2. Etapele generale ale definirii unui model structural
2.1. Sisteme de coordonate: clasificare, reprezentare grafică, exprimarea coordonatelor unui punct în fiecare sistem, notarea axelor, identificarea axelor sistemelor de coordonate locale pe baza codului culorilor 2.2. Specificarea proprietăţilor materialelor
de tip bară 3.1. Numerotarea nodurilor de la extremităţile elementelor de tip bară. Gradele de libertate ale elementelor de tip bară 3.2. Sistemul de coordonate local: axe, codul culorilor, orientare implicită, modificarea orientării axelor locale 3.3. Definirea caracteristicilor geometrice ale secţiunii: modalităţi de definire, facilităţi oferite de programele ETABS şi SAP2000 pentru definirea caracteristicilor secţionale 3.4. Zone rigide la noduri (noduri cu dimensiuni finite) (End (Length) Offsets) 3.5. Modelarea articulaţiilor între bare (Releases) 3.6. Masa şi greutatea proprie a elementului de tip bară 3.7. Excentricităţi de conectare a barelor la noduri (Insertion Points) 3.8. Definirea barelor cu secţiune variabilă (Nonprismatic) 3.9. Definirea încărcărilor pe elementul de tip bară 3.10. Definirea secţiunilor de afişare a rezultatelor (Output Stations) 3.11. Discretizarea elementelor de tip bară 3.12. Eforturi în elementul de tip bară, convenţii de semne
elementelor de tip placă 4.1. Tipuri de elemente de placă (patrulatere / triunghiulare, shell / membrane / plate) 4.2. Tipuri de comportare (shell / membrane / plate / thick plate) 4.3. Gradele de libertate ale elementelor de tip placă 4.4. Sistemul de coordonate local: axe, codul culorilor, orientare implicită, modificarea orientării axelor locale 4.5. Definirea caracteristicilor secţiunilor de placă 4.6. Masa şi greutatea proprie a elementului de tip placă 4.7. Eforturi în elementul de tip placă (fără formulele eforturilor, separat pentru membrană şi pentru placă plană încovoiată), convenţii de semne 4.8. Conformarea optimă a elementelor de tip placă (condiţii geometrice de conformare) 4.9. Condiţii privind poziţionarea nodurilor şi liniilor reţelei de discretizare. Scheme de discretizare uzuale 4.10. Discretizarea manuală şi discretizarea automată a elementelor de tip placă 4.11. Modelarea golurilor în elementele de tip placă
5. Modelarea pereţilor structurali cu programul ETABS (montanţi şi rigle de cuplare)
5.1. Aspecte generale: scopul modelării, integrarea eforturilor unitare 5.2. Modelarea montanţilor şi a riglelor de cuplare: aplicabilitate, tipuri de elemente care pot forma un montant (Pier), respectiv o riglă de cuplare (Spandrel), caracteristicile elementelor de tip Pier şi Spandrel, axe locale, criterii de asociere a elementelor cu acelaşi identificator, eforturi calculate, secţiuni de tipărire a eforturilor secţionale 1 6. Caracteristici ale modelului structural specificate la noduri 6.1. Modelarea fundaţiilor: − Elemente de tip resort (Spring): tipuri de resorturi, caracteristici, număr maxim de resorturi la un nod − Utilizarea elementelor de tip resort pentru modelarea fundaţiilor (reazeme elastice): fundaţii izolate, fundaţii continue, radiere 6.2. Diafragme rigide de planşeu: opţiuni de modelare, caracteristici, comportare, efectul asupra numărului de grade de libertate al structurii, aplicabilitate
7. Calculul seismic cu programele ETABS şi SAP2000, în acord cu prevederile codului
românesc P100-1/2013 7.1. Aplicarea metodei forţelor seismice statice echivalente (Static Load Cases): opţiuni şi parametri de calcul 7.2. Aplicarea metodei de calcul modal cu spectre de răspuns (Response Spectrum Functions şi Response Spectrum Cases): opţiuni şi parametri de calcul 7.3. Metode de combinare modală în programele ETABS şi SAP2000 7.4. Metode de combinare direcţională în programele ETABS şi SAP2000