Lucrarea experimentală cu tema:

Măsurarea puterilor şi energiei active în circuite de curent alternativ

monofazat

1. Scopul lucrarii

Prezentarea aparatelor si metodelor uzuale de masuarrea a puterilor si energiei active de

curent alternativ monofazat in cazul unor circuite simple RL.

2. Consideraţii teoretice

Puterile absorbite sau debitate pe la bornele circuitelor dipolare de curent alternativ se

calculează cu relaţiile:

P = U I cos ϕ , Q = U I sin ϕ , S = UI .

S-au utilizat notaţiile:

U – valoarea efectivă a tensiunii [V]
I – valoarea efectivă a curentului [A]
φ – defazajul dintre tensiune şi curent [rad]
P – putere activă [W]
Q – puterea reactivă [var]
S – puterea aparentă [VA].

O mărime caracteristică a circuitelor de curent alternativ este factorul de putere:

P
cos ϕ = .
S
Cu aparatele de măsură existente în laborator se măsoară: puterea aparentă cu un voltmetru şi
un ampermetru, şi puterea activă, cu ajutorul unui wattmetru. Cunoscând cele două puteri, se poate
calcula puterea reactivă cu relaţia:

Q = S2 − P 2 .
Pentru măsurarea puterii active la frecvenţe joase (0 – 10 kHz) cel mai des utilizat aparat de
măsură este wattmetrul electrodinamic. Acest tip de aparat are 2 bobine: una de curent şi alta de

1
tensiune. Caracteristicile wattmetrului electrodinamic sunt date de curentul nominal al bobinei de
curent In , tensiunea nominală a bobinei de tensiune Un şi factorul de putere nominal cos ϕ n . Pentru
wattmetrele la care nu se specifică valoarea lui cos ϕ , se consideră cos ϕ = 1 .
Cu aceste caracteristici se determină constanta de măsură a wattmetrului:
U n I n cos ϕ n
cW = [W/div],
α max

unde α max este deviaţia maximă a scalei wattmetrului.

Pentru o măsurătoare în care acul indicator s-a stabilit la deviaţia α, puterea activă
măsurată va fi: P = c W α [W].
Măsurarea puterii active cu wattmetrul se face cu precauţii, urmărind ca atât curentul cât
şi tensiunea măsurată să nu depăşească valorile nominale înscrise pe aparat sau pe selectoarele de
domenii.
În Fig. 1 se prezintă o schemă de măsurare a puterii aparente, cu un voltmetru şi un
ampermetru şi a puterii active, cu un wattmetru electrodinamic de laborator.

Fig. 1. Schemă de măsurare a puterii

Montarea wattmetrului se face cu atenţie deosebită, circuitul de curent se leagă în serie cu

impedanţa de sarcină Z, iar circuitul de tensiune în paralel cu acesta. La ambele circuite, bornele
polarizate trebuie să fie către sursă.
Pentru măsurarea puterii se poate folosi şi un traductor monofazat de putere activă TPM.
Acest traductor este un dispozitiv electronic care transformă semnalul electric de intrare ( puterea
electrică) într-un semnal electric unificat ( curent sau tensiune). Avantajul utilizării traductorului

2
de putere este că mărimea măsurată poate fi afişată în mai multe locuri, este posibilă înregistrarea
şi relgarea automată.
Modului MW2 cuprinde tranductorul TPM şi un aparat indicator de curent continuu.
Schema electrică pentru conectarea modulului MW2 este dată în figura 2. Caracteristicile
traductorului TPM utilizat sunt : tensiunea nominală de intrare Un= 220V, current nominal de
intrare In= 5A, tensiunea auxiliară de alimentare Uaux= 220V, semnal unificat de ieşire Ie= 0-
20mA.

Fig. 2. Schemă de măsurare a puterii cu traductor TPM

Puterea activă medie absorbită de un consumator într-un interval de timp t se poate

calcula din energia activă măsurată cu un contor de energie electrică activă. Contorul de energie
activă este un aparat de inducţie la care numărul n de rotaţii ale discului acestuia este proporţional
cu energia activă Wa, astfel că se obţin relaţiile:
n n
n = C c ⋅ Wa , Wa = [kWh]; Wa = ⋅ 3,6 ⋅10 6 [J],
Cc Cc
unde Cc este constanta contorului [rot/kWh].

Cu aceste relaţii se poate calcula puterea activă medie:

Wa n 3,6 ⋅10 6
Pmed = = ⋅ [W].
t t Cc

3
 3. Schema electrică de montaj pentru realizarea experimentului

Fig. 3. Schema electrică de montaj

Schema electrică de montaj este dată în figura 3. S-au utilizat următoarele module: MD1
(modul de alimentare 400/230V), MM1 (modul sigurante automate 5A), MC3 (contor monofazat
230V/6A c.a.), MA11 (modul ampermentru 6A c.a.), MV5 (modul voltmetru 250V c.a.), MI2
(bobina cu miez de fier 1H/0.6A, MR5 (rezistenta reglabila 190 Ω/ 2A).

4
 3. Determinări experimentale

Se realizează montajul din figura 3 alegând varianta cu wattmetru de laborator W1 sau cu

traductor monofazat de putere MW2. Se verifică ca întreruptorul a0 şi întreruptoarele automate
a1, a2, a3 (MD1), a4, a5, a6 (MM1) să fie deschise, cursorul autotransformatorului m0 (MT4) să
fie pe poziţia minimă, iar cursorul rezistenţei MR5 să fie pe poziţia de rezistenţă maximă.
Se închid întreruptoarele a0 şi întreruptoarele automate a1, a2, a3 (MD1), a4, a5, a6 (MM1).
Lampa h (MD1) trebuie să se aprindă.
Pentru măsurarea puterilor şi energiei active în circuitul RL realizat se citesc indicaţiile
aparatelor la diferite valori ale rezistenţei receptorului care se obţin prin deplasarea cursorului
reostatului MR5.
Pentru măsurarea puterii active medii cu ajutorul contorului se cronometrează timpul t ce
corespunde unui număr stabilit n de rotaţii ale discului contorului. Datele se trec în tabelul 1.
Pentru scoaterea standului de sub tensiune se decuplează întreruptorul a0 şi
întreruptoarele automate monopolare a1, a2, a3 (MD1), a4, a5 (MM1).

Nr. t n Pmed U I S P cosφ Q

Crt. s rot W V A VA cW α W var

Pentru prelucrarea datelor, se folosesc relaţiile de calcul date în capitolul de chestiuni teoretice.
Utilizând datele obţinute experimental, se vor determina prin calcul Pmed , S, cosφ, Q.