.ro
228 BAB.BU KA.TARGIII

nu le puteati lui pe baza trecutA ? Sunt listele de recensiune


recunoscute saunu ? DacA nu sunt recunoscute, de ce vlati
luat dupA dansele ? Daca sunt recunoscute, de ce nu le puneti
§i aci In lucrare ? Nu puteti ie§1 din acest cerc. Cererea noastrA
are de scot impAciuirea, recunoscand tot de °data cA spiritul
Convenfiei aplicat neincetat de 3 ani s'a schimbat azi. Asta
e incontestabil. Cine a urmat mai just, se va vedea dupA votul
Camerei. Rog pe d-nii mini§tri sa creazA cA aceasta nu e o
opozitie din partea Camerei, ci numai exercitiul dreptului sAu
sacru de revizie §i tot de °data o propunere facutA intr'un
spirit de conciliate.

XXXVI.
DISCUTIA PROIECTULUI DE RASPUNS LA MESAJ DIN 1861.
$edinta dela 14 lanuarie 1861. (Supliment la Monitorul eclat,
No. 351 dela Martie 1861).
Dupe aceasta Adunarea trece la ordinea zilei, care este discutiunea
asupra raspunsului la mesaj. D-I raportor da citire pArtii intai a para-
grafului al treilea din adresa, care suns astfel:
cRecunoaltem impreuna cu Tronul ca timpul faptelor a sosit. Fiind insa
clipsiti de initiative in Adunarea noastra, a§teptam cu atat mai mare sete
cinitiativa puterii executive §i salutam cu fericire promisiunile Mesajului
cDomnesc. Dar a, Maria Ta, ne vom aplica cu sarguinta a traduce in legi
tpozitive salu tarele principii ale art. 46 din conventiune : a asigurit Ro-
cmanilor toate drepturile §1 libertatile ce le promite acest articol ; a da
ctoata desvoltarea institutiunilor municipale, atat rurale cat §i ori§ene§ti ;
a imbunatati starea taranilor printr'o juste regulare a raporturilor for cu
cproprietaril, ca astfel sa se inlature chiar pretextul unei confuziuni ce ar
cputea face sa nasca chestiunea pendenta a proprietAtii in sanul societAtii
cromane,.
Asupra acestui pasaj din proiectul de raspuns deschizandu-se desbaterea,
dupe cateva discursuri ale altora, B. Katargiu cere cuvantul.
B. KATARGIU. Discufiunea de rata, d -Ior, provine din preo-
cuparea ce avem despre inchietudinea ce turburA toata Para
din neintelegerea laconismului convenfiunii. Am spus pentru
ce socotesc ca acest articol este scris astfel Si nu o mai repet
azi. Am spus cA. uniii 1-au luat drept arms §i am mai zis cA

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 229

socotesc a este timpul a da astazi pe lap ce intelegem prin


acest articol. La aceasta zic unii a nu este acum chestiunea
a spune ce inteles ii dam noi. Dar, d-lor, oamenii din dart
au ochii atintiti asupra noastra, a§teapta ca orice cuant obscur
din Conventiune sa -1 expliam noi, §i deaceea nu putem trece
peste aceasta datorie. Este timpul, zic, a ne spune NA in fata
cum it intelegem.
Domnilor, sunt principii fundamentale in cercul legilor ome-
ne§ti, sunt principii fundamentale in cercul legilor naturii. Daa
cinevd mi-ar zice ca este o viefuitoare care trde§te fail aer
§1 fara lumina, l-a§ intreba unde este ? ArAtd-ne sau dove-
de§te-ne.
Prejudecam oare o chestiune fizica, cand zicem a trebuie
cuiva aer §i lumina ca sa trdeasa ? Sau prejudecam vreo
chestiune sociald, and recunoa§tem libertatea individuald §i
respectul proprietAtii ? Sunt oare acestea principii noi §i ex-
clusive ale unui popor ? Nu ; ci sunt principii, can au venit
deodata cu omenirea, and a inceput sa se organizeze in
societate.
Daa ne vor zice unii a societatea poate trai fara aceste
cloud principii, cum pot trdi viefuitoarele fArd aer §i tumind,.
vie d-lor sa spuie a nu vor libertatea individuald §i sfinfenia
proprietatii, a acestea sunt principii absurde, ca d-lor au nas-
cocit altd refeta, cu care vor face Tara Romaneasa mai avutd.
§i mai fericitd.
Negre§it, o asemenea pretenfiune ar fi extraordinary ; §i pre-
cum nu m'a§ da nici pe mine, nici pe copiii mei pe myna
unui medic care mi-ar zice a pot viefuitoarele tral WA aer
Si lard lumina, tot asemenea m'a§ uita de cloud on pand a§
incera refeta acelor domni ; aci §titi bine a in §tiintele fi-
zice §i medicale experienfele se fac cel pufin pe corpuri vile ;
§tifi a on de ate on s'au at-Mat asemenea imaginafiuni chi-
merice, n'a indrAznit nimeni a le pune in incercare, ci au
ramas totdeauna in pulberea uitarii §i in dispreful oamenilor.
Dar ce n'au gasit veacurile, poate gasi un om. Vie atunci

www.dacoromanica.ro
P2SO IMAM RATARGIU

acel om sa ne arate ca poate trAi o societate afara din aceste


cloud principii §i convinga-ne §i pe noi,

XXXVII.
DISCUTIA PROIECTULUI DE RASPUNS LA MESAJ DIN 1861.
&di/4a dela 19 lanuarie 1861. (Supliment la Monitorul official,
No. 66 dela 23 Martie 1861).
La ordinea zilei este continuarea desbaterii asupra proiectului de Os-
puns la Mesaj ; d -1 raportor citeste paragraful 7, redactat astlel :
cDezordinele dela Ploesti, mai ales cele dela Craiova, prin fatalele re-
4zultate ale unei Inversunari nepomenite in Cara noastrA, au devenit 0 Ca-
Ilamitate publics, dureros simtitA de toll Romani' Gratie cerului, ordinea
An'a intarziat de a se stabili. Acum este randul justitiei de all face a sa
4 datorie, §i, negre§it, ea va dovedi §i va supune pe culpabili la toatA
t dreptatea legilorp.
La acest paragraf, Principele Brancoveanu a propus urmAtorul amen-
dament : 4Nenorocitele turburAri ce s'au intamplat la Ploe§ti §i la Craiova
de plangem §I le condamnAm. Ne place a crede a Guvernul a luat ma-
4surile trebuincioase de a stavili dezordinele inainte de a se ivi, ca va fi
gintrebuinlat toate mijloacele mai 'nainte de a fi ajuns la extremitatea
ode a da ordin sa se tragA asupra lumii).
Intr'un discurs destul de lung, I. Bratlanu conchidea cA dezordinele din
Ploe§ti $i Craiova au provenit nu din spirit de dezordine al multimii, ci
din reaua administrare a guvernului §i cA prin urmare toata rAspunderea
trebuia sa caza nu asupra tarn, ci asupra mini5trilor.
B. KA TARGIU. and s'a depus acel amendament in douA-
trei randuri, n'a fost cu alt scop, deck ca sa ne mentinem
in pozitiunea ce ni s'a facut, §i nu credeam niciodata di
aceasta simply modificare va da loc la o discufiune ass de
indelungata §i la un discurs al d-lui Bratianu ass de varial,
de inalt, de multicolor, care s'a ocupat de atatea milrunti§uri,
a batut in coace §i in colo, in dreapta §i in stauga. Dar suntem
obi§nuiti cu asemenea discursuri ; §i ne trebuie numai rabdare,
spre a le asculta.
Viu la cestiune. Vorbind de evenimentele din Craiova, le
deplangem §i be condamnam ; le deplangem, fiindcA sunt triste I
le condamnam, caci este ceva care nu s'a mai intamplat in

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 231

Cara §i care nu voim sA se mai intample. Noi astAzi n'avem


dovezi legale, §tiri oficiale ; §i nu putem face o teza parla-
mentara din spusele unora §i altora. Pozitiunea noastrA este
tot cea din zilele trecute. A fost o rAscoalA ; §i guvernul ne-a
zis cA a luat masuri spre a o potoli. Noi ii raspundem a de-
plangem §i condamniim acele intamplAri. Dar cine le-a pro-
vocat, nu §tim. DacA dar sunt in a§teptare de .dovezi, de ce
sI ne pronuntam dinainte, de ce sa aruncAm culpa asupra
guvernului ?
Vedem cA ordinea s'a restabilit, dar deasupra acelei ordini
runt morminte. Dad a fost rfiscoalA, uneltitorii §i-au luat
pedeapsa. DacA a fost nedibAcia guvernului, adica a subal-
terniloi sai, aceasta vom vedea-o. Pana aiunci Irma zicem :
«ne place a crede cA guvernul §i-a facut datoria, a luat toate
mAsurile, Vara sa fie silit a pune infirm pe arme».
Nu zic cA in natiunea noastra nu pot sl fie urzitori de re-
volutiuni. Nu sunt de parerca d-lui BrAtianu ; ci, din contra,
zic ca. Si scrierile Si vorbele pot provoca dezordini. Dar nu
§tiu nici vorbe, nici scrieri, cari sA fi provocat acele intam-
plari. Tot ce §tim e cA Ample a curs ; §i cA, dui:4 acele ne-
norocite intamplari, a urmat tacerea mormantului. SA rAma-
nem dar in acest amendament, witeptand O. ne lAmurim dacA
a fost o rascoala urzita sau produsa din nedibacia functiona-
rilor subalterni ai guvernului. Eu sunt incredinfat cA, in once
car, guvernul va lua inifiativa, ca, pe de o parte, sa spele
natiunea de blamul de revolufionara, iar pe de alta sA pedep-
seasca pe culpabili.

www.dacoromanica.ro
232 BARBII RATARGI1T

XXXVIII.
DISCUTIA PROIECTULUI DE RASPUNS LA MESAJ DIN 1861.
eclittfa dela 26 lanuarie 1861. (Supliment la Motitorul oficial,
No. 27, 69 §i 74 din 6 Fevruarie, 28 Martie §i 3 Aprilie 1861).
La ordinea zilei este proiectul 'de rAspuns la Mesaj. Asupra unui pasaj
din acest proiect, Valeanu citelte un amendament formulat in termenit ur-
matori electorale din anul acesta s'au format in modul cel mat
vitios §i cu totul afarA din spiritul §i litera Conventiei*.
G. COSTAFORU, Ministrul de interne, raspunzand lui Valeanu, zisese :
Ministerul crede CA a executat Conventia in spiritul cel mai larg §1 mai
binevoitor pentru toti. Dar data d Valeanu crede ca Conventia are alt
sens, aceasta e o chestiune de interpretatie §i d-lui §tie in ce mod cautA
a se face, a se determine aceasta interpretatie.
B. KATARGIU. and am depus pe birou aces propunere
inpAciuitoare, §tiIicA era in urma unei interpretAri a Conven-
tiei ; spre a nu se mai prelungi desbaterile, am zis in aced
propunere ca deli listele nu sunt in spiritul Si litera Conven-
tiunii, cu Coate acestea sA se invite toti d-nii administratori a
dress listele. Va sA zice, IncA de atunci, Camera a emis opi-
niunea ei asupra acestui caz de interpretare a legii.
D-1 ministru ne pune acum din nou pe taramul primejdios,
de care am volt sA fugim, §i zice cA ass a inteles d-sa Con-
ventia, ass a fAcut. Prin urmare d.sa nu voeste sA stie de
opiniunea Camerei.
DacA d-voastrA infelegefi astfel legea electorala, apoi cele
doua guverne trecute, cari n'au Inteles -o tot ass, au fost ille-
gale ; prin urmare Si noi toti suntem alesi intr'un chip illegal.
Ei bine, d-lor, nu putefi indrazni a zice aceasta nici d-voastra,
nici noi.
In sedintele trecute, noi am facut un compromis, spre a
ImpAca lucrurile; i ministerul e dator sA lie seams de voinfa
Camerei. Dar d-voastrA nu finefi nici o sototealA o stim
aceasta, ne -afi spus-o de mai multe ori. Camera insa are sA -$i
fad datoria, arAtand cA modul formarii listelor de estimp este
illegal, si nimic mai Inuit.

www.dacoromanica.ro
DISOURBITRI 233

DupA o replica a lui Manolaki Costaki, presedintele Cabinetulul, se


acorda din nou cuvantul lui B. Katargiu.
B. KATARGIU. - MA Irk silit a recapitula cele ce am zis si
acum si in desbaterile trecute, ca sA ajung la concluzia de
odinioarA. and am fAcut observAri asupra acestui mod de
inscriere, am expus inconvenientele sale legate si am arAtat
paradoxalmente 6, cu acest chip, se poate indatora un ad-
ministrator a plati de atatea on 1000 galbeni cate inscrieri
rele a facut, si apoi legislativamente s'a dovedit cA, dad s'ar
explica ag legea, s'ar nimici art. 21 at Convenfiunii. Dar,
fiindcA ceeace am zis n'a fost infeles, mA vAz silit a mai re-
peti. Ministerul ne zice cA panA n'om avea o lege explicativA,
nu se poate find. de un simplu vot. Prea bine i SA admit si
eu ca o propunere a 3 sau 4 deputati nu este obligatoare
pentru minister. Dar sA ne Intoarcem pufin si altfel.
Limba omeneasca e gracs in raport cu gandirea; miile de
nuance ale gandului nu se pot exprima carat intro lege.
Ministrul vine si ne zice : <data o lege pe care o Infeleg
asa». Camera e mai in drept a-i zice : geu nu o infeleg ag»;
si atunci Ministrul e dator ss urmeze interpretarea Camerei.
Dar, afara de aceasta, mai sunt si precedentele a doua Mi-
nistere, cari au infeles tot ca Adunarea.
Pentru principiile Convenfiei, pentru respectul legii, vs
conjur sa nu schimbafi jurisprudenfa acestei legi, caci afi atAca
cu aceasta legalitatea fundamentals si a Ministerului $i a Ca-
merei. Nu atingefi aceasta coardA., caci nu stim unde o sa
ajungem.
Dace fiecare Minister ar indrAzni sa zice: gag infelegem
legea, ass o aplicArn, deli s'a pus altfel in lucrare de pre-
cedesorii nostri; facefi alta precum o infelegem noi* ; si dad.
alt Minister, care ar inlocui pe acesta, ar, zice la randul sail:
gastfel infelegem legea, astfel s'o modificArtm, atunci nu stim
unde am ajunge. Am face, precum am mai zis, Turnul-Ba-
belalui de legi, am grAmAdl explicAri peste explicAri, una con-
trazicAtoare alteia. SA evitam dar acest ideal, in care am cAdea
prin metoda adoptatA de Guvernul actual. Altfel am da dreptul

www.dacoromanica.ro
284 BARBU KATARG1U

Camerelor $i Ministerelor viitoare sa nu mai tina in seams


legile noastre si sa le modifice necontenit. Deaceea pentru
pacea, dragostea i increderea ce trebuie sa avein unii catre
altii,va rugAm sa intelegeti legea cum au inteles-o i altii,
si .sa nu va atingeti de acest chivot slant, cad atunci am da-
Mina. totul.
Amendamentul lui VAleanu se primeVe cu 40 bile albe contra 20 negre.
DupA aceasta se is in desbatere pasajul urmAtor din Adres5, unde la
cuvintele <Ministerul, negre§it, n'a uitat cu ce ravnA, am putea zice cu
ce prodigalitate, i-am votat toate bugetele, toate legile fiscale ce ne-a pre-
zentat in sesiunea trecuta, deli o teribila criza financiara ne bantuie Cara
de mai mult limp*, Fili§anu propune amendamentul de mai jos :
<Astazi insa nu ne putem opri, Prea inaltate Doqmne, de a VA supune
cA, deli in adevar trebuintele taril sunt marl, dar si starea de criza fi-
nanciarA, in care se arlA tam, nu e mai putin vrednicA de considerat
sal cA a§a bugetul ce ni s'a infAtisat anul trecut cu o sporire atat de mare,
<macar cA s'a redus cu o sums destul de insemnatA, totu§i insA it socotim
<foarte impovarAtor pentru unele din clasele contribuabililor. Suntem
<convinO, Prea InAltate Doamne, c6. Guvernul Miriei Tale se va aplica
Et introduce toate economiile putincioase in acele cheltuleli ce nu vor fi
<de o neaparata trebuintA actuala. Cu acest mijloc sperAm sa putem
<reduce §1 legea patentelor ce dela proiectarea ei s'a fost elaborat intr'un
.grad ass de apasator pentru clasele de jos, incat, cu toale reducerile
41acute la votarea ei, poate sa recunoa§tem ca urmeaza a se mai face §i
<altele0.

MANOLAKI COSTAKI, prepdintele consiliului, dupa ce revine asupra


observArilor ce a fAcut cu altA ocaziune asupra cuvantului prodigalitate.
§i expune din nou situatiunea ce a mf4tenit dela predecesorii sal, trece
la partea privitoare la criza aclualA si respinge aces aluziune la criza fi-
nanciarA, sustinand cA singurul mijloc de a intemeia creditul este men-
tinerea bunei intelegeri intre puterile Statului. Cat pentru reducerea
bugetului, el arata ca aceasta este in puterea AdunArii gi ca Nlinsterul
a facut toate economiile posibile. lar in ceeace prive§te patentele, Gu-
vernul a fAcut mil multe modificari la lege, dupa cum se vede in ex-
punerea de motive a bugetului.

B. KATARGIU. In adevar, nu stiu daca pricep bine cu-


vantul «prodigalitate». Amendamentul propus nu este decat
o manifestatie de ceeace simtim toti, nu e decat o dorinfa
exprimata din partea Camerei de a ne sfatui impreunA asupra

www.dacoromanica.ro
bISCURStila 235

tuturor economiilor posibile ce trebuie introduse si nu trebuie


sit se interpreteze aceasta dorintA de a micsora impozitele ca
o ostilitate contra Ministerului, cum s'a Matt ad. Nu este
o ostilitate, ci o chemare la bunele cugetAri ale Ministerului,
pentru ca atunci and vom veni la buget, sa facem economii
Mil a compromite trebuinfele. De ce dar cuvantul de opro-
digalitate» a desteptat asemenea susceptibilitAti? MArturisesc
ca prin oprodigalitate» not am inteles ceeace Francezul zice
oempressement», pentruca nu avem alts vorba. Eu cel putin
a0 am inteles. Acest oempressement», aceasta oprodigalitate»
de unde vine? Din reaua vointA a Ministrilor? Din marea
dragoste ce au toate Guvernele de a cere prea mutt? Din
aces propensiune ce an toate Ministerele in toate State le, chiar
in cele mai inaintate, de a ingreuna cheltuielile? Eu crez,
domnilor, Ca la not cauza a fost mai mult aces dorinta vie
de a iesi din fAgasul stationar; si pentrucA toate sunt de fAcut,
ni s'a pArut ca le putem face pe toate intr'o zi. Deaceea
bugetul de an s'a urcat dela 54 la 75 milioane. Prin urmare
aceasta prodigalitate nu este o imputare nici pentru Minister,
nici pentru Camera, ci o laudA. InsA, dupA entuziasm, duprt
sentiment avem ratiunea rece. Deaceea eu am fost de opinia
acelor bArbati de Stat cari susfin ca mai intai sa se voteze
bugetul de venituri si apoi cheltuielile, ca sa stim ce avem
si ce putem da. Cheltuielile ordinare sunt totdeauna mai mici
deck contributiunile; dar cele extraordinare se pot urea panala
slate de milioane. InsA cats sa asteptam, precum s'a bent si
alts data. Noi nu cunoastem aceste mijloace prin cari in alte
State cheltuielile cele marl angajeaza anii si chiar veacurile
viitoare, iar nu numai o singurA generatie ; si deaceea zic
si nu incepem cu toate deodata, ca sa nu compromitem toate.
Noi nu venim sa refuzAm Guvernului cele trebuincioase;
nu venim nici sa"-i zicem ca n'a facut nimic, pentrucA n'a
avut inaintea lui deck trei luni. i pentru mine este sa facem
ceva si bine, decal o multime de lucrAri si toate rau. Daca
insa trebuie sa ascultam si ceeace zic contribuabilii, cari, dupa
'Area mea, constitue opriniunea legala si de cari Camera

www.dacoromanica.ro
236 BARBTJ KATARGIII

trebuie totdeauna sa fie seams, dali -mi vole sA va spun ca


ceeace se zice, e ca s'au votat adause foarte marl, mai cu
seams pentru instrucfiunea publicA. Dar unde sunt profesorii?
Unde sunt §colarii ? Si daca profesorii sunt platifi foarte bine,
dat-au unii o lecfie macar? Noi nu putem §ti toate; insA ni
se spune de din afara 1). Mi se poate raspunde ca nu se
puteau pune toate in stare bunA, intr'un timp aia de scurt.
Prea bine! Primesc Si aceasta. Prin urmare reviu §1 zic ca
pozifia noastra este tot a§a de grea ca §i a d-v. Datoria
noastra este sA Em sprijinul §i povAfuitorii Guvernului; dar
pentruca voim sa-1 impiedicam de a se abate din calea dreapta
§i pentruca ne facem datoria, sa nu creaza cA voim a-i da
lovituri, cA voim a-I sgudui. Pentru mine, domnilor, schim-
barea Guvernelor este bucuria nebunilor. Cand un Ministru
lucreaza rAu, imi fac datoria sA-i spuiu ca face rau. Poate sa
se supere ; insa aceasta nu ma va impiedeca. de a-mi face
datoria. Amendamentul acesta nu este decal o rasuflare dire
Domn, o cerere, o aducere de rugAciune ca Ministerul sa ne
vie in ajutor, cand se va infafi§a cu cheltuielile, ca sa vedem
dacA nu putem reduce cella, cum sa nu apAsAm a§a de mult
pe contribuabili. Stip prea bine cA e in natura omului sa strige
cand ii ceri ceva, cA ar vrea sA se facA toate fArA sa dea
nimic. tifi insA asemenea cA Guvernul nu poate face nimic,
fArA sA is dela toll, dela contribuabili. Sa ne sfatuim dar
impreunA ca sA facem toate cu economie, pentruca cunoa-
§teli proverbul care zice cA me§te§ugul e nu sA fad gla cu-
isine» bine cu multa cheltuiala, ci bine cu pufina. Repet dar,
domnilor, nu atacAm Ministerul, ci -1 consiliem ca, la cheltuieli,
sA vie sa ne sfAtuim impreuna §i daca ne va vedea lup-

1) In luna Septemvrie 1860 se reforms programa liceelor §i gimnaziilor,


punandu-se o multime de materii, despre carI cel mai multi din profesori
n'aveau nici o ideie. Deosebit de aceasta, programa era intocmita cu o
necuno§tinta completi de lucru. Un profesor numit in acel an cobservit
unula din efort ca nu §tie nici botanica, nici zoologia, nici mineralogiav,
a care eforul ii raspunde: LasA ca fad dumneata,. Vezi Romdnul din
1860 Septemvrle 28, p. 818.

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 237

tandu-ne pentru ca sa le mic§oram, it rugam sa MI is acea-


sta ca o opozitie sistematica. Aceasta este singura mea pa-
rere §i deaceea votez pentru amendament.
Se pune la vot amendamentul lui Filisanu si se respinge cu 29 bile
negre contra 28 albe. Dupa aceasta se voteaza Adresa intreaga catre
Tron cu modificarile introduse in cursul desbaterilor si se primeste cu
40 bile albe contra 20 negre. (Vezi Adresa publicata asa cum s'a votat
in Supliment la Monitorul oficial No 74 dela 3 Aprilie 1861).
Votarea Adresei in chestiune aduce la '31 Ianuarie acelas an dizoivarea
Adunarti legislative. La noile alegeri flicute in primele zile ale !unit Aprilie,
B. Katargiu se alese in colegiul proprietarllor marl din Ialomita si la cel
din Mehedinti. Camera cea noun se intruni la 10 Aprilie 1861. Barhu
Katargiu fu ales si de asta data vice-presedinte al Adunarii, impreuna cu
principele G. Stirbei.

XXXIX.
DAREA IN JUDECATA A MINISTERULUI MANOLAKI COSTAKI
&dinfa dela 14 Aprilie 1861. (Supl. la Monitorul oficial,
No. 95 din 1861).
Alegerile dela inceputul lui Aprilie adusera o Camera Inca si mai ostila
decat cea precedents Cabinetului dela 13 Iulie 1860, adica Cabinetului
Manolachi Costachi. Aceasta Camera hotarl darea in judecata a Minis -
teruiui. Cu aceasta ocaziune, B. Katargiu pronunta urmatorul discurs.
B. KATARGIU. Domnilor, Am pastrat tacerea pans acum,
cad e o trista chestiune in adevar ca, dela inceputul viefii
noastre politice, sa ne vedem in pozitiune de a acuza un Mi-
nister. Acum cand iau cuvantul, departe de a voi sa apas pe
d-nii Minigri, voiu sa le viu in ajutor. Ce cer dumnealor ? Cer
sa ne constituim in Camera judecatoreasca, cer O. desvoltam
§irul illegalitatilor facute, cer sit auza publicul sentinta noa-
stra. La aceasta cerere, consiliul meu, parerea ce le dau, este
sa nu provoace asemenea desbateri, ce ar face §i mai dificila
pozitia d-lor, cand fiecare ar veni sa relateze cu deamaruntul
§irul illegalitatilor ce ar crede ca s'au comis de acest Minister.
Deaceea zic ca e mai bine pentru d-lor ca indreptarile ce
vor avea sa expuie sa le desvolte dire firegii judecatori,
inaintea carora se vor infati§a. Ceeace voiu sa dovedesc este

www.dacoromanica.ro
238 BA RBU BATA RGI U

ca daca Adunarea isi implineste aceasiO trista datorie, nu o


face decat pe un temeiu h gal al Conventiei, apasata fiind si
ea de opiniunea publica dela o margine a tarii panala cea-
lalta, dela mic panala mare -Prezenta noastra in aceasta Ca-
mera este de ajuns, spre a dovedi aceasta.
Ministerul a acuzat Camera ca ea a calcat prerogativele
puterii executive si a disolvat-o. A. disolva Adunarea e tin
drept al Ministerului. Dar aces acuzare era oare in drept sa
i-o faca ? Nu stiu. Pe noi ne-a dat in judecata alegatorilor,
cari sunt firestii notri judecatori si cari si-au dat sentinta,
disculpandu-ne pe noi si condamnandu-va pe d-voastra. Noi
N/A dam in judecata Curfii de Casatie, care este firescul d-vo-
astra judecator. Vedeti dar ca nu facem alt decal sa urmam
fatalul drum ce insiva ne-ati deschis.
Ceeace am facut noi, nu putem desface ; findca ce-am facut,
e dupa povata, dupa impunerea imprejurarilor. D-voastra, cre-
deti-ma, va apasati si mai mult de yeti cere explicari in Ca-
mera; faptele stau de fata si nu le pufefi tagadul. Ca sa aduc
numai un mic exemplu de asemenea fapte, tagadui-veti ca,
in intervalul dela 27 Ianuarie si pana in ajunul alegerilor, s'au
facut 132 de schimbari judecatoresti si administrative ? Imi
vezi zice poate ca sunteti in cadere 1). Dar caderea n'are si ea
marginile ei ? Care a fost pericolul, ca sa rasturnati astfel lu-
crurile, ca sa aruncati pe drumuri atati functionari ?
Vedeti dar unde am ajunge cu discutiunea ce cereti, cand
eu acum va desvalii numai un colt al faptelor d-voastra.
Deaceea va rugam, mai mult in interesul d-vostra, sa plecati
capul nu sub osanda noastra, ci a natiunii.
In urma acestei atitudini ostile a Camera Cabinetul dela 13 Iulie fuse
nevoit a demisiona §l la 30 Aprilie 1861 Ministerul se compuse astfel :
B. Katargiu, interne si Presedinte al Consiliului ; C. Brailoiu, justifie ;
Principele Dimitrie Ghica, finance; I. Cantacuzino, Culte si instrucfie;
Apostol Arsaki, externe ; C. Filipescu, control ; Colonel Seme§escu, ad-
interim la rasboiu.

1) Vi se cade.

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 239

Iat& programa noului Cabinet.


1. Numirea Comisiunii Centrale precum s'a primit de M. S. dupd
lista datd de noi.
2. Numirea membrilor Curtii de Casafie pentru Tara Romdneascd.
3. Schimbarea functionarilor dupd trebuinfa simtitd de Minister.
4. Sa nu se itnpiedice Adunarea de a lucrd legea rurald, dacd pdnd
la 3;15 Mate, termenul fixat de In. Sa pentru Intrunirea Adundrilor, nu
se vor puted intrunl Camerele ; $i sd nu se inchizd Adunarea pdna ce
nu va void aceastd legiuire.
5. Ancheta tesutd de Adunare asupra abuzurilor in alegeri $i darea
in judecatd a functionarilor vinovati.
6. Numirea unui ministru definitiv al rdsboiului, spre a statornic2
omogeneitatea $i solidaritatea in Minister fi a nu se stavill reorgani-
zarea armatei.
7. Trimiterea proiectului de lege electorald, elaborat de Comisia Cen-
tra'd in chibzuirea Adundrii, precum s'a urmat $1 in Moldova.
8. Sa ne permita In. Sa a deliberd asupra chestiunii scazamdntului
arenda$ilor mdnastire$11, spre a gdsl eel mai inlesnicios mijhm de a
garantd fiscul de pagubele ce-1 ameninfau din cauza cotnplicafiilor prin
cari a trecut aceastd chestiune izvorita din lipsa de chezasii destoinice
la inceputul Adunarilor $i in urma formalelor fagdduieli ce li s'au dat
in aceastd privinfd.
La 10 Mai 18fil, deosebirea de vederi dintre Domn §I Cabinet aduse
faimoasa demisiune a Cabinetului Katargiu, care nefigurand in Monitorul
oficial, o reproducem dupd Romdnul dela 14 Mai 1861, pag. 431.

Prea Inaliate Domne1


Chemati de bunavointd a Mdriei Voastre a luci Cdrma Guvernului
Intr.° stare de dezorganizare completd, am crezut ca, oricdt de grea ar
fi pozifia noastrd, totuci vom putea-o domind, de vom gasi incredere
$i sprijin din partea Inaltimii Voastre, egale cu greutatea unei ase-
menea situatil.
Intemeiati pe aceastd speranfd, nu ne-am spdimdntat nici de starea
de faliment, in care se afla tezaurul Statului de mai multe luni $i
care a pus pe Ministrul Finantelor in trista necesitate de a refuzci
plata mandatelor Visterlei eliberate pentru serviciile diferitelor ministere,
nici de discreditul ce apasd societatea noastrd de mai mutt time incoace.
Toate ramurile adminzstratiei le-am gasit in suferintd, g neintelegere
desdvdr$ita Mire puterea executivd fi puterea legislativd.
Intr'o asemenea stare de lucruri, preocuparea noastrd de cdpetenie
urmd sa fie ingrijirea de a restabill intre ele bursa armonie $i intele-

www.dacoromanica.ro
240 BARBII SATARGIU

gere g a face sd retnvieze creditul, fdrd can nici Guvernul, del so-
cietatea nu pot existd.
Din nenorocire, increderea Indltimil Voastre, la care ne acteptam
cdnd am primit aceastd sarcind $i pe care ne intemeiam, am avut in-
tristarea de a veded dela cele dintdi incercdri ale noastre cd ne lip-
sefte cu totul.
In dorinta noastrd de a restabill buna armonie intre Corpurile Sta-
tului, am rugat pe Indlfimea Voastrd sd numi(i membri la Comisia
Central persoane cad sd fie un sprijin pentru Guvern in conditiile
rdnduite Constitutionale, ear nu un element de antagoism. Mdria
Voastrd all refuzat.
Am cerut dela Mdria Voastrd schimbarea Prefectului Politlei Capi-
talei1) $i inlocuirea lui prin altul, in care sd putem aved incredere
pentru paza lini$tei ce este cu deplin in rdspunderea $1 indatorirea
noastrd. Maria Voastrd aft refuzat.
Am reclamat exercifiul unui drept inerent funcflunilor noastre, care
nu s'a refuzat predecesorilor no5tri, nici chiar cel or ad-interim, dea
schimbd pe functionarii administrativl $1 judecdtore$ti, cari nu numai au
compromis autoritatea Guvernului, dar care nici se afld in conditii de
a se asigurd responsabilitatea $1 a garantd interesele private $i publice
ce sunt chemafi a ocroti, ardtdnd Inaltimii Voastre g situatia neregu-
latd a unor subprefecti, de exempla, can se aflau popriti de chiar
prefec(ii, superioriii lor, de a adund contributille, pentrucd n'au avut
a da legiuitele garantii. Mdria voastrd aft refuzat.
Ramura judecdtoreascd se afld intr'o stare anormald, din pricind cd
Malta Curte func(ioneazd in contra rdnduielilor legit asupra Curfii
de Casafie, care declard cd hota'ririle pendente la Ina ta Curte se vor
trimite la Curtea de Casatie la promulgarea acestei legi. Am cerut tiara
sd se precurme aceastd stare prin numirea membrilor Curti( de Casalie.
Mdria Voastrd aft refuzat.
Am cerut ca adunarea sd nu se impiedice de a pune to discutiune legea
rurald, dacd 'Ma la 3115 Iunie, termenul pus de Indltimea Voastrd pentru
efectuarea Unirii, nu se vor puted unl ambele Adundri ; $1 sd nu se
inchizd Camera noastrd, mind ce nu va votd aced legiuire, fiindcd in-
ten(ia ambelor Adunari, votul for n'a fost de a amdnd In indefinit $i
de a ldsd nerezolvatd o chestiune ce fine suspendat creditul public $1
n suferinfd toate interesele tdrii ameninfate, ci ca sa inlesneascd $1
sd grdbeascd rezolvarea ei. Mdria Voastra all refuzat.
Una din principalele cauze can au intdrdtat tam $1 Adunarea fi
le-a inspirat neincredere in contra Guvernului, a lost abuzul de putere
ci nepdzirea legilor, cu care s'au semnalat in formarea listelor $1 in

1) Prefect al Politlei ere, Mihalache Marghiloman. Nafionalui, 1861, Mai 11.

www.dacoromanica.ro
DISOUBSURI 241

procesele electorate. Ca sa dllm o satisfacere (aril, ce s'a simtit lovita


de asemenea procedare, ca sa inspiram increderea in Guvern ,s1 sa li-
ri,stim con§llinta publics ,Si a Adunarii, ca sa ridicam func(iile Statului
din cadere, am cerut dela Maria Voastra sa lncuviintati a se face an-
cheta reclamata de Adunare fi a se da In urma in judecata func(io-
narii vinovafi. Maria Voastra aft refuzat.
Ca so ajungem la o stare regulata fi temeinica in reorganizarea
armlet noastre ,si ca sa stabilim omogeneitatea $1 solidaritatea in acfiunea
Guvernului, am rugat pe Maria Voastra sa binevoiti a num, un mi-
nistru definitiv al Rasboiului. Maria Voastra ati refuzat.
Pe cdnd Inaltimea Voastra ne -aft anuntat ideia unei reforme elec-
torate, ca sa ne finem In rdnduiala constitutionala, am rugat pe Inal-
timea Voastra sa trimiteti in deliberarea Adunarii, precum s'a urmat
g in Moldova, proiectut de lege electorala elaborat de Comisia Cen-
traM. Maria Voastra afi refuzat.
In chestia arenda,silor manastire$ti credeam ca am fi ajuns la infelegere.
Refuzul had la cererile noastre nu ne mai poate lasd nici o Indo-
laid, Prea Inaltate Doamne, a nu ne bucuram nici cum de increderea
Marie( Voastre.
Neputdnd dar prim( raspunderea unei pozifii ca aceea ce avuram
trista indatorire de a expune Inaltimii Voastre, cdnd ni se discuta au-
toritatea cuvenita functiunilor ce ocupam $1 ni se refund mijloacele de
a o hitdmpind, venim sa va rugam cu respect ca sa binevoifI a In-
credinfd frdnele Guvernului In mdna altor barbati, cart se vor bucurd
de increderea Mariei Voastre.
Suntem on eel real profnnd respect
ai Mariei Voastre
Prea pleeati tii supwii eervitorl.

B. KATARGIU
D. GHICA
AP. ARSAKI
C. N. BRAILOIU
I. CANTACUZINO
C. I. FILIPESCU
Bucurefti 1861 Mai.

In urma demisiunii Cabinetului Katargiu, Ministerul se compuse astfel,


la 12 Maiu 1861: Stefan Golescu, interne §i Pregdinte al Consiliului ;
G. Aghiropolu, justitie ; V MAlipescu, Culte $1 instructie ; Dimitrie Bo-
lintineanu, externe §i ad-interim la Control; C. Balcescu, Finante ; Co-
lonel Seme§escu, ad-interim la rasboiu.
Barbu iratargiu.Discuran4 16

www.dacoromanica.ro
242 BARBU KATARGIU

XL.
IN CHESTIUNEA PENSIILOR
$edinfa dela 14 Mat 1861. (Supliment la Moitorul oficial,
No. 111).
A. Prejbeanu citeste un raport al Sectiunii administrative pentru cererea
de pensiune a mai multor persoane. Ministrul de Finante, C Balcescu,
cere amanarea discutiunii asupra raportului Ora la sedinta viitoare, ca
a informeze Camera de sumele de can dispune ministerul. 1. Bratianu
este de parere ca Adunarea sa constate drepturile petitionarlior la pensie,
ramanand ca Adunarea sa voteze treptat sumele trebuincioase pentru
satisfacerea acestor drepturi sau a §tearga pe aceia can iau pensie fara a
avea drepturi destul de intemeiate pentru aceasta.
B. KATARGIU. Pentru ceeace se atinge de susceptibilitatea
d-lui BrAtianu, pe care o imparta§esc §i eu, raspunz cu in-
tristare ca susceptibilitatea noastra a trebuit sa fie mult mai
adanc mi§cata prin neplata mandatelor pentru servicii recu-
noscute, §i ar fi foarte mahnitor ca Statul, pe langa neplata
unor asemenea datorii, sa calce §i contractul prin care s'a
obligat catre functionani sai a le da pensiune. D -1 ministru,
impins negre§it de aceasta susceptibilitate, de a nu fi adica
Statul redus la pozitiunea de a nu putea plati nici aceasta
datorie sfanta, ne arata ca trebuie un credit la paragraful pen-
siilor.
Cat pentru hotarirea ce zice d-1 Bratianu ca trebuie sa
luam asupra acestei chestiuni §i spaima ce simtim toll pentru
multimea covar§itoare a cererilor de pensii, aceasta face
obiectul unei legi noi, care insti nu poate avea efectul re-
troactiv, caci nici intr'un Stat nu se pot face asemenea legi,
nu se pot ataca drepturile unor oameni ce au jertfit tot timpul
§i odihna lor, spre a be dobandi, Abuzul e ca se vad func-
tionari cerand pensii din posturi la can au ajuns dintr'un
singur salt, pe cand MO se scoteau din acele posturi, in
can ajunsesera dupa servicii de ani indelungati Trebuie dar
sa cercetam daca scoaterea acestor oameni s'a facut pe vreun
temeiu de lege, §i daca cei inaltati in locu-le au avut dreptul
de merite §i capacitate ca sa ajunga acolo, sau mai bine

www.dacoromanica.ro
DISOURBURI 243

dreptul de ierahie, fail care piramida social& s'ar rasturna


cu varful in jos.
I. BRATIANU Zia ca. Guvernele dinainte de 24 Ianuarie au abuzat mai
mult decAt cele dela 24 Ianuarie incoa. Multi dintre feciorii de boieri
n'aveau nici must* pe buze §i cu toate acestea ocupau posturi mars.
D-sa cere sa se faca o noun lege de pensii, pentruca nu s'a vazut in
nici un Stat cu un venit de 30-40 milioane, dandu-se pensiuni de 4-5
milioane.
G. VERNESCU zice a functionarii nu se puteau Internet& deck pe
un fond anumit. °data acest fond terminat, Camera nu poate voti alt
fond, ci trebuie sA a§tepte par& se va face loc prin stingere.
B. KATARGIU. Sunt silit O. yorbesc asupra acestei ches-
tiuni, sA recapitulez ceeace s'a zis de d-1 Bratianu si de d-1
Vernescu si ce se conchide de ad.
SA incepem dela d-1 Vernescu, care a vorbit mai in mind
si a conchis trecand dela retroactivitate la o pretalmacire.
Sunt doi ani, d-lor, de cand ne luptdm in Camera a pAzi
Conventia, care zice sA nu desfiintam legile cele vechi, MM.
a le inlocui prin altele noi.
Am vazut ministri cari au venit si ne-au zis : Adesi nu
e o lege noun, noi intelegem insd astfel legea existentA».
Prin urmare cele zise de d-1 Vernescu si ceeace voeste acest
amendameut este tocmai aceasta : s& se pretalmaceascA o
lege, dupa care se urma si dupd care tofi funcfionarii se
angajaserd a-si sacrificd averea naturals, vie*, studiul, si
acum sa le zicem : epravila a fost inteleasd rau, aplicatd ran ;
noi o vom face sa se aplice altfel cu o propunereo. DacA
se va admite o asemenea sistemd in Camera, se va rdsturnd
orice lege cu un amendament. Dar vs intreb un lucru : de
ce d-1 BrAtianu si d-nii ceilalfi nu vAzura greutatea pentru
fisc, in auii trecufi, cand se votau pensil pentru oamenii
cari in guvernele trecute ocupasera posturi foarte mici si
deodata sdriserd in cele mai mari ? Acelea au fost fArd greu-
tate primite a se votd indatd. Cum pot veni acum dar sA
zicd si sa susfina ca e in lege sa se opreasca de a primi
banii ce li se cuvin cu dreptul la pensie si sa li se inscrie

www.dacoromanica.ro
244 BARBU KATARGIII

numai dreptul ? Nu e numai dreptul, ci sa dam fiecaruia efec-


tivul ce a lasat in doua zeci de ani in fisc. De ce acest fond
s'a dat acum altora §i nu acelora de cari s'a depus ? 0 lege
noun sa se faca, dar nu prin pretalmacire sau retroactivitate.
Daca s'a vorbit de retroactivitate, nu s'a Infeles astfel. Au
fost, precum a zis principele Dimitrie Ghica, oameni napas-
tuiti, cari nu aveau cu ce tral. Aceasta a fost cauza pentru
care li s'a intins mana ; acesta este motivul care a cond us
pe acele Camere anti- nafionale, anti-patriotice ; §i noi, Came-
rele cu dragoste pentru contribuabili,, noi plini de patriotism,
pe de o parte am indoit lefurile, iar pe de alta am inaltat pe
aceia cari aveau doud-trei sute de lei la posturile cele mai
inalte fara scars ; §i pe urrna, pentruca am servit patriei,
luarn patru-cinci mii de lei, cand 20 de ani n'am avut
decat dotia-trei sute; §i acum trebuie sa rasturnam legea
printr'un amendament, pentruca acei impiegati §i-au inceput
poate cariera dela zapciu I Da, domnilor ; oamenii trecutului,
oamenii nepatrioti thcepeau dela zapcii ; §i oamenii de azi,
oamenii patriofi vor sa inceapa tofi de sus.
Vrefi o lege ? SA se stabileasca ierarhia. Aceasta e cea
dintai imbunatatire ; pe urma sa se cerceteze daca functio-
narii cari s'au destituit sunt mai incapabili decat aceia cari
i-au inlocuit. Daca nu, sa se aduca la loc ; cad aceia au
cel pufin experienta, §i experienta, on cate ar zice cineva,
este lucru mare, domnilor. Fiecare trebuie sa marturiseasca
ca nu se invata dela §coala cum sa se tie carma tarii, ci
incetul cu incetul trebuie sa strabatd cineva toate greutatile,
toate amanuntele, de cari se izbe§te cand vine in minister
§i nu §tie nici in ce dosare se afla hartiile, nici titlurile do-
sarelor. Deaceea ne aflam in starea de azi. Putem tagadui
ca e rea starea finantelor noastre? Este ru§ine, o ocara pentru
noi O. fie falith Tara Romaneasca, care cu un buget de 30-40
niilioane finea acelea§ posturi, mai-mai aceea§ armata ; Si
astazi, cand are 80 milioane, sa fie falita, de§i s'a zis ca
este numai o static. 0 asemenea stare nu s'a intamplat atunci,
pentruct oamenii nepatrioti se mulfumiau cu doua mii de

www.dacoromanica.ro
bisbuRSuill 245

lei cand erau mini§tri §i cu 1.500 ca directori. Acura s'au


facut imbunatatiri numai in favoarea persoanelor. Deaceea
s'au ingreuiat. pensiile. Trebuie a fim drepti, ca sa dam cel
putin Statului un relief de cuviinta. Fa lit din gre§ala unor
oameni, O. nu tagadueasca cel putin angajamentele acelora
cari s'au legat cu lara §i sa tremuram ca nu maine, cand
vor fi a trece in sanul eternitatii, sa se caeasca ca s'au in-
crezut in fagaduielile tarii Si nu s'au aput de vreo meserie,
care ar fi putut asigura vie* copiilor lor.
Asemenea pravile nu se prefac prin asemenea amenda-
mente, ci prin legiuiri noi, can sa fie cu maturitate desbalute.

XLI.
INTERPELARE GUVERNULUI ST. GOLESCU.
$edinta dela 23 Mal 1861. (Supliment la Monitorul official,
No. 145).
B. KATARGIU. MA voiu tines, in cercul cuviincios, cad a
se face o interpelatie, prin care se pune oarecum indoiala ca
ministerul sau vreun Roman ar fi suferit a se calce drep-
turile tarii, aceasta nu poate ramanea fara o explicatie. Altfel,
dupa o asemenea banuiala, fiecare ar fi in drept sa se intrebe
cine a provocat-o, cine ne-a autorizat sa credem ca Romanii
ar suferi o asemenea calcare de lege ? Nu voiu spune nimic
mai mult decat ceeace trebuie ca sa precizez motivele acestei
interpelatii.
Grija noastra a fost intemeiata pe faptul regretabil de a
vedea in joc §i dominand numai patimile, de a vedea luan-
du-se dela Comisia Centrals initiativa, de multe on provo-
vocandu-se lucrari, cari, in urma, se respingeau chiar de aceia
cari le provocasera, numai ca O. puie intr'o pozifie falsa pe
colegii for de idei contrarii. Cand am vazut ca de cate on
in Camera s'au facut interpelatii, de ate on s'a facut vorba
ad de dreptul nostru de autonomie, de atatea on cu rea in-
tenfie s'a calomniat o partida de rea voinfa, de tradatoare

www.dacoromanica.ro
246 DABBIT ZATArtG113

5i am auzit vorbindu-se 5i mai mutt, de amenintari, de adu-


naturi de acei oameni, pe cari legile fundamentale ii resping
de a se amesteca in trebile Orli, cari in toate lark civilizate
sunt tinuli in respect 5i nu sunt ingaduiti de a vent sa apese
vointa mandatarilor tarii.
Domnilor, am vazut 5i vedem ilia pana azi administra-
tiile ca, In loc de a da sprijin Si respect legilor, aduc Ira-
mantaturi prin felurimi de provocari 5i calomnii, caci nu pot
avea alte efecte decat de a arunca asupra nafiei, in fafa Eu-
ropei, pata de perturbatrice. Ei au adus lucrurile pana. uncle?
'Dana la sange.
Apoi tot ace5ti oameni, cand este vorba de a indeplini
legea, se dau in !Mud, alearga la pretextul inviolabilitatii do-
miciliului 5i a persoanei, incdt, sub aceasta pavaza, nu numai
interesele particularilor sufera, dar nici contributiunile Statului
nu se pot strange. De act a izvorit neincrederea, ingrijirea,
spaima din partea oamenilor de pace ; de act a izvorit ca
datoriile Statului nu se platesc 5i Cassa tezaurului a ajuns
falita.
Sa trecem la partea judecatoreasca. Dar mai intai cer ier-
tare acelor functionari cari ar fi exceptiuni onorabile, in aceste
imprejurari cand generalitatea e corupta. Sunt judecatori, d-lor,
cari indraznesc sa zica, cand e vorba de un proces intre un
bogat 5i intre un sarac, ca bogatul, numai pentru singurul
cuvant ca e bogat, nu poate avea dreptate. Vedeti dar ca
act vin regulele proudhonismului, care 5titi ce efecte pot avea
pentru societate.
In ceeace prive5te pe o5teni, pe cari i-am iubit din copi-
laria mea ca pe frafi 5i i-am respectat ca pe martini ai so-
cietatii, caci i5i dau nu numai odihna 5i libertatea lor, dar
5i vieata. ca sa-i asigure ordinea 5i existenta nu sunt com-
petent a intra in aceasta chestiune, caci de a5 vorbi numai
dupa ceeace vaz pe din gall, ce as avea sa zic decat: fir,
epolete, poleituri, chipiuri de tot felul ? lata tot, ce vedem.
Las celor competenti chestiunile de organizare 5i ma margi-
nese a zice ca plang pe bravii no5tri militari de a fi intr'o

www.dacoromanica.ro
bISCUREMRI 247

epocd, in care fuserd silifi, intre alte jertfe, a bit in priva-


Vile cele mai marl, din cauza stArii deplorabile a tezaurului
public.
Nu voiu vorbi despre trista imprejurare ca o cazarmA a ars
aprinsa de patru pdrfi, nici de infamele calomnit rdspandite
in aceasta privinfa. Am speranfa ca guvernul va stdrul sa
descopere pe culpabili §i sa-i supuie la cea din urma pedeapsa.
Stifi asemenea, d-lor, §tifi starea in care se afld instrucfia
publicA. La aceasta poate sd fie unii cari ne-ar obiecta : «dar
ce avefi sa zicefi de instrucfiunea publics? Nu e destul ea
afi votat cateva milioane in lefuri la profesori ? Ce vs mai
pass, dad. ei 1§i fac lecfiunile sau dacd sunt multi cari n'au
dat nici o lecfiune ? Ce Ira pass dacd sunt profesori cari au
lefuri, fart a avea catedre ? Ce va pass dacd §colarii i§i im-
plinesc datoriile sau dacd se revoltd in contra lor? Acesta e
un lucru firesc; e libertate, libertate, d-lor. Dar not oare putem
sta privilori muff in fafa acestor abateri ?
. Afi vazut in fine, d-lor, ca incununare tuturor acestor ano-
malii, Cate illegalitati §i Cate infamii ingrozitoare s'au petrecut
in timpul alegerilor. In ce scop ? In scol3 de a indbu§i cu
finefe dreptul cetafenilor ce dau garanfie de ordine §i lega-
litate. Ei bine I Mi-e teamd ca ceeace s'a facut inteun mod
illegal, arbitrar, sd nu vie a se face acum cu aparenfe de
legalitate, dar intr'un mod §i mai illegal.
Deaceea mi§cat de toate aceste ingrijiri, am venit a in-
terpela guvernul sa ne spuie ce se face cu legea electorald ?
Nu cumva printr'o lege au O. se legitimeze toate aceste ille-
galitAfi? Nu cumva printr'o lege venita nu §tiu de unde, nu
§tiu prin ce canal, se vor viola drepturile Orli, vom fi arun-
call, sub mascede libertate, in despotismul ochlocrafiei 1) care
e mai rau deck toate despotismurile pentrucd §tifi, d-lor,
ceeace s'a zis in vechime, ceeace se repetA §i azi de oamenii
cei mai insemnafi ai nafiilor civilizate : «mai bine zece ani
de tiranie deck o noapte de anarhie >>.... Si, in adevar, ochlo-

1) atotputernicia multimit.

www.dacoromanica.ro
248 13ARBU KATARGIt7

cralia ar fi o adevarata anarhie tiranicA, pentruca nu infra


in ordinea lucrurilor stabilite ; pentruca ea este puterea bru-
tala, care nu e in stare O. judece prin sine§i, ci dupA in-
fluenta unora §i altora, cari sunt adevarali tirani.
DupA o discuflune animatA, la care iau parte I. Bratianu, Principele
Dimitrie Ghica, Principele G. tirbei §i G. Vernescu, pre§edintele acordtt
cuvantul lui B. Katargiu.
B. KATARGIU. Viu sa rAspunz §i d-lui BrAtianu §i d-lui
Vernescu. Cele ce am zis n'a fost decat o expunere de mo-
tive. Am constatat, n'am acuzat pe nimeni. DovadA cA nu
puteam sA acuz pe stanga este cA, intre membrii ministerului
dat in judecatA, erau §i din dreapta, §i din cei mai insem-
nati. D-1 BrAtianu a reinviat insa rAnile §i a zis ca relele nu
sunt de azi, ci din trecut. Din partea cui dar vine acuzatia ?
Din a mea, sau a d-lor ? A venit apoi §i a zis ca adunarea
este pricina rAului, ca daca armata este in stare proasta
eu nu am zis cA e in stare rea sau buns Camera e de
vinA ; dacA se sfa§ie partidele, dacA se af1a bancruta in Vis-
terie, toate acestea au fost §i dela 1841, §i cA vrem sA facem
sau cel putin avem aerul de a voi sA facem ceeace s'a facut
la 41. VA aduc ins& aminte, d-lor, ca, daca atunci era lipsa,
venitul Statului era de 14-20 milioane, iar nu de 75 ; ca
oastea, dacA nu era in stare mai bunA, avea un buget de
patru-cinci pans la cel mult 7 milioane, iar nu ca azi de
17 milioane. Vedeti dar ca nici bunavointa, nici spiritul
de liberalitate nu ne-a lipsit. Am dat tot ce ni s'a cerut §i, cum
a zis d-1 Ghica, am dat mai mult chiar decat ni s'a cerut.
Prin urmare resping asemenea acuzaliuni. Am constatat fapte
§i nimic mai mult. Mi s'a zis cA cu acestea ne punem in pe-
ricol, ca aratam natia in fata Europei ca perturbatoare. Dar,
d-lor, ceeace ne-a facut sa ne ingrijim, este ceeace se zice pe
afara : interpretatiile cari se repeta de cate on ne iese o vorbA,
interpretatii ce privesc la acele persoane, can sunt a§a de sus,
incat nu putem nici cugeta a ne atinge de dansele. La cea
dintai vorbA ce am pronunfat -o, ni s'a zis ca voim sa trecem

www.dacoromanica.ro
DISCIIRSURI 249

peste cele dobandite, ca sa ajungem la cele dorite de Di-


vanul ad-hoc.
Ei, d-lor, nu suntem a§a de simpli precum voiti a crede,
ca sa desfiinfam noi Convenlia, care este catehismul nostru,
evanghelia noastra socials, de cand ne-a fost data. Noi nu
am fost intimidati, ci indignali de amenintarile ce ni se fa-
ceau din afara. Noi §tim sa ne menfinem in legalitate, §i am
zis ca, de cate on va fi vorba sa cerem ceva pentru viitorul
turii mai curand sau mai tarziu vom face ceeace a fa-
cut Capul Statului Si cu el insu§i in capul natiei, pe care
voim sa-1 acoperim, iar nu sa-1 punem inainte, ca sa ne as-
cundem dupa dansul, ceeace singur chiar El dela inceput a
declarat §i acela este poate actul sau cel mai de ve§nica
lauds.
Acest act insa 11 vom face cand va trebui, fara primejdie
pentru bars, fara a atrage blam Si nemultumiri nici din
partea tariff nici din partea puterilor garante. Nu ne vom in-
cerca dar sa ne armam cu acest fapt acum, ca sa ne inval-
mapasca lumea, precum fac unii cari n'au decat aceasta tints,
raspandind calomnia pe afara, ca sa aduca desbinare §i sä
faca pe Domnitor a crede ca noi ii suntem inimici personali.
Dar a crezut-o I Ei, §titi, d-lor, ca cu cat e cineva mai sus,
cu atat se in§eala mai mult, pentruca aceia cari-1 inconjoara
cauta numai interesul for §i-1 consiliaza numai in vederea
acelui interes.
Cand am luat cuvantul, o mai repet pentru a treia oars,
n'am acuzat ; am constatat. E sau nu falita in fara? E stram-
toare in Vistierie ? Este o temere generals ? Sun talhari cari
ingrozesc judefele ? A fost sau nu o§tirea in lipsa ? Daca n'a
fost, de ce s'au cerut bani de §eful o§tirii, ale carui bonuri
stau mucezind in Vistierie ? Daca a fost in lipsa §i nu i s'au
dat, n'a suferit atunci o§tirea privatii ?
Prin urmare, cand venim de constatam, nu ne presupuneti
idei ce n'am avut, cu cari suntem prea intelepti, ca sa ne
armam, fara a fi siguri ca tofi Romanii dela un cap al tacit

www.dacoromanica.ro
250 BARBU RATARGM

pand la celalalt, dela cel mai mare pana la cel mai mic, le
doresc.
Noi constatam, ca sa nu se mai faca greplile ce s'au
fdcut, ca sa poata Guvernul sa arunce un balsam asupra
ranilor cari au bantuit §i bantuie Cara. De am cerut ca
legea electorala sa nu se faca in strainatate, e pentruca
am §tiut ca s'a facut o lege de Comisia Centrals §i nu ni
s'a dat, fiindca s'a zis ca e prea restransa. De ce dar s'a
trimis la Moldova §i nu §i aci ? Cine v'a zis ca noi nu o vom
largi ? Cine v'a zis ca lucrarile Comisiei Centrale sunt o evan-
ghelie pentru noi ? Nu, d lor, evanghelia noastra este Con -
venfia, sunt drepturile tarii §i nimic mai mult. Cine a dat
drept Guvernului ca sa urmeze pe aceasta cale afara din
drepturile noastre, cu atat mai mult ca s'a vazut in ziare
streine un memorandum, in care se zice ca nu este cu pu-
tinta de a se face legea electorala de o Camera care reore-
zinta trecutul, ca nu vor putea acei oameni sa se sinucida ?
Ei bine, sunt destule elemente, destule probe ca sa ne puie
in pozitie de a ne ingriji §i a striga, noi, sentinelele natiei :
qui vive!
Ne acuzati ca constatam, ne acuzati, deschizand mormintele
trecutului, Si pe cand noi vorbim de ranile de cari sangera
Cara, d-v. ne puneti inainte ranile acelui trecut. Nu scormonifi
cenu§a morfilor, cad atunci nu §tiu cine va fi cel mai vinovat I
Va vom proha ca multe erau mai bine atunci. Daca nu alt-
ceva, cel pufin era siguranta publics, dormiau oamenii in
mijlocul drumului cu mii de galbeni §i daca se intampla vreo
calcare, era caz excepf'onal, lucru neauzit. Azi, d-lor, in
Arge§, in Prahova, avem un Tunsu, §i dea Domnul sa fie
numai un talhar. Fi-va oare §i aceasta o consecinta a in-
violabilitafii persoanelor, §i pentru aceasta nu se prinde acest
om ? Asemenea inviolabilitate nu exist& in trecut, dar nu
exists nici temerea §i teroarea in toate inimile.
De ce d-1 Bratianu vine sa mai sgandare trecutul ? De ce
se zice ca acuzam stanga, cand in actul de acuzafie s'au
aflat inplicafi §i oameni din dreapta ? Stanga sau dreapta, nu

www.dacoromanica.ro
biscuRsuni 251

voiu sa §tiu ; n'am acuzat pe nimeni, am constatat ca se pre-


umbla in juru-ne oameni zicand lucruri cari nu merita decat
dispreful, §i deaceea nu ma mai explic. Intreb insa, adre-
sandu-ma acum mai mult la minister : ce zice de aceste ma-
nifestafii, de aceste vorbe raspandite ? fac raspunzator.
Oare maine, cand va venl legea rurala, ne cheza§ue§te mi-
nisterul ca suntem siguri in Camera, ca vom fi liberi a ne
implini datoria de mandatari ai nafiei, ca sa §tim ce facem ?
Nu ne e -Frick d lor, pentru noi ; ci, cum v'am mai zis-o, te-
merea noastra, frica noastra este pentru Para, pentru institu-
iile ei, caci, precum ai zis d-ta, d-le Bratiene, la cea dintai
manifestare de asemenea natura, vom trece in ochii Europei
de o nape de perturbatori, §i atunci s'a dus tam noastra,
s'au dus drepturile ei ; iar noi nu vom avea decat lacrimi
sa-i dam spre mangaiere §i vom atrage pe capul nostru hula
§i blestemele generafiilor viitoare I...
Dupa Katargiu, iau cuvAntul I. BrAtianu, Principele Dimitrie Ghica, G.
Vernescu §i Principele tirbei. In urma acestora Katargiu pronunta dis-
cursul urmAtor :
B. KATARGIU. D-1 Bratianu §i d-1 Vernescu ne-au vorbit
de int9rpretari rele, ce zic ca am dat cuvintelor dumnealor.
Asemenea interpretari sunt d-lor cari le-au facut, §i aceasta
o dovedesc. Afi bagat de seams, d-lor, ca nici n'apuca a se
potoli vibrafia de aer a cuvintelor noastre, cand d-lor, luand
cuvantul, vin §i fac in auzul tuturor in terpretatii in adevar de
o indrazneala netahnacita.
Ne-au atribuit ca noi am zis ca toate ale trecutului au fost
bune ; ne zic ca propunerea ce facem e o desfidere pentru
puterile streine. Vedefi un nou mod de insinuafie. Dupa ce
au vrut alaltaieri sa ne calomnieze in fata larii §i a Capului
Statului, pe care de doi ani acum neincetat se muncesc a-I
departs de noi, voesc sa ne calomnieze azi §i in fata Europei.
Suntem, d-lor, mai politici decat d-voastra. Sunt chestiuni
politice §i nafionale, cari se respects intre ele de nafiile cele
marl, de puterile cele mai independente. Care dar ar fi ugu-
rinta Romamlor, cand ei ar indrazni sa despretueasca aceste

www.dacoromanica.ro
252 BARBII ICATARGIV

principii de drepturi §i cuviinte internafionale ? Puterile ne-


au dat dovezi de buna for voinfa ; ele au venit, au intrebat
pe nafie, §i apoi ne-au dat Convenfia pe baza vechilor noastre
drepturi. Stim pand unde se cuvine a respects §i a apdra
drepturile natiei. Nu sfiddm Europa, ci vorbim numai despre
ceeace trebuie sd. se facA de Guvern. Principele Stirbei a
amintit ca a fost un memorandum care a circulat prin streind-
tate, memorandum facut sub un minister oarecare Si care are
sa. se execute sub altul lntreb pe acel minister este aceasta
adevarat sau nu ? Stie el ceva de acel memorandum ? Face-
se-vor cele expuse intr'insul ? Zisu-s'a intr'insul ca nu e cu
putintA a merge inainte cu Camera aceasta de azi, Inc& sA puie
pe puteri in necesitate de a face dela sinele ceeace li s'a in-
sinuat a nu suntem in stare a face noi, sub cuvant a nu
ar fi cu putinfa a ne sinucide noi in§ine, acordand drepturi
mai largi in chestiunea electorald ? Acesta a fost obiectul in-
terpelafiei ; sub aceasta preocupare am depus la birou pro-
punerea ce desbatem, iar nu cu intentia de a da o sfidare
puterilor, ceeace nici am putea, nici am cugeta vreodatA sA
facem.
Ati zis a d-voastrA suntefi cari afi luat inifiativa celor patru
puncte din Divanul ad-hoc §i ca dreapta le-a combatut. La
aceasta nu vA voiu raspunde decat numai prin fapte, ardtan-
du-vd cd. acele patru puncte §i toate principiile pe cari se
bazeazA Convenfia noastrd s'au cerut de noi, aristocrafii, Inch
pe cand d- voastrA erafi in streinAtate, Si, spre a vA incredinfa
§i mai bine, vA putem da eke un exemplar din cateva sute
ce au mai rAmas din cele 6.000 tipArite §i distribuite atunci
de noi. Nu venifi dar a vä imbrAca ca cioara cu penele pa-
unului, nu vA ardtali tot ceeace nu suntefi, cAci ne cunoa§tem.
Ne-afi zis cA noi vrem sA desgropAm trecutul, cA noi zicem
cA el este mai bun decal prezentul. Nu, domnilor ; am zis
cA rAu a fost trecutul §i, dad. nu ar fi fost rAu, nu am fi
protestat, cand posturile, precum d-voastrA afi pretins, erau
toate ocupate de aristocrafie ? Vedefi dar cA nu ne-am sfiit
atunci de a zice chiar pentru ai no§tri : cMdria Ta, fara e

www.dacoromanica.ro
DIBOURSURI 253

ingenuchiata l» Dar in prezent oare facefi §1 d-voastra ase-


menea, cand cei dela putere sunt de ai d-voastra ?
Da, domnilor ; de nu erau toate bine, era insa ceva mai
bine decat azi. Atunci era credit, de§1 bugetele erau de 28
milioane ; §i cand Guvernul era in lipsa, intindea mana in
plata §i gasia milioane. Faceti-o §i azi, de putefi. Am zis ca
nu erau talhari. La aceasta raspunza negoful, raspunza toll,
daca au azi ca aturici incredere, dad. pleaca cu sume de bani
pe afara fara frica. Aceasta v'am zis. Nu v'am vorbit de prin-
cipiul libertatii, cAci libertatea noastra zacea sub Parana veacu-
rilor trecute, din nenorociri pe cari nu le-am adus noi. Nu
pervertifi discufiunile, spre a falsifica cugetele noastre. Nu zicem
ca trecutul era bun ; dar ceeace era bun atunci, vedem ca
azi lipse§te, adica creditul §i siguranfa. Vedefi dar ca aceasta
nu e decat o constatare, iar nu o desfidere.
Ni s'a zis : de ce n'am cerut legea electorala impreuna cu
'constitutia in cele 10 zile cat am fost la minister ? Dar n'am
facut-o tocmai ca suntem mai politici decat ne credeti ; pen-
truea §tim ca sunt chestiuni legate de interesele Statelor
streine, chestiuni cari socotiam ca pot &A ne facA a trece ca
voim sa aducem o atingere Convenfiei. Daca insa noi n'am
avut curajul acesta, aiba-1, de voe§te, ministerul actual ; vie
cu constitutia, pe care n'o cunoa§tem, §i cu legea electorala,
§i noi le vom discuttt.

XLII.
ASUPRA UNUI CREDIT PENTRU OSELE.
$edInfa dela 27 Mat 1861. (Supliment la Monitorul official,
No. 129 §i 130).
C. Gradigeanu cite§te raportul sectiunii iii-a, prin care se acordti mi-
nisterului de interne suma de 11.588.457 lei (vechi) pentru construirea
drumurilor urmAtoare : Ploe§ti-Buthu, Buthu-Foc§ani, Bucure§ti-Giurgiu,
Ploe§ti-Breaza, Bucure§ti-Pite§ti.
Dupa o desbatere, la care iau parte I. Ghica §i I. Bratianu, pre§edintele
acorda cuvantul lui B. Katargiu.

www.dacoromanica.ro
254 BARBU IKATARGIU

B. KATARGIU. - Mai inainte de a infra in amanunte, trebuie


sa vorbim de principiile acestor lucrari. Daca nu m'ar impie-
dica un fapt desavar§it, a§ fi §i eu de opinia d-lui Prejbeanu ;
dar vedeti in ce pozitiune ne pune guvernul, cand iese din
§irul metodic al lucrarilor. Noi, in adevar, trebuie sa votam
pentru drumuri, cari sunt studiate, cari au deviz; insa im.
pin§i de setea de a vedea pe o cale mai buna lucrarile publice,
am votat suma pentru ni§te lucrari ca i n'au nici un devis, §i
aceasta o facem din bunavointa numai, dupa o simpla cerere,
cad avem un ministru constitutional, patriot, §i credem ca el
nu poate lash banuiala de dispret pentru ceeace decide Adu-
narea. Ministerul insa, in loc de a nu le pune in lucrare mai
inainte de a face ni§te lucrAri pregatitoare, el, pe temeiul celor
500 de mii lei votate, a contractat lucrari de 2 milioane. E
trebuinfa neaparata a se face aceste drumuri ? Noi nu §tim ;
nu am desbatut.
Totdeauna oportunitatea unui lucru are §i oarecari conditii,
oarecari limite, incat, daca necesiteaza o cheltuiala exorbi-
tanta, atunci e preferabil a a§tepta Inca, decat a auto iza o
cheltuiala imposibila, care nu ne-ar duce la nici un rezultat.
Drept exemplu va dau drumul dintre Ploe§ti Si Buzau. D-1
I. Ghica zice ea este foarte necesar. Dar sa ma ierte d-lui,
caci nu este acesta eel mai trebuincios ; §i, daca am desbate
necesitatea acestui drum, am gasi-o mai neinsemnata decat
s'a zis. Cu toate acestea suntem nevoiti a-I lass sA continue,
caci s'au cheltuit milioane pentru el ; terasamentul s'a facut
§i nu mai ramane decat a§ternutul cu pietri§ §i podul. Daca
MI s'ar fi inceput, as zice §i eu sa se inceapA altul ; astazi
insa nu-I putem opri, caci mi-e teama ca milioanele inchise
acolo sa nu se piarza, sa nu se sacrifice in paguba fiscului.
D I Prejbeanu zice ca paguba s'o plateasca ministerul trecut.
Dal sa vedem este oare lesne a gasi 2.000.000 la mini§tri ?
Deaceea zic ca pe de o parte sa protestant in contra lu-
crarilor rau facute, iar pe de alta sa votam proiectul §i con-
cluziile sectiei, in speranta ca vom avea un minister consti-
tutional cu respect catre Camera §i care nu va incepe lucra-

www.dacoromanica.ro
DISCI: ItSCR1 255

rile ce au sa se lack mai inainte de a le infati§d §i supune


la aprobarea Camerei.
Aceste consideratii pAstrate pot stavili Mill, afard numai
dacd vom avea nenorocirea sa dAm iar peste un minister care
sa zica : «Ei, v'ati calcat competenta ; inchiz Adunareal»

XLIII.
IN CHESTIUNEA DARII IN JUDECATA A GUVERNULUI
MANOLAKI COSTAKI.
&dinta dela 13 funk 1861. (Supliment la Monitorul oficial,
No. 136).
Unul din secretarl citeste o adresa a deputatilor Glogoveanu, Niculescu
si B. Slatineann, prin care arata cA, vAzAndu-se numiti de guvern in co-
misiunea de cercetare a illeh,alitatilor miniterului dela 13 lulie, nu pot
priori ca deputati aceasta Insarcinare, fail autorizarea Adunarii.
B. KATARGIU. Domnilor, Cunoa§te §i onor. Camera §i
toata Tara Romaneascd imprejurarile cari au provocat cererea
de ancheta §i gravele urmari ce poate da formarea acestei an-
chete, cand nu ar fi sincerd. Camera a propus, cu consim-
timantul guvernului, formarea unei anchete prin reprezentanti
din Camera. Camera, §titi prea bine, cu o majoritate insem-
nata, s'a pronuntat i arum in contra urmarilor ministerului
precedent, urmari cari au avut de rezultat de a implica in
acele fapte Si pe funcfionarii subalterni.
Se cerea aceasta ancheta cu intenfiunea ca guvernul sa lo-
yeasca pentru totdeauna asemenea abuzuri, sa le starpeasca
printr'o justA pilduire, ca in viitor subalternii sa nu mai in-
drazneascA sa is asuprd-le lucrdri in contra Iegii. In aceasta
imprejurare, guvernul nu putea face altceva deck sau sa vie
cu franchela §i sa ne zica ca cel precedent : «nu recunoa§tem
Camerei dreptul de a face ancheta; insd not ne insarcindm a
da lovitura,» sau O. ne zica : «primim ancheta *1, spre mai
bung dovada ca voim sa mergem in Unire cu Camera, pentru
interesele farii, venim a cere Camerei sa numeasca i din

www.dacoromanica.ro
256 BARBII KATARGIII

parte-i membri ce va vol in aceasta ancheta*. Acum InsA gu-


vernul numege singur membri din Camera, lucru neauzit; 10
aroagA un drept, pe care it contest, cari abia are dreptul tacit
de a numi functionari din sfinul AdunArii, §i acesta chiar, dupA
pArerea mai multora, ar trebui sA nu mai existe. Cu cat mai
mult, cand e vorba de descoperirea faptelor unui minister,
pentru care actualul cabinet pot afirma cA are mai multa sim-
patie, §i va veni vremea s'o dovedesc. Dar ce e de mirat, este
cA desbaterile noastre s'au facut in §edinta publica, votul s'a
dat pe fata, §i cu toate acestea vedem numiti in comisiile cer-
cetAtoare numai cate unul din deputatii cari au lovit in mi-
nister, §i, pe de alts parte, un deputat care 1 -a sustinut §i un
reprezentant at acestui guvern, ai cArui membri au fost de
parere ca nu trebuia sa se trimita acel minister inaintea Jus-
titiei. Poate parerea mea sa fie nedreaptA. Voiu cere iertare,
cand mi se va dovedi cA sunteti 'amid ai conservatorilor, ai
acestei marl majoritati ce compune Camera, ai acestei majo-
HMV pe care o sfa0ati §i autati in tot chipul a o saps. Prin
urmare nu putem primi o asemenea comisie, care are de scop
sa sprijine ministerul acuzat. Mai bine sa is guvernul asu-
prali cercetarea faptelor, §i, dacA 10 va implini datoria bine,
ii vom mulfumi i -1 vom ridica sus; iar dacA nu, ne vom face
0 cu acest minister datoria, cum ne-am fAcut-o cu celelalte.
C. A. RosErn Onor. d-1 Katargiu a zis un cuvant, contra cAruia
sunt dator sA profestez. D-sa a zis cA membrii din partea stAngA numiti
in comisiuni...
B. KATARGIU (intreruptind). N'am zis ass.
C. A. ROSETTI Sunt din acela cari au apArat ministerul pus In acu-
zafie. Am luat cuvantul ca sA rectific aceasta §i acum e dator sa. recti-
fice Si d-sa, pentruca acei membri au votat pe fata, ca §i d-1 Katargiu,
care in adevAr a acuzat pe fata, dar a votat secret.
B. KATARGIU. Stint gata a arata multumiri d-lui Rosetti de
profesia de credinta ce face in mumele acelor deputati, cari s'au
numit in comisii ; insA d-sa trebuie sA tie seams de neincre-
derea reciproca, §i provenita din partea d -Ior, ce avem unii in
contra altora, §i nu se va mira de observatia mea, dad 10

www.dacoromanica.ro
DI8CURSUBI 257

va aduce aminte de desbaterile ce. s'au urmat cu ocazia ra-


portului pentru punerea in acuzafie, unde am vazut pe mai
multi §ovaind §i incercandu-se a o amana pentru un viitor
necunoscut. Putem fi nedrepti ; §i vom fi fericiti de Cate on veti
putea sa ne al-MO ca d-voastra suntefi mai putin nedrepti
decat noi §i sa ne-o dovedifi. Cand vefi incepe a nu ne mai
acuza de tradatori, de mincing, de mai §tiu §i eu ce ; cand
vefi avea incredere in noi §i va vefi hotari sa mergtm la
bine, pentru bine, cu totii de mans ; cand nu ne vefi mai
schimonosi vorbele, precum am mai zis-o, pana a nu apuca
sa inceteze vibratia for .din aer, pana atunci iertafi -ne a va
plati cu aceea§ moneda, pe care ne-o aruncati in totdeauna.
C. A. ROSETTE raspunde protestAnd in contra afirmArilor hit Katargiu
§1 conchide zicand: (Pans cand d-1 Katargiu nu va proba ceeace zice
d-sa §i nu va putei desminti ceeace zicem not, d-sa este §ovAitor).
B. KATARGIU. Nu aveam de gand sa vorbcsc de jurnale,
pentruca nu am jurnal. Cand se va dovedi ca B. Katargiu
a facut sau a subscris vreun articol in care a tratat pe
stanga de burieni rele, atunci voiu raspunde. Cat pentru ceeace
zice d-I Rosetti a am intins podina ministerului Iepureanu,
am onoare a-i raspunde ca partidul conservator a intins mana,
nu podina, oricarui minister, pe cata vreme it ierta con§tiinta
sa faca asa. A.§a am facut §i cu ministerul lepureanu, 1 -am
susfinut pe cat am putut, pe cat timp adica nu intrase Inca pe
aced cale de arbritrar, de ilegalitafi, la capatul careia §tifi ce
a anat. Dea domnul ca §i d -1 Rosetti, cand vor fi la putere
oameni de o coloare mai molt sau mai pufin pronunfata contra
aceleia a d-sale, sa -i susfie, cum facem noi §i acum cu orice
minister, pe cata vreme nu vom vedea calcate deadreptul sau
piezi§ legile fundamentale ale farii.
PRINCIPELE DIMITRIE GHICA zice ca dreapta voe§te o ancheta serloasA,
iar nu duph modul cum a alcatuit-o ministerul.
V. MALINESCU, ministrul cultelor, se mill de neincrederea ce unit din
membrii AdunArii area guvernulut, deoarece comisiunile se compun din
cate dot membri din Adunare, din aces majoritate care a votat area in
judecata a ministerului §i unul din partea guvernului.
Barbu Eatargiu.Discursari. 17

www.dacoromanica.ro
258 BARBI] ICATARGIU

B. KATARG1U. - Voiu in.cepe mai intai cu ceeace a zis prin-


cipele Dimitrie Ghica, ca Adunarea, departe de a respinge o
anchetA parlamentara in chestiunea de fald, din contra o do-
re§te, §i a Si votat ca are dreptul de anchetd parlamentard.
Camera a voit sd conlucreze cu guvernul in aceastd privintd,
insa cu membri ale§i din sanul Adundrii de cdtre Aduriare.
Viu la ceeace a zis d-1 ministru al cultelor asupra neincre-
derii. V'am mai zis : dacd n'am aved inaintea ochilor totdeauna
ceeace e in natura principiilor noastre : pace, rdlidare, a§tep-
tare, atunci negre§it ca nu ne-ar fi permis, chiar dupd legea
constitutionald, a nu declara dela inceput ca n'avem incredere
in d-voastra. Noi insd am voit sa proceddm §i acum ca tot-
deauna. Oricare ar fi ministerul, de once coloare mai mutt
sau mai putin aprinsd, chiar ie§it din minoritate in contra re-
gulelor constitutionale, oricum va fi, pentru noi e bine venit ;
it primim, it a§teptam la fapte. Dar a§teptarea noastrA e cu
mains pe con§tiintd, §i nu vom zice ca nu avem incredere, ca
avem indoiald, decat cand vom vedea, ca azi inaintea ochilor,
ca se petrec lucruri cari nu se petrec in starea normald a
societatii, lucruri cari adund aburi amenintAtori de furtund
Si catastrofe, a§d incdt sa aduca Tara Rotnaneasca on in prada
unei anarhii, on in prada unei invazii.
Puteti zice oare ca nu e un act de mare rabdare, de o mare
incredere in intentiile §i con§tiintele d-voastrii, de o mare spe-
rantd in bundtatea providentei, cand zicem cd a§teptam ? Nu
sunt zece zile de cand am vazut preumblAndu-se pe aci umbre
inspaimantatoare, nu pentru noi, ci pentru existenta tariff §i
pentru drepturile ei. cand vedem jurnalele vorbind de o re-
volutie, nu sub figuri retorice, ci liber §i pe fata ; cand vedem
in teatru §i pe campul libertatii vorbindu-se cum nu s'a vorbit
nici in Franta la 1793, vorbindu-se de sange, de lovituri de
acelea ce ar puted prAvAll Cara in fundul prApAstiei cand
vedem toate acestea, noi va zicem sa a§teptdm, nu ne mi§cAm
depe scaunele noastre, nu ne temem de nimic. Membrii din
dreapta, conservatorii, nu au trebuinta de putere, ci de pace,
pe securitate, de paza drepturilor tdrii, cari sunt in pericol.

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 259

Noi a§teptAm actele d-voastra, §i, de yeti urma bine, veti gasi
o mans de ajutor in conservatori, yeti gasi ni§te frati. lar cand
veti voi a aduce scenele Drusilor §1 Maronitilor, 1) atunci sA
§liti, domnilor, ca nu va mai rAmanea piatra peste piatrA., ca
yeti face din aceastA natie nu o [mile de oameni liberi, ci o turma
de sclavi 1
Kalargiu, cu alti patru deputati, face propunerea ca sa se numeasca o
comislunt mixta, compusA din membri parte alesi de Adunare, parte nu-
mi(l de guvern. Malinescu, ministrul cultelor, este de pArere ca aceasta
propunere nu e practicA, cAci dacA membrii numiti de guvern vor Ii
egali la numar cu cel alesi de Adunare si daca pe de alta parte cei dintai
vor fi de o parere si ceilalti de alta, atunci nu se va putea Ina nici o
hotarire asupra dArli in judecata a ministerului acuzat.
B. KATARGIU. Cand s'a intrebat Ministerul daca prime§te
a se numi o anchetA cu membri din Adunare, care se va
numi parlamentara, Ministerul a aderat. Acum vine d-1 Mi-
nistru at cultelor §i ne intreaba ce se va intampla, fiind ph-
ritate de voturi? Oare pentrucA-i nume§te Camera se schimba
lucrurile? Sau ca Guvernul vrea sA alba majoritatea sau sa
facA un ce defectuos. Ne mai zicefi Inca : «numiti d-v. pe cine
voiti §i not pe cine voimA: Va sA zica, in loc de a lua ma-
suri impaciutoare, sa Warn aces masura care ne-ar trimite
o sums de petifii la Camera, petifii contradictorii una alteia;
adicA vom ajunge ca aceia, pe care i-am gasi culpabili, sA
fie apArati de Guvern ca inocenfi §i sA fie inaintati din ju-
decatori de tribunate la demnitatea de judecatori la Inalta
Curte, din zapcii la demnitatea de Mini§tri. Pentru ce? Pen-
trucA Comisia Guvernului i-a gAsit nevinovati.
Vedeti ca avem a cerceta faptele unui Ministru, care a des-
chis Camerei un proces mare. Deaceea va raspunz a ceeace

1) Doti& populatiuni rivale din Syria, cei dintAi musulmant, cei din urmA
crestini; cei dintai fiorosl g rasboinici, cei din uma pasnici si agricultori.
Oratorul face aluziune la mAcelul Maronitilor de cAtre Drusi in Mai 1860.
Tot pe atunci crestinii din Damasc furA mAcelariti de catre mohamedani.

www.dacoromanica.ro
260 BARBU HATARGIU

s'a Mut in Anglia era cu totul alta 1). Acolo nu era un pro-
ces intre Guvern §i Camera, proces care a tras dupa sine
inchiderea Camerei §i darea in judecata a acelui Minister. De-
aceea sunt foate mirat cum astazi, cand vrem sa ne dam
mana cu Guvernul actual, ca sa lucram pentru binele public,
cand venim O. dam o dovada de increderea ce avem in-
tr'insul, el refuza §i ne raspunde: ofacefi voi ancheta voastra
§i noi pe a noastra», adica: «rasboiu totdeauna intre not §i
voi, intre Camera §i Guvertm. Poate sa nu fie in fond aceasta
intenjia d-v. Noi insa va aratam primejdia in care cadem
prin des1u5irea d-v. ,Si fiindca voim cu ,cea mai sincera do-
rinta a terming °data pentru totdeauna orice sfa§aieri dintre
Guvern §i Camera, noi cerem a se face ancheta de Camera
in unire cu Guvernul, ca sa putem dovedi mai bine Mut §i
sa-1 tamaduim.

XLIV.
IMPERIOASA NEVOIE DE A SE REZOLVA CHESTIUNEA
RAPORTURILOR DINTRE PROPRIETARI §1 TARANI.
$edinta dela 17 Ian& 1861. (Suplimentul la Monitorul oficial,
No. 138 din anul 1861).
BARBU KATARGIU. Cere a se pune in desbatere chestiunea proprietatii,
Ministrul Cultelor crede ca, devremece atilt Camera din Bucuresh, cat
si cea din Iasi au formulat in aceasta privinta un vot, care in acest mo-
ment se afla la Comisia Centraiii, este logic sa se astepte intoarcerea
acelui vot dela Comisia Centraia.
BARBU KATARGIU. Domnilor, deli tofi cunoa§teti gravitatea
acestei chestiuni, va cer intai voie a o desvolta intr'un cerc
mai intins, va cer iertare daca ma %/Az silit a-mi face azi
datoria. Nu ma voiu afunda cu toate acestea in negurele unui
trecut intunecat ; ma voiu ocupa numai de fazele prin cart
am vazut trecand chestiunea proprietatii de trei ani incoa.

1) Ministrul Cultelor zisese cs numirea unei anchete parlamentare nu


este o inventie a sa, ci ca modul numirii membrilor ei 11 imprumutase
din Anglia.

www.dacoromanica.ro
DISOURSITRI 261

Aceast,a chestiune importanta, aceasta chestiune vitala, pe


care se .intemeiaza viitorul omaniei, a desteptat dela inceput
ingrijirea Comisiei Centrale, care, Inca din prima ei sesiune, a
elaborat in aceasta privinta un proiect de lege, care, din
imprejutari linexplicabile, riu s'a putut lua in cercetare, ama-
nandu-se din zi in zi, para ce in fine, dupa mai multe ase-
menea amantiri si tergiversatiuni obositoare, se putii desbate
si hotari aceasta chestiune ; §i rezultatul s'a inaintat Camereloi.
Camerele, preocupate de importanta chestiunii %/hand cat
de greu se lucreaza asemenea legi, au emis clod* ca, daca
n'ar fi ca prejudifiul intereselor politice ale tarii, sa se intru-
neasca amandoua pentru aceasta chestiune, spre a-i da o
solujiune mai usoara. Acesta a fost scopul pentru care Adu-
narile au dat acele voturi. Unul s'a emis ad. Ne-am infatisat
cu dansul inaintea Domnitorului si ni s'a zis ca votul nostru,
deli pun, totusi este tArziu, cad Unirea e Malta.
Vedeti dar ca am avut oarecare deceptie. Insa, pornind
dintr'un sentiment patriotic, am primit cu placere, ne-am in-
tors plini de multumire, .caci ni se asigura ca Unirea, visul
nostru de aur, s'a realizat.
Trei luni au trecut de atunci si nu s'a facut nici macar unirea
partiala. Cunosc delicateta acestei chestiuni, cunosc impreju-
raffle politice ce o inconjoara 21 deacee. a nu fac nici o im-
putare Quvernului. Nu-i cer aceasta, nu-i cer sa faca ceva
care sa ameninte jnteresele natiei; dar votul ce am dat, cu
scopul de a ajunge mai iute la scopul dorit, n'ar fi oare un
ce netalmacit; cand aces dorinta s'ar intoarce contra scopului
nostru, adica ar face mai anevoioasa si mai tarzie solutia
acestei chestiuni, in loc de a or inlesni si a o grabi ?
Dafi -mi yoie, domnilor, a spune adevarul in toata simpli-
citatea lui si iertati-ma daca sunt stilt a pune degetul pe rane
sangerande. $titi ca oamenii pe afara, unii in adevar spai-
mantati, altii numai din rea credinta, pe de o parte ne acuza
pe unii de moliciune, de o indolenta culpabila i chiar un jurnal
sub numele de Proprietarul Roman, a carui creiatiune soco-
tesc cia d-nii Ministri §tiu cum s'a facut, ne imputa ca nu

www.dacoromanica.ro
262 BARBU KATARGIU

staruim a sAvar§i aceasta chestiune, care este piatra unghiu-


lard a edificiului nostru social, aceasta chestiune care pentru
Para noastrA a ajuns o arms de scandal §i de discordie. Pe
de aka parte, suntem acuzati ca 'ham a se ridica inainte-ne
felurimi de obstacule §i ca pa§ii ce credem ca facem spre a
ne apropia de solulia acestei probleme sociale sunt o iluzie,
un miragiu ce. ne amdge§te. Oamenii depe din afard zic
despre aceia ce ne ridica asemenea piedici, ca sunt insuflefifi
de o precugetare funestA, ceeace eu nu voiu sA crez, cAci nu
pot crede a fie un Roman inteatata lepadat de lege, incat
sA nu voeascd a starpi acele seminte inveninate, pe card in
republica franceza generalul Cavaignac, care era un repu-
blican destul de cAlduros, le-a starpit cu tunul. Eu, o repet,
nu crez aceasta pentru tam mea.. Dar oamenii de din afara
se ingrijesc §i noi trebuie sd linem socoteald de temerile lor.
Comitenfii no§tri, vdzand ed. la Comisiunea Centrald s'au pus
principiile naprasnice ale comunismului, cu drept cuvant, in
spaima lor, se adreseazA la noi zicandu-ne: «Nu vedeti ce se
face in jurul vostru ? Nu §tifi ca se pregAte§te o lege elec.
torala afard. din Ord, o lege care chiarnd pe cei ce inspird
jaful a fi legiutorii no§tri? Voi cunontefi toate aceste mahi-
nalii §i tAcefil iar noi, comitenfii vo§tri, vs intrebAm ce ati
fAcut de trei ani?*
lata, domnilor, ceeace pentru noi e mult mai apasAtor, mult
mai periculos decal ceeace zice Principele Dimitrie Ghica,
cad din ruina financial% tot mai scapA un Stat, pe cand din
rAsturnarea socials niciodata.
Ni se mai zice Inca un lucru. Ni se zice : data cum v'a
in§elat, cum clod* ce afi manifestat a fost o cursA a Gu-
vernului, ca sd vs pue intr'o dilemA din care sA nu putcli
ie§i*. Si inteadevar, votand noi aceastd lege, cand se vor in-
truni Camerele, vota-o-vom din nou Impreund cu a Moldovei?
Aceasta ar fi o anomalie. Camera Moldovei vota-o-va ea
singurd, fiind IntrunitA cu noi? Aceasta ar fi §i mai absurd.
Vedefi dar impasul in care suntem pu§i. Vedeti ca aced sable
a lui Domocles, de care vorbia in §edinfa trecutA unul dintre

www.dacoromanica.ro
DISOURSIIIII 263

Mini§tri cA sta spanzuratA asupra-le, atarnA mai mult asupra


noastra. §i, ceeace e Inca §i mai Infrico§Ator, este a o mans
nevazutA, infernala, o sguduie de asupra capetelor noastre.
Scoateti-ne dar din aceastA situalie Si atunci vA asigur a
nu va mai fi un paiu spanzurat asupra capetelor Mini§trilor.
PanA atunci insa voiu fi silit sA va zic : «Ace§ti oameni an
dreptate §i en cu mahnire sunt silit sA vA acuz. VA rog dar
nimicili acele aparente ; taiati firul acelei sabii ce ne ame-
fling pe toti ; dafi rasuflare Romanilor cople§iti de rasvrAtiri
§i de inchietudini; scApati-i de aced apAsare a anarhiei, de aces
perturbare a societatiii, care aduce stingerea unei natii, care
aduce, ceeace am mai zis, a nu mai rAmAnea piatrA peste
piatrA I*
Departe de mine, domnilor, a vA zice: «aveti poporul Ro-
maniei cu voi, mergefi Inainte, facefi Unirea, facefi ce voiti 1*
Mare ca Italia O. dea Dumnezeu sa fie Romania §i atunci
tot voiu zice Impreuna cu Cavour: «SA respectAm puterile
Europei, cAci de ne vor par As' toate, suntem pierdutid> DacA
24 de milioane de Italieni, cu toate avantajele Si forfa ce
dau o civilizafie InaintatA, daa Statele cele mai marl tin seams
de relafiile internafionale, de interesele celorlalte, nu sunt eu
acela care vA voiu zice : facefi on ce vA trece prin minteD.
InsA voiu fi cel dintaiu care voiu protests contra streinilor,
and vor yen' sA calce legile noastre fundamentale.
Domnilor Mini§tri, d-v. aveti un mijloc de a ne scoate din
aceastA dilemA. Dafi -ne fAgAduiala cA yeti fines deschisa
Adunarea din Iasi §i yeti fines pe aceea de aici in perma-
nentA, panA se va vota legea ruralA. Dea Dumnezeu ca Unirea
sa se facA §i atunci vom trata multe legi maul In mans cu
Moldovenii. PAnA atunci insa, daca nu ne vefi inlesni mijloacele
de a ne ocupa de aceastA chestiune, voiu fi silit a crede a
se uneltesc lucrtp-i amenintAtoare, periculoase. Chestiunea
Unirii e o chestiune politica §i socialA, e chestiunea de vie*.
a Romaniei; InsA nu vom cere niciodatA ca sA fie tratata cu
atata u§urinta, Mat O. se pue In primejdie institufiile noastre ;
iar chestiunea proprietAtii, Ora and nu va primi o solufiune

www.dacoromanica.ro
264 BARBII XATARGIII

va fi o cauza de discredit, de mizerie, intr'un cuvant de


moarte a societatii romane§ti.
Dupit aceasta, Katargju citeste urmAtoarea propunere:
(Propunem a se da Ministerului un termen de case zile, declarandu.4
tca sau sA roage pe Maria Sa a da Camerei mijlocul eel mai putincios,
(spre a se inlesni rezolvarea chestiunii proprietatil, inainte de inchiderea
e acestei sesiuni, sau, la din potriva, orice Minister ar mai incercit sä pre-
<lungeasca solutiunea acestei chestiuni nu va mai avea pe viitor incre-
derea Camerei).
PRE$ED1NTELE. Nu pot pune in discutiune tile! la vot, pans nu se va
trata chestiunea prealabila, dad dati precadere chestiunii rurale. Trebuie
dar a se hotarascA mai intai intervertirea ordinei zilei.
Se pune la vot g se primeste a se da precadere chestiunii rurale.
B. KATARGIU. Prin aceasta propunere not suntem hotarlti
a nu mai suferi apasare din partea comitentilor no§tri Si a
nu trai sub o atmosfera de inchietudini zilnice §i deaceea
zicem ca orice minister ar mai prelungi aceasta chestie nu
are increderea Camerei.
Propunerea de mai sus, punAndu -se la vot, se primeste.

XLV.
EXPLICARI LA UN PASAJ DIN DISCURSUL PRECEDENT
&dlizta dela 20 lank 1861. (Supliment la Monitorul oficial,
No. 144).
B. KATARGIU cere cuvantul, spre a atrage ltiarea aminte a ministerului
si a adunarii asupra ziselor sale din sedinta trecutA (dela 17 lunie), asa
cum s'au Inserat in procesul verbal $i cari au Post asa de rAu interpretate.
Presedintele, consultand adunarea, acordA cuvantul lui B. Katarglu.
B. KATARGIU. Ati auzit, domnilor, din citirea procesu-
lui-verbal, cele ce s'au vorbit in Cantera, cu ocazia cererii de
a se discuta legea rurala. Dati-mi vole acum sa va spuiu ca
am auzit cu mirare interpretandu-se cu totul altfel §i de as-
ta-data cuvintele pronunfate aici. S'a zis, domnilor, ca pro-
punerea ce am facut era de a sill pe guvern O. declare cu
orice pret unirea Camerelor. Procesul-verbal Insa ce ni se citi

www.dacoromanica.ro
DISOURSUBI 265

atesta cu total din contra cd nu numai nu voim sA bruscAm


imprejurdrile, nu numai nu cerem a se face nimic illegal, dar
incd linem seams de greutAtile ce guvernul intampind in rea-
lizarea acestei dorinfe §i-i mulfumini ca n'a facut vreun pas
care sd compromifa aceasta chestiune importanta, pentrucd
stim foarte bine de ce pericole e inconjuratd. Adeseaori,
domnilor, s'au intrebuintat felurimi de manopere, ca sd ne
atraga afarA din Conventie ; noi insA vom fi in totdeauna cu
cea mai serioasd luare aminte contra unor asemenea uneltiri
si vom protest& contra oricaruia am vedea ca vine cu astfel
de incercAri. 0 singurd data am iesit din Conventie, la 24
lanuarie; dar a doua ow' nu ne mai este permis a o face.
Propunerea noastra de ieri, foarte expiicata pentru oricine,
nu zice alicev& deck ca ministerul sd ne ,dea mijloace legale
de a discuta legea rural& deschizandu-se si Adunarea Mol-
dovei, ca sa o putem trata tot creodatd, dupd cum am tratat
si alte legi; iar cat pentru unirea definitivA, Amalie ca ea
sd ne vie deia cei ce ne-au promis-o. Asa dar am zis-o si o
mai zic ca nici nu am cerut si nici nu vom cere fapte ille-
gale si cei ce au interpretat astfel cuvintele noastre, sau ca
nu le-au infeles sau ca au fost de rea credintd. Cererea noastra
s'a marginit numai in aceasta ca sau sd se deschizd adu-
narea din Iasi, ca sdputem desbate tot intr'o vreme ches-
tiunea vitald a proprietatii, a card solutiune e asteptatA cu
atata sete de tam intreaga, spre a face sa inceteze °data
criza $i invAlmaselile cc frAmantd societatea romaneascA si
care face sd primim pe fiecare zi imputdri dela comitentii
nostri ca nu avem grijA sd o resolvdm ; sau, dace nu, sd
ne dea Guvernul incredintarea ca nu se kegatesc uneltiri de
a intocmi o Camera de spolialie, Si de nu va da aceasta asi-
gurare, va avea increderea noastra, cAci numai astfel vom
putea fi si noi in acord cu Guvernul, §i Guvernul cu Camera
in pace cu nafia, cu opinia publica. Si aci nu e vorba de
opinia acelui public care subscrie petitii pe Cfimpul LibertAtii,
ci de acel public care ne-a triples aci, de opinia legald a tarii,
cad numai for ,le dd azi Convenfia dreptul de a se amesteca

www.dacoromanica.ro
266 BARBII ICATARGIII

in interesele tArii. DacA maine lucrurile vor lua altA fatA,


daca ace§tia vor fi cople§iti de altii farA drept azi, aceasta este
altA chestiune. AstAzi insA ei formeaza opinia legala a natiei,
singura opinie de care suntem datori a find. seams.
VA cer iertare, domnilor, daca §1 astazi, luand cuvantul,
n'am facut deck sa reviu la cele ce am zi in §edinta trecuta.
Veti fi observat negre§it obiceiul, defectos poate, ce am fost
nevoit sa contractez, acela de a repeta une on panA la sa-
lietate, acelea§i idei, acelea§i expresii ; cAci cu toata aceasta
repetitie, cu toatA claritatea §i preciziunea cuvintelor ce am
Intrebuinfat, ati avut in nenumArate randuri ocaziune de a
constata cat de Tau interpretate au fost zisele mele nu numai
afara din Adunare, dar pe data aid in mijlocul nostru §i de
ceicart le auziserA ass de bine. Deaceea o mai repet §i
acum, nu mai §tiu pentru a catea oars, noi n'am cerut a se
face unirea cu paguba tariff Si pe raspunderea noastra, pentrucit
cunoa§tem ca aceasta chestiune este delicata §i inconjuratA de
multe piedici §i pericole, pe earl guvernul, prin pozitia sa,
este in stare a le vedea mai departe §i a le a§tepta mai bine
deck noi.

XLVI.
IN CHESTIUNEA VOTULUI DE BLAM DAT GUVERNULUI
ST. GOLESCU.
&dInta dela 22 Male 1861. (Supliment la Monitorul afield,
No. 144).

In sedinta dela 20 tante, Principele George tirbei ui -a desvoltat inter-


pelarea sa privitoare la intrunirea fAcutA pe CAmpul Filaretului si la o
petitiune cAtre Domn subsemnatA acolo, prin care se cerea o reprezen-
tatiune national-A pe niste baze mai largi.
In sedinta dela 22 lunie, biroul Camerel dete citire unei motiuni de
neincredere in cabinetul tefan Golescu, pe considerenlele cA acest ca-
binet n'a infAtisat incA socotelile doveditoare de intrebuintarea milioa-
nelor in anti din urmA ; cA n'a prezentat incA bugetele anului victor, cu
toate invitArile ce I s'au fAcut; cA miscarea dela 11 lunie s'a fAcut nu
numai cu consimtAmantul si instigatlile, ci chiar cu concursul guvernului ;

www.dacoromanica.ro
DISCURSURT 267

ca prin aceasta s'a adus la culme criza comerciala ; ca, In fine, guvernul
nu voeste sa inlesneascii deschiderea Camerei din Moldova pentru rezol-
varea chestiunii rurale, care ar fi singurul mijloc de infratire a locuito-
rilor si de ridicare a autoritatii guvernului.
Se admite urgenta propunerii.
G. GnicA declarA ca voteaza motiunea de neincredere in guvern, insa
10 face rezerve prealabile In ceeace d-sa crede ea ar putea sa infirm
dreptul poporului de a se admit si de a petitiona.
B. KATARGW. Temerea d-lui Ghica e ca nu cumva Ca-
mera sa voeasca a pune un principiu contra dreptului de
adunare §i de petitionare. Preocupatia d-sale insa va inceta
indata ce va da o atenfie mai serioasa acestei propuneri, al
carei sens poate ca i-a scapat la prima citire.
Domnilor, Nu sunt de ioc de parerea ce am auzit mai
adineauri, exprimata din partea unui onor. deputat 1), ca orice
nu este scris in lege este permis; caci atunci s'ar ivi lucruri
la cari legiutorul nu s'a putut gandi vreodata, dar cari sa
fie vatamatoare pentru societate. Cu toate acestea, de§i un
asemenea drept nu se afla scris in lege, totu§i n'am indraznit
sa zic di aces adunare e afara din lege, ci am zis ca guvefnul
putea prea bine sa o lase A. se lack insa veghind sa nu
degenereze in dezordine. Sunt dar cu totul contra atitudinii
guvernului de a lua o parte activa, de a se face el in§u§i
instigatorul acelei adunari. Acesta a fost principiul pus de
Principele Dimitrie Ghica, de a lasa poporului roman, in care
avem cea mai deplina incredere, dreptul de a se aduna §i
de a petitiona.
Tocmai aceasta incredere, domnilor, ne-a facut sa inga-
duim ministerele neconstitutionale ie§ite din minoritate. Am
voit sa incercam acest popor roman, sa vedem de are ma-
turitatea popoarelor batrane, §i am vazut ca, de§i nu e poate
a§a de matur ca celelalte natii vechi, totu§i e mai matur
deck credeam ; e ceva mai mult : e bland, rabdator, posedA
Inca acele virtuti patriarhale. Am vazut insa, pe de alts parte,
alaturi cu acest popor, oameni streini de natiune, oameni
----
1) G. Vernescu.

www.dacoromanica.ro
268 BARBII KATARGI1J

crescufi in strAindtate, unde au subt veninul, iar nu laptele


civilizatiunii, am vAzut pe acesti oameni ce nu sunt din
poporul roman, cdci au pArAsit toate virtutile strAbune si 'i -au
ales in ei numai vitiile societdtilor streine ; de acel fel de
oameni, domnilor, ne-am temut, iar nu de poporul roman,
a cdrui incredere nu ne va pArAsi niciodatd. MA tem InsA
cd poporul roman nu are incd aced. experientA a natiunilor
imbdtranite in libertati, cum este cea englezA, care de secole
se invatA cu respectul legii. Acea natie are in adevAr privi-
legiati in sttnul ei, §i cu toate acestea ei sunt respectati si
nu se arunca asuprd-le vorbe scandaloase ca la noi.
Un domn deputat1) ne-a amintit seara de 4 August 2).
Dar ce are a face aceasta cu Sara noastra ? Unde sunt la
noi privilegii ? Eu nu §tiu cd sunt la noi privilegii, afard de
acelea de a poseda ceva sau de nu a avea nici o avere. Ori ce
alt privilegiu mai rdmAsese din trecut s'a desfiintat de mph.
Ni s'a zis cd, in noaptea de 4 August, nobilimea francezA
a renuntat la privilegiile ei. Dar la 1848 vazurAm in aceea§
Lard ridicandu-se natia contra privilegiilor, dupd cum a zis
Principele Stirbei, si atunci s'a inceput mai intai cu ban-
chete, cu adundri, ca sa se desbatd lucruri folositoare Orli ;
dar acestea se terminard in curand printr'o revolutie, care
rAsturnA acel guvern. Ceeace insd a uitat sA mai adauge
Principele Stirbei e cd indatd s'a proclamat republica, care
a adus cu sine principiile socialiste, principiile comunismului,
can au spAimantat Europa si cari, cum am mai zis si in
§edinta trecutd, au fost starpite cu tunul de unul din cei mai
infocati republicani. titi ce s'a intamplat mai in urmd, cand
omul, care azi e cel mai puternic, a venit sA consulte do-
rintele Frantei spaimantate de haosul republicii ; stiti ce s'au
fAcut acei republicani inflAcArati, acei anarhisti ce ziceau cd
personificd natiunea intreagd ; stiti cum s'au rdspandit ca pul-

1) C. A. Rosetti.
2) In care nobilii francezi renuntari la privilegiile lor.

www.dacoromanica.ro
DISOURBTIRI 269

berea Inaintea vantului, and adevarata nafie 'i -a exprimat


dorintele ei.
Napoleon da astazi natiunii franceze ordinea Si linistea, iar
nu anarhia §i macelul ; ii cla libertatea, iar nu o licenta scan-
daloasa.
Domnilor, am zis : olasati natia in pace, nu altoiti in vi-
nele el vitiul §i coruptia, ca sa nu o ucideti». latA ce am zis
guvernului. Si oare de ce am zis aceasta? De ce am strigat
apace, rabdare ; ridicati marul de discordie dintre Romani ?»
Nu cumva pentruca suntem privilegiati ? Nu, domnilor ; ci
pentruca sa nu mai avem un firman dela Balta Liman, pe
care nu I -am adus noi, ci evenimentele din anul 1848, acest
48, pe care I-a§ fi serbat §i eu, m'a§ fi inchinat §i eu la
dansul, dad nu s'ar fi vazut pe zidurile Sarindarului o hartie,
pe care in adevar eu nu am vazut-o, cad nu eram atunci
in Bucure§ti, dar care, de§i s'ar tagadui poate astazi de cei
ce o au fost scris caci taga §i inventiile sunt mijloacele de
cari se slujesc d-lor in toata vremea deli, zic, se poate
tagadui astazi, sunt insa multi oameni ce pot marturisi ca
au vazut-o. Si ce se zicea in aces hartie ? Se fagadua Porfii
malul stang al Dunarii §i dreptul de a confirms legile noastre
interne!
Pentru asemenea temere zic Romanilor : efiti intelepti, fra-
tilor ; rabdare, §i vor veni toate cu incetul ; avefi incredere
in voi, in Providenta §i in puterile garante, MIA al caror sprijin
nu am fi dobandit nimic*. Si nu este umilitor pentru. noi sa
marturisim aceasta. Italia cu 24 milioane de locuitori, pose-
dand in sanul ei o multime de barbati superiori, o organi-
zatie veche, o civilizatie inaintata, tot n'ar fi dobandit nimic,
fara ajutorul altei natii mai tare decat ea.
lar celor de rea credinta sau cari poate numai din ni§te
sentimente prea exagerate, dintr'o inocenta copilareasca, in-
§eala pe bietul popor, acelora nu le zicem decat Ali tern-
pereze o ardoare prea inflacarata ce 'mpinge sa savar§easca
fapte afara din calea legala.
Ni s'a dat, d-lor, Conventiunea ; ni s'au dat legi, pentru cari

www.dacoromanica.ro
270 BARBU KATARGJU

alte tari au varsat rtturi de sAnge, ca sA le dobandeasca, legi


pe cari le aveam ingropate de atata timp §i pe cari poate nu
le-am mai fi desgropat ciciodata. Prin urmare sa ham bine
seama, ca sa nu facem vreo imprudenta §i sa dam ocaziune
du§manilor tArii a zice Europei : eVedeti abuzurile ce fac Ro-
m'anii de drepturile ce li s'au dat ; vedeti cA ei n'au cerut li-
bertatea decat spre a o face sa degenereze in lice*. §i anarhim
Poate ca in fond nu vor avea dreptate ; poate ca ar fi numai
calomnii. Dar de multe on calomniile an mai mare putere
decat adevArul. SA ne luptAm dar a rupe masca sub care se
ascund amagitorii natiei, ca ea sa ajungA a -'i cunonte pe ade-
vAratii ei voitori de bine §i sa §tie a-i deosebi de cei ce o
amAgesc.
Dar viu, ca sa nu mai ostenesc Adunarea, la propunerea
ce se citi §i care cuprinde in sine rezumatul celor ce vedem
petrecandu-se de doi ani. Adica ce ? CA pe cand noi cerem
a se regula finanfele 'Aril, cari formeazA elementul de vieala
al oricarei nafiuni, ni se rAspunde sau prin ni§te amanAri
eterne §i neintelese, sau prin ni§te impasuri, de cari ne spai-
mantam, sau printr'o indiferenta ca aceea ce am vAzut chiar
astAzi in ministerul actual, care on ca este pe acele fotoliuri
on cA fotoliurile sunt goale, este cam tot una. Al doilea se
mai zice de adunarea sArbatoreascA de mai alaltAieri §i de
modul in care s'a fAcut, §i al treilea revine la o chestiune pe
care eu socotesc de prisos, la chestiunea proprietatii, caci in
privinfa aceasta noi am dat deja un vot, cand am vAzut ca
ea se tine ca un faciune de vrajba intre noi. S'a spus minis-
terului ca, de nu ne va deschide drumul, pe care 1-a inchis
cu atata dibacie, de a ne ocupa de aceasta chestiune, minis-
terul acesta, §i on care altul va merge pe aceea§ cale, nu are
increderea noastra. Dar domniile lor, cand noi le vorbim de
apA, raspund «foci»
Ni s'a mai zis ca am dat un vot pentru unirea Camerelor
in chestiunea acestei legi. Acel vot I-am dat, d-lor, numai ca
sA corespundem cu ceeace ne-a zis Conventia de trei ani de
zile, cu ceeace ne-a cerut Domnitorul la deschiderea sesiunii.

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 271

Cat pentru ceeace prive§te manifestafia facuta, nu ma fngri-


jesc de dorinfele ce s'au exprimat, nu m'am ingrijit nici de
numarul ce se zicea ca o compune ; m'am temut insa de
ceeace ma voiu teme totdeauna, de relele interpretari ce se
ivesc in totdeauna asupra unor asemenea fapte.
In urma votului de neincredere din aceastA sedinta, Cabinetul Stefan
Golescu demisiona la 24 lunie 1851, si demisiunea sa se primi la 11 lulie
acela§ an (vezi Monitorul oficial al Tdrii Romdne$ti 1861, Julie 12).
Interimul ministerelor fu incredintat directorilor de serviciu, iar la 19 lulie
1861 Cabinetul se compose precum urmeazA : Principele Dimitrie Ghica,
interne $1 Prefedinte at Consiliului ; I. Cantacuzino, inlocuit mai tarziu
cu Scarlat FAlcoianu, justifie; A. Plagino, finanfe ; Scarlat Faicoianu,
inlocuit mai tArziu cu N. A. Niculescu, Culte $1 instructie; Apostol Ar-
saki, externe ; George Valeanu, control ; Principele loan Gr. Ghica, rdsboiu.

La Inceputul lui Decemvrie 1861, Turcia si Puterile garante recunoscurA


Unirea definitivA a Principatelor. Atunci amandouA ministerele din Prin-
cipate demisionara, spre a se forma un singur guvern. Barbu Katargiu
fu insArcinat cu compunerea noului Cabinet, care se intocini la 22 la-
nuarte 1862 In chipul urmAtor : Barbu Katargiu, interne, ad-interim la
Lucrdrile Publice $i Prefedinte al Consiliului ; Principele Al. C. Moruzi,
jinanfe ; Apostol Arsaki, externe $i ad-interim la Control; Const N.
Brailoiu, justifie ; Grigore Bals, Culte $i instructie; Principele I. Gr.
Ghica, rdsboiu. (Monitorul oficial 1862, lanuarie 23). La 24 lanuarie se
deschise sesiunea Adunarli legiuitoare a anului 1862. La 26 lanuarie, Prin-
cipele A. C. Moruzi, demisionand, Gr. Bals fu trecut la finante. ramanand
totdeodata g ad-interim la Culte ; far Cornea fu numit la instructie la
27 lanuarie. La 7 Fevruarie, Barbu Belu fu numit la Culte si instructie,
in locul ocupat pani act ad-interim de Gr. Bals.

www.dacoromanica.ro
272 BARBU BATARGIU

XLVII.
RASPUNS UNEI INTERPELARI A LUI M. KOGALNICEANU.
$edinfa dela 25 &made 1862. (Supliment la Monitor/41 oficial,
No. 20).
M. KOGALNICEANU face ministerului urmatoarele InterpelAri : 1) DacA
ministerul a dat ordine telegrafice pentru desfiintarea ministerului sepa-
ratist din Moldova si concentrarea directiei superioare a trebilor publice
din aceasta provincie in mAinile ministerului din Bucuresti ; 2) Daca mi-
nisterul a luat masuri sA se indestuleze trebuintele locale ale Moldovei,
incredintandu-se administratiunea si justitia tarsi si a districtelor in mane
unor persoane cars a fie o cliezasuire pentru legalitate si pentru ordinea
publics ; 3) DacA ministerul are cunostinta de conflictul ivit intre minis-
terul Instructiunii Publice si Consiliul Superior at invAtamantului public
din Moldova, conflict nascut din nelegala destituire a unei profesor §t-
tAgada dreptur for garantate prin legea Consiliului de instructiune publicA,
conflict care a avut de consecinta demisionarea in massy a profesorifor
UniversitAtii si Colegiului, atacarea Colegiului si a §coalei Centrale de
fete cu forta politieneascA si militara, inchiderea scoalelor si apoi chiar
agitatiunea orasului. Toate acestea au provenit dela manifesta si dela el
propriu mafturisita violare a legli de cAtre ministrul cultelor, Kneazul
Alexandru Cantacuzino ; 4) DacA ministerul a luat masuri pentru asigu-
rarea unei zilnice si ieftine comunicAri postale intre Iasi si Bucuresti si
dacA crede a puteit infatisa in curAnd un protect pentru concesiunea
cAilor ferate din provincia Moldovei, date unei companii de mai mutt limp,
si care nu asteaptA cleat aprobarea puterii legiuitoare ; 5) DacA minis-
terul are cunostinta cA mosiile manastirilor pAmantene inchinate locurilor
de jos sunt a se da in arena in zilele de 1 Fevruarie victor si cu 13 bunt
inainte de expirarea arenduirilor actuate si in conditluni cu total incom-
patibile cu drepturile si Interesele tariff, conditiuni cars pAnA acum au Post
respinse de toate ministerele din Moldova etc.
B. KATARGIU, presedintele consiliului. D-tor, Din interpe-
liirile facute de d-I Kogalniceanu, acelea can ma privesc pe
mine in parte sunt foarte putine. Voiu vorbi mai intai in
genere de ceeace prive§te spiritul de care va fi insuflat mi-
nisterul §i apoi voiu trece la articolele de can se face in-
trebare.
La interpelarea ce d. Kogalniceanu ne face onoare a ne
adresa in privinta masurilor ce am fi luat spre a asigura po-
zitiunea Moldovei, fi ti bine incredintati, d -Ior, ca aceasta este

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 273

ocupatiunea noastrA cea mai de cApetenie, ingrijirea noastrd


de toate zilele.
Dar reviu la ceeace am zis de a raspunde mai intai pe
scurt i in general la intrebarea ce ni se face, dacA guvernul
are de gaud a statornici pe adevAratele ei baze constituti-
unea Pill. La aceasta voiu raspunde cA, iesiti din Camera Ro-
maniei, noi stim cA avem doua sarcini : cea dintai este de a
respects drepturile Camerei, de a le pazi sacre §i neatinse,
dui:A cum pana astazi le-am sustinut §i aparat in toate impre-
jurArile, si de a cAror pastrare i acum nu suntem mai putin
ge14. Cea de a doua sarcina este de a pazi neatinse si
drepturile guvernului, cad si el reprezintA o putere a Sta-
tului, el este cheia boltii pe care se reazimA societatea. Pre-
cum intru nimic nu vom atinge drepturile Camerei, de ase-
menea nu vom lass intru nintic a se lovi drepturile guver-
nului, spre a putea astfel 'Astra echilibrul intre puterile Sta-
tului. Acolo unde drepturile nu stint respectate, unde o putere
trece peste marginile atribufiunilor sale si impieteaza asupra
drepturilor celeilalte, acolo echilibrul este rupt ; §i unde nu
este echilibru, este prApastie, este pieire I
Acum st venim la amAnunte.
Sunt trei zile de cand ne aflatn la putere i aceste zile au
fost coplesite de ocupatiuni si de imprejurari, cari n'au fost
toate numai vesele. Cu toate acestea, patru ore dupa numirea
noastrA, ministerul interimar din Moldova a incetat si s'au
InsArcinat provizoriu directorii cu expeduirea lucrArilor curente,
panA ce Camera va vota niscaiva masuri provizorii, cAci noi
nu vom lua nici pentru trei ore asemenea masuri, fait con-
simi;mantul Camerei. Asemenea, masuri sunt exceptionale $i
se iau numai and este o mare urgentA sau cand societatea
e amenintata de un pericol. Atunci guvernul alearga la ase-
menea masuri, luand responsabilitatea asupra lui; §i reprezen-
tafiunea nationalA poate sa le incuviinfeze in considerafia in-
laturArii primejdiei. Dar astfel, cand nu este urgentA, rand
primejdia nu exists, ele sunt totdeauna pernicioase. Deaceea
noi astazi, ministrii Romaniei, cum a zis d-1 KogAlniceanu,
Barbu Katargiu.Discarauri. 18

www.dacoromanica.ro
274 BARBII ICATARGIIT

dela Dorohoiu 'Ana la Mehedinti §i de aci pfina la Marea


Neagra, nu vom lua nici o masura fara o impreuna in telegere
cu d-voastra.
Ni s'a mai facut intrebare pentru dile ferate. Dar, d-lor,
necesitatea cailor noastre ferate §i in genere imbunatatirea
tutulor mijloacelor noastre de comunicatie, este o necesitate
pe care o simtim cu top, §i Inca o simtim foarte adanc §i
toarte de aproape, caci tofi cunontem greutatea cea mare ce
intampinam in ciiculare, incepand chiar dela ulifele Capita lei
'Ana la drumurile vecinale. Aceasta, d-lor, e una din cele mai
neaparate trebuinfe ale tarii noastre. Calle de comunicare
sunt adevarata masura a starii de civilizafie a unei tari. Daca,
in aceasta privinta, ne-am pune in fafa Europei, atunci am
vedea Ca suntem foarte inapoiafi, §i ar fi mult mai bine sa fim
inapoiati in alte chestiuni de a doua trebuinfa, decal tocmai
in cele mai de capetenie. A§teptam dar cu nerabdare sa ne
vie acel proiect Si indata II vom supune ittaintea Camerei §i
vom sustinea tot ce vom crede a fi de interesul !aril.
Vedefi, dar, d-lor, ca v'am vorbit de intentiunile in general
ale ministerului, §i in parte de ceeace prive§te atribufiunile
mete. Cat pentru celelalte interpelari, ramane ca fiecare dirt
d-nii mini§tri sa raspunza, in ceeace ii prive§te.
Acum putefi cunoa§te drumul ce are sa urmeze acest mi-
nister, dupd profesiunea de credinta ce facui, §i pe care, de
nu mi se cerea, nu a fi facut-o, caci dela un timp incoa am
vazut atatea profesiuni de credinta §i atatea programe fdcute
de ministerele ce s'au urmat 'Ana astazi, MIA sa fi avut
vreunul timp de a §i. le pune in lucrare.
AO& dar ati vazut, domnilor, dorinta noastra ; ati primit
principiile noastre. Dar ne mai trebuie Inca ceva. Acel ceva
e sprijinul d-voastra, pentru ca Guvernul §i mandatarii na-
tiunii sa poata indeplini cea dintai misiune a lor, misiunea
de a se ajuta, de a se sustinea unii pe alfii, iar nicidecum
de a se lupta §i combate necontenit, caci calea aceasta nu
are alt rezultat decat acela de a ne tine& in loc §i a nu putea
face un singur pas inainte. AO dar, cand e vorba ca tofi voim

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 275

binele §1 fericirea Romani lor, ca toti voim inaintarea §i pros-


peritatea Orli noastre, nu crez sa mai fie un Roman, care
sa se incerce a mai pune o desparfire hare noi, §i a§a O. ne
invartim, ca pana astazi, in cercul inactivitatii §i al unor lupte
neterminabile.

XLVIII.
IN CHESTIUNEA LISTELOR ELECTORALE.
Winta dela 30 lanuarie 1862. (Supt. la Monitor No. 24 §i 25).
La ordinea zilei este discutiunea listelor electorale.
Dupa I. BrAtianu, care sustine ca s'au fAcut abuzuri la Intocmirea listelor
electorale, B. Katargiu cere cuvAntul.
B. KATARGIU, pregdintele consiliultd. Nu voiu sa raspunz
la disert5rile ce d. preopinent a facut asupra regimului consti-
tutional ; nu voiu sa ma ocup de generalitafile pe cari le-a
tratat d-lui. E vorba acum de abuzurile ce se zice ca s'ar fi
facut cu ocaziunea confeclionarii listelor electorate, de minister.
Nu deosebesc in aceasta privinfa persoanele ministerului, ci
pronunt numai cuvantul «minister*.
Intreb, domnilor, ce poate face mai bine un ministru decat
a WI legile §i a da instrucfiuni funcfionarilor sai de a se
conform& tor?
In instrucfiunile ce s'au dat, s'a prevazut totul ; intr'insele
se zice ca 21 zile sunt acordate pentru inscriere la adminis-
tratiune, 3 zile pentru protestafie la judecatorie, §i 10 zile
pentru expedierea hotaririlor judecatore§ti. De§1 sunt de 4
zile in minister, nu am vazut insa pana acum nici o protes-
tare, §i chiar de a§ fi vazut, nu puteam face alt decat a o
trimite acolo numai unde de drept se poate adresa. Crez a
domnul preopinent nu poate fi in contra unei asemenea pro-
ceduri, cad d-lui a votat punerea in acuzare a unui minister,
care s'a abatut dela aceasta regula 1), amestecandu-se el in
contestarile electorale §i hotarindu-le prin ordine ministeriale.
1) Ministerul Manolaki Costaki.

www.dacoromanica.ro
276 BARBU KATARGIU

Ministerul, domnilor, poate da ordine numai pentru pazirea


legii, poate da instructiuni numai pentru dreapta ei aplicare,
dar nu a hoari el chestiuni cari intra cu totul in competinta
partii judecatoresti. Vaz insa ca am ajuns Intr'un regim de
suspiciuni : de pazesti legea, faci rau ; de o calci, faci si mai rau.
Aratafi -ne dar, domnilor, care e drumul ce trebuie sa urmam.
Para atunci Insa not vom urma tot pe acesta, de a phi strict
legea.
Ni s'a vorbit apoi de demoralizare. 0, domnilor, nu as fi
volt sa o spunem aceasta in Camera, in fats natiunii, ci s'o
plangem in inimile noastre si sa cautam a vindeca raul. De-
moralizarea aceasta, domnilor, vine in parte dela Guvernele
sub cari a fost Para in regimele trecute, in parte dela lipsa de
educafiune a natiunii, si apoi nu mai putin a contribuit la
aceasta demoralizare alts cauza, pe care nu voesc sa o mai
arat, ca sa evil de a mai aduce intre noi taciunile discordiei
$i vrajbelor.
Viu acum la ceeace s'a zis despre functionari. Dar oare
domnilor, gasit-a, vreun regim, vreun Guvern, din cate au
fost pans acum, functionari cari sa nu dea ocaziune% la pro-
testari ? Nu, domnilor. S'au vazut atitea protestari, atatea re-
dal/lad prin foi publice si prin tribunale, incat se cutremura
cineva de grozavia abuzurilor ce ele relatau ; si cand s'au
orinduit anchete, cand s'a cercetat si descoperit adevarul, s'a
vitzut in multe cazuri ca din toate acele aratari nu exists
nimic.
Noi v'am spas ca suntem de patru zile la Guvern, si in
timpul acesta nu am primit nici o plangere de nicaieri, in
materie electorala. Cu toate acestea sa presupunem ca am
primit asemenea plangeri cu gramada, sa presupunem ca
intr'insele se arata cele mai marl nedreptafi, cele mai marl
abuzuri. Ce putem face noi mai mutt reclamantilor decat a -i
trimite sa se adreseze la tribunale, singurele In drept, sin-
gurele competente a cerceta si hoari niste asemenea chestiuni.
Putem noi, numai dui:4 niste asemenea plangeri, cari, Inca
odata mai repet, nu exists, putem noi, chiar de ar exists,

www.dacoromanica.ro
DISCUR.SURI 277

sA destituim funcfionarii in massA? Putem not oare face aceasta,


and s'au auzit atatea strigate contra destituirilor, cand chiar
aicea in Camera .s'au imputat cu asprime mai multor ministere
desele schimbAri de funclionart ? Nu, domnilor. Pe cat timp
nu avem dovezi despre abaterile dela lege ale unui funcfionar
sau cel putin convingerea cA e nedemn de sarcina ce i s'a
incredinfat, not nu-I putem depArta din post.
lnstrucfiunile ce am dat in privinfa inscrierilor in liste le-afi
vAzut, domnilor, §i le putefi vedeA §i acum. DacA le gAsiti
rele, punefi degetul Sl arAtali unde este rAul, unde e gre§ala
§i cum trebuia sA fie. DacA insA nu voifi sau nu putefi sa
faced aceasta, se infelege ca instrucfiunile sunt bune §i nici
nu se puteau face mai bune.
D-1 ministru de justifie, avand in vedere mai multe impre-
jurari din judefe, a hotarit ca termenul contestArilor la ju-
decatorie sa fie. de zece zile ; la judecatorie insa, nu la ad-
ministrafie, cici aceasta nu poate face alt decat o simpla ope-
retie de inscriere, rArnanind ca cei ce s'ar crede nedreptAfifi
sA-§i adreseze plAngerea la tribunale, §i maine, cand vom avea
Curtea de Casafiune, pe care §i eu am mare sete sa o vaz
infiinfatA, vor merge acolo sd reclame in contra celor ce i-au
nedreptafit, §i ea nu numai ii va judeca, dar Inca va §i pe-
depsi pe cei abAtufi, cAci e de dorit, domnilor, ca toll sA ne
inchinAm sub jugul responsabilitAlii, in faptA, iar nu numai
in cuvant.
M. KOGALNICEANU zice ca d-sa are dovezi a se pot alege deputati
dupa placul ministerului si fArA ordine scrise, deoarece se pot da foarte
bine ordine verbale. SA nu vie d-1 ministru a zice ca n'a dat ordine, ci
numal ni$te instructiuni. In anul trecut un minister a fost dat in judecatA
pentru ilegalitAtile comise nu de dansul, ci pentrudt a lasat a se co-
mita o multime de ilegalitati. Un ministry nu se poate scuzA ca nu este
rAspunzAtor de ilegalitAtile ce se comit de altii i ci el nu are decAt a
da instructiuni. Aceasta nu poate fi o scuzA, cad ministerul este raspun-
zAtor de once ilegalitati se comit at pe cars le lasA a se comite.
1. BRATIANU aminte§te cA pe timpul ministerului lui Manolaki Costaki
s'au schimbat membri depe la tribunale si s'au Inlocuit cu altii ad-hoc,
ca sA judece dupA placul Guvernului contestatiunile electorate. Aceste

www.dacoromanica.ro
278 BASBIT ICATARGITJ

tribunate, pentru earl ministerul lepureanu a fost dat In judecata, func-


tioneaza si astAzi. Cu ce siguranta dar se poate prezenta un alegator in
fata unui asemenea tribunal ? D-sa citeazii apoi mai multe cazuri de in-
scrieri Di de stergeri nelegale din listele electorale. D-sa incheie cerand
suspendarea listelor si darea in judecata a prefeetilor si judecatorilor ce
nu observA legile.
B. KATARGIU, precedintele consiliului. Domnilor, Simi
o mare nevoie de a putea aduna punctele de capetenie de
can s'a ocupat prea onorabilul preopinent d-1 Bratianu, ara-
Mnd cele ce s'au petrecut in anul trecut cu cutare §i cutare
alegere, in cutare sau cutare judet. In tot ce a vorbit d-lui,
§i mai tnainte §i acuma, despre chestiunea electorala, nu ne-a
spus unde se gasiau defectuozitatile, astfel incat nu §tiam de
e vorba despre principiu sau numai de forma.
Dar din cele spuse de d-sa mai in urma, am vazut 6 e
vorba despre forma. D-sa a facut un adevarat istoric de cele
ce s'au urmat in timpul ministerului lepureanu, zicand ca tot
acele gre§eli se intampla §i astazi ; Insa-i pot spune d-sale
ca ministerul prezinte tocmai de acele gre§eli, pentru earl a
fost acuzat ministerul lepureanu, s'a ferit mai mutt, voiu sa
zic de destituiri §i oranduiri in functiuni pe timpul alegerilor,
ci s'a marginit in legalitate, in paza legilor in fling §i in
masuri opuse acelora ale ministerului lepureanu. Cat pentru
anchete §i darea in judecata a functionarilor corupti ai acelui
minister, aceia ce au clironomit 1) pe acel minister, aceia tre-
buiau sa puie in lucrare acele anchete. De ce dar aceia nu
au facut mai bine decat face acest minister ?
Dar din cele ce am auzit zicandu-se chiar §i de catre d-1
Kogalniceanu, cu parere de rau am vazut al nu e vorba de
institutiuni, de moralitatea §i dreptatea lor, ci numai not sa
ramanem raspunzatori de toate faptele impiegatilor subalterni,
caci d-1 Kogalniceanu ne-a zis : cine poate dessigila depe§ile
ministerului, cine poate opri telegraful? Imi pare rail ca ne
punem sub un regim de suspiciuni, sub un regim asupra
caruia Camille Desmoulins zicea. «Ai plans, e§ti suspect ;
. i
1) au mostenit, au venftdupa....

www.dacoromanica.ro
DI8CURSURI 279

ie§i afara din cask e§ti suspect ; to inchizi in casa, e§ti


suspect*. A§a §i noi, d-lor, de vom urma calea legalitatii,
suntem suspecti ; de vom urma pe aceea a ilegalitafii, suntem
suspecti. A§a dar, orice minister o sa nemultumeasca pe ci-
neva, devremece sunt diferite partide. Noi insa vom con-
tinua a urma tot pe aceasta cale a legalitatii, caci, oricare ar
fi banuielite ce s'ar putea ridica asuprd-ne, nu vor putea fi
drepte pe cat timp nu se arata in ce chip putem urma altfel.
Eu ma vaz asemenea suspect, pentruca am zis unui om sa
se duca la judecatorie sa-§i arate drepturile, caci numai aceasta
e competenta a-I reintegra in dreptul ce va fi avand. Cat
despre alegeri, §titi, d-lor, ca nici nu s'au facut, §i sper a
nici nu se vor face in anul acesta dupa listele actuate.
Din d-nii prefecti, cari au fost pu§i sub acuzare, pot asi-
gura ca nu s'a oprit nici unul. A§ vrea sa §tiu acum pentru
ce suntem inculpati ? S'au facut alegeri, s'au gasit calcari in
acele alegeri, in timpul ministerului nostru ? Nu. Atunci nu
§tiu pentruce d-1 Bratianu voe§te sA ne inculpe pentru ni§te
fapte cari nu sunt ale noastre, ci ale celui ce a primit de-a
dreptul mo§tenirea ministerului d-lui lepureanu.

XLIX.
IN CHESTIUNEA LISTELOR ELECTORALE.
§'edinfa dela 1 Fevruarle 1862. (Supliment la Monitorul oficial
No. 28).
La ordinea zilei este continuarea desbaterii asupra intocmirii listelor
electorale.
DupA o discutiune foarte animata. la care iau parte Anastasie Panu,
principele Gr. M. Sturza, I. Bratianu, I. Marghiloman, principele Dimitrie
Ghica, G. Vernescu si Brailoiu, se ridicA B. Katargiu.
B. KATARGIU, pmedintele consillului. Domnilor, iata doua
zile pierdute, §i doua zile sunt mutt in vieafa omului, cu atat
mai mutt in fafa necesitatilor §i a starii lucrurilor in care ne
aflAm.
Am avut onoare a vA zice in zilele trecute ca capitalul cel

www.dacoromanica.ro
280 BARBII KATARGIII

mai scump e vremea si ca nu trebuie sa o cheltuim in zadar.


Sunt fericit dar ca voiu face o mare economie prin ceeace am
a va zice. In urma discursului d-lui Panu de inalte cugetAri
si de o clod* ce a rniscat toate inimile, in urma discursului
principelui Gr. Sturza, plin de o logics ass de puternica si
stransa, si de earl le multumesc, nadajduiam ca nu-mi mai
ramanea nimic de zis.
Am vazut insa ca unii din d-nii deputati au venit aid cu
cu o lista de acuzari pentru abuzurile ce zic ca s'au facut, ca
si cum am fi fost inaintea unui tribunal ; si fard sa-si aduca
aminte ca ad nu suntem un tribunal, ca sa intram in ase-
menea amanunte, ne-au fAcut un sir de toate cele ce s'au
intamplat. Sunt departe de a veni sa sustiu ca nu s'au facut
abuzuri, fiincica in tam noastrA s'au fAcut totdeauna abuzuri ;
si v'am spus-o ca aceasta este o consecinta a relei educafiuni
ce avem. Dar sa cautam care e Cauza de s'au facut atatea
abuzuri. Ni s'a zis ca pricina e ca lipseste cutare si cutare
lucru, ca impiegatii sunt rai, ca nu avem Curte de casatie si
altele atatea. Faceti, d-lor, legi ; si, daca nu se vor precurma
abuzurile, cel putin se vor stavili. Sunteti chemati a face legi ;
tara sufere, Europa ne priveste. Acestea sunt cloud vorbe marl,
doua vorbe primejdioase. Tara sufere, Europa ne priveste, o mai
repet °data ; ele ne cer socotealA de ceeace facem. Incepe-
vom iardsi aceleasi si aceleasi discutiuni fAra capataiu, fara in-
ceput si fard sfarsit, si astfel sa ne invArtim in veci in cercul
lui Popilius, !) ca sa ne zica tara si Europa : n'ati facut si nu
puteti sa faced nimic. Avem de datorie sa dovedim tarii ca
meritam increderea ei si Europei ca stim a intrebuinta si a
pazi institutiile ce ne-a garantat.
Ce vreti astAzi ? Sa iesim afara din lege? Nu, aceasta nu
1) Aluziune la urmatorul fapt :
Antioch Epiphanes, regele Syriei, supusese o parte din Egipt §i incon-
jurase Alexandria. Deputatul roman Popilius 11 invitA saparaseasca Egiptul.
Regele Syriei cera cateva zile ca sa se gandeasca. Atunci Popilius trase
un cerc imprejurul lui §i-i zise: Nu vei iesi de aici, pond nu vel rAs-
punde Senatului., Si regele, intimidat, se retrase.

www.dacoromanica.ro
DISCURSUIll 281

o vom face. Dar sa facem ceeace legea ne iartA ? Am fAcut-o


§i v'am spus-o ca o vom face totdeauna. Daca ar fi fost §i
pentru contestArile la tribunal un termen prescris de Convenfie,
ne-ar fi sdrobit Cu aceasta. Din norocire, terrnenul pentru
apel la tribunal nu e prescris;" ci atarna dela guvern. Noi
I-am mai prelungit, 11 vom mai prelungi Inca pe 15 zile. Ce
mai voifi Inca? °sanda ceior abatufi dela lege? Vom face o
anchet §i acei cari vor fi calcat legea, s& vortrimite la Curtea
de casafie, care peste puffin va fi nUmitA §i pentru care §tifi
a am stAruit cu tofii. DacA s'a intarziat pans acum, o §tifi
prea bine cA a fost opritA de imprejurari inalte peste cari nu
se puta trece.
Ce mai cerefi acum? Nimic. Dar -acum vA cer eu, cer, in
numele Orli, sa ne unim cu tofii, sa ne apucAm de lucru, sA
facem legi. Legi, legi, d-lor, una dupa alta, ca sa rupem lanful
care a sdrobit libertatea §i a lasat abuzurile. SA lAnfuim abu-
zurile §i sA se sloboazA libertatea

L.
IN CHESTIUNEA INSERARII IN MONITOR A UNEI
PETIT11 PARTICULARE.
$edinfa dela 15 Fevruarie 1862.(Supliment la Monitorul °tidal,
No. 40, 41, 42 §i 43).
In §edinta dela 13 Fevruarie, I. BRATIANU atrage atentiunea ministrului
de interne asupra inserarii in Monitor a unor acte, cari, dupa parerea
d-sale, nu sunt de domeniul Monitorului.
<Dupa cat §tiu, zice d-sa, Monitorul Statului e destinat la publicarea
gactelor of left& 0 altor acte cari sunt de nature a lumina tara asupra
4 osebitelor ramuri de administratiune, de finance, de statistics §i alte ase-
gmenea mated'. Vaz insa ca se trec acum defaimari din partea unor ce-
gtateni in contra unor deputati) 1).

I) Treizeci el ease de aleg&tori din judetul Argee protester& printeo telegram&


atre mimetrul jastitiei in contra color zlso de L Brlitianu In Camera aenpra
formitrii listelor electorale. Aceastii telegram& se ail& publicat& In Monitorul dela
12 Fevruarie 1R62.

www.dacoromanica.ro
282 BARBII ISATARGIU

B. KATARGIU, pregdintele consiliului. D -1 loan BrAtianu


mi-a fAcut o interpelare alaltaieri §i oarecari intrebAri, zicand cA
a gre§it guvernul trecand in Monitor o petitiune a mai multor
alegAtori din toate colegiile din Pite§ti, prin care se plang
contra ziselor d-lui din Adunare. Nu §tiu pinA unde este
gre§it un guvern, dacA se bucurA §i el de libertatea presei,
nu ca sA ocArascA, nu ca sa dojeneascA, nu ca sA parasca pe
cineva, ci ca sA primeascA pl&ngerile unor oameni nu parti-
culari, ci cari au oarecari pozitiuni oficiale prin partea ce iau
la formarea Camerei.
DacA am vorbi de legi de presa, asemenea legi nu sunt
trebuincioase pentru a infrana pe guvern, ci de aces presA
de care d-voastrA, cei ce ati venit de dincolo de Milcov, v'ati
speriat, iar nu presa guvernului care publics apArarea unor
cetAteni. Daci cei ce au scris contra ziselor d-lui BrAtianu in
Monitor au gre§it, calomniazA, sunt tribunate, unde d-1 BrA-
tianu i§i poate cere satisfacerea. In presa particularA s'au vazut
persoane oficiale cari publics lucruri ce nu se scriau cleat
in timpurile cele mai nAprasnice ale Frantei §i pe cari Franta
ar fi voit chiar cu sange sA le §teargA din paginele istoriei.
Guvernul nu publicA asemenea adrese fkindu-se solidar de
dansele, ci pentrucA se crede intatorat a da publicului ase-
menea plangeri ce i se trimit. DacA ele sunt adevArate sau
nu, aceasta o vor dovedi comisiunile de ancheta ce va tri-
mite guvernul in judete ; §i, panA cand se va infiinta Curtea
de casafiune, cei ce se cred atacafi, sa reclame dinaintea tri-
bunalelor.
I. BRATIANU. - Nu e vorba de o petitiune, ci daca un deputat a spus
un adevar sau un neadev &r; e vorba mai mutt pi cleat onoarea unui de-
putat, e vorba de onoarea pi demnitatea intregei Camere, cAci Camera
intreagA se simte ofensati, cAnd se taxeaza de neadevAruri cuvintele pro-
nuntate la tribuna ei, pi aceasta de cAtre o foale care este organul offi-
cial al guvernului...
B. KATARGIU. Domnilor, Afi auzit ce s'a zis. Din teoria
aceasta trag o singura concluziune. D-I BrAtianu zice cA un
deputat poate veni, acoperit de inviolabilitatea sa, sa defaime

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 283

pe oamenii guvernului, pe alegatorii aceia in virtutea carora


ne aflAm aici, §i cA ei n'au nici un drept de a se apArk de a
spune publicului cA acele defaime erau neadevArate. Moni-
torul, publicand aced plangere, a fAcut un serviciu d-lui BrA-
tianu, inlesnindu-i ocaziunea de a trage la tribunale pe cei
subscri§i, spre a se dovedi adevarul.
D-sa a vorbit de listele electorale, de ilegale inscrieri §i
alte asemenea lucruri, pe cari le auzim neincetat de trei ani
de zile. D-sa a vorbit de anarhie §i despotism, de pertur-
batie. D-lor, anarhia §i despotismul nu sunt in publicarea in
Monitor a plangerilor unor cetateni, ci in cuvintele ce se ros-
tesc cu atata emfaza in Adunare. Ce ! Un deputat are vote de
a ataca, §i d-voastrA nu suferiti nici mAcar ca guvernul sA
lase in Monitor pe atacafi sa se bucure de libertatea presei,
spre a se apAra? Libertatea, pentru care s'a strigat atat, trebuie
sA fie in fapte, nu pe buze.
Noi am declarat aid ca vom orandui a se face cercetAri
riguroase in privinta formArii listelor electorale, cA vom da
judecAtii pe toti acei functionari cari se vor descoperi a fi
comis abuzuri, calcand legea §i caderile ei. Atunci cand aceste
cercetAri ne vor da rezultatul lor, vom putea cunoa§te cine
a vorbit adevArul §i cine neadevAr. Rana atunci crez pe toata
lumea §i nu crez pe nimeni,
I. BRATIANU. - Nimeni n'a contestat Guvernului dreptul de a-si apAra
actele §l politica sa prin Monitor. Eu am sustinut numai cA Monitorul
nu se poate face organul patimelor §i luptelor particularilor...

B. KATARGIU. Auz vorba de dare in judecatA a ministe-


rului. Ei bine, dati-1 in judecatA (intreruperi sgomotoase).
Dali -mi vole sA-mi deslu§esc cuvintele. S'a zis ca n'avefi in-
credere in Guvern, a n'avem legi, n'avem mijloace de a merge
in judecatA. Va sA zicA, intr'alte vorbe, cA nimeni nu se poate
apArit astAzi.
titi, domnilor, cA chiar redactorii jurnalelor particulare,
indatA ce un articol e subscris, i§i spala mainile de once rAs-
pundere, §i ceeace pot face redactorii particulari sa nu o poatA

www.dacoromanica.ro
284 BARNEY KATARGIII

face jurnalul oficial ? Am isprAvit cuyantul de adineauri zi-


and : crez pe toata. lumea Si nu crez pe nimeni. Monitorul
nu e pentru luptele de partid, cad el nu cunoa§te partide.
Sunt alegAtori din toate colegiile judetulut Arge§, cari yin §i
zic Guvernului cA ceeace s'a spus ad nu este exact. Ce zice
Guvernul ? Asculta Cara 1 AscultA, d-le Bratiene, ce zic ace§ti
oameni. Ce trebuie sA face Guvernul ? SA taa §i sA lase sub
acuzare pe ace§ti oameni, cari fac parte din corpurile de unde
derivA puterea noastrA, can i§i an §i ei locul in lucrArile ofi-
ciale chiar aci, in Camera, unde este publicitatea cea mai
Malta ? Dar ni se va zice a nu sunt alegatori, cA sunt in-
scri§i pe nedrept ? Nu, domnilor ; ei sunt alegAtori, pe cat
timp figureazA pe liste, §i nu vor inceta decat numai atunci
and, dupA ce se vor orandul anchete, se vor dovedi cA in
adevAr s'au comis abuzuri de cAtre administratiuni §i tribu-
nate, culpabilii se vor da judecAtii, iar cei Mu inscri§i se vor
§terge. Rana atunci insA ei nu inceteazA de a compune corpul
electoral al tarii ; §i Guvernul ii va apAra atat pe ace§tia ca
cetateni, cat §i pe cei dintai ca functionari.
Guvernul n'a venit §i nici nu vine sA desmintA pe nimeni
cA a zis cutare lucru, care nu e adevArat. Guvernul nu zice
cA n'a publicat petitia. A publicat-o, dar iscAlitA ; §i dad pe-
titia e iscAlitA, este sub rAspunderea acelora cari au iscAlit-o.
A§A dar nici o altA intrebare nu avea loc, deck dace acele iscA-
lituri stint adevarate ; §i indrAzneascA cineva sA zice cA nu suntl
D-1 KogAlniceanu §tie cats consideratie am pentru persoana
d-sale ; insA dea-mi vole a-i spune cA atat propunerea ce a
facut, cat §i infierbinteala cu care a aparat-o, null aveau
locul. Trebuie Monitorul sa tad de Cate on vine tipAtul ace-
lora §i reclama sub isalitura §i rAspunderea for ? Trebuie sA
refuzam o pArticia de publicitate pentru apararea unor ce-
tAteni cari compun colegile electorale ale unui intreg judet ?
Socotesc a nu ; §i o vom face de ate on vor veni asemenea
cazuri. Dace d-v. credeti altfel, ei bine, cereti sA vie un alt
minister, cAci poate socotiti cA not suntem aid pe flori de
trandafiri,

www.dacoromanica.ro
DISCII1181JRI 285

Se cite§te un amendament at Principelui Gr. M. Sturza, prin care se


cere trecerea simpla la ordinea zilei.
B. KATARGIU. Nu 'viu sa apar ministerul, caci nu mai
are trebuinta ; ci O. raspunz d-lui Bozianu. li mulfumesc de
moderafiunea cu carp a aparat propunerea. D-sa a zis insa
ca dore§te sa nu se mai faca gre§ala ce s'a facut acum in
Monitor. Aceasta nu s'a facut nici cu precugetare, dar nici
fara §tiinta ministerului. Guvernul a socotit ca nici o lege
nu-1 opre§te de a publics asemenea petifiuni in Monitor. El
nu se poate supune decat legii sancfionate §i promulgate; Fa-
cefi dar legi ca sa restrangeti Monitorul, iar nu propuneri.
In cazuri mari, talmacirea legilor in fiinta, puse in lucrare
de ani intregi, se face astfel ca ministerul vine a cere o de-
slu§ire dela Camera ; §i deslu§irea data de Camera se pune in
lucrare de catre minister. Au fost insa exemple cand voturile
cerute Camerei de insu§i ministerul au fost 'bate in path-
sire de acela§ minister care le solicitase. Aceasta pildA s'a
dat de alfii, nu de noi. Vrefi sa punefi ministerul in pozi-
fiune de a nu tines in seams propunerea d-voastra ? Nu este
lege care sa opreasca Monitorul de a publics asemenea
reclamari. Numai cand vor purta iscaliturile mini§trilor, numai
atunci sunt ei raspunzatori ; dar cand este ceva subscris de
Ail, nuinai aceia raspund. Facefi legi sa restrangeti Moni-
torul. Pans atunci se bucura Si el de libertatea celorlalte
ziare. Ministerul voe§te ca ce se roste§te in Camera sa fie
slant ; deaceea cere legi.
B. KATARGIU, ministrul de interne, cla citire unui Mesaj prin care se
trimit doult proiecte de lege §i anume unul relativ la cererea unui credit
de 400 mil de lei pentru plata dobanzii la imprumuturile provizorii ce
Tezaurul va face in cursul anului 1862, tar cel de at doilea pentru
a§ezarea unul serviciu de dobanzi la datoria flotanta.

www.dacoromanica.ro
286 BARBD KATARGIU

LI.
RASPUNS UNEI INTERPELARI A LUI ION C. BRATIANU IN
CHESTIUNEA TARANILOR INCHISI.
$edinia dela 21 Fevruarie 1862. (Supliment la Monitorul oficial.
No. 47).
Doud sute de tArani, voind sA vie ca sA salute pe Domn §i pe depu-
tati cu ocaziunea zilei de 24 Ianuarie 1861, zi in care se proclamA Unirea
definitive a Principatelor, au Post opriti de guvern. Un subprefect (No-
tara) a Post batut st greu rAnit, mini§trii au Post huiduiti de Want.
InterpeleazA I. BrAtianu. Raspunde

B. KATARGIU, pre,sedintele consilittlui. Raspund indata.


Still, domnilor, in ce imprejurari am venit not la minister.
Still cA once om care-§i iube§te nu familia, nu pe sine, ci
tara sa, se cutremurA de consecintele fatale ce putea avea
aces mi§care, asupra cAreia suntem interpelati. Nimeni nu
cuno§tea, nu putea prevedea rezultatele ei, Si era o ingrijire
generalA. Guvernul nu a facut alt, decat ceeace se face in
tsrile cele mai civilizate. Guvernul cu intelepciune a innAbu§it
mi§carea. S'au prins oameni cu armele in mans, oameni
cari au indrAznit sA bath, se impunga §i sA injunghie pe func-
tionarii publici, pe subprefecti §i pe procurori, ba chiar §i pe
un strein, care le-a intrat in mans; au facut omoruri, caci
sluga procurorului a §i murit; oameni cari au jefuit, au spart
case §i au luat arme, au spart cutiile satelor §i au luat bani;
in fine omeni cari au facut fapte de acelea cari nu s'au
vazut decat la natiunile cele mai barbare, la Vandali.
Pe ace§ti oameni, domnilor, guvernul ia prins §i i-a arestat.
Ni se zice acum cA sunt tratati ca in timpii inchizitiunii.
Nu, domnilor; nu sunt in chinuri, ci in cercetarea justitiei.
Procurorii sunt necontenit acolo, spre a-§i implini datoriile ce
legea prescrie. Cei prin§i sunt in numar de 200. Acestora
trebuie sad li se Mce cercetare, sA se pazeasca procedura, §i
§titi ce va sa zice o procedura criminalA : cei inocenti sA nu
se chinueasca, dar culpabili sA fie dovediti, dati justitiei §i
pedepsiti. Ni se zice cA in inchisoare sunt chinuiti. Dar sa

www.dacoromanica.ro
DISCURS1JRI 287

vedem can sunt chinurile ? Stau in manAstirea VAcAre§ti, au


cinci cainere pentru dan§ii, mAnancA hrana militarilor, sunt
sco§i in toate zilele sA faca miscare §i sA is aer. Poate ca
aceasta este singura tratare inchizitorialA ce li se face, fiindcA
sunt sco§i cu sila la aer, ca sa nu se imbolnAveascA. A fost
insu§i directorul Ministerului Justitiei acolo ; §i la intrebarea
ce le-a facut dacA au hranA §i locuinfe bune, au raspuns cu
tofu cA sunt foarte multumiti, pentru care s'a incheiat jurnal.
Ni se zice cA ziarele vorbesc cA urzitorii acelei mi§cari ar fi
stand pe bAncile AdunArii, fie de jos, fie de sus. Cat pentru
guvern, el ui -a facut datoria. A fost o rascoalA, domnilor,
care ameninia nu pe unii din noi, ci lini§tea §i viitorul Orli, o
rAscoalA care ar fi putut da farii o loviturA ce ar fi cufun-
dat-o in pr5pastia nenorocirilor, din care nici stranepotii no§tri
n'ar fi putut-o scoate.
Socotesc dar cA guvernul care a inabu§it o asemenea in-
cercare a fAcut tot ce trebuie sA faca un guvern inielept ; §i
daca d-voastrA nu yeti incuviinfa urmarea acestui minister....
(Mai multe voci : prea bine! prea bine !)
Sgomot in Adunare cu semne de aprobare : mai multi cer ordinea zilei.
Adunarea incuviinteazA.

LII.
0 EXPLICATIE CU I. C. BRATIANU
$edinia dela 26 Fevrttarle 1862. (Supliment la Monitorul oficial,
No. 48, 49, 50 §i 51).
Asupra acordArii unui credit de 400.000 Id vechi, cerut de minister
pentru plata dobanzilor ce vistieria va fi nevoid a face in cursul anului
1862, loan Bratianu relevand cuvintele din sesiunea precedenta ale lui
B. Katargiu a tara ar fi falitA, acesta din urmA cere cuvAntul.
B. KATARGIU, pregdintele consiliului. Vaz, domnilor, cA
se face o confuziune, amestecandu-se in cererea ce va facem
azi chestiunea cheltuielilor trecute, a bilanfului, a socotelilor
§i allele asemenea observari ale d-lui Bratianu, cari ma fac
a lua cuvantul, spre a arAta ce cerem noi prin acest proiect

www.dacoromanica.ro
288 BARBil KATARGIII

cie lege §i pentru ce cerem. SA vedem mai intai ce. a gasit


ministerul, cand a venit la putere, pentruca sa facts aceastA
cerere ? Ministerul a vazut ca Statul se afla in acea pozitiune
nenorocitA de a cadea sub acea impovArAtoare vorba de falit,
care vorba se poate aplica atunci cand cineva, fie Statul fie
un particular, nu poate raspunde la timp indatoririlor ce a
contractat, chiar daca in urma s'ar dovedi cA activul este
mai mare decat..pasivul.
Prin urmare, chiar in cazul cand Tezaurul nostru avea
creanfe mult mai maxi decat datorii, tot i se putea aplica
acest cuvant, daca odatA nu era in stare a face onoare an-
gajamentelor sale, daca nu putea rAspunde cele mai neapA-
rate cheltuieli zilnice, §1 §tili, domnilor, ce sunt aceste chel-
tuieli zilnice ? E hrana soldatilor in cazarme, sunt medica-
mentele bolnavilor in spitale, e intrefinerea copiilor in §coale.
Venind la guvern §i gasind aceasta stare de lucruri, va-
zand cA sunt 20 de milioane neincasate, din cauza nepunerii
in lucrare a unei legi care s'a aplicat in timp de 20 Ini,
scutindu-ne de atata dificultati ce intampinam azi ; gasind
Tezaurul incarcat cu o datorie pentru care ministerul actual
nu e responsabil, precum §i nici cel precedent, caci Si el a
gAsit-o ; apoi prin aplicarea aceluia§ buget in time de doi
ani dearandul, gasind §i cheltuieli noi prevazute in buget
gasind noi toate acestea, domnilor, trebuie oare sa trecem
prin acele Furci Caudine de a comprontite in fafa Europei
starea finan6ara a tarii noastre ? Cad, domnilor, cele patru
milioane nu mai sunt astAzi in Para, sunt la Rotschild §i alfi
bancheri. Si ogre astazi, cand suntem intr'o epoca de orga-
nizare, cand avem atatea imbunatatiri de facut, cand avem
totul de creiat, nu este trebuinta ca Statul nostru sa aibA un
credit in ochii Europei ? Dar ce consideratie ar mai avea
Cara, care ar mai fi creditul Statului, cand nici macar aceste
biete patru milioane nu le-ar putea plati ?
Ce vine astazi a cere guvernul ?
Ceeace au toate Statele din- Europa, ceeace are fiecare om,
adica acea dispozitiune de a putea lug dela un bancher o

www.dacoromanica.ro
DISOURSUILL 289

sums, cu care sail poata intampinA la moment platile ce


ar aye& a raspunde.
Apoi mai vaz ca unii se ingrijesc oarecum de cuvantul de
datorie flotantA. Recomand pentru explicarea acestui cuvAnt
dictionarul lui Garnier Pages, §i veti vedea cA, pe langA alte
intelesuri, cel principal care se da acestui cuvant este ; «da-
toriile ce se iau spre acoperirea cheltuielilor curente §i, cari
se plAtesc in cursul aceluia§ an». S'a mai zis ca se impova-
reaza Statul cu atatea imprumuturi. Nu, d-lor ; curand o sA
va cerem legea de executiune, pentrucA avem 20 de milioane
de incasat Inca, numai din cauzA ca legea de executiune de
pand acum nu mai e azi aplicabila.
i apoi, domnilor, in fata unei pozitiuni ca aceea a Te-
zaurului nostru, de a nu putea urni nici cheltuielile zilnice,
dad. noi am fi prelungit starea aceasta de lucruri §i nu am
fi venit a cerem ajutorul d-voastra, oare nu ne-ati fi acuzat
de o mare neingrijire ? Dad nu am fi venit a va propune
o asemenea mAsura, nu ne-ati fi intrebat de ce nu v'am cerut
un credit, de ce nu am cerut un imprumut ? Vedeti dar, domni-
lor, ca noi nu cerem alt decht ceeace mai in urma ne-ati fi
zis d-voastrA. Nu cerem un imprumut prin care sA punem
fiscul in pozitiunea aceea de a nu putea plati niciodatA, ci
cerem numai un credit de a putea la necesitate gasi cu u§u-
rinta oameni cari stt poatA inlesni cheltuielile urgente ale
Statului, acel credit ce it are fiecare particular. Still, domnilor,
ce %/Alva mare s'a facut in toatA Europa, ce renume a do-
bandit creditul nostru, atunci cand au ars Bucure§tii, §i cand,
cu toata aceasta catastrofA, plAtile s'au raspuns de cAtre tofi
cu cea mai exacta punctuali4ate. Ei bine, tot o asemenea valvA,
dar intr'un sens cu totul contrariu, intr'un sens cu totul deza-
vantajos creditului nostru, se va raspandi §i astazi, cand
Statul nu va fi in stare a-§i pazi indatoririle contractate, nu
va fi in putinta de a raspunde nici cheltuielile de zi, acele
cheltuieli, domnilor, cari privesc la intretinerea soldafilor, la
cautarea bolnavilor Si altele asemenea.
Ni s'a mai zis a ministerului Golescu i s'a cerut in 6 zile
Barbu Katargiu. Disoursuri 19

www.dacoromanica.ro
290 BARBU ICATARGIU

bilantul de starea financiara. tiIi in* domnilor, in ce po-


zitiune era acel minister Si in ce pozitiune se afla cel de
astazi. Ministerul trecut a voit sä Ira prezinte bilantul Prin-
cipatelor Unite, dar Principatele nu erau inca unite. Guvernul
de astazi insa trebuie sa %IA dea bilantul Romaniei ; §i acest
bilant nu se face in cateva zile, nici chiar intr'o luny ; caci
socotifi, domnilor, §i minutele de cari putem dispune §i yeti
vedea ca nici timpul material nu ne-a putut permite a va
prezenta Inca o asemenea lucrare, mai ales cand cancelariile
Moldovei sunt Inca acolo ; §i cu toate ca am facut chibzuire
de a aduce cate unul toate ministerele aid, totu§i aceasta nu
o putem face a§A de repede, ci cu o de aproape ingrijire, spre
a nu compromite interesele acelei Orli a Orli, a nu aduce o
mai mare dezordine in lucruri §i a face Moldova sa strige
ca Unirea pentru dansa a fost o prapastie.
Vedefi dar, domnilor, clack in aceste condifiuni, putem not
pregati in scurtul timp de cand suntem la Guvern acel bilanf
general al Romaniei, de care ni s'a vorbit. Daca, de cand ma
aflam pe acele band de dedutat, am cerut Ministrului Go-
lescu a ne da o expunere de starea financelor, cererea noastra
de atunci era cu totul la locul ei, caci situafiunea acelui Mi-
nister era cu totul osebita de aceea a Ministerului actual.
Comparafiunea dar a fost nedreapta, ca §i cererea ce ni s'a
facut §i, zicand aceste cuvinte, nu le adresez majoritatii, ci
unui deputat,1), caruia trebuia sa-i raspunz.

1) I. Bratianu.

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 291

L111.

IN CHESTIUNEA CREDITULUI DE 400 MII DE LEI


5'edlnla dela 26 Fevrtiarle 1862. (Supliment la Monitor,
No. 48-51).
C. STERIADE intreabA pe ministrul de finante cu ce fonduri va putea
sa plateascA aceste imprumuturl ? Cu cei 400.000 lei ce-i cere ? Cu acestia
abia va puteit plati dobanda celor 4 milioane imprumutate. apoi ei
au cu totul alts destinatiune, anume aceea de a plAii dobanda datoriei
flotante, ce se poate face in cursul anului 1862 si care trebuie achitatA
in cursul aceluias an. Cu cele 21 milioane din rAmasite ? Dar Guvernul
nn are o asemenea autorlzatie din partea Camerei.
B. KATARGIU pregdintele consiliului. De§i vAz ca discu-
tiunea se urmeaza tot asupra chestiunii generale, care este
inchisA, totu§i rAspund, pentrucA nu voiu sa las pe nimeni
farA rAspuns. Recunosc cA din punctul de vedere al manipu-
latiunii pecuniare, d-nul Steriade are dreptate; dar d-lui face
o confuziune. Ministrul, de§i v'a vorbit in expunerea sa de
motive de datoria ce are fiscul de aid, de cea adusA ca zestre
din Moldova, totu§i n'a inteles cA cu suma ce vA cere are sa
acopere acele datorii; ci aceasta suma are sa serve ca sa
preintampine plAtile zilnice, sa ca§tige credit in tart ca, ori-
cand va ridica glasul sa cearA un imprumut, sa-1 poata gasi ;
caci pentru datoriile contractate mai inainte se afla fonduri,
dar acelea intra in cercul bugetelor. Datoria ce s'a format
acum e indirectA ; ea s'a format prin transmiterea bonurilor,
care negre0 cA au trecut §i in tAri streine. Deaceea venim
sa cerem ace§ti 400.000 lei, ca sa putem avei credit in piatA
§i sa putem face platile la timp. Noi n'am venit azi sa cerem
un imprumut pentru plata datoriilor de 8 milioane §i alte
datorii ce mai sunt, pentruca ne-ar fi fost imposibil. Camera
s'ar fi spaimantat Si not nu suntem incd in stare sa -i prezentam
azi un tablou lamurit de starea finanfelor. VA rog dar sa
venim la chestiune. Noi vA cerem 400.000 lei, pe can ii vom
Intrebuinfa ca dobanzi la imprumuturi parfiale mai marl sau
mai mici, cu cari sa putem preintampina platile zilnice. Noi
nu §tim §i prin urmare nu vA putem spune ce §e afla in

www.dacoromanica.ro
292 BARBU KATARGIU

socotelile Statului, cAci nu sunt cercetate de zece ani; §i daca


ar fi sA vA spun cum stau, o sa vA inspaimantati. D-nul
Ministru de Control mi-a spus ca numai in Tara RomAneasca
sunt resturi de 70 mil. VA rog dar, nu mai incurcati lucrurile
§i vii tinefi numai la cererea Guvernului, care nu e alta deck
suma de 400.000 lei, destinatA pentru cheltuielile curente, plAti
de dobanzi, scadenle, etc. etc.

1-11 V.

INFIINTAREA UNUI COMITET LEGISLATIV PROVIZORIU.


(IntAiul discurs).
edlnfa dela 26 Fevruarle 1862. (Supliment la Monitor,
No. 48-51).
Principe le GR. M. STURZA citeste raportul Comisiunii insarcinate cu
examinarea proiectului de lege pentru infiintarea unui Comitet legislativ
provizoriu.
M. KOGALNICEANU vorbeste in contra acestui protect de lege, pentru-
cA, pe de o parte, Ministrul nu voeste sa vie cu proiecte de legi defini-
tive, iar pe de alta, pentrucA, prin acest protect, se ridica Adunarii orice
drept de initiative In facerea legilor.
B. KATARGIU, A§ fi inteles toatA argumentafia d-lui Ko-
galniceanu, and ar fi fost .vorba de a trate. astAzi definitiv
chestiunea initiativei; dar astazi dee-mi voie d-1 Kogalniceanu
a zice cA toata vorbirea aceasta este de§arta. D-sa ne-a vorbit
ca n'ar mai voi sA vazA nimic provizoriu. Domnilor, este foarte
u§or a zice, dar foarte anevoie a face ce zice d-1 KogAlniceanu.
Suntem ad dupd Convenfie, da on ba ? Este ea legea noastra
fundamentalA on nu? Ce a facut Conventiunea? Conventiunea
a zis cA pentru legile comune, atunci cand amandoua Prin-
cipatele formau dour State deosebite, sail trimita fiecare
din ele delegafii la Comisiunea Centrals, pentru ca sa face
aceste legi comune, ramanand Ministrului numai. dreptul de
a infati§A legile speciale. Legatura nu era a§a de stransa intre
pH atunci, ca acum de cAnd Comisiunea Centrals s'a desfiinfat.
D-nul KogAlniceanu zice ca acum a intrat fiecare in drepturile

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 293

sale. Si eu zic tot ca d-lui; Ins& in drepturile sale, a§a dupe


cum erau marginile prescrise de Conventiune ; insti in dreptu-
rile sale in principiu, iar nu in forma, caci aceasta nu era
prevazuta in lege. E vorba dar astAzi se vedem forma cu
care trebuie sa incepem aceste lucrari.
Still prea bine ca lndienii, in mitologia lor, ziceau cA lumea
e in spinarea unui elefant §i elefantul pe o broasca testoasa.
Dar sub broasca testoasa ce este ? Aceasta e chestiunea : cine
era sa faca proiectul pentru regularea formelor initiativei ? Noi
singuri? Vedeti cA suntem destul de mode§ti, spre a nu o face
singuri §i venim sa intindem mana Camerei, spre a lucre in-
preuna. Camera singura? Atunci zicem : nu, pentruca dreptul
acesta ea nu 1-a avut pans acum Si tomai pentruca sa re-
gulam aceasta, va facem propunerea de NIA. Dar sa presu-
punem ca am primi aceasta sarcina. Ce se intampla atunci?
Doua lucruri. Intai ne-am da drepturi ce nu ar fi bine definite
§i nu am §ti in ce limite sa le exercitam. Al doilea, am ridica
un drept firesc al Camerei pe care nu avem dreptul se -1 ri-
dicam, acela de a veni ca sa conlucreze cu noi, tocmai asupra
acestei baze parlamentare.
Vedeti dar, d-lor, cA ceeace am facut, era tot ce omene§te
puteam face, spre a se hotari definitiv pe urma caderile §i
modurile de a exercita fiecare dreptul de initiative.
Acum va intreb, dace am lash modestia aceasta la o parte
modestie, care e o modestie politica, §i-§i are consecintele
ei §i am face noi numai decal o lege definitivA de infiin-
tarea acestei initiative, nu s'ar pune oare, cu infiintarea aceste
legi, Camera in neputinta de a lucra alte legi de reorganizare?
Oare ce s'ar face aces Moldova, care geme in starea in care se
afla astAzi, de care suferA toti cei ce sunt acolo §i de care noi
avem grije §i nu ne putem odihni nici ziva, nici noaptea, ca
sA-i dam §i ei o bazA, baza aceea pe care a§ezand-o sa legam
pentru totdeauna aceasta Unire, care se clatina? Vedeti dar
d-lor, ca, de se va respinge acest Comitet, e o prApastie
pentru Tara RomaneascA, pentru Unire §i pentru Moldova
mai cu seams. Acest Comitet va face legile organice, faca

www.dacoromanica.ro
294 BARBII KATARGIU

cari este peste putinfa sa guverneze cineva ; el poate schimbA


chiar legea electorala. Oare in mijlocul marii, and furtuna
sufla, cand corabia is apa, i§i petrece cineva timpul cu lucruri de
a doua mans, sau se ocupa de a astupa locul pe unde intra
apa, care ameninfa a naufragiu ? Chestiunea inifiativei este de
a doua !liana ; chestiunea principals e ss scapam corabia sa
nu se innece. Daca vom izbuti sa facem aceste legi, ca sa
putem scapa corabia, atunci inchidem cu demnitate sesiunea ;
iar daca nu vom face aceasta, atunci aruncam in abis pozi-
fiunea noastra politica §i mai cu seams pe aceea a Moldovei
M. KOGALNICEANU combate din nou prolectul, pentruca d-sa nu voeste
ca un drept fundamental a se explice printr'o interpretare. D-sa cere
legi definitive, cere sa nu se discute numai forma, ci gi fondul. Oratorul
termina cu vorbele : cSa ni se dea Uunirea, sa ni se dea fitful ce ni se
refuza de Romdnia Is (Aplause sgomotoase).
I. BRATIANU.
tindiana si
- <Onor d-1 Katargiu ne-a adus o pilda din cosmogonia
ne-a zis ca nu stie pe ce sta aces broasca testoasa. Pentru
.mine nu e nici o indoiala : broasca sta pe autoritatea noastra, pe suve-
cranitatea nationals, pe care o reprezentam not acis. Oratorul incheie in
acesti terrneni: Comitetul va fi numit de majoritatea Camerei, Minh.trul
hind, dupa obicelurile constitutionale, iarasi din majoritate. Prin relatiunile
sale cu majoritatea, Comitetul va sti foarte bine dispozitiunile el; si and
se va face o lege, va fi deajuns sa consulte majoritatea la redactare a
proiectelor gi pe urms, cand va veni in Camera sa strige : t1a vot I la
vot sa inchiza discutiunea gi sa voteze.
B. KATARGIU, presedintele consiliului. Voiu raspunde §i
d-lui Kogalniceanu in pufine cuvinte, §i d-lui Bratianu in mai
multe.
D-I Kogalniceanu a zis ca, cu prilejul imprumutului de
400.000 lei, am vorbit de suferintele Moldovei §1 ca Moldova
nu are alte suferinfi deck adminstrafia, ca n'are trebuinfa
de Organizare...
I. BRATANU (intrerupand). De o cam data...
B. KATARGIU (urmdnd)... «de o cam data acela s'ar pre-
lungi mult timp §i iata-ne tot cu provizoriul pe care-1 combate
d -i Kogalniceanu. A§ dori ca d-1 Kogalniceanu sa vie sa asiste
numai doua zile la Minister, ca sa vaza cari sunt sufe-

www.dacoromanica.ro
-DISCURSURI 295

rintelele Moldovei, sd vazA ca sunt chestiuni de lege cu totul


deosebite de ale noastre, sd vazd cd suntem silifi sd finem
acolo alt Guvern, un directoriat, cdruia, dacd i-am da o la-
titudine mai intinsa, d-1 KogAlniceanu ar fi cel ce ar striga
mai tare. D-lui a fost cel dintaiu care a cerut un singur
Guvern ; dar, dupd organizafia de azi, toate lucrdrile se con-
centra in mana a 7 oameni, cari trebuie sd dea deslu§iri in
toate pArtile pentru cel mai mic lucru, pentru lucruri cari in toate
partile se desleagd de catre capii de secfiuni. Vedefi dar cat de
numeroase §i impovarate sunt lucrdrile noastre, vedefi cat de
pretioase ne sunt minutele in fafa atator nevoi, §i permite-
ti-mi a mai repeti tot aces figurd corabia is apd de pretu-
tindeni §i noi sa ne ocupdm de chestiuni secundare, de po-
zitiunea matelotilor, cand ar trebui sa cdutdm a ajunge cat
mai de grabd la portul nostru, adica sd facem Unirea, care
Inca nu e desdvar§ita §i care, din potrivd, se clatind ?

Acum ma intorc la d-I Bratianu, fiindcd d-lui a zis cloud


cuvinte foarte mari : a zis ca baza este suveranitatea nationald.
Da, in adevar, insd dupd forma §i lege, caci altfel n'am fi
fi numai noi ad, ci am intinde aces suveranitate la tofi
oamenii dupd ulife. Rand acum, domnilor, n'a regulat
nimeni cum sd exercitafi aces suveranitate nationala ; a
regulat numai cum sd stati aci. A vorbit apoi de majo-
ritate §i minoritate §i a zis ca ceeace face majoritatea nu
este bun. Eu unul vd marturisesc, n'am auzit pand acum
ridicandu-se asemenea chestiuni in vieata mea pariamentard,
de§i am asistat la discufiunile parlamentare din toate Statele
constitufionale. D-lui zice ca majoritatea nume§te Guvernul,
majoritatea compune Comitetul, majoritatea face legile, adicA
rAsturnand chestiunea, ceeace face majoritatea nu este bine
§i trebuie sd fie lege ceeace face minoritatea. Faceti dar o
asemenea lege ; schimbafi regulamentul. D-lor, °data cd este
majoritatea acolo, acolo este suveranitatea poporului, acolo
este puterea nationald. Nu ie§im de aci : on sunt legi funda-

www.dacoromanica.ro
296 BARBI' BATARGIU

mentale cari ne hotdrasc caderile §i in puterea carora stem


acilea ; sau nu ne intelegem bazele sistemului nostru social.
1. BRATIANU propune urmatorul amendament :
t Un comitet provizoriu este instituit, cu InsarcInarea de a elabora in-
«preuna cu guvernul proiectul de lege privitor la determinarea dreptului
t de initiative In afacerea legilor).
Subscri§i : 1. Brdtianu, C. T. Grigorescu, A. Petrescu, N. Golescu, Gr.
lorgulescu, C. Budisteanu, Gr. Arghiropol, Gr. Miculescu, D. Brdtianu.
B. KATARGIU, pregdintele consillului. In urma celor ce
s'au desvoltat aci in Camera, nu ma mai a§teptam la aceasta
propunere. D-1 Bratianu propune ca acest comitet sa elabo-
reze numai legea de initiative ; d-lui zice ca vorba de a se
compromite unirea nu-§i are loc, ca Romanii sunt invatati a
suferi. V'am spus de ce nu poate acest comitet a se ocupa nu-
mai cu legea initiativei, pentruca dansa poate trage cu sine
desfiintarea acestei Camere, poate scadea on adauga atribu-
Vile sale, poate sa schimbe cu totul listele electorale. V'am
zis ca ministerul are trebninta de aceasta, ca sa nu se arunce
Cara i'ntr'o pozitie false, sA nu se lase, ca sa zic a§a, intr'un
perpetuu provizoriu.
Pe de alta parte, d-sa ma intreaba de ce ministerul nu §i-a
dat permisiunea sa face singur acele proiecte de lege? Pentru
cuvintele pe cari vi le spusei : pentru ca sa nu arunce Cara
in acea false pozitiune ; pen tru respectul ce are catre Camera,
§i pentrucA el v'a zis mai 'nainte de toate ca nu va face nimic
fare a va consulta §i a lua autorizafia d-voastra, caci e un
minister constitutional §i care nu e invatat sa aiba libertatea
pe buze Si in inimA despotismul.
Urmeaza o discutiune la care tau parte C. Bozianu, Manolaki Costaki,
I. Bratianu §i Principele Gr. M. Sturdza. Dupe ace§tia se ridica B. Ka.
targiu.

B. KATARGIU, pregdintele consiliului. Afi vazut ca dela


inceput guvernul a avut ingrijirea de a veni Si a statornici
Si aceasta chestiune arzatoare, de care ne ocupam azi, §i de-
aceea am primit redactiunea facuta de comisiune. Comisiunea

www.dacoromanica.ro
DISCI:TR/MAI 297

a zis cd acel proiect se va supune la discufiunea Camerei, indata


ce se va alcAtul ; dar art. 3 este o legaturd contra cazurilor
de fortd major* contra cdrora nu putem lupta. Daca acel co-
mitet iese din sanul d-voastra, dace ministerul vd declard ca
dore§te ca acel proiect sd vie ca sd puie ordine intre drep-
turile puterilor Statului, care este temerea d-voastrd ? Ca co-
mitetul va dura numai 'Ana la finele sesiunii Camerei ? Dar
sa facem o ipotezd. Dacd Adunarea, ostenita de discutiuni
lungi ca cele de azi, ar cere catevi luni de amanare, ce e
atunci de via. ministerul ca n'a votat Camera acele proiecte
ale comisiei ? Mai mult angajament decat acesta ministerul nu
poate lua. Top suntem oameni insuflati de acelea§i sentimente
§i nu putem face altfel decat ceeace vorbim aici.
PR1NCIPELE GR. M. STURZA. Comisiunea a socotit de a sa datorie
se rosteascA foarte precis ca acest comitet va exercita dreptul de 'nip-
tivA §I al AdunArli si al guvernului. Mandatarl ai Adunarii, not a tre-
buit sa aratarn §i respectul ce-I avem pentru acest mare drept al Par-
lamentulul.
B. KATARGIU. Explicafiunea data asupra inifiativei luate
de guvern, ca sa iasa din acest impas, dovede§te ca a recu-
noscut Camerei fiinfa acestui drept §i deaceea am socotit ca
este de prisos adaugirea fAcutd la art. 2 1). Dace apoi, din
cazuri de forth majord, nu s'ar putea promulga aces lege panel
la finele sesiunii, atunci trebuie sd aibd grija Camera de a lua
altd masurd provizorie panel la deschidere, cad altfelar pune
pe minister in nelucrare. laid cuvantul pentru care zic ca, de§i
in fond elaborarea legii e precisd, totu§i trebuie a se Iasi
timpul trebuincios. Zic dar a adaugirea e de prisos, cAci pie-
dica ne-ar aduce, iar nu inlesnire.

1) lata art. 2 : (Inainte de inchiderea sesiunii amilui 1862, acest comitet


va supune neat:drat la deliberarea AdunArii a hotAri modul definitiv dupA
care au a exercitit Guvernul §I Adunarea dreptul for de initiative legislativay.

www.dacoromanica.ro
298 BARBU KATARGIU

LV.
RASPUNS UNE1 INTERPELARI A LU1 M. KOGALNICEANU IN
CHESTIUNEA EXPORTULUI SARII.
$edinta dela 28 Fevruarie 1862. (Supliment la Monitorul oficlal,
No. 53).
M. KOGALNICEANU i§i desvol1A interpelarea privitoare la impozitul de
111 /2 la suth pentru exportarea sari' peste Prut. D-sa cere suprimarea
acestui impozit, pentruca micsoreazii exportul §i favorizeaza concurenta
altor tars ca Austria, Sicilia etc., can ameninta sarea noastra pe piata
Rusiel.

B. KATARGIU, pregdintele consiliului. D-tor, Am des-


tule a nice in chestiunea aceasta. Ea nu cere nici un fel de
cuvinte pline de figuri retorice, earl sA producA emotiuni adanci
in Camera. Din contra, voiu rAspunde cu singe rece, cad acs
e vorba de de o chestiune de Vire.
Voiu incepe mai intai cu acei 11V, 13 sutA lei ce se puserA
in Moldova asupra sarii exportate in Rusia.
Consiliul de ministri a desfiinlat aces taxi, fiindca i s'a
parut anormald; si stiti a eu mai cu seams am fost totdeauna
de pArere ca exportarea, in loc de a fi impovArata, trebuie in-
lesnitA. In cat priveste orasul Galati, acolo nu s'a luat nici o
masura ca sA nu se exporteze ; dar se vede ca exportatia a
incetat dela sine. Si aceasta este usor de inteles, indatA ce
yeti sti cA in Tara RomaneascA nu s'a suit pretul transpor-
tului decat dela 7 panA la 8 lei, iar in Moldova dela 16 'Ana
la 18 lei. Cand noi putem transports la schele cu 7 lei, crez
ca ar fi foarte ciudat sa transportAm cu 16 si 18 lei (vechi)
Indata ce Moldova si Valahia s'au facut un singur Stat, nu
mai stint hotare, ca sa nu treacA sare din Moldova in Valahia
si din Valahia in Moldova ; dar dacA nu va trece peste Du-
nare, mi-e teams ca Moldova nu va cumpara multi vreme
sare nici dela noi, nici dela ocnele ei. Noi avem o lege, care
indatoreaza pe guvern ca. pe viitor, sA is ocnele asupra lui si
sA nu be dea cu contract, adica sa nu mai lase monopol. Prin
urmare legea fiind votata, ramane acum numai la guvern ca
sa o aplice. Dar, daca Adunarea voeste a lua asuprA-si ca sit

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 299

hotarasca in aceastA chestiune, guvernul nu se opune §i lasA


la o parte chestiunea de compete*, fiindca este un caz de
administratie ; lass asemenea la o parte §i cealalta chestiune
ca Adunarea n'ar avea nici timpul ca sa o rezolve. Guvernul
este chemat ca sa aplice legile, Si prin urmare dar modul
aplicarii for trebuie sa se lase asupra lui. Multumesc d-lui Ko-
galniceanu, caci cu interpelarea d-sale ne face o mare inda-
torire, deoarece Camera, ocupandu-se de aceasta chestiune,
ridicA deasupra noastrA raspunderea de toate pagubele.
SA vedem acum pagubele ce s'ar putea intampla.
S'a zis ca vom fi nevoiti a o da tot intreprinzatorului de
acum. S'a vorbit de d-1 Mi§a §i s'a zis ca am voit sa facem
un monopol, dand sarea acestuia. D-lor, ce am facut not alta
deck sa in§tiintAm ca avem 15 milioane de oca de sare de
vandut §i sa zicem : i<veniti cumpAratori din patru puncte
cardinale §i le luati ?> SA ne inchipuim acum ca unii ar da
preturi mad pentru o catatime mArginitA, de 5 milioane de
pilda, §i altii nu s'ar mai infati§A, ca sa mai cumpere, §i am
ramAnea cu 10 milioane de oca de sare nevanduta. Oare cum
se va acoperi acel deficit? Dad.* ar veni mAcar pentru 10 mi-
lioane, ca sA ne dea cel putin mijloacele de a acoperi chel-
tuielile, atunci vom cauta mijloacele cele mai nemerite pentru
a introduce sistema regiei. Dar dacA acel om ne-ar trimite
10 negustori sub nume deosebite, ce am putea face not atunci ?
S'a zis ca sa se las2 negustorii streini liberi. Dar daca nu
va veni nimeni ca sa cumpere dela ocna, trebui-va oare O.
deschidem pravAlie, ca sa vindem cu deamAnuntul ? S'a mai
zis §i pentru garantie : de ce sa se depuna sume a§a de in-
semnate §i nu s'a urmat ca pans acum? Ne-am saturat, d-lor,
de asemenea garantii. Para acum Statul are a reclama 20
de milioane §i a pierdut aproape 14 milioane. Chiar pentru
ocne, cu d-I Ciocan am fort siliti O. cumparam acareturi, sa
be reparam §i sa be dam cu chine, §i fiindca avem indestule
zidiri, nu voim sa intram in asemenea speculatluni. D-nul
Kogalniceanu s'a aflat in contrazicere, cand a susfinut pe de
o parte ca trebuie sa chemam pe micii cumpArAtori, ca sa nu

www.dacoromanica.ro
300 BARBII KATARGIU

dArn un monopol unui bogat, §i pe de alta parte se mira


cum un singur om poate depune de odatA 50.000 de galbeni.
Dar vie Si toti ceilalti §i dea-ne suma trebuitoare pentru a
acoperi toata cantitatea §i atunci vom respinge pe cel bogat.
SA venim acum la alternativa de a da un drept d-lui Mi§a
sau de a-I omori. In intreprinderile comerciale, nu se omoara
un adversar decat cu mari sacrificii, §i astfel va trebul sa
dam cu paguba sarea, in curs de trei ani de zile. Dar aceasta
chiar nu omoara pe d-nul Mi§a, ci face pe guvern sa piarza.
10 sau 12 milioane. Apoi, domnilor, indatA ce vom pierde
un cumparator mare, cei mici ne pot juca pe degete. Ne este
peste putinta a vinde cu ocaua la gura ocnei sau a vinde
pe rama§ite In Turcia. In loc de 15 milioane de oca de sare
ce am vinde, cu chipul acesta nu vom putea desface nici trei
milioane. Conchiz cA, spre a ajunge la ceeace cere d-1 Ko-
galniceanu, trebuie sa jertfim un an, doi §i trei, 'Ana cand
se va consuma toata sarea de peste Duna-re, §i astfel pana
atunci visteria va fi tot in pagubA. Ca intr'o chestiune de
administratie, ministerul a facut tot ce putea. Noi am luat
legea in flint& am discutat care este modul cel mai cuviincios
§i din punctul de vedere economic §i din punctul de vedere
financiar, §i apoi am aplicat-o. Ceeace putem face este sa in-
tindem publicaliuni mai desvoltate.
Dupa aceasta vorbesc A. Plagino, I. Bratianu, Manolaki Costaki, Prin-
cipele Dimitrie Ghica, KogAlniceanu, Principele Gr. M. Sturza 0 I. Bra -
tianu. In fine se acorda cuvantul lui B. Katargin.

B. KATARGIU, pregdintele consiliulai. Ati auzit, domnilor,


cuvintele frumoase i intinse ale d-lui I. Bratianu. Dar ad nu
e vorba de poezie, ci de tifre; nu de arta retorica, ci de
calcul.
S'au luat toate acele masuri de publicatie, s'a zis de douA
luni tuturor doritorilor O. vie a cumpAra sare. Stijl care a
fost rezultatul ? Nu s'au infati§at cumparAtori decat pentru
50.000 de oca de sare cate 5112 sfanti suta de oca, cand la
gura ocnei se vinde cu 20 lei suta. Si apoi mai ziceau ca,

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 301

daca vom lass mai jos, vor cumpara ceva mai multa. Gan-
difi-va acum, domnilor, ce vanzare putem avea cu asemenea
mu§terii I D-nul Bratianu a vorbit de vanzarea unor cantitali
marl de sare de 30, de 40 milioane. Dar dea-mi vole a-i spune
Ca asemenv calcule nu sunt decat un romanf, cu toate ca
§i in romanfele cele bune se fine socoteala de timp §i de co-
loarea locals. Dar oare cine sä care acele milioane, cumpa-
ratorii sau not ? i apoi cum §i cu ce sa le care, cand chiar
pentru aceste 15 milioane greutatea cea mare este caratul ?
Dar O. nu mai insist asupra acestor amanunte. Chestiuuea
astazi se reduce la aceasta : este oare in compentenfa Adu-
narii aducerea la indeplinire a unor masuri cu totul admini-
strative? Sau cade aceasta numai in sarcina §i ingrijirea
Guvernitlui ? Cu toate acestea, lasand la o parte §i chestiunea
de competenfa, not primim orice deslegare va voi sa ne dea
Camera, ramanand insa bine infeles ca orice responsabilitate
de pagubi §i deficite, In cazul acesta, nu va mai privi asupra
noastra.
Ni s'a mai zis a acest cumparator, infafkandu-se astazi
pentru o noun cantitate de sare, pe Tanga ceeace mai are,
negre§it nu vine sa o cumpere ca sa o manance el, ci numai
pentruca se intemeiaza pe o mare consumafiune, §i astfel
fiind, ni se pune intrebarea de ce sä nu deschiza Guvernul
pravalii, in care sa vanza sarea, Si cu chipul acesta sa ucida
pe vechiul intreprinzator ? La aceasta voiu raspunde intreband
§i eu : dar daca Statul nu va vinde in aceste pravalii nici cat
sa §i poata scoate cheltuielile ? Este oare timpul de a ne mai
expune la asemenea pagubi astazi, cand nu §tim la ce a intre-
buinfam mai intai veniturile noastre, child avem atatea de facut,
po§tele de organizat, patru milioane de platit ale Tarii Ro-
mane§ti Si doua milioare ale Moldovei, bonuri pentru desro-
bifi de achitat §i cate altele? Apoi care este mijlocul putincios
de a departs cu desava§ire pe vechiul antreprenor, cand el
ar putea indirect sa ne trimeafa alfi zece cumparatori, sub
deosebite nume §i fizionomii, unul cu barba ascufita, until cu
must* rasucita, altul cu parul valvoiu, can sa nu fie deck

www.dacoromanica.ro
302 BARBU KATARGIU

oameni trimi§i de d-nul Mi§a cA sA cumpere pe sub mans


sare pe seama d-lui? Acest Mi§a este sA zicem §i pentru
Guvern un cauchemar ; dar nu vAz putinta de a-1 ucide. Ca
sA ucidem pe un antreprenor, trebuie sA ne punem in concu-
renta cu el. Dar Vitt domnilor, cA concurenta reclanta sacrificii,
,Si v'am spus cA finantele noastre astki nu pot suferi ase-
menea sacrificii.
D-nul Kogalniceanu a zis cA ni s'au dat 400.000 lei (vechi),
ca sA contractam un imprumut de 4 milioane, §i ca ne-ar da
§i 6 §i 8 milioane. Din nenorocire, domnilor, milioanele nu
se prea gasesc a§a lesne in Sara noastrA, dela o vreme incoa.
Deosebit de aceasta, avem a indestula nenumArate trebuinte
cu aceste milioane. Daca dv. cunoa§teti mijlocul de a acoperi
defictul ce s'ar face in aceasta ramurA de venit prin mAsura
ce ne propuneti, binevoiti a ni-1 arAta §i nouA, cAci, precum
v'am spus, pozitiunea Guvernului este foarte grea ; ,Si not nu
cutezAm a o mai ingreuna §i cu o asemenea responsabilitate.
Propunerea Kogalniceanu privitoare la vinderea sarii se trimite in
cercetarea Sectiunilor.

LVI.
INFIINTAREA COMITETULUI LEGISLATIV PROVIZORIU.
(Al II-lea discurs).
$edinta dela 2 Martie 1862. (Supliment la Monitor, No. 54).
La ordinea zilei e continuarea discutiunii asupra prolectulut de lege
pentru Infiintarea Comitetului legislativ.
G. VERNESCU declarg cA este contra art. 8 din acest proiect, pentructi
da mini§trilor dreptul de a retrage din discutiunea AdunAril once protect
de lege prezintat ei.
PRINCIPELE GR. M. STURZA, raportorul, raspunde cA initiativa Ca-
merei rAmane respectata chiar §i prin aceasta ca se rezerva ministerului
dreptul de all retrage proiectele. In adevar, cAnd ministerul va retrage
un proiect contra vointei Camerei, ea are putere a-i zice : crau ai facut, ;
§i Guvernul va fi silt a se retrage.
B. KATARGIU, proedintele consiliului, DupA cele zise de
d-1 raportor, n'am decat putine cuvinte de adaugat. In adevAr

www.dacoromanica.ro
DISCURS URI 303

m'am mirat foarte mult cum d-1 Vernescu a ridicat aceasta


chestiune. De ce e vorba ? De un Comitet menit a face pro-
iecte de legi, in care delegatii Camerei sA ia parte impreuna
cu ministerul. SA presupunem ca mini§trii s'au unit cu mem-
brii Camerei §i au fficut un proiect. Acum va intreb, cum
credeti ca miniOrii, dup. ce su subscris acel proiect, au sä
vie in Camera §i sa -1 retragd ? De ce sä faca aceasta, cand
se pot abtinea dela inceput de a-1 iscAli ? Cum credeti di mi-
ni4trii au sA se uneascA azi cu membrii Camerei §i maine nu ?
Dar sA ne inchipuim ca s'ar putea intampla. Ei bine, d -1 Sturza
v'a rAspuns prea bine : Camera atunci va sill ministerul a
se retrage. Se poate iarA§i intampla ca acel proiect sA nu alba
simpatia Camerei. Atunci ministerul poate avea dota mijloace :
sau sA-§i dea demisiunea, sau sä intrebuinfeze altul opus aceluia,
pe care insa cred a nu-1 va intrebuinla. Deaceea ministerul
poate alerga la celalait mijloc, retrAganduli proiectul, WA ca
prin aceasta sA piarza din increderea Camerei. Mai poate fi
§i un alt caz. Stiti ca un mic amendament poate sA rAstoarne
cu totul fundamentul unui proiect, §i atunci ministerul iar va
fi silit sa se retraga. Vedefi dar a busola, barometrul mi-
nisterului este Camera §i a prerogativa de iniliativa nu este
lAsatA guvernului fArA o contrabalant5, ci are pe aceea a apro-
barii Camerei. Principiul nostru nu e acela de a aduce fara
in perturbare, in crize ministeriale, de a combate proiectele
numai fiindca ar veni din partea Camerei, §i cand ea va zice
qda*, not sA zicem «bax.. Daca voifi dar ca principiile noastre
constitutionale sA fie consolidate, trebuie sa admitefi ca atunci
cand Camera va zice «da», sa zicA §i ministerul, §i viceversa.
Aceasta insA in limitele constitufionale : Ministerul sa nu-§i
ia prerogative not ; dar sa-§i pastreze pe acelea ce le are.
Acestea sunt explicarile ce voiam O. dau, i nu §tiu daca am
izbutit sa va pun in vedere punctele de cApetenie ale situafiunii.
In pozifiunea in care ne aflam de reorganizare, Pinta noastrA
e de a ajunge fail intarziere la formarea acelor legi pe cari
lara le reciama cu atata urgenia.

www.dacoromanica.ro
304 BARBU KATARGIU

LVII.
0 LEGE A PRESET. (1 -lul discurs).
sS'edinta dela 2 Martie 1862. (Supliment la Monitorul oficial,
No. 54).
Dupil terminarea discujiunii asupra proiectului de lege privitor la in-
fiinjarea comitetului legislativ, VALEANU citeste raportul privitor la apli-
carea peste Milcov a Condicei Pena le din Muntenia $l a leg!! de presA
de peste Milcov in Muntenia. Sectiunea n'a putut nici adopts aceste legi,
nici a le modifies intr'un timp ass de scurt, ci a lasat ca Adunarea s&
aleagn o comisiune noun ad-hoc, pe care sa o insarcineze cu aceasta lucrare.
A. PANU care sa se faca in grab& o lege noun de presa din partea gu-
vernului si sa se admits intr'insa principiul juriului.
PRINCIPELE GR. M. STURZA se pronunja in favoarea institujlei juriului
in materie de presA.
MANOLAKI COSTAK1 este de parere ca trebuie sa se revizueasca codicele
penal ; deocamdata insa starueste a se apnea si in Muntenia legea de
presa de peste Milcov.
KOGALNICEANU §i I. BRAT1ANu cer intocmirea in grabs a unei legi de
presa, a cares bazA sa fie juriul.
B. KATARGIU. Nu voiu sa vorbesc, d-lor, ca ministru, ci
ca deputat. Nu vA femefi ca voiu veni sa atac principiul ju-
riului. De o ors §i mai bine discutam o chestiune care a de-
partat pe mai multi deputafi din punctul de vedere cel ade-
varat ce trebuie sa ne preocupe astazi. Cauza ce a dat prilej
acestei depArtari este raportul comisiunii. Noi am facut o ex-
punere, prin care am aratat pozitiunea cea Brea in. care ne
aflAm dupA unire §i am cerut ca o comisiune sa se ocupe
de proiectul de lege al Comisiunii Centrale pentru aplicarea
Codicelui Penal al Tarii Romane§ti i in Moldova, precum §i
introducerea legit de presa de acolo §i dincoace din Milcov,
§i prin urmare a ne scoate din nevoia de a vedea intro parte
presa supusA unei legi §i in alta fail nici o lege. Am vorbit
indestul in alte randuri despre pozitiunea noastrA. Ea este cu
totul extraordinary 'sau mai bine provizorie, cAci trebuie sa
aplicAm mai intai toate legile proprii a consolida unirea, pans
ce vom ajunge a a§ezA acel edificiu perfect al consolidArii

www.dacoromanica.ro
DI13017B5UIP. 305

noastre nationale st sa aplicam institutiunile acele salutarii de


cart se bucura astazi natiunile cele mature. Parra ce vom ajunge
insa acolo, trebuie sa ne spin" sa Lamm macar cella provizoriu,
caci altfel vom pati ca omul cel neprevazator, care, la apro-
pierea iernii, vazandu-se sub un acoperis ray, 11 darama cu
scop de a zidi un palat, chiama la arhitecti sa-i face planuri
de palate ce au a se zidi peste un veac sau cel putin peste
cativa ani, si apoi, cand vine timpul cel rau, isi lasa familia
expusil gerului si intemperiei iernii. lu aces pozitiunea suntem
si not astazi: pe cand averu trebuinta de lucrari organice fun-
damentale, cerem sa ne ocuparn, cu lucrari de mare insem-
natate negresit, dar de a doua mane in privinta urgentei.
D-1 Panu a marturisit singur ca nu iubeste licenta in-presa ;
dar libertatea preset de trei ani, de cand s'a aplicat in tara
noastra, n'a facut alt decat sa inoculeze In oarnenii slabi din
societatea noastra pedantismul politic, cel mai primejdios
vitiu intr'o societate. Deaceea am cerut o lege de press, ca
sa. nu lasam atacurile licentei fart unirau. Am cerut st uni-
ficam legile noastre, st deaceea am veuit sa Ky propunem
ca sa se splice Codicele Penal de ad st peste Milcov, ca
sa inlesnim mersul lucrarilor noastre si sa fiat intr'o stare
normala. Inchipuiti-va, domnilor, a patru boti s'aK priade in
Focsani, ea unii ar fi prinsi dincolo si ceilaiti dincoace de
Milcov. Oare nu ar fi o anornalie ueauzita ca unit sa se ju-
dece st sa se osandeasca intr.* fel, §i ahIii, tot in aceea§
fart, sit se judece §i sa se osandeasca intr'altfel, dupa legi
diferite 2 Aceasta este, domailor, chestiurtea Kincipala si de
care trebuie sa ne ocupam azi.
Principele Sturza a, facet istoricul juriului, dar a uitat un
punct. D-lui tre-a vorbit do cele doua extreme ale drumului
vietii om,euesti : vieata 4albatic4, *ata. dvilizata ; ue-a orbit
de timpul Norinanilor §i de starea de acum a Francezilor.
Mai este insa Q epoca intermediary in vieat4 societatilor t este
aces epoca a transitiunii, in care cetruptiunea st pedatismul
politic ist fac cu o mare iulesnire loc in societate si se intind
pretutindeni. Aceasta e epoca Tevolutiuniior.
.13arbu Katargiu.Discursuri. 20

www.dacoromanica.ro
306 BARBII KATARGIU

Eu nu zic a Tara RomaneascA este intr'o asemenea stare,


nu zic ce societatea noastrA nu este demnA de juriu. Am fost
totdeauna pentru asemenea institutiuni, §i, oricand sunt gata
sA gre§esc mai:bine primind-o, decat sA gre§esc neprimind-o.
Principele Sturza a vorbit de cele douA capete ale viefii
unei societati. Dar in starea primitivA, omul are virtufile sale
naturaie ; in starea civilizata, are educatiunea. In starea in-
termediara insa nu are nici fraul virtufilor primitive, nici edu-
cafiunea civilizafiunii. Aceasta, vA repet, nu voesc a o zice
-pentru societatea romanA, ci numai a implini omiterea ce am
crezut a face Principele Sturza.
Domnilor, Guvernul, precum am avut onoarea a vA mai
spune, v'a pus inainte aceste douA proiecte, preocupat numai
de aces ingrijire ca Unirea ce am proclamat sA fie un fapt
in realitate, iar nu un ce iluzoriu; pentru ca legaturile dintre
aceste doua tari, panA acum despartite, sA le strangem de
aproape, fAcand sA dispara treptat, pe cat ne va fi prin pu-
tinfA, deosebirile ce existau in starea din trecut a lucrurilor,
§i din cari una din cele mai neregulate ar fi de a mai less
aceea§ fare cu douii feluri de legi in acelea§i materii.
SA venim acum la o chestiune de procedurA. VAz o pro-
punere asupra careia ca ministru nu voiu zice nimic, ci o
las la aprecierea AdunArii. Ca ministru voiu zice numai atata,
in treacAt, ce in totdeauna acest minister a respectat drepturile
AdunArii §i niciodatA nu a cAutat sA atingA intru catu§i de
pufin aceste drepturi ; ba Inca, de multe ori, am venit a face
AdunArii o concesiune din drepturile puterii executive, §i nu
§tiu dacA §i alfi mini§tri au fAcut sau vor face tot astfel. Prin
urmare, socotesc a acest minister este in drept a se a§tepta,
nu zic la vreo concesiune din prerogativele AdunArii, dupA
cum el a voit a face din ale sale, dar cel pufin a i se res-
peeta acele drepturi, pe cari nimeni nu i le-ar putea contests.
Aceasta e, domnilor, tot ce aveam a zice ca ministru.
Acum voiu vurbi, dupA cum am zis, ca deputat, asupra
propunerii ce ni se infAti§eazA. Vaz o propunere, prin care
se impulse ministerului indatorirea de a trimite negre§it, pang

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 307

in termen de §ase saptamani, legea pentru infiintarea juriului.


M'a§ teme, domnilor, ca nu cumva acei cad sunt dispu§i la
interpretari O. nu voeasca a scoate de aci un chip de initia-
tiva mascata a Adunarii, un drept ce ea §i-ar insu§1 in proiec-
tarea legilor afara din limitele in cari sunt cuprinse caderile
ei. Va declar categoric, domnilor, ca nu vorbesc ad nici de
dreapta, nici de stanga, nici de centru, nici de minister, ci
numai de acei oameni rauvoitori, carora nu ar trebui sa le
dam ocaziune de asemenea interpreari.
Deaceea dar, eu, ca deputat mai mult decat ca ministru,
sunt de parere sa lasam proiectarea unor asemenea legi la
acel Comitet ce vom institui §i in a carui sarcina intra o
asemenea lucrare. Apoi cand aceasta lege va veni in Camera,
fiecare din noi i§i va emite opiniunea sa, fiecare din noi va
avea dreptul de a arata ceeace crede de lipsa sau de prisos,
a desbate ceeace va gasi intunecos sau complicat. Cat pentru
mine, va pot incredinta ca nu voiu fi eu aceea care sa combat.
institufiunile ce se vor judeca de trebuinfa pentru tail.
Ca ministru, am. aratat trebuinfele cari reclama asimilarea
celor doua legi, a presei §i a Codicelui Penal. Ca deputat,
am aratat temerea ce ma preocupa in fafa acestei propuneri
de astazi. Ca concluziune a ziselor mele, nu pot decat a va
repeti cat de necesar este a se infiinta acel Comitet legislativ,
ca unul ce are a fi chemat sa se ocupe cu facerea legilor
organice ale tarii, cu acele legi fundamentale atat de neapa-
rate astazi, cad pentru cele de o .importanta secundara §i de
trebuinfe mai mid, crez ca se poate ocupa ministerul cu ela-
borarea lor. Suntem, domnilor, in situafiunea aceea de re-
organizare, intr'un timp de transijiune, Si prin urmare trebuie
sa ne silim a impreuna §i a strange legamintele cele slabe
ce ne unesc astazi, §i numai atunci sa cautam a be auri, cand
le vom fi intarit bine, a§a cum in adevar nimeni sa nu mai
poata desface ceeace Dumnezeu a facut 1
PRINCIPELE GR. M. STURZA declare ca si d-sa voeste ceeace vrea B.
Katargiu ; primeste propunerea majoritajii ca sit se aplice Condica Pe-
nal& sl legea preset revizuitA, dar a ficut un amendament ca sti se invite
guvernul a prezinta un proiect de lege de juriu.

www.dacoromanica.ro
308 BAIBBH BAIVAIRGIU

C. BRAILOILI zice ca nevizuires cerutit reclama un timp foarte hide-


lungat, aducAnd eacemrdul Belgtei, care a pus doult sesiuni pentru revi-
zuirea codului ei penal. D-sa cere primirea legilor cum se afla, cu obli-
garea de a se revizui mai in urmA, ca sA nu se lase Tara intro porttie
anormalA.

KOGALMICEANU zice ca d-sa nu are nici Hn cuvant ca sA iubeasca


Condica Penal& actuala, deoarece d-sa nu are nici un interes, ca d-1
Brailoiu, a o apara. Coda penal din Muntenia, al cArui autor este d-1
Brailoiu, cuprinde triste dispozitil nit' de- aspre, incat ar speria pe Mo1-
doveni, de i-ar face sA taiga pests- Mohia gt paste Prut. De votin 35. in-
latnrarn deabinarihr, ziee ti-s4 sit incepem cu reforma legilor dyne- Oa-
menit onesti din. Focsani an dnua administratit, doult .politii, doua mu-
nicipalitAti, ba chiar douA biserici, adicA doi protopopi. SA 1ncepem dar
intai cu reformarea legilor pentru oamenii °nest ti vom cugetA apoi si
la hoti).

B. KATARGtur, preyedintele consiliului. Vorhesc §i ca


ministru §1 ea deputat. D-I Kogalniceanti a zis ca ar trebui
sa ne c$ctipant mai Intai de legile aeelea ce privesc pe oa-
menii one§ti. Eu,, dormailor, nu cunosc pentru oamenii one§ti
alte legi deck cele fAcute spre a-i apAra. Legile an suet fa-
cute nicidecum pentru oamenii cei one§li ; cAci dad. toil
oamenii 0-ar cunoa§te i ar pazi cu sfinfenie datoriile lor,
atunci not am ft scapati de toate greutatile; atunci nu ar
mai fi trebuint5 nici de Camera care sA facA legi, nici de
guvern care sa le execute, laid de tudecatori cari sA le decidA
cauzele dintre ei, nici de polifie. CAnd am zis a se unifice
legislafiunea penal& parerea mea ar fi fast sA se facA un
Comitet din salmi Carnerei, ca el st cerceteze legile ambelor
fan §i sa la din arnandouA tot ce e bun, ca sa faca o sin-
gurA lege. Termenul ce se pune de §ase sAptAmani e u§or
de cerut, dar nu §tiu de va fi tot astfel §i pus in lucrare.
Sa zicem ca acel Comitet an avea timp sa. lucreze legile cele
mai trebuincioase, precum pentru organizare §i altele, §i ca
ar avea timp de ajuns §1 pentru aceastA lege penalA. Insa
voiu intreba : o lege criminals, ce numAra sute de articole,
trebni-vit oare a fie tratata numai a§a pe picior ? Nu. Ea
va trebui sa is mtxit timp, ca sA poata fi desbatutA, cad vedem

www.dacoromanica.ro
1311)(3158111J113 309

cum -se pierd lecHniele, inclt inn direptol trebuie (sA ie ten3ern
de a nu rAmanea tot TAIrt legi unificate. Nu in §ase sAptA-
matri, dar nisi in vase Iuroi, nu se pestle savSri duipA cum
se euvine o Jasernenea auerare, i deaceea no' zieem sit se
aplice scum iii toatA Cara aceasta. lege, .4-21. cum +este, Tama-
nand ca 9J comisium sa.eirewizeneasca §i in urmA sA o punem
in lucrare ara cum se as rnodificA. Dar (Ora atunci sit -nu
continuum -aceasta ,stare 4e tumuli neamitA imeA, can juma-
tate a tarn sit aibA o lege §i cealaltA jumAtate altA lege.
Precedintele pune la vot Inchiderea discutiunii, care se incuviinteaza;
apol se suspenda sedibta pentru 10 minute, spre a se consult& Comi-
siunea asupra amendamentulni Principelui Sturza pentru infiintarea ju-
riului.
La zedeschiderea vedintei, Comisiunea declarA cA adopts ncest amen-
dement ca .alineat la opiniunea Enajoritatii.
Preodinfele pune la vot parerea rxrajoritatii impreurrA Cu fsrmendamen
can se adepta,

LVIII.
INFIINTAREA ICOMITETULUI LEGISLATIV IAROVIEORIU.
(Al 111-lea itilscurs).
&WI:fa dela 5 Afartle 1862. (Supliment la Monitor& offenst,
No. 57).
Raportorul Comisiunii insarcinate cu examinerea proiectului de lege
pentru frifiintarea Comitetului legiSlativ provizoriu, votat in sedintele
trecute pe articole, vine la tribun& al Via citire iprolectului in total. Se
ridica earecari Ldisculitml asupra chestiunii daaa trebuie a ae mai discuta
legea in general sau nu.
KOGALNICEANU sustine ca regimul Conventiunii din Vig August 1i858
s'a modificat prin faptul ca Unfree s'a mecunoscut de puterile Galante.
Ne Alai avand astazi iJoi Demni, douA Miuistere, della Aduriari, Con-
vent/time insasi a suferit o schimbare insemnatA, at prin urmare Adu-
narea legislativa dobandeste dreptul de initiative, pe care pan& act 11
avea Comisiunea Centrals. Atributiile Comisiel Centrale trebuie SA ireaca
de act inainte la Adunare. Pe de altA parte, Camera nu palate rlelega
alreptul ei de initiatira Comttetului legislaIiv fpnemizoriu. Dsa credle ca

www.dacoromanica.ro
310 BARBII KATARGIII

acest Comitet provizoriu este un expedient nu numai contra initiative'


AdunArii, dar Inca un expedient care va Impiedica organizarea tarii.
B. KATARGIU, pregdintele consiliului. -- Ati auzit, dom-
nilor, cuvintele elocinte ale d-lui Kogalniceanu, cuvinte com-
puse de mai multe categorii, de mai multe color' : color'
istorice, color' politice, color' serioase, color' glumete, color'
parlamentare §i color' mitologice, etc. Numai teologia a rAmas
pe din afarA §i n'a intrat in discursul d-sale. La acestea toate
ma voiu ablinea de a rAspunde, ca sA nu caz in contrazi-
cerea in care a cAzut d-lui, zicand pe de o parte ca timpul
ne este foarte pretios §i foarte marginit, iar pe de alta sA-1
pierdem in zadar, in cuvinte de prisos.
SA luau] numai partea serioasA a acestor cuvinte.
D-1 Kogalniceanu dupA ce a repetit cele ce s'au zis mai
de multe on asupra initiativei, asupra neputintei de a lucra
un asemenea Comitet, §i altele mai multe, pe can nu voiu
sa le mai repet §i eu, tocmai fiindcA ne este scurt timpul
a zis insa §i un lucru foarte serios. D-sa a zis cA de ce mai
vorbim de Conventiune, and noi in§ine prin actele noastre
am sfa§iat-o ? D-sa a zis cA am sfa§iat Conventiunea prin
Unire, prin desfiinfarea Comisiunii Centrale.
Fac apel la insA§i prudenta politica a d-lui Kogalniceanu,
ca sa judece dacA asemenea cuvinte se pot pronunta in Ca-
merA §i daca eu le pot da un rAspuns. Demnitatea natiunii
imi astupA gura §i nu-mi permite sA Hispunz. Dar ce ar ie0
din concluziunea aceasta? Ar ie§i cA ministerul a spart Con-
ventiunea §i cA, dacA a spart-o ministerul, de ce sA nu o
spargA §i altii ? A§A dar, domnilor, autorizati ministerul sA
spargA Conventiunea oricAnd va voi §i sA facA orice-i va plAcea?
D-I Kogalniceanu a mai zis cA Adunarea nu ar fi expre-
siunea natiunii. Zan I nu inteleg ce loc poate avea aceasta
ideie in chestiunea de fata, dar voiu intreba pe d-lui ce
11

cAutAm noi cu tot' aici ? Ce cautA d-lui pe aces bancA ? Ce


calla lumea care sta imprejurul nostru ? Conventiunea, dom-
nilor, este ancora de mAntuire a tarii noastre, ea este baza,
fundamentul edificiului nostru politic ; modificArile car' s'au

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 311

facut inteinsa §titi cum s'au facut §i in ce margini de inte-


lepciune va trebul sA mai facem pe acelea pe can forta lu-
crurilor le-ar reclama.
D-I Kogalniceanu a mai vorbit de broascA Si de elefant 1).
Dar §i acestea, domnilor, sunt Mite Conventionale, §i noi
ne muncim tocmai de a pune dedesubtul for ceva ; insA
acest ceva trebuie sa-1 punem prin calea legala, tar nu prin
ruperea Conventiunii.
Acum sA venim la chestiunile glum*.
D -1 KogAlniceanu aid mai cu seama se lass a cadea in
contradicfiuni flagrante : pe de o parte d-sa zice ca ministerul
sA faca tot, caci astfel proiectele au sA vie cu gramada, §i
apoi pe de alts parte tot d-sa a analizat timpul ministerului §i
a ajuns la adevarul acesta de a recunoa§te cat de scurt este,
astazi mai cu seama, timpul ministerului, §i ca nu minutele,
dar §i secundele, ne sunt foarte pretioase pentru celelalte lu-
crAri de can suntem impovArati, in afarA de elaborarea le-
gilor. Ei bine dar, cum se cere ca ministerul singer sa be
facA toate, cand lui i se recunoa§te ca §i minutele Ii sunt

1) Kogalniceanu zisese : (cD-1 presedinte at consiliului a zis ca, dupa


Indieni, lumea este puss pe un elefant si ca elefantul avea de piedestal
o broascrt testoasa, dar ca dedesubtul broastei nu se §tia ce mai este.
Eu am cercetat, d-lor, §i am descoperit ca dcdesubt era un lac de lapte,
o baltA, un haos El bine, ml se pare ca ad facem ca lndienii : st noi
avem un elefant. Pentru not Moldoveni cel putin. e o fiinta foarte cu-
noscuta, pentruca dela el a inceput ziva de 5 lanuarie, si tot dela dansul
au venit toate actele acelea, cari ne-au dat ocaziunea sa fim ad im-
preuna. Fara elefantul din Iasi (oratorul face aluziune la imprejurarea`ca
intelegerile pregatitoare pentru alegerea Jut Cuza s'au facut intr'o sala,
in care se afla scheletul unui elefant), not n'am fi avut poate as!azi mai
nimic. Acestul elefant, care Infatiseaza toate sperantele, tot viitorul nostru,
ar fi trebuit sa-i dam un piedestal mare, solid, acel piedestal ce-I putem
avea numai prin reforma legii electorate, vointa natiunii : o Adunare
care sa reprezinte toate interesele tarn. El bine, in loc de aceasta, ce
piedestal dam not elefantului ? lertati-ma sa o spuiu ca nu e alt decat
broasca testoasa a mitologiei indiene, si nu crez ea broasca testoasa poate
purta asupra-i elefantul tarn noastreo.

www.dacoromanica.ro
3t EAR111:1 ICATARGIIJ

marginite? Pe urma a mai zis d-sa ca. ntci delegatii Adunkii


nu vor avea timp, trebuind sa se ocupe seTios cu misiunea
lor de reprezentanfi ai farii, i astfel, atat din partea adu-
narii cat si din partea Iguvernului, acest Comitet va fi reduS
la o completa inacfiune. Dar atunci care va fi mijiocul de.a
lncra ceva ? Fi-va oare cand va veni fiecare deputat aid in
Camera cu un proiect de lege? in cazul acesta, in ce
anarhie, in ce despotism am a:lea, cand ne-am pomeni
deodata cu cate 150 de proiecte de lege depuse pe biuroul
Camerei ?
Dar, domnilor, precum v'am fagaduit, nu voiu sa intinz mai
mai mult vorbele, nu voiu sa raspunz din cuvant in cuvant
la toate glumele d-lui Kogalniceanu. Glumele sunt ,de mare
pref intr'un 'salon, dar intr'un loc unde suntem chemati, cum
a zis Insusi d-1 Kogalniceanu, a savarsi leturghia tarii noastre,
glumele nu sunt la locul for ; nu suntem chemati aci ca sa
radem, ci ca sa lucram.
Dupa o scurtfi desbatere, proiectul privitor la inilintarea Comitetului
egislativ se pune la vOt in total §i prin scrutin secret, §i se qprijine.5te
cu o majoritate de 65 de bile contra 35.

LIX.
1NFIINTAREA CURTII DE CASATIE.
Winia dela 14 Martle 1862. (Supliment la Monitorul Odd,
No. 64).
Se citelte raportul privitor la un credit de 60 000 lei vechi pentru In-
chirierea §i mobilarea unui local pentru Curtea de Casatie. Se ridicA
discutiunea daca trebuie sa se voteze acest credit inainte de a se ltta o
hotarire in privinta propunerii d-lui Casimir de a se a§eza Curtea de
Casatiune in lag. Kogalniceanu, raportorul comisiunii, da citire rapor-
tului, prin care se conchide ca accasta instants judeatoreasca suprema
a fie in Bucure§ti.
CASIMIR vorbe§te pentru a§ezarea Curtii de Casatie in Iasi.
KOGALNICEANU dentinta ministerului ca In Ia§i se fac dezordini, ea
Ipretedfintek Muniapalitatii este in copal agitatorilor, ca s'a cumpArat
portretul d gale vi al d-lui A Panu, ca sa fie otvi in t figier petitrneit s'ap

www.dacoromanica.ro
1311:1011/tfItInt 313

pronuntat de mai inainte pentru apezarea Curti' de Casatie in Buourepti.


Deaceea d-sa invita tministerul sa depepeze, spre a lua informatii pi a
se asigura de cele ce se petrec in Iasi. D-sa adauga ca are in Iagi femeie
si copii, 9l ca se teme pentru dansii, cad Municipalitatea este in capul
agitarilor at pasiunilor, ca M. se fad dinteo chestiune mica o chestiune
Mate. D-sa amintepte cuvintele lui B. Xatargiu : t Ce Dumnezeu a unit,
()amend nu trebuie sa cuteze a despartil, al sustine CA nici in chestiunea
Curtii de Casatie, nici in once altgt chestiune, sa -nu se permits a se
dezuni ceeace Dumnezeu a unit. Oratorul termina zicand ca atacurile fa-
cute la tribuna dovedesc ca sunt in alte scopuri, iar nu in interesul fepenilor.
B. KATARGIU, pregdintele consiliului. Domnilor, Minis-
terul a ascultat in tacere toate desbaterile acestei grave chestiuni
ce s'a ridicat in Adunare. Pozitiunea lui a facut ca sa le asculte
in tacere, ca sA vazA cauzele acestei desbinari in sanul Adunarii.
Dupa cele zise de di KogAlniceanu Insa, ma simf dator de a
da deslu§iri de toate turburarile ce Inteadevar s'au urmat in
Moldova ei de masurile ce guvernul a luat in privinla aceasta.
Guvernul a fost cel dintaiu care a aratat sentimentele sale in
favoarea Unirii §i cu cea mai tnare bucurie a zis ca nimeni
sa nu cuteze a dezuni ceeace Dumnezeu a unit. SA nu cre-
defi, domnilor, ea el a rostit aceste numai din buze, iar nu
§i din inimA, ca sa-§i capete popularitate, caci §tifi ca el a
jertfit-o de multe oti, cand ra fost vorba de interesele farii.
Prima noastra preocupafiune a fost, domnilor, de a da Mol-
dovei tot ce-i trebuie, ca sA fie organizata astfel, incat nu
nu mai Ia§ii, dar toate madularile #arii sa simfa uprinfa, pentruca
ea face jertfe mar' pentru cauza comuna, de cari trebuie sa
tinem socoteala. Deaceea am §i facut in comitet un proiect
relativ la aceste imbunatafiri ale Moldovei, care are sA va vie
peste curand. Guvernul mai are in dorinfa sa Inca alte multe
proiecte, pe cari vi le va supune unul dupa altul, pe cat le
va socoti de o trebuinfa mai urgentA in imbunatafirea starii
Moldovei. Still insa ca timpul e scurf, ca el marginqte do-
rinfele noastre, caci lucrarile materiale nu se pot savar§1 cu
inlesnirea cu care vin ideile. A venit vorba de Curtea de ca-
safiune unde sa fie; s'a zis ca ministerul, cerand creditul de
2.000 galbeni pentru instalarea acestei Curti, a prejudecat lu-

www.dacoromanica.ro
314 BARBU RATARGIII

crul. Guvernul frisa nu a prejudecat lucrul dela sine, ci s'a


luat dupa pozifiunea farii. El a vAzut cA la§ii se afla la o
margine extrema a fiirii noastre, §i, instaland Curtea de ca-
safiune acolo, s'ar fi folosit numai o mica parte a fArii, pe
cand cealaltA parte ar ramanea departe de acest corp. A§A
dar ministerul §i-a zis ca, atat dupa Conventiune, cat §i dupA
pozifiunea geografica, Curtea de casafiune trebuie sA fie in
Bucure§ti. Dar cu aceasta ministerul nu vine sA puie o ba-
Hera §i sa zicA cA aceastA Curte negre§it sA fie in Bucure§ti
quand meme, spargA-se chiar Unirea, care e cheia boltii edi-
ficiului nostru politic. Nu, domnilor. Ministerul nu vine sa va
tagAdueascA cA el se afIA, dupA cum a al-Mat d-I Casimir,
cAlAtorind pe o mare furtunoasa ; dar mai adaug cA aces mare
ii este Si necunoscuta. Deaceea ministerul, mai inainte de a va
propune unde sa fie, va cere ca d-voastrA sa fiti carmacii lui
§i 0-1 luminafi dad aceastA cerere corespunde cu trebuinfele
fArii, spre a consolida §i a strange legAturile Unirii ; §i cand
majoritatea AdunArii va decide unde, atunci ministerul va fi
cel dinl Aiu care va lua inifiativa i va urma dupa votul Adunarii.
Dar oare nu s'ar putea, domnilor, ca, WA §tirea onorabi-
lelor persoane cari au facut propunerea de astAzi, aceasta
ideie sa fie pornita dela o grupA de separati§ti, cari, tocmai
prin aceasta a§ezare a Curfii de casafiune in la§i, sa voeascA
a aduce o raceala intre not ? *tiu 6. in la§i au Post acele
agitafiuni, de cari ne-a vorbit d-I Kogalniceanu ; dar le-am
atribuit mai mult la o mi§care de sentiment, decat la un spirit
de intrigA, §i deaceea am clutat sA impacam lucrurile, cAci
numai printr'o cumpAnire dreapta a intereselor vom consolidA
Unirea, care este cel mai mare interes de vie* al Orli
noastre, §i pentru care not ne vom sbrobi de o mie de on
mai inainte de a o IAsa sa fie atinsa de cineva I (Aplause).

www.dacoromanica.ro
DISCURSURI 315

LX.
RASPUNS UNUI ATAC AL LUI KOGALNICEANU LA
ADRESA GUVERNULUI.
$edinta dela 20 Mart le 1862. (Supliment la Monitorul official,
No. 73).
Kogalniceanu propune ca Adunarea se, invite pe ministri a Ina urmh-
toarele dispozitiuni :
1. Numele tarii se fie de ad inainte Romdnia, in loc de Principatele-
Unite ;
2. Sa se reguleze intr'un chip definitiv si unic colorile, drapelul si mama
Romaniei;
3. Monitoarele din Iasi si din Bucuresti se se intruneasca intro singuril
foaie oficiale : Monitorul Romdniei ;
4. Si se ridice granicerii si jandarmii depe desfiintatele fruntarii din
launtrul Romaniei ;
5. Proiectele de legi menite a organize Romania se alba de scop nu
despartirea, ci intrunirea tuturor partilor principatului, cu alte cuv:nte pe
de o parte concentrarea in Bucuresti a directiunii superioare si unice a
trebilor publice ale tariff, iar pe de alta descentralizarea administratiei,
astfel incat interesele locale sail poata gest indestularea inaintea instan-
telor locale ;
6. De indata sit se desfiinteze directoratul ministerului de Externe din
Iasi, pentruca, cel putin in fate streinilor, se avem un singur guvern.
Subscris : Kogalniceanu. Sustin aceasta propunere : C. A. Rosetti, I.
Brdtianu, Arghiropolu, Grigorescu, Budisteanu, Culoglu, Miculescu,
Petrescu, Ant. Anion, A. C. Golescu.
ION GHICA, presedintele Adundrii, intreabe pe Kogalniceanu dace face
o interpelare sau o propunere, care este subscrisa de zece deputati.
B. KATARGIU zice ca acesta este un act de acuzare contra minis-
terului si di voeste se respunze indata.
ION -GHICA, presedintele Adundrii, citeste art. 69 din regulament, care
zice ca once propunere, dupace se citeste, se trimite fare discutiune prea-
labile la sectiuni, g declare ca, dupe regulament, nu poate da cuvantul
nimanui in fondul chestiunii.
B, KATARGIU. Cer cuvantul ca ministru.
Presedintele zice ca nu poate vorbi in fondul chestiunii nici ca ministru;
iar B. Katargiu raspunde ca intreabe Camera dace ii a vole sa vorbeascil.
§edinta devine foarte sgomotoasa.

www.dacoromanica.ro
316 BARB17 ATA114111

B. KATARGIU. Si ca deputat §i mai inainte de toate ca


deputat §i ca ministru, viii sa rog pe Adunare sa hotA-
rascA can sunt drepturile Camerei §i can sunt §i drepturile
mitri§trilor.
B. KATARGIU, presedintele consiliului, (venind la tribuna).
Domnilor, 5titi ca am obiceiul de a ma sui foarte rar Ia
aceastA tribunA. In acest moment insA am simtit trebtainta mai
mult decat oricand de a ma a§eza. In fata naliunii. Nu vaiu
vorbi de incidentul ivit adineauri, ci de un act de acuzare
fault ministerului, cAci cum vom putea califica altfel un act
in care ministerul se acuzA ca nu-§i implinqte cele mai dintai
datorii ale pozitiei sale, cA Intretine dezunirea, ca tradeazit tara
4.1 ca voe§te a §terge ;dna §i chiar numele de Roman ? Si
aceastA acuzare mi se face mie, domnilor, mie care de 20 de
ani cu mari sacrificii am servit Cara; caci in adevAr era un
sacrificiu a servi pe acele timpuri, cheltuindu-mi starea pe
atunci, pe cand altii si-o fAceau, §i servesc i azi, cheltutndu-mi
rAmasitele sanAtAtii -mele. Sa -tni se zicl cA trAdez tam, mie,
care am zis aici : ctotul pentru tara §i nimic pentru not ?» Sa
mi se zicA ca. sfa§iiu Llnirea, mie care am zis: Aceeacepumnezeu
a unit, nimeni sa nu IndrazneascA a mai dezunil* Sunt dar
eu .un §arlatan, un tradAtor, §i .ceeace zic le am numai pe
buze, iar nu §i in inimA? Socotesc ca am dat tcrtdeauna do-
vadA cA, in faptele mele, am avut curaj §i nu m'am servit
niciodatA de *arlatanisrn. E vorba acum cfe curaj ? De e de
cel material, n'am nevoie a vi -1 arata acum, ci atunci cand se
va ivi trebuinla. Cat pentru curajul moral, parlamentar, co-
cotesc a am dat destulA dovada, in curs de 20 de ani, cA n'am
plecat niciodatA capul tnaintea adversarilor mei, ci m'am trite
drept In latA-le. Ca om politic InsA, curajul meu se mArgine$te
in interesele tArii mele, in intelepciunea ce reclamd pozitia ei.
Imi iubesc tara prea mult, ca sA nu ma grAbesc sA fac gre§eli
de acelea, can sa o tarasca in prApastie. Mai bine vain trece
eu de om mic, slab, decat a-mi periclita riara printeo impru-
denta neiertatA de starea de fatA. Socotesc ca numai acest
cuvant e destul ca sa ma inteleaga d-lKogAlniceanu. D-nealui

www.dacoromanica.ro
DISCIIRSIIRI 317

ne vorbeste de peceti, de drapele si de decrete. Pecetile se


fac. Pentru drapel Oct bine, ca d-1 ministru de rasboiu a luat
masuri in privinta aceasta mai inainte IncA de a se fi gandit
d-I Kogalniceanu sa ne-o ceara. Dar cat pentru decrete, d-lor,
in adevar decrete nu am facut, cad not voim sa fim un mi-
nister constitutional, liberal, iar nu dictatorial. Fiti siguri, d-lor,
ca pe cat timp va fi un suflet in acest piept, vor iesi tot-
deauna aceste vorbe, cari pornesc din fundul inimii. Noi
nu venim ad a face parada de vorbe, a va spune de zilele
§i noptile ce le sacrificam pentru Cara: Aceasta o cunoaste tam,
si va veni timpul a o cunoaste §i mai bine, atunci poate cand
not nu vom mai fi.. Ceeace am. a va zice e sa va Intreb de
aveti sau nu incredere in acest minister? Dacal aveti, lasati-1
sa lucreze, caci Cara are trebuinta de o multime de luerari ;
Issati -1 sa faca ce socoteste de cuvinta. Cat pentru d-1 Ko-
galniceanu, imi pare foarte rau ca d-lui critics, acuza minis -
terul ca n'a facut nimic. Cand e vorba de a critics, e lesne
de a patrunde in cateva minute cele mai mid detaliuri, e lesne
a zice ca guvernul in cateva ore sa faca totul. Dar and e
vorba de fapta, atunci e eu taut aJtceva. D-1 Kogalniceanu a
fast ministru si poate ca d-nealui va fl gasit mijlocul ca gandirile
d-rtealui, vointele d-nealui sa le transforme pe dip& in fapte, in
lucruri pipaite, ass precum fotografia reproduce in cateva se-
cunde o multime de obiecte. Noi ins& nu posedam un ase-
menea mijloc, nu putem merge cu o astfel de repezicitme,
si apoi, deosebit de aceasta, voim ca tot ce facem sa fie stiut
si primit de Camera. Daca d-1 Kogalniceanu a avut aces pu-
tere misterioasa de care noi nu putem dispune, daca d-sa a
avut aces vrednicie, acel dar, ca toate ideile, toate cugetarile
d-nealui sa le transforme pe clips in lapte, atunci vie d-sa a
lua local acesta, si de-si va implini fagaduinta, va jur ca eu
voi fi cel dintaiu a-1 dedara de semi-zeu; iar de nu, atunci, cu
acuzarea d-nealui in mans, voi fi eu cel dintaiu a-1 acuza, pentru-
ca a venit sa ceara altora lucruri pe cari nu le poate pune
in executiune.

www.dacoromanica.ro
318 BARBU KATARGIU

LX1.
0 LEGE A PRESEI. (AL II-lea discurs).
$edlnia dela 20 Martie 1862 (Supliment la Monitorul official,
No. 26).
Se trece la discutiunea asupra legit de presA.
PRINCIPELE DIMITRIE GHICA declarA cA d-sa primeste in principiu juriul
in materie de presi ; dar sustine cA acum cAnd sunt la ordinea zilei ches-
tiuni ass de insemnate ca aceea a proprietAtii, o asemenea institutie nu
ar fi oportuna.
I. BRATIANU, intr'un discurs foarte lung, arata a legea cerutA de gu-
vern este draconicA si cA pune libertatea preset la dispozitia agentilor
guvernului. Aceasta lege, zice d-sa, va sugrumit once protesIam contra
celor mai mici agenti ai administratiei.
B. KATARGIU, pressedintele consiliului. Dacd a§ fi fost un
strein §i a§ fi venit in mijlocul discursului d -Iui Bratianu, fard
O. fi auzit aceastA discutiune, mi-a§ fi inchipuit ca d-nealui se
afld in luptd contra unei tendinte ce s'ar fi vazut in Camera
de a se pune un cAlu§ asupra gurilor, de a se impiedica
dreptul de a vorbi §i de a scrie, de a se sugruma in fine
toate liberta(ile, sub un guvern despotic §i arbitrar. Dar oare
legea de care e vorba ad este o lege a§a de salbatic apdsd-
toare ? Eu nu o cred mai deosebita deck aceea a altor na-
tiuni mult mai mart decal a noastrd §i can se bucurd de se-
cull de binefacerile civilizatiunii. Mi se va rdspunde ca trebuie
juriul, Mudca nu avem acei judecdtori inamovibili la Curtea
de casatiune, unde trebuie a se judecd procesele de presd?
Eu, domnilor, vA intreb de trebuie sa avem o lege de presd
sau nu ? Nu intru in amAnuntele licen(ei la Are s'a dedat
presa de trei ani. Principele Dimitrie Ghica a desvAlit-o destul
in goliciunea ei cea hidoasa, §i dad am adund toate cele ce
s'au scris §i s'au publicat in cursul acestor trei ani, am face
o colectiune care sd sperie §i pe revolutionarii dela 1793, ar
sperid pe insu§i redactarul lui Per?-Duchesne1). Cand se scrie,
1) Cel mai cinic dintre ziarele revolutiunii. dupace cAzuse sub direc-
tiunea lui Hebert. Contra acestuia apAruse alt ziar, intitulat La Mere Du-
chesne, inspirat de sentimente contra-revolutionare.

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 319

domnilor, cand se publics : «sparge si vei infra», este tot una


ca si cum s'ar zice : «sparge si vei tura». Aceasta e o de-
viza de talhari. S'a mai vorbit de press ca ea este chemata
a raspandi lumina. Dar sunt, domnilor, doua feluri de lumini.
Este lumina care vine din cer, lumina adevarata ; dar este o
lumina sinistra, o lumina a iadului. Este o lumina de sus
care lumineaza, da vie*, si o lumina de jos, care intuneca,
omoara. Astfel a fost lumina ce a raspandit presa pans acum,
lumina care intuneca, lumina infernala, care a sadit germini
perniciosi prin vinele si sangele junimii, lumina care a inoculat
veninul chiar in copiii din scoale. Asemenea lumina este buns
numai pentru antropofagi, iar nu pentru oamenii cari voesc
educatiunea si moralizarea semenilor lor. Cu asemenea lu-
mina am face din tam noastra un cuib de revolutionarii cei
mai salbatici, cari n'ar mai respects nici lege, nici guvern,
nici tall, nici familie, nici batraa, nici tartar, nici maica, nici
nick nici Dumnezeire, si cari, cum a zis principele Ghica,
ar merge sa batjocoreasca pans si cenusa mormintelor. Vom
intreba pe d-1 Bratianu, not can am ridicat ordonanta asupra
presei, 1) de ce n'a ridicat-o d-lui in timpul ministerului sau ?
Noi am desfiintat-o, pentruca iubim cu sinceritate libertafile farii
noastre. Dar care a fost oare efectul ce experienfa ne-a dove-
dit ? Care a fost rasplata ce am avut ? In loc de recunostinta,
am primit injurii si calomnii ; de a doua zi, am fost atacafi
in tot ce avem mai slant. Dar tina ce au voit sä ne asvarle
in fata a cazut chiar pe obrajii celor ce ne-o aruncau.

1) DatA de ministerul N. Cretulescu. Vezi Monitorul Oficial, al Tarii


Romdne din 1859 Octomvre 4. La 25 Septemvre acela§ an, acest minister
a suspendat ziarele Romdnul §i Nikipercea,

www.dacoromanica.ro
320 Boastt XATARGIIT

LXII
0 LEGE A PRESEI. (At III-lea discurs).
$edinta dela 21 Martie 1862. (Supliment la Monitor,
No. 76).
La ordinea zilei se arta continuarea desbateril asupra legit de press.
Dupa o discutiune tuna gi animate asupra acestui subiect, B. Katarglu
cere cuvantul.
B. KATARGIU, presedintele consitiului.Domnilor, nu viu
sä cer cea mai mica restrictiune a discutinnii. Socotesc ca e
de prisos a Ara aduce aminte ca sunt trei zile de cand se
urmeaza aceasta discutiune fara vreun rezultat. Socotesc ca
e de prisos asemenea a va aduce ceeace am zis in §edinta
trecuta, ca avem trebuinta de multe lucrari, ca avem a or-
ganiza fara dar ca stam pe loc §i s'ar putea socoti cu drept
cuvant ca este un parti pris de a impiedica mersul nostru,
de a nu face legi, ca ca se poatii zice intr'o zi: «Guvernul
nu face nimic, Camera nu face nimic.), Domnilor, viu sa fac
apel la patriotismul dv. §i va rog a lass la o parte discutiunile
fara folos, sa ne punem a face legi, legi de organizare; caci
suntem intr'o pozitiune, in care am atras asupra-ne privirile
Europei; intr'o pozitiune de incercare, cand trebuie sä facem
pe cei ce ne privesc sa creaza ca am meritat ceeace ne-au
dat Ni s'a imputat ca noi nu facem nimic, ca finem iucrurile
in statu quo. Insii, ca sa facem ceva, ca sd incepem orga-
nizarea, ne trebuie legi; caci altfel, a face dela noi, ar fi a
cadea in arbitrar Si cu drept cuvant atunci am putea fi tra§i
la raspundere. Deaceea fac apel la Camera, ca sa vaza dad
Ministrul e cauza de nu se face nimic, cauza de nu se orga-
nizeaza fara. De ar fi alt Minister, poate ca ar face prin ordo-
nanfe ceeace noi voim a face prin legi. Insa noi, d-lor, precum
v'am promis ca pe cat timp acest Minister va ocupa aceste
band, mai bine se va lass a fi sdrobit el, decat a compro-
mite chestiunea cea mare, chestiunea vitals a Romanilor,
Unirea, tot asemenenea vine a va declard acuni ca prefers
a fi sdrobit el, decat a intrebuinta mijloace dictatoriale in
locul celor constitufionale. D-for, Ministerul ca §i dv. toll, voe§te

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 321

lumina presei; insa, precum v'am zis, lumina ce raspande§te


presa astazi nu e lumina soarelui, ci lumina care vine din
morminte, din intern. Deaceea trebuie sa facem o lege care
O. infraneze licenta §1 sa puie capat desfraului, calomniilor,
infamiilor raspandite de lice* presei, asigurand libertatea
(smile de aprobare si aplause in partea dreaptci). Vh rog,
d-lor, incalziti-va inimile de Roman, inflacarati-va inimile de
patriotism, desbracati-va de patimi; nu mai venni a cere cu-
vantul pentru chestiuni personale, !asap la o parte persoana
d-voastra §i ocupati-va de persoana cea mai mare, de Patrie;
facefi pentru Patrie toate cate ea are nevoie, organizafi -o in-
tariti-o, faced ca pretutindenea sa respire ordinea §i siguranfa;
aratati-o Europei in aceasta stare §i atunci yeti avea dreptul
de a cere sa i se dea numele cel frumos, numele cel mare
ce solicita cu atata caldura d-1 Kogalniceanu 1).
Se pune Ia vot lnchiderea discutiunii §i se prime.5te.
Prepdintele. Pun Ia vot luarea in considerare a proiectului.
In §edinta viitoare dela 23 Martie, legea asupra preset din Moldova se
primege ca lege a t Aril cu o majoritate de 55 bile contra 42.

LXIII.
IN CHESTIUNEA SARII.
$edinta dela 23 Mart le 1862. (Supliment la Monitor,
No. 79).
I. BRATIANU, raportorul comitetului delegatilor, cite§te raportul asupra
propunerii lui M. KogAlniceanu in chestiunea aril.
B. KATARGIU, pre,sedinte consilirzlui. Domnilor, nu m'am
mirat nicicum de a vedea §i in aceasta imprejurare un nou
act de acuzare, o noun macedoniana 2) in contra guvernului;
dar cel putin de asta data am vazut adunate in aceasta acu-
zare mai multe ministere §i ne ramane sa facem o noun
notare de acele guverne. Aceasta e asupra preambulului,
1) Numele de Romania.
2) Aluziune Ia faimoasele discursuri ale lui Demostenes contra lui
Filip, regele Macedoniei. De regolA se zice filipica, in loc de macedoniana.
Bantu Katargiu.Disouratut 21

www.dacoromanica.ro
322 BARBU KATARGIU

asupra formei. Apoi e Si chestiunea punerii in lucrare a legii,


asupra cAreia s'a facut acel raport in care se vorbe§te de
calcare de lege §i altele §i cari cuvinte, ca §1 cele de patrie,
de libertate, au ajuns a fi numai ni§te sunete ce nu pot face
nici o impresiune ; §i cum zice Principele Sturza, ne-am har§it
cu asemenea vorbe.
Si viu acum la chestiune.
A§ fi voit sit urmez pe d-1 raportor din cuvant in cuvant
§i sA-i rAspunz la toate; dar sa-mi ierte d-lui putina inteli-
genta §i -con§tiinta ce am de acele teorii economice, ce d-sa
ne-a expus §i pe cari eu nu le §tiu. Domnilor, cand e vorba
de monopol, e de monopol ; §i cand e vorba de concurenta,
e de concurenta; §i in raportul acesta a fost o amestecatura
a§a de incurcatA, incat eu nu am inteles nimic §i ceeace voiu
rAspunde, voiu raspunde dela mine.
Am avut onoare a mai spune §i intr'una din §edintele tre-
cute ca guvernul sa vanza pe seama Statului sarea §i sa nu
mai vanza ca pans acum monopolul altora, cAci atunci s'ar
despuia Statul de un drept al sau. Camera a zis guvernului:
«tu e§ti monopolistul, pe seama-ti vei face vanzareado InsA
cum trebuie sA se faca aces vanzare? Desigur ca nu cu ocaua,
nu cu dramul, cad atunci guvernul trebuie sA alba un control
nu numai asupra impiegatilor, ci sa vaza §i pe cumpArAtor
sa nu fie tot acela§. Ce era dar de facut? Guvernul a trebuit
sa vaza de cam cata sums poate scoate la marginile Turciei,
ceeace a §i fAcut. Si a§a cercetand, a gasit ca din negligenta
ce de doi ani guvernele precedente an avut, nu se pot
scoate decal 15 milioane. Ceeace a §1 zis guvernul, ca. cu 15
milioane se poate lega, dar cu mai multe nu. Guvernul a zis:
«veniti, cumparatorilor, din patru puncte cardinale §1 cumpa-
rati sare». led ce a zis guvernul. DacA nu s'au facut publicari
prin Anglia §i prin lspania, este ca acestea erau in zadar
cAci negre§it nu era O. vie nimeni din aceste tari sa is sare
dela noi. Dar s'au fAcut publicari in Turcia, unde din neno-
rocire au ras de noi. Guvernul dar a fAcut tot ce i-a stat

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 323

prin puting ca' sä se pue in pozifiune de a vinde sarea si


tot deodata de a nu iesi din lege.
Vie cumpArAtorul sA mai is si ale 14 milioane si ii vom
da. Misa, domnilor, este si pentru mine un cauchemar; dar
el, cum am mai zis, se poate prezenta pe toate formele, cand
cu barbs, cand fArA barbA, cand cu parul valvoiu etc. Apoi
ceeace nu stiti d-v. este cA sunt si alfi musterii : a venit §i
d-I N. BAleanu si a depus 300.000 sfanfi caufiune pentru ca
sA fie concurent.
SA rAspunz acum la cele zise de d-1 raportor despre un
impiegat dela Giurgiu cA ar fi fost cumpArAtori mai multi,
de era mai multA sare si ca s'ar fi vandut si 400 milioane
de ocale. Ei, domnilor si noi ne-am fi mulfumit sA gAsim
mai multi cumpArAtori; dar imi pare cA v'am mai spus ce
fel de musterii am avut. Se mai zice a de ce nu s'a tran-
sportat mai multA sare la punctele despre Dunare? Nu ma
mir de ignoranfa d-lui raportor in aceasta. D-lui n'a fost
decal o lunA la guvern si nu stie ca. sarea nu se carA iarna,
ci vara. CatAtimile cari sunt rAmase dela puncturi sunt de an
si oamenii o aduc incet-incet, cand se pot inlesni. Prin urmare
acest argument isi avea raspunsul dela sine.
Ramane sA rAspunz acum asupra sArii strAine, ce ne-ar
face concurenfa si care se predinde cA s'ar vinde cu 6 si 7
lei. Dar providenfa a vrut sA nu se aducA de aces sare, cAci
altfel cine ar fi venit sA plAteasca mai mult pentru sarea
noastrA? i dacA ar fi ass, eu as povAtui sA se strice toate
puncturile depe DunAre si sA se astupe ocnele. Conchid dar
si zic a tot raportul nu este decat o siretenie de vorbe, un
rechizitoriu de acuzAri WA nici un temeiu si prin urmare
guvernul n'a cAlcat nicidecum legea; el a facut tot ce era
posibil, ca sA nu se pAgubeaca fiscul. Mai zic iar cA dacA Adu-
narea socotia de atribufiunile sale dea intra in drepturile
guvernului, noi deli am avea dreptul sa protestAm, nu o vom
face. Dar atunci responsabilitatea nu ne va privi pe noi. Noi
am fAcut ceeace trebuia. Aveam 15 milioane de ocale si nu le
puteam duce decat Oa la margine, cAci dacA am trece-o

www.dacoromanica.ro
324 BARBU KATARGIU

In Turcia, ar trebui sa o dam pe datorie §i aceasta nu ar fi


nicidecum in interesul Statului. Daca adunarea voe§te sa o
facem, n'are decat sa zica; insa atunci nu va mai fi raspun-
derea pe seama noastra.
I. BRATIANU zice ca d-sa prin raportul shit n'a acuzat Ministerul, ci
numai a observat ca cei ce cumparau dreptul dea vinde sare au abuzat
de dansul, fiindca 11 aveau numai de 5-6 ani §1 cAufau sA o vanza cu
preturi foarte insemnate, far% sa se IngrijeascA ca jicnesc viitorul salinelor
Romaniei. De aci a rezultat cA pentru toate trebuintele secundare, cars
nu sunt pentru hrana omului, cumpArAtoril s'au dus §i au batut la portile
altor tars, a cAror sare era de o calitate inferioara, dar mai ieftina §i ne-
au facut o concurenta pentru o parte din sarea trebuincioasa consuma-
torilor din Turc,a. D-sa este de pArere ca Statul sA vanzA dreptul de
exportarea saris unei societati care sA o exploateze pe un timp mai in-
delungat, cum se face in Franta, 30 40 50 de ani. Atunci antrepre-
norii vor da Statului un pret insemnat, ca sA asigure viitorul salinelor
noastre. Oratorul vorbe§te apol asupra masurilor luate pentru vinderea
sari' §i arata gre§elile ce guvernul ar fi comis, dupa parerea d-sale, in
aceasta privinta.

B. KATARGIU, prepdintele consilialui. Dati-mi vole sa vor-


besc, d-lor. Am %/hut cu mirare ca s'a mai sculat d-1 Bra-
tianu sa vorbeasca de monopol, cand socotiam ca expresiu-
nea de monopol nu mai poate fi intrebuintata, dupa deslu-
§irile ce am dat.
D-1 Bratianu a susfinut ca s'a vandut cu monopol, tot ce s'a
vandut in trecut. Nu, d-lor; nu s'a vandut la nimeni cu mo-
nopol §i nici ca s'a vandut alt drept, decat acela ce guvernul
§tie Area bine ca II are in anul acesta. Ce a zis guvernul ?
6uvernul a zis ca vinde 15 milioane oca de sare, pentruca
a socotit ca o sa poata scoate 15 milioane in anul acesta §i
a chemat pe cumparatori din patru puncte cardinal; spre a
cumpara la licitatie acele 15 milioane ce guvernul crede ca
se pot scoate. Atat §i numai atat a zis guvernul. Dar de
geaba le tot spunem, le tot talmacim, caci venim tot la ace-
lea§i rezultate. Cunoa§teti greutafile drumurilor ; §i daca gu-
vernul nu va scoate sare, nimeni altul nu o poate scoate.
A§a dar guvernul ce-a zis ?

www.dacoromanica.ro
biscuits= 325

eVeniti negustorilor din 4 puncte cardinale §i cumpArati 15


milioane oca de sue*. El era ingrijit cum sd facd aceastA
transactie, ca sd iasd din stramtoare. Monopol se chiamA
aceasta, d-lor ?
Venit-au negutAtorii sA zicA: «cumpardm 15 milioane oca
de sue, §i nu Ii s'a dat? Guvernul prime§te pe once cumpd-
rAtor. Se infelege insd cA, de va veni vreunul.ca sA cumpere
un milion, guvernul va preferi pe cel ce va cere 15 milioane,
chiar de ar cere sd nu mai vindem altuia; dar nu ne-o cere.
D-1 BrAtianu insA cite§te numai inceputul condifiunilor §i zice
cA legea aceasta nu e destul de explicate pand unde o sA
mergem, adicd dacA va veni cineva sA cearA 10 mii de oca
sau mai pufin, ii vom da sau nu?
Ei bine d-lor, vom veni la anul §i vom face o lege expli-
cativd de exportatk: §i vom zice sA se vanza Valid la 3 oca
i chiar pand la i/2 oca.
D-lui zice cA e o mulfime de sare dincolo. Apoi vedefi
cA n'are nici putind logicA. DacA e mulfime de sare dincolo
§i not gAsim atatea greutAfi ca sA vindem acele 15 milioane,
apoi cum ganditi cA o sA gAsim alfii, cari sd vie sA mai cearA
in urmA mai multA?
Ne-a zis pe urmA sA mergem prin Englitera §i Ispania ca
sA o vindem....
I. BRATIANU. Cer euvantul.

B. KATARGIU (continuand), pentrucA in Turcia e sare streinA,


care se vinde cu 6 7 lei. Apoi dacA vom duce-o acolo, va
trebui sA ne coste 25 30 sfanti suta i atunci ce fel de con -
curenfA o sA mai facem ?
Vedefi dar, d-lor, cA nu e nimic mai mult decat un §a-
rivari de vorbe, vorbe de monopoluri, vorbe de concurenfa etc.
D-lui a zis cA Guvernul nu i-a trimis toate documentele
pand la cea din urmA zi. Dar d-lui ar fi trebuit sA vazA, in
ceeace a fAcut Guvernul, o condescendenfA mult mai mare
decat ceeace trebuia sd fad ; cad a trimis documentele pe
mai multi ani din urmd, ca sA poatA face o comparafie, cand

www.dacoromanica.ro
826 BARB1J XATARGIU

Guvernul putea sa i le refuze, fiindca Adunarea nu se pro-


nuntase ca trebuie sa trimeata documentele. Apoi d-1 Bratianu
mai pretinde ca de ce nu i s'a trimis §i cutare depe§a §i cu-
tare document. Dar Guvernul trebuia sa is o masura, pen-
truca cuno§tei istoria lui Bastache, §i nu era dator sa dea
explicafiuni §i pentru ce n'a facut, ci numai pentru ceeace a
zis, iar nu §i pentru ceeace nu s'a zis. D-sa ne intreaba : de
ce n'ai mai facut §i cutare lucru, de ce n'ai mai rostit §i cu-
tare cuvinte ? Aceasta n'o infeleg, cad atunci nu trebuie sii
mai ceara Guvern constitutional, ci trebuie sit ceara un co-
mitet de salute publics, care sa guverneze deadreptul, iar nu
impreuna cu Camera.

LXIV.
CHESTIUNEA DRUMURILOR DE FIER.
Sedlnia dela 28 Martle 1862. (Supliment la Monitor,
No. 87).

B. KATARGIU, presedintele consiliului. Domnilor, Tacerea


Ministerului pans acum poate fi interpretata rau. D-nul Ma-
nolaki Costaki a facut ieri o observare, numind aceasta tacere :
oimpasibilitate*. Nu e, domnilor, impasibilitate din partea noa-
slra ; ci pacienfa ce trebuia sa alba Ministerul, ca sa asculte
desbaterile unei chestiuni importante, serioase, ca aceea care
ne ocupa acum ; unei chestiuni pe care o gasisem angajata
de Guvernul separatist at Moldovei, §i noi, avand in vedere
interesul vital ce se leagt de aceasta chestiune, privind §i lu-
crurile din punctul de vedere general, am socotit de a noastra
datorie sa o prezentam Camerei, fart a intra in amanuntele
lucrarii. Nu e dar impasibilitate, ci o trebuinta ca chiar Mi-
nisterul sa se lumineze din desbaterea chestiunii §i sa vaza daca
amanuntele pot lovi chestiunea principala. Dupa cele ce s'au
vorbit, dupt cele exprimate cu atata §tiinta de Principele Sturza
§i de d-1 I. Ghica, nu-mi ramane a vorbi nimic de chestiunile
tehnice. Imi ramane numai a adaugi ceva care prive§te pe

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 327

Minister din punctul de vedere general. Ministerul s'a intrebat :


avem sau nu trebuintA de un inceput, intr'o lucrare a§a de
importantA care atrage dupA sine toate interesele cele marl
ale tarii ?
S'a mai intrebat : oare nu trebuie sA tinem seam A de acest
inceput, care §titi ca in toata lumea e foarte greu, §i mai cu
seams la noi cari avem trebuinti de atatea? In adevAr, pre -
ful s'a parut mare §i Ministerului; i) dar el §i-a zis : «acei
can cei dintai au curajul sa faca Intreprinderi a§a de mari,
nu trebuie sa caute avantaje numai in acele sacrificii imme-
diate ; ei trebuie sA alba in vedere recompensele indirecte,
de cari a vorbit Principele Sturza, §i acele foloase, cari au
sa vie, ca sA recompenseze pe top de aceste sacrificii. Acele
foloase ce vom trage din cAile fierate, vor fi poate de 10 sau
de 100 de on mai mari decat suma ce ni se cere astAzi
pentru construirea for sau pentru cautiunea dobanzii*. Aceasta
a fAcut pe Minister sa inchiza ochii asupra detaliurilor, ca
sa deschiza tdrii noastre poarta aceasta, care este cea mai
mare a civilizaliei noastre, atat materiale, cat §i morale.
Aceasta a fAcut pe Guvern sA inchiza ochii. Dar nu socotifi
ca, pentru once concesiune ce s'ar mai prezenta, vom lua pe
aceasta de bazA. Oare n'ar fi pentru noi, precum a zis d-1
I. Ghica, o indrAzneala prea mare sau chiar o imprudenta sa
respingem capitalurile streinilor ? Oars Para noastra e singura
legatura a Occidentului cu Orientul, ca sA facA pe streini sA-§i
verse capitalurile ad, farA sA vazd vreun avantaj ? Si n'ar
putea ei oare sA croeasca aces legAturA pe la stanga sau la
dreapta Romaniei ? Si noi sa ramanem tot in starea de bar-
barie, de salbatAciune in care ne aflArn, sa ne mai tarim incA
mult timp in carucioarele de posts pe noroiu §i pulbere §i
sa ducem la porturi productele noastre cu carele frante, cu
boii schiloditi de astAzi, §i sA nu voim sa scApAm °data de aceste
lucruri, can sunt sigiliul barbariei ? Aceasta ne-a fost temerea,
ca nu cumva Europa, care a voit sA ne dea primul mijloc

1) Se cereau 181.000 lel noi de chilometru.

www.dacoromanica.ro
328 BARBII ICATARGI1J

de reinviere pentrucd drumurile sunt intocmai ca arterele,


cari fac sd circule sangele intr'un corp aceasta ne-a fost
temerea ca nu cumva Europa sd treacd pe langd not prin
Or§ova in Para turceascd sau pe la Bucovina, sd apuce pe la
hotarele Rusiei la Marea Neagra, §i not sa oftdm ca n'am
§tiut sh profitam de o ocaziune ce ar aduce atata folos tdrii
noastre. Aceasta trebuie s'o avem in vedere, iar nu temerea
de sardcie, chiar de ar fi ; cdci aceasta s'ar repara prin im-
portanta cea mare ce se va da proprietdtilor §i prin urmare
prin cre§terea veniturilor Statului. Mai aveam sd adaug ca o
mulfime de streini, cu aceasta ocaziune, vor vent in Para noastra
cu meseriile Tor, ca sA se facd instructorii faranilor no§tri, sd
le aduca acele idei, pe cari azi, cand le vorbe§te cineva de
ele, be socotesc de basme.

LXV.
RASPUNS LA INTERPELAREA LUI C. GRADIFEANU IN
CHESTIUNEA ORMELOR F0qANI 1 R.-SARAT.
$edittia dela 30 Martie 1862. (Supliment la Monitor No. 91).
In sedinta dela 26 Martie, C. GrAdilteanu adresase o interpelare Mi-
nistrului de interne asupra hotaririi de a se riclica autoritatile adminis-
trative si judecatorelti din Focsani si a ft strAmutate in Ramnicul-SArat,
care trebuia sd devie capitatA a judetului RAmnic, pe cand Focsanii aveau
si ramaie capitala judetului Putna. Dsa intreaba daca este adevArat eft
se va mai pasta dualismul politiei si al municipalitatii in Focsani.
Ministrul a declarat ca va raspunde peste trei zile,
In sedinta dela 30 Martie, C. GrAdisteanu sia explicat interpelarea, la
care i-a rAspuns B. Katarglu.
B. KATARGIU, pre,sedintele consiliului. V'am zis, d-nilor,
in mai multe randuri, ca preocupafia acestui Minister e sd uni-
fice, cat se va putea mai bine, atat deosebitele ramuri ale
Guvernelor separate, cat §i de a strange legAturile dintre aceste
(Jona. Principate. Istoricul re§edintei ocarmuirii judetului Ram-
nicului-Sdrat in Foc§ani e acesta. Din vechime, Foc§anii aveau
capitald Ramnicul ; dupd vremi, s'a gasit de cuviintd a se strd-

www.dacoromanica.ro
DI801JRSIJR1 829

muta la Focsani, pe hotar, adica la marginea judetuiui, in


prejudiciul tuturor locuitorilor districtului. Astazi, cand linia
despartitoare intre Moldova si Tara Romaneasca s'a desfiinfat,
am socotit ca acest prejudiciu trebuie sä inceteze. Cu stramu-
tarea aceasta se fac 2 lucruri : pe de o parte o unificare mai
stransa, pe de alts parte o inlesnire pentru locuitori, tragand
administrafia in centrul districtului.
De a da Focsanii indata sub jurisdicfiunea administratoru-
lui din Putna, sunt consideratii, domnilor, pe cari acum sunt
silit a le tacea. Guvernul insa spell ca, odata ce aceste con -
siderafiuni vor inceta, si carmuirea judetului Putna va putea
atunci sa-si intinza jurisdictiunea *la in marginile orasului
Focsani din Tara Romaneasca. Pang. atunci am socotit sä nu
ramaie Focsanii in parasire. Deaceea am zis sa fie doi po-
litai : unul din Ramnic si altul din Focsani. Infiinfarea unuia
o iau pe seama mea, si crez ca. Adunarea nu ma va deza-
proba. Cat pentru ce se atinge de municipalitate, am zis sa
se unifice. Apoi in Focsani e si resedinta unei subprefecturi.
Vedeti ca., deocamdata, interesele materiale ale Focsanilor sunt
asigurate. Reclamarea e dreapta, si la timpul princios isi va
af14 indestularea, ca sa nu aduca complicari. Am facut aceasta
socotind ca nu facem ceva afara din lege. Ea s'a facut in
Consiliu ; hotarirea s'a supus sancfiunii Domnitorului si asa
am pus-o in lucrare, socotind ca nu era o lucrare de lege,
spre a o supune Camera Acesta e singurul raspuns ce pot
da. Cat pentru ce se atinge de micile interese ce au sacri-
ficat, eu le-am raspuns sa vaza pe Moldoveni, cari au sacri-
ficat pentru Unire resedinta Domnitorului, familii, case, si s'ar
pare& ciudat a din partea Focsanenilor ar fi nemulfumire.
Aceasta e explicarea ce pot da. Ramane acum ca Adunarea
sä hotarasca daca am facut bine sau rau.

www.dacoromanica.ro
330 BARRU KATAROIU

LXVI.
RASPUNS LA INTERPELAREA LU1 I. C. BRATIANU IN
CHESTIUNEA UNOR TARANI INCH'S!.
$edinta dela 30 Mart le 1862. (Supliment la Monitorul oficial
No. 91).
I. BRATIANU roaga Ministerul ca tAranii inchisi in preventie la Vaca-
resti pentru evenimentul dela 2 Ian uarie sa fie pusi in libertate, mai ales
ca sarbatorile Pastilor se apropie, si nu este bine ca aceasta zi de bucu-
rie universal4 pentru crestini sa fie pen tru acesti nenorociti si pentru
familiile for o zi de ;ale st de doliu.
B. KATARGiu,pregdintele consiliului. Cu intristare, dom-
nilor, va mArturisesccreaza-ne d-1 I. Bratianu ca §i
noi suferim de acele suferinfe. Dar nu sunt sute de oameni
inca inchi§i, cum a zis d-1 I. BrAtianu, caci pans alaltaieri
rAmAsesera 60, §i poate pans astAzi vor fi rAmas Si mai pu-
rli. Dar §titi, d-lor. ce va sA zicA a cerceta sute de oameni
in pricini de asemenea fire, unde din interogatorii, din pro-
cesele verbale se dA na§tere la alte cercetari mai multe. Din
aceste cercetari nu va pot desyolta panA acum nimic ; dar va
spuiu numai a procurorul a declarat ca chestiunea a luat un
caracter foarte gray. Cu cat oamenii sunt mai compromj§i,
cu cat chestiunea e mai gravd, cu atat justitia trebuie sA fie
luminata asupra instructiei, cu atat trebuie sA ia mAsuri mai
indestulatoare, cad ia o rAspundere grea, osandind oameni
inocenti, numai pe vorbele ca cutare §i cutare a fost implicat.
Aceasta a fost, d-lor, cauza intarzierii. Procurorii sunt acolo
permanenti, lucrand zi §i noapte, §i sperAm ca multi se vor
libera ; iar cei ce vor rAmanea compromi§i, D-zeu cu ei §i cu
noi, pentruca noi vom face tot ce vom putea face ca oameni
cu inimA. Dar legile sunt mai presus de noi §i trebuie sa ne
supunem for.

www.dacoromanica.ro
Imscuasu RI 331

LXVII.
ASUPRA POOTLOR.
&dinla dela 31 Martie 1862. (Suplimen1 la Monitorul oficial,
No. 92).
Ministerul de Finante anunta ca a cedat contractul po§telor din Mun-
tenia pe trei ani vechilor antrep:enori. Cat pentru po§tele din Moldova,
d-sa declare ca n'a putut ajunge la nici un rezultat, deoarece contracciii
de acolo cer ni§te conditli foarte asupritoare pentru Stat §i tot pe trei
ani, dark de contracciul drumurilor din sus de Boto§ani, care a consim-
tit cu un galben mai jos.
.M. KOGALNICEENU crede ca s'ar putea gasi alit contraccii, can ar !Asa
mai jos, dace ministerul va face publicatiile trebuincloase, ca sa vie §i
alti concurenti.
Ministrul de finante raspunde ca nu este destul timp, deoarece pentru
licitatie trebuie 40 de zile §I contractul po§telor expire la 1 Mai.
B. KATARGIU, pregdintele consiliului. Domnilor, vedeti
dilema in care se afla ministerul : pe de o parte, are un proiect
de lege trimis de Comisia Centrals pentru cautarea po§telor,
cu chipul cu care se arata acolo, pentru darea po§telor prin
brevete, §i celelalte lucruri, a caror aplicafiune negre§it pentru
Tara Romaneasca ar fi prea grea. Dar, in sfar§it. greu sau
lesne, proiectul acela nu s'a votat. Pe de alts parte, ministerul,
ale carui ocupatiuni le cunoa§teti foarte bine, s'a vazut in
neputinta de a face altceva decat ceeace va spuse acum.
Cand a vazut ca expiry termenul contractelor §i a 90 de
zile trebuie numai pentru licitafie §i putem socoti ca nu
ar fi putut Statul ca in ziva din urma sa faca licitafia, fiindca
atunci antreprenorii ar fi facut ni§te pretentiuni §i propuneri
neputincioase d'a se primi ce a facut dar ? A luat cu con-
tracciii aces vorba §i a ajuns la un rezultat, care vi s'a spus
aci, dupa care nu numai contracciii se angajeaza cu un pref
mai jos, dar lass in beneficiul Statului portul scrisorilor §i al
gropurilor, care poate sa dea §i acela o sums insemnata, §i
ramane ca sa incuviintam contractul. Cat pentru Moldova,
vom vedeA dace se poate sa facem ceva. Acum ramane la
d-v, sa hotariti dace trebuie sa avem poste sau nu.

www.dacoromanica.ro
332 BARBII KATARGIII

Cat pentru ceeace se zice ca sa se caute pe seama Statului,


va raspunz ca e foarte lesne de zis, dar foarte anevoie de
executat, caci Guvernul nu se angajeaza ca, in acest scurt
termen de o luna, sa cumpere cai, sa Infiinteze po§tele §i
celelalte.
Pozifiunea nu e facuta de noi, ci a§a am gasit-o dela altii,
§i contracciii, §i de si -au cat' tat interesele lor, au facut insa
ceeace puteau face.
Oricum, domnilor, va rog sa chibzuifi bine, caci a se lass
pe seama Statului, ar fi cu greu Si totdeodata 1-ar costa poate
mai mult decat ceeace 1-a costat pana acum.
A se da pe un an, ar fi mai bine ; dar atunci o sa vie
poate contracciii cu conditii cu totul altele §i nu §tiu daca s'ar
putea face o invoiala. A ajuns timpul acolo, incat crez ca nu
se mai poate face altfel decat ceeace s'a facut, §i va mai repel
Inca °data ca raspunderea nu e a noastra : circumstanfele
sunt cari au facut a§a, §i d-v. suntefi destul de intelegatori
ca sa putefi judeca.

LXVIII.
INVIINTARE IN CHESTIUNEA UNEI COMPANII DE DRUM DE FIER
SI A UNEI BANCI.
&Willa dela 31 Martie 1862. (Supliment la Monitorul official,
No. 92).
La sfarsitul sedintei, Barbu Katargiu comunid Adunarii urmatoarele
doua noutati, cari sunt primite cu aplause.
B. KATARGIU. Ma socotesc fericit a veni sit anunf doua
lucruri, cari au sa multumeasca Adunarea. Mai intai va anunf
§i acesta va fi un raspuns multumitor la dorinfa d-lui Pa-
cleanu l) ca, de doua zile, ni s'au infati§at doua companii,

1) In aceasta sedinta, Pacleanu zisese: (Bunt sigur ca drumurile ferate


Cvor aduce marl foloase tarn si sunt fericit ca pot vota acest protect, Si
<mg pe Dumnezeu ca ceeace fac azi pentru partea din Moldova sii ma
«Invredniceasca a face si pentru cea din Romania,.

www.dacoromanica.ro
DISOURSURI 833

cari cer a uni linia de fier din Transilvania cu Tara Roma-


neasca pe la Ocnele-Mari, pe Jiu, prin Craiova spre Bucuresti
si 'Ana la Giurgiu. Al doilea va anunf pentru aceastA zi din
urma, fiindcA avem a ne desparli cu ocaziunea sarbatorilor,
cA ni s'a infAlisat o cerere pentru concesiune de bancA, care
stifi cA e de cel mai mare interes si pentru negof §i pentru
Stat. Onorabila persoana care a venit sA trateze aceastA
chestiune se afla aci si sper cA la redeschiderea Camerei voiu
avea onoarea sa va prezint un proiect.
Dupa aceasta se citeste in intregul ei legea votata pentru construirea
unui drum de fier pe valea Siretului, dela Galati pans la hotarul de Nord-
Vest al Moldovei, unde se va impreurul cu drumurile de fier ale Austriei,
avand o ramura Oa Ia Iasi, tar alta pfinft Ia Ocna.

LXIX.
IN CHESTIUNEA ABSENTELOR DELA EDINTELE CAMEREI.
&dinta dela 22 Mat 1862. (Supliment la Monitor
No. 06).
Cincizeci de deputati lipsesc ni altii cer concediu.
B. KATARGIU, prepdintele cabinetula Cunoastefi, dom-
nilor, pozifiunea in care ne aflAm ; ochii lumii sunt atintifi
asupra noastra.
Am strigat de sute de ori, in curs de trei ani, cA fara nu
se organizeazA, a merge rAu, cA totul este incurcat, demi-
rajat, demoralizat Unirea s'a fAcut pentru not si ne Bete nA-
dejde cA cel pufin vom fi ajuns la liman, cA cel put-in ce am
pierdut in trei ani, vom castle intr'o sesiune. Din norocire,
vedem cA sosiunea s'a prelungit si nAdajduiam *ca se vor face
toate. Au fost negresit imprejurAri de cari finem socotealA si
cari ne-au oprit de a pune bazele fundamentale ale f Aril. Dar
va mArturisesc .cA fara este in primejdie de a se desmadula,
de a-si rupe toate legAmintele. Am nadejde cA top Romanii,
toate elementele se vor intruni, cA aceasta intrupare se va
face si ca se vor las& la o parte tendinfele de interese per-

www.dacoromanica.ro
334 BARBII RATARGIU

sonale. Dar pe de o parte, vaz greutatea cu care se aduna


in Camera deputatii, iar pe de alta cA, indata ce vin pe o
u§A, incearca a ie§1 pe cealalta.
Daca starea finantelor, care este grea, foarte proasta, §i de
care, and o veti vedek va yeti intrista, precum ne intristAm
§i noi, §i care ()data voinfA ar avea cineva sa ne-o arunce
asuprA-ne, nu va putea, fiindca este o mo§tenire a acestor
trei ani de nenorocite fluctuatii §i de cari nu acuz pe nimeni,
decat numai imprejurarile clack zic, starea finantelor n'ar
fi 4A, incat, de nu veti pune maim sa facem ceva, desfid pe
once ininister de a merge, §i incA mai mutt, de a nu ajunge
la bancruta, la dezorganizare, cad nu mai este mijloc de a-
mentinea pe temelie Para aceasta ; dad, incA °data, nu va
fi chestiunea de organizare, care vine astazi sa lege douA
tad, intr'o dezorganizare completA, cu obiceiuri osebite, cm
tendinte osebite..... §i a legs una ate una legile cari fac bazele
fundamentale ; daca nu ar fi toate acestea, apoi vAzand
pe de o parte ca unii cer concediu, iar pe de alta cA abia se,
pot aduna deputafii unul cate unul, ca sa dobandim cativa,
spre a vota legile cele mai marl atunci v'a§ zice mai bine
sa va prorogati, OM vA vor ierta interesele §i vremea sa
venifi top, pentru ca atunci intr'o unire sA votAm acele legi
cari trebuie sa ramaie pentru veci, cari nu se vor putea des-
face, i cari an sä asigure nu numai starea interioara §i ma-
terials a tarii, ci §1 starea ei politicA, starea ei fArA care nu
este cu putintA sa existe o natiune. Deaceea, va rog, domnilor,
chibzuifi bine §i vedefi ce avem sA. facem.
Nu vorbesc pentru un concediu, nici pentru douA, ci pentru
toate, §i de primejdia ce este asupra capului nostru. VA rog
dar chibzuifi dacA putem avea Adunare in sesiunea aceasta
sau nu, §i putem atunci sa stAruim, sa mean pe tofi sA lase
ceeace se atinge de interesele personale, Si sa vie sa ne in-
trupam, sA facem o majoritate nu importA a carui minister
va fi §i sa scApAm tara ; pentrucA, vA mai zic incA odatA,
vasul is apa din toate pArtile, ne innecAm cu totii §i trebuie
sa luam masuri ca sA-I scapAm.

www.dacoromanica.ro
DISCUBSURI 335

LXX.
IN CHESTIUNEA SATULUI RADUCANII.
&dinta dela 22 Mal 1862. (Supliment la Monitorul official
No. 96).
Se cite§te o petitiune a mai multor locuitori din satul Raducanii, cari
cer sa II se dea vole sa ocupe locurile ce au ramas parasite de coloni§tii
bulgarl emigrati In Rusia.
B. KATARGIU, pregdintele consiliului. Este adevarat a
o parte de pamant din coloniile bulgaresti a ramas gol ; insa
stifi a colonistii, cari sunt asezafi acolo, sunt cu niste pri-
velegii, cari trehuie sa se respecteze, pentruca asa s'au primit,
dupe niste condifiuni prealabile ; iar acelora ce s'au dus, le-
arn zis ocalatorie buns b), pentruca ni s'a liberat pAmantul.
Insa, pentruca era o improprietarire oarecare a pamantului cu
o plata foarte usoara, oare trebuia ca Guvernul acum s'o dea
si la alfii tot cu condifiunile acelea ? Nu ; nu am socotit aceasta
de cuviinfa.
Prin urmare ce a facut Guvernul ?
Volu raspunde la amandoua aceste imprejurAri, la aceea
despre faranii moldoveni si la aceea despre colonistii nemti.
S'au infafisat, in adevar, un numar de colonisti industriasi
nemti ; s'au infafisat si sateni moldoveni, insa nici unora, nici
altora guvernul nu le-a dat definitive vole, ca sa se aseze
cu condifiunile privilegiilor de mai inainte, ci s'a zis coloni-
stilor nemli, cari erau veniti cu familiile for in Para, li s'a zis
ca se primesc provizoriu pentru anul acesta, ca un fel de os-
pitalitate, pans cand vom chibzui impreuna cu Camera, dace
asemenea oame-ni sunt folositori farii sau nu, ca sa se pri-
measca in pAmantul nostru ; iar pe de alta parte s'a zis si
celorlalfi din Moldova, cei ce s'au apucat si au inchiriat pa-
manturi, sa fie primifi ca chiriasi, iar nu ca privilegiafi, cu
condifiile acelea ad vitam aeternam, cari sunt date Bulgarilor.
Dace vor mai fi pamanturi de inchiriat, sa se inchirieze
toate pe un termen, pand cand vom chibzui cum sa le dam,
sau definitiv sau cu embatic sau cum se va chibzui mai pe

www.dacoromanica.ro
336 BARBII KATARGIU

urma ; iar celor ce se vor scula Si vor veni fara sail fi in-
deplinit formele de stramutare §i vor cere sa se a§eze acolot
guvernul nu a socotit de cuviinta a le indestula cererea, §i nu
socote§te nici astazi, pentru doua cuvinte : pe de oparte, pen-
truca acele pamanturi sunt proprietate a Statului, iar de alts
parte, caci descbizandu-se in Moldova o asemenea lege ex-
ceptionala, afara din legile ob§te§ti, prin care s'ar da pri-
vilegii numai acelora cari ar veni acolo, atunci, de vor fi lo-
curile marl, o sA golim Moldova, iar, de vor fi locuri stramte,
atunci iatA ce se va intampla : o sa dam unora §i pe altii o
sa-i respingem. De ce sa mai avem dar §i alti privilegiati?
E destul cu aceia pe cari ii avem rama§i dela Ru§i §i carora
nu le putem rupe condifiunile; dar nu sa ne apucam noi sa
darn altele §i sa facem privilegii noi.
Se hotara§te a se trimete petitiunea la Sectiune.

LXXI.
IN CHEST1UNEA VALIDARII ALEGERII LUI N. A. SUTZU
pclint a dela 22 Mal 1862. (Supliment la Monitorul oficial
No. 96).
Se cite§te raportul Comisiunii insarcinate cu verificarea alegerii Iui N.
A. utzu. Majoritatea Comistunil se declara pentru validarea alegerii.
VASESCU sustine ca alegerea este vitioasa, fiindca a fost presiune din
partea prefectului. (Prefectul, zice d-sa, a Post in pretoriu in tot timpul
alegerii, Ora ce s'a yotat. Nu poate fi cea mai mica indoiala a a urmat
inraurire, devremece erau doi subprefecti rau introdu§i ca delegati i
ca alegerea s'a facut de fata cu prefectul.
B. KATARGIU, pmedintele consiliula Am auzit pe d-1
Vasescu vorbind de influenla din partea prefectului. Nu iau
asupra mea de a fi raspunzator in toata intinderea de afecti-
unite sau antipatiile personale ce poate avea un functionar.
Toata lumea are simpatii §i antipatii, §i prefectul, de§1 im-
piegat, a putut §i el sa le aiba, cad sunt putini oameni, cari,
ajun§i intr'o positiune inalta, intr'un post public, §tiu a se
pune mai pre sus de asemenea slabiciuni §i a le respinge.

www.dacoromanica.ro
DISCURS URI 837

Viu sd vA zic InsA, domnilor, cd, dace a putut sd se injo-


seascd un carmuitor la asemenea mijloace, ar trebui oare ca
cutare deputat sa se in§ele a crede cd guvernul a voit sd in-
fluenteze alegerile ? Ministerul actual a venit la putere, pen-
trued a fost chemat, §i nu tine nicidecum la pozitiunea sa,
ca sd alerge la mijloace atat de mar§ave. A fost un minister,
care a putut sa se injoseascd §i chiar sa fie interesat a face
aceasta ; dar credefi, domnilor, cat pentru noi, cd mai inainte
de a tined la pozitiunea noastra, punem un pret mai pre sus
de toate pe respectul libertatii §i al legalitatii.
A. C. GOLESCU zice cA, devremece alegAtorii vin !Ara drept intr'un
colegiu, alegerea este vitiate §i prin urmare trebuie anulatA. tEste dovedit,
continua d-sa, ca o parte din alegatori n'au avut dreptul de a lua parte
la alegere ; prin urmare ea nu este buns. D-nul ministru a declarat cA
nu voe§te sd influenteze. Voiu constata numai un fapt, di la Comisiunile
insarcinate cu indreptarea listelor electorale, nu s'au numit, precum s'a
urmat sub ministerul din care faces parte d-nul Malinescu, deputati din
dreapta §i stanga, in numar egal ; cad acum mai tots sent din dreapta,
§i multi incA §i functionari si prin urmare putin neatarnati de guvern".
B. KATARGIU, pre ,cedintele consiliului. Voiu rAspunde lai
dotg cuvinte ale d-lui Golescu. Guvernul constitutional §titi
bine cd este vechiu pe aiurea §i nou la noi. Se §tie cd, in
tArile cele mai constitutionale, guvernul declare candidatii sAi,
arata pe pamenii aceia in cari are Incredere. Si cand e vorba
de apasare, apAsarea se poate face §i din alte parti, prin alte
mijloace. In asemenea imprejurare, numai sentimentul de in-
credere, trebuie sa fie intre Camera §i Guvern, §i atunci Ca
mera §tie sa deosebeasca partea politica de partea de coru
pere. Cat pentru numirile din Comisiuni, imi pAre rAu cd am
auzit vorbindu-ni-se aici de partea dreapta. Eu, dela Unire, nu
mai vaz nicidecum dreapta §i stanga, ci deosebirea e nu-
mai ca unii voecc sd mearga mai repede §i altii cred ca,
precum zice Italianul, qui va piano va sano. Eu nu m'am
ocupat a cAuta, la formarea acestor Comisiuni, oameni de
cutare sau cutare culoare, §i pe unii nici nu-i cunosc, dar
am cAutat oameni de un caracter independent, ca sa putem

Barbu Katargiu. DiscursurI. 22

www.dacoromanica.ro
338 BARBU BATARGIU

descoperi adevArul §i pedepsi pe cei abatuti sau a da o des-


mintire celor ce au facut acuzari nedrepte §i exagerate.
Inchizandu-se discutiunea, se pune la vot alegerea d-lui N. utzu §i se
respinge cu 41 bile contra 37.

LXXII.
EGUMENII GRECI.
$edinfa dela 22 Mai 1862. (Supliment la Monitorul official,
No. 96).
GR. CUZA I5i desvoltA interpelarea privitoare la egumenii grecii din
tail. Oratorul cere ca pe de o parte ministerul sA nu mai tolereze a ni
se aduce egumeni din strainAtate pe la manastirile pamantene inchi-
nate, iar cei ce se alit astAzi in tarn §i cari, sub numele de egumeni,
absorb insemnatele venituri ale acelor mAnastiri, a fie concediati a se
duce pe la comunitatile monahale §i pe la pariarhille for respective.
M. KOGALNICEANU, dupe ce cite,;te un document, in care Comisarii
Austriei, ?rancid, Marei-Britanii, Prusiei i Sardiniei s'au pronuntat in
1857 in favoarea noastrA, in chestiunea maniistirilor inchinate, zice :
(Nu avem a ne teme de apasarea acestor Puteri ; ne trebuie numai pru-
denta §1 energie*. Oratorul conchide in ace§ti termeni : (AO socotesc ca
nu trebuie sA lAsAm a opta parte din teritoriul nostru 0 rAman& instrA-
inat fart nici un cuvant. Guvernul nu trebuie sA se abtie 1), el care cu-
nonte gravitatea chestiunii, ci sa ne depute documentele, fiindcA nu trebuie
ca, in lips& de documente, sa emitem un vot care poate fi foarte patri-
otic, dar care poate aduce bAnuieli asupra Camerei... E timp sa terminam
aceasta chestiune, care a ajuns a fi un scandal in Romania,.
B. KATARGIU, precedintele consiliului. D -1 KogAlniceanu,
dela intaiul sau cuvant, ne-a zis oprudentA Si energies. Mai
in urmA a luat un aer de acuzatiune, zicand a ministerul a
promis una §i a facut alta. Dar aceasta a fost pentru chesti-
unea de procedurA. Cat pentru fond, sunt din suflet §i din
inimA de opiniunea d-lui Kogalniceanu. Dar sA vorbim despre
ceeace a zis d-sa de «prudentas. De ce zice d-lui «prudentas ?
Stie dar §i d-lui ceva, de§1 se face cA nu tie nimic.
InsA d-lui a greOt pentru cuvintele ce atribuie d-lui Ministru
1) B. Ratargin declarsee a ministerul ee abtine in aceasta votare.

www.dacoromanica.ro
D113OURSURI 839

de Culte. D-I ministru de Culte n'a zis cA a recunoscut vre-


un protocol, vreo conditiune pentru Investitura Domnitorului
sau cA a reinoit acel protocol ; n'a zis sA ne plecAm capul
IAA a jertfi interesele tarii. D-sa v'a fAcut un simplu istoric
al starii acestei chestiuni §i v'a zis ca, dupa imprejurari, dupa
vremi, dupa fluctuatiile influentei guvernului asupra mAnAs-
tirilor inchinate sau a mAnastirilor inchinate asupra guver-
nului in aceasta chestiune, care a devenit cosmopolitA, sA
vedem adevArata stare a ei §i sA chibzuim acele mijloace,
prin cari sA fim tot de o data §i prudenti §i energici. Acestea
vi le-a zis d-1 Mininistru al Cultelor ; acestea le zicem §i noi.
Ce se intampla ? Sunt ni§te pretentiuni de drepturi exage-
rate dela unii oameni, cari, o declar, nu au acele drepturi,
dar au pretentiuni ; §i ceva mai mutt, au pans acum posesia.
Prin urmare este un proces intre Stat, adevaratul proprietar,
§1 un acaparator, un calcAtor, cum yeti vol sA-1 numiti.
Cand s'a vorbit de protocol, d-1 KogAlniceanu a zis sA fim
prudenti. Dar nu e oare mai prudent ca mai 'nainte de a
§ti tine va fi judecAtorul, sa zicem : «Cari sunt pretenfiunile
voastre ? cari sunt drepturile noastre ? Veniti sa le vedem, sa
ne intelegem ca oameni de aceea§ religie. SA nu rupem le-
gAturile ce au Post totdeauna intre cre§tinii din Orient ; sa nu
rupem acele testamente §i interese, pe cari trebuie O. le sus-
tinem ve§nic pentru interesul cre§tinatatii, §i pentru interesul
nostru §i at lor. Insa nu veniti sA robiti ceeace nu e al vostru,
nu cautati sA va scapati interesele cu paguba drepturilor noastre,
facand Stat in Statul nostru».
Deaceea s'a numit o comisiune, fiindca poate prin aces
comisiune sA putem ajunge sa terminam chestiunea in fa-
voarea tariff, sa o terminam in numele cre§tinatAtii §i al in-
tereselor larii. Dar, dacA nu vor voi sA inteleaga, dace sunt
oameni cari pun interesele materiale mai pre sus de once, tu,
Camera Romans, protesteazA contra tuturor acelora ce vor
sA-i apere §i is din mans -le acele drepturi pe cari le-au uzurpat
§i pe cari n'au Vint sa le intrebuinteze. Dar mai inainte de
aceasta ne pot zice §i Grecii : «§titi a suntem mini§trii cre§-

www.dacoromanica.ro
840 EARBU RATARGIU

tinAtAtii, cerem numai ceeace ni se cuvine in aceasta calitate*.


sSi astfel sA le lAsAm for ce e al for §i sa.pAstrarn tarii ce e
al tarii.

LXXIII.
LEGEA RURALA. (Primul discurs).
§'edIttra dela 29 Mal 1862. (Analele economice, pag. 61).
La or linea zilel este proiectul de lege rurala. M. KOGALNICEANU a des-
chis desbaterea asupra ei printr'un discurs de o mare valoare, atat din
punctul de vedere oratoric, cat §1 din punctul de vedere istoric. D-sa s'a
pronuntat pentru improprietarirea tAranilor, fizandu-se cu sila din mo§iile
proprietarilor 1). Dupa d-sa a vorbit GR. CUZA in acelas sens ; apoi PRIN-
CIPELE GR. M, STURZA, PRINCIPELE DIMITRIE GHICA, PRINCIPELE A.
MORUZL §] A. ARSACHE, cars s'au pronuntat pentru proiectul de lege al
Comisiei centrale 2). Dupa ace§tia, Apostoleanu a vorbit in sensul lui
Kogalniceanu, apoi C. BrAiloiu pentru proiect. In fine se acorda cuvantul
lui B. Katargiu.
B. KATARGIU, pregdintele cousiliui. D-lor, D-I ministru
al justitiei, onorabilul meu coleg, v'a anuntat cA va vorbi ca
deputat ; eu am IndrAzneaIA a va zice cA voiu vorbi §i ca de-
'putat §i ca ministru.
Ati auzit, d-lor, discursul d-lui KogAlniceanu. Acel discurs
a luat indestule lovituri grele, s'a sfa§iat in buca(i de elo-
cuen(ii oratori ce au vorbit inaintea mea. Ar fi dar o lipsa.
de generozitate din parte-mi de a cAuta sA-I mai sfa§iiu §i eu
Darin acela§discurs s'au citat cele zise de mine : «Totul pentru
tars, nimic pentru not bk Da, d-lor, am zis §i voiu zice aceasta
dar va dau de veste ca asemenea vorbe nu ma vor face sA
pierz din vedere ace& stea polarA, care, pentru mine, este
1) 1JItimele vase cnvinte lipsesc din redactiunea lui Anghel Demetrescn. Le-am
adIngat, Janda, fArA ale ideia no e clarA. Dia redactinnea Int Anglin]. Dometreson
s'ar Intelege cA Barbu Katargin, adversarul lni M. K., a Jost contra oricarei tm-
proprietariri, ceeace n'a vrnt eA aid, A. Dometreson qi nici nu oorespunde cn rea-
litatea. B. S. ere, pentrn improprietartrea pe moqiile Statnlni qi ale ministirilor,
pe and M. K. era pentrn improprietArirea pa moqiile propHetatilor, Inandn-se
cn ails pirti din aceste moqii.
2) In redactinnea lui A. Demetrescn se mai gAseac aici cnvintele Aadictt In contra
improprietiirib; le-am vters pentru acelaq inotiv ca cel din note L
P. V. H

www.dacoromanica.ro
nrsoussuar 341

Dumnezeirea la care ma inchin : adevarul ; pentrucA adevarul


e al lui Dumnezeu, Si, ca totdeauna, voiu cAuta sa merg pe
calea adevarului. Nu ; niciodata nu ma voiu Iasi a ma amagi
nici de fumur le unor laude pompoase §i magulitoare, ce nu-mi
fac nici un efect, nici de temerea de a displacea unei popu-
laritAti nedemne de mine. Cand am zis : «totul pentru Ro-
mania §1 nimic pentru nob>, eu n'am inteles ca Romania e
despartita in doua tabere, in oameni fara avere §i in oameni
avuti, §i ca cei dintai singuri sunt natia, iar cei de al doilea
ni§te paria, ni§te fiinte afara din lege.
Dna principiile de economie pe can se reazima unii din
d-voastrA nu va dau alt mijioc de a inmulti averile decat de
a lua dela unii §i a da altora, apoi sarace sunt acele principii,
putrede sunt acele temeiuri pe cad voiti a vA sprijini.
Acum sA ne ocupAm de chestiune in amanuntele ei. AceastA
chestiune s'a pus in desbatere prin discursul d-lui KogAlni-
ceanu, pe care I-au analizat multi §1 cu talente superioare,
WA insa sA-1 califice, sa-i dea o forma. Aces figura i-o voiu
da eu. Acel discurs a fost o chimera, o chimera ciudata, pa-
radoxala, o chimera cu capul de porumbita, fagaduind multa
blandete, cu trunchiul de aspida, plin de venin, §i cu coada
de §oparla maglisitoare 1) cad, dupa ce ne-a fAgaduit Impa-
cAciunea, abnegatia de pasiune §i de interese meschine, apro-
pierea §i Infratirea, a stigmatizat proprietatea cu cele mai in-
veninate cuvinte, cu cele mai degradatoare calomnii, cu un
cuvant a sanctificat principiile lui Proudhon, care zice ca pro-
prietatea e o hope ; in fine, d-sa a incheiat cerand, cu multa
umilinta, a se da taranului, ca un fel de milostenie, pamantul
ce cultiva astazi.
Taranii, d-lor, sunt partea cea mare din nape ; §i o nape
nu trae§te cu milostenia.
1) La aceasta figura face aluzie Kogainiceanu mai tarziu, in discursul
sau dela 9 Fevruarie 1863: cArnd trecut, pela luna funk, tot la aceasta
tribuna §I intr'o chestiune tot atat de important& dela aceasta band.
(ardtdnd spre banca ministerialel) n'am fost tratat de chimera, cu capul
de porumbita, cu pantecele de viperik §1 cu coada de nu §tiu ce ?)

www.dacoromanica.ro
342 BARBIJ KATARGIIT

DacA voifi sa facefi pe gran liber, trebuie sa-1 facefi virtos,


§i, ca sA fie virtos, trebuie sA-1 moralizafi. Oare aceasta e vir-
tutea ce trebuie sA arAtati nafiei : a rapt ce este al altuia ? a
face dinteinsii niste milogi, niste cersetori calabrezi, cari, cu
espengola 1) in mans, sA ceara dela cei mai avufi cleat ei
punga sau vie*? Aceasta e virtutea ce trebuie sA aibA o na-
fiune care aspira la libertate ? Nu ; virtutea ce trebuie sA in-
vAlAm pe nafiune este de a respects ce este al altuia, ca sA
i se respecte ss ei lute() zi dreptatea nationals,- ceeace e al
ei. Virtu file acestea sunt adevaratele virtuti, cari intaresc o
nafiune, cari o leagA in toate madulArile ei ; iar nu a-i insufla
spiritul desbinarii, spiritul de invidie prin spiritul de rapire
contra proprietAtii, care e elementul ss izvorul tuturor bo-
gAtiilor.
Nu, d-lor, sA nu ne lasam a fi amAgiti de discursuri, cari,
ca sirena antics, incanta pe cei ce voeste a-i atrage, ss, dui:a
ce-i sfasie, ii plange ; nu, ci sa fim bArbati, sA mergem pe
posibilitate ss sA IAsAm la o parte poeziile ele sunt fru-
moase, chiar cand ascund otrava ss desbinarea, dar nu mai
pufin omoritoare si sA tratAm aceastA chestiune din punctul
de vedere al dreptului si at economies- politice.
D-lor, subiectul ce tratAm se imparte in trei. El infAtiseaza
o chestiune de drept, o chestiune de economie si in fine o
chestiune politicA, care, cum yeti vedea, nu are cea mai micA
parte in cele ce am a zice.
VA voiu arAta, d -Ior, intai cA noi, ca proprietari, trebuie sa
ne susfinem drepturile noastre de proprietate si de nationa-
litate, cAci, sustinand proprietatea, sustinem nafia. VA voiu arAta
apoi cA, dacs e vorba sA facem jertfe, vom sti a le face, dar
nu luand dela unii si dand altora, ci ca oameni politici.
S'a zis cA Comisia centrals, in loc sA revizueascA Regula-
mentul, dupA zisele Convenfiei, a voit sa facA o lege noun.
Respectul meu cAtre Convenfie e destul de stiut. Dar vs in-
treb, cerand a se preface in vesnic principiul unei legi care

1) carabina.

www.dacoromanica.ro
DISCURSIJRI 343

are in capul ei vorha de provizoriu, oare nu e o rasturnare


completa a legii ?
Veni-voiu acum a Ara analiza cari sunt drepturile proprie-
tatii in Romania ? Nu ; s'au zis indestule §i s'au scris Inca §i
mai multe in aceasta privinta, Si totul a fost in zadar. 0 zic
in zadarA, pentruca legea, de§i prescrie ca taranul are dreptul
pe trei pogoane, dar adaugand ca e provizoriu, intelegeti bine,
d-lor, cat e de slaba aced indatorire pe care detractorii pro-
prietatii cauta a se intemeia.
Acum sä vedein pentruce legiuitorul dela 1831 a pus §i a
repefit cu atata precizie aces clauza de provizoriu ? Se in-
felege, domnilor, de ce : este caci el cuno§tea drepturile pro-
prietatii in Tara Romaneasca, cuno§tea sorgintea ei, cuno§tea
temeliile pe cari este a§ezata.
S'a vorbit de Austria, de Rusia §i de alte tad. Dar oare
proprietarii din acele tail sunt ca cei dela not ? Au ei docu-
mente de particele de pamant cumparate, cum le au proprie-
tarii romani dela chiar stramo§ii faranilor acelora, carora voifi
a le da inclarat printr'o lege silnica ?
S'a vorbit de sclavie, de servagiu. Dar la not venit-a ser-
vagiul din apasarea proprietarilor ? Infiintatu-s'a pentru inte-
resul for ? Citifi istoria farii noastre, pe care trebuie sa o cu-
noa§teti tofi, §i yeti vedea ca servagiul a fost introdus de acel
mare barbat al Romaniei, de Mihai Viteazul, pentru o nece-
sitate a vremii lui, prin ni§te mijloace barbare negre§it, dar
neaparate in imprejurarile in cari se afla. El, vazand ca po-
pulatiunea se impra§tie, Ca intr'o zi o sa se de§tepte singur
pe pamantul Romaniei, fara o§tire, fara finanfe, §i prin ur-
mare in neputinfa de a mai sustinea diferitele rasboaie ce era
nevoit a intreprinde pentru apararea tarii sale, §i-a zis : «voiu
sa jertfesc mai bine din libertatea nafiei mete, ca sa o scap
intreaga din robia strainao. Cum vedefi dar, servagiul s'a facut
printr'o necesitate politica, iar nicidecum ca sa flateze pe pro-
prietarii de atunci.
VA mai intreb acum, in acele taxi toate ce ni s'au adus de
exemplu, se afla oare aceea§ proporfie de proprietari cu nu-

www.dacoromanica.ro
844 i3ARB17 KATARGIU

marui locuitorilor ? Au ele a patra parte de locuitori proprie-


tari de pamant, precum se afla la noi, fara a vorbi de aceia,
ale cal-or vanzari dovedite prin documente ce tin la many
proprietarii de azi, §i-au alienat pamantul stramo§esc §i cari
prin urmare netagaduit arata ca pamantul Romaniei fu o data
impartit la toil, §i ea gramadirea unor catatimi mai mari in
mainile proprietarilor de azi n'a fost prin rapire, n'a fost domi-
natia unui element strein asupra elementului primitiv al pa-
mantenilor, precum in Europa Occidentals, unde elementul
gotic veni de innabu§i, de desmo§teni §i reduse in servagiu
elementul roman ?
Afi zis ca, neimproprietarind pe faran, natia se pierde. Oare
Englitera, acest Stat mare, care numara 28 milloane de locui-
tori §i n'are decat 250.000 proprietari, este o natie pierduta?
Oare cu aceste vorbe Englezii nu s'ar socoti insultati ? Oare
patriotismul se vinde cu cotul de pamant ? Nu, domnilor, pa-
triotismul consists in sentimente morale §i frate§ti, in lega-
turi de interese reciproce, §i eu socotesc ca nu este un singur
Roman care sa zica: «nu sunt Roman pentruca am mai putin
decat altul §i ca nu sunt slobod a jeful pe cel ce are ma
mult decat mine*. Aduce-va voiu de exemplu Italia ? Vedeti
aceasta mare natie in ce ajunse, cand ura §i spiritul desbi-
narii suflau intr'insa, §i vedeti-o unde se afla astazi ; §i daca
ea a intrebuintat acum mijloace de desbinare, de jefuiri §i de
desposedare, ca sa indeplineasca inaltele fapte ce a savarit,
sau din contra a dat dovada de cea mai stransa unire, cel
mai adanc respect catre clase, catre avere.
Acestea sunt, d-le Kogalnicene, cele ce avem a raspunde
la discursul d-tale.

Voiti acum sa venim la ceeace trebuie sa facem, ca sa in-


bunatatim soarta taranilor? Mai inainte insa voiu a deslu§i
vorba imbunatatire.
Oare Comventia, zicand imbunatatire, a avut §i ea in ve-
dere aces economie publica barbara a luck ceeace e al altuia ?
N. Conventia a vazut ad la noi o rama§ita de barbarie, a

www.dacoromanica.ro
DIfiCIIRESURI 345

gasit lucrul silnic, §i a socotit ca, ridicand aceasta institutiune


a veacurilor trecute, va imbunatati soarta taranilor. Conventia
a vazut restrictii la stramutarea taranilor §i a zis : 4( dandu-le
libertatea de all cauta a§ezarea §i desvoltarea intereselor for
unde vor gasi mai bine, fire te se va imbunatati soarta lop>.
lata ce au inteles prin vorba «imbunatatire» acei oameni ma-
turi ce au studiat lucrurul aci, caci ni§te oameni luminati §i
Incercati ca dan§ii nu au putut face gre§eala de a crede ca
imbunatatirea consists in a impArti averile in faramituri mici.
Inpartirea slabe§te, imputineazil desvoltarea §i reproducerea
averii, iar nu o intinde, nu o mare§te.
Prin urmare, principiul impartirii nu se poate sustinea decat
de cei ce §i-au hranit simtul §i judecata cu utopii §i paradoxe.
Aglomeratia capitalurilor, a averilor marl este in ordinea
economics ceeace Creiatorul a facut in ordinea fizica a pa-
mantului nostru. El a acoperit o parte din fata pamantului
cu marl, cu oceane, cu lacuri, cu torente, cu garle, de unde
se trag aburii, ce, prefacandu-se in ploaie, yin de racores,
§i fructifica o mare parte a pamantului 1) ; clack din contra,
toate