Sunteți pe pagina 1din 117
Eckhart Tolle este considerat unl dintre ce mai originals ‘mal inspirai alauztori spiritual ai timpolui nostu. Sa nseut In Germania, unde sot ptooit primi 13 ani din vias. Dup ee a absolvit Universitatea din Lond, a deve- nit cercettorgindrumstor Ia Universitatea Cambridge. La 29 de ani, in uma unei transforma spiritual profunde, vechea sa idoniate fost literalmente dizolvati vag $a sehimbat radical ‘Unmitori ani ii dedicat neler, ntgrip aprofun- ri aceste transforma, ere 8 maretinegputl ne! in- tense clatorinterioare. [Eckhart Tolle nu salina niciunei tradi sau religi, dar ii nua espns vreuna.Envaiturle sae transmit wn mess) simply gm acelas timp profund, cu elattata i smaplitae tea vechilor macs spits exist o cae ete elberarca de suernt i dobinirea pci interiors In prezen, cli toreste mult, rspinindu-y invari in toats lames. Din 1996, locuieste tn Vancouver, Canad Eckhart TOLLE Puterea PREZENTULUI GHID DE DEZVOLTARE SPIRITUALA Editia a Ill-a ‘Teaducere din limba englezt de ALEXANDRA BORS Gos BUCURESTI, 2008, Deserierea CIP a Bibliteell Nationale a Roménict TOLLE, ECKHART PPuterea prezentul: ghid de dezvoltare spiritual Eckhart Tole ad de Alexandre Bors. «Eda 3-s, - Bucuresti: Cutea Veche Publishing, 2008 ISBN 978-973-660.550-6 1. Bors, Alexandta (ted) 139.9232 Coperta: Gnurt0n ann Swass PRooucnons worwanitfon so ECKHARTTOLLE The Power of Now A Guide 1 Spiritual Enlightenment Copyright © 1997 by Eckhart Tole Original English Language Publication 1997 by Namaste Publishing, Ine Vancouver, B.C. Canada Revised English Language Edition published 1999, by New World Library in California, USA © Cures Veete Publishing, 2003, pentru prezena versie in ibe romin ISBN 978-073-669.550.6 Suntem aici pentru a-i permite scopului divin al universului sé se indeplineased. Aceasta este dimensiunea reala a importanjei noasire! Eckhart Tolle PREFATA EDITORULUI O carte ca Puterea prezentului apare probabil o data la un oceniu sau chiar 0 data la o generatie. Este mai mult decat 0 carte; este energie pura, pe care probabil cdo simtiti in timp ce fineti cartea in mind. Are puterea de a-i ofer cititorului 0 experienta cu tol speciald gi de a-i schimba viata fn bine. Puterea prezentului a fost publicaté pentru prima daté in| Canada, iar editorul canadian, Connie Kellough, mi-a spus ca 4 auzit in repetate rinduri povesti despre schimbari pozitive si chiar despre miracole care S-au produ dupa ce oamenii au inceput si citeasca aceasta carte. ,Cititori telefonau Ie editu- Fi, mica spus ea, .$i foarte mulfi mi-au povestit despre vin- decari gi transformari minunate, despre bucuria din ce in ce ‘mai mare pe care au tit-o in timp ce citeau aceasta carte Cartea m-a ficut sé constientizez c@ fiecare moment al vietii mele este un miracol. Acest lueru este adevarat,indife- rent daca eu il infeleg sau mu. $i Puterea prezentului imi ara- 18 tot mai mult cum st-linteleg ‘incd de la prima pagind este clar c& Eckhart Tolle este un ‘maestru contemporan. El nu apertine unei anumite religi sau doctrine, nu este un guru; invatiturle sale inglobeaza esenta ‘tuturortraditilor si nu intr in contradictie cu niciuna — fie crestind, hindusé, budista, musulmand, indigend sau oricare alta. El este capabil si facd ceea ce au facut tofi marii macsti spiritual: si ne arate, intr-un limba simplu si cla, cf adevi- ru, lumina ealauzitoare, se aflé in no 8 PUTEREA PREZENTULUL Eckhart Tolle incepe prin a ne introduce in povestea viet sale — povestea unei depresi timpurii sia disperari, care a culminat cu o experientateribila de tezire a constintei,intr-o noapte, la putin timp dupa implinirea @ 29 de ani. in ultimii 20 de ani, a reflectat la aceasta experienta, a meditat si aprofindat intelegerea. In ultinn deceniu, a devenit un profesor de tlie mondia- 12, un suflet ales, cu un mesaj ales, ual pe care Iau impart sit atit Cristos, ct gi Buddha: iluminarea poate fi atins, aii si acum, Ne putem elibera de suferinga, de anxictate side ne- ‘vrozA. Pentru aceasta inst trebuie si ajungem sa intelegem rolul pe care il juctm in generarea propriei dureri propria noastra minte ne ereeaza problemele, nu alte persoane, nu slumea exterioara. Mintea noastra, cu fluxul ei constant de ‘induri despre trecut si griji in ce priveste viitorul. Facem ‘area greseali de a ne identifica propriei mini, gindindu-ne i acesta este eul nosira — cénd, de fap, suntem fiinte mult mai evoluate Eckhart Tolle ne arata in repetate rinduri cum si ne conee- tim la ceea ce el numeste Fiinja noastr: Fiinta este energia vitala unitara, eterna, mereu prezen- ta deasupra miliardelor de forme vii supuse nasteri gi morfii, Totusi, Fiinfa nu este numai deasupra, ci gi in adincul fiecdrei forme de viatd, ca esentl interioard in- vizibild si indestructibila, Ceca ce inseamna ci ea ne este accesibilé in acest moment sub forma sinelui nos- ‘ru profund, a naturii noastre adevarate, Dar nu cautati si puneti stapdnire pe ea prin puterea mintii. Nu incer- ‘cali so infelegeti. Nu putefi s& 0 cunoasteti decat atunei cénd mintea este linistits, cand sunteti prezent, total si profund, in momentul actual... A regisi consti- inta Fiinfei si a mentine aceasta stare de ,constiings sensibila" inseamna a atinge iluminarea, Prefata editorului 3 Puterea prezentului este aproape imposibil de ett fara in- treruperi, dela inceput pina la sfargit — ea trebuie lsat din inn din cdnd in cind pentru a putea medita la cele cities tle aplica propriei experiente de via. Este un edevarat hid, tun curs complet de meditatie gi cunoastere. Este o carte care imeritacitta gi rectita — si de fiecare data cind o vet reciti ‘ti temarca un sens nou, mai profund. Este o carte pe care {ul{i oameni, inclusiv eu, vor doi si o studieze o viat in- ‘weagi. "raereaprezennull ae un nut eresind de ctor de -votati, $i este deja numité o capodoperd; indiferent cum o veti Considera, indiferent cum o veti deserie, este o carte care are poterea de a schimba viet, de a ne trezi la reaitate gi de a ne ‘manifesta pe deplin potential Mare Alen (eto i Fsionay uses onde hone i faces at bs unl an . : ‘Novato, California SUA. ut 199 eee ee Pe fondul unui cer albastru-azuriu, razele portocalii ale soareli Ta apus pot, in anumite momente, si ne ofere clipe de 0 ascmenea frumusefe, ineit ne surprindem absorbit pe moment, privind captivati. Splendoarea clipei ne uimeste att de mult, ‘inct mintea noastra, aflaté de obicei intr-o activitate instinctiva ncintrerupt se opreste si nu ne mai transport in alt loc, in afara lui ,aici si acum’. In acea lumina, pare sa se deschida 0 ‘Usd spre o alt realtae, mereu prezenta gi ttusiracori tet ‘Abraham Maslow a numit-o ,experienta plenara, deoare- ce astfel de tari reprezinta cele mai inalte momente ale vie- tii in care, fercti,ne surprindem catapultati dincolo de gre- nifele obisnuinfe, ale cotidianului. Ar fi putut la fel de bine si le numeasca ,experiente efemere“. In timpul acestor expe- rienfe de expansiune a constinje, aruncam o privite catre do- ‘eniul eter al Fiinei insesi. Chiar daca este numa un mo- ‘ment, ne ntoarcem la Sinele nostru Adevarat wAb*, ar putea ofta cineva, ,este atit de grandios... ce bine ar fi daca ag putea rimfne in aceasté stare. Dar cum si rman aii permanent? Uti zeve ani iam dedicat in intregime acestei desco- periri. In cautazea mea, am avut onoarea de a initia un dialog ‘4 uni dintre cei mai indrzneyi, mai p&trunzitori si ma in- tuitivi .pionier ai paradigmelor" din epoca nossa: din me- dicina, stint, psibologie, afacei,religie/spiritualitate gi po- tential uman, Acest grup atit de divers de indivizi este reunit R PUTEREA PREZENTULUL de observatia lor intuitiva comuna e8 umanitatea face in acest ‘moment un pas uriag in evolutia sa, Aceasta schimbare este insotita de 0 modificare de perspectiva — a imaginii mentale fandamentale despre ,realitate". O perspectiva asupra lumii incearcd sa raspunda Ia dou intrebari fundamentale: ,Cine suntem noi? si ,Care este natura universului in care trim? Raspunsurile noastre la aceste intrebati dicteaza calitatea gi caracteristiile relatilor noastre personale cu familia, priete- nii si angajatori/engajatii, Privite la scara globals, ele sunt definitorii pentru o societate Ar trebui si nu mai fie o surpriza pentru nimeni faptul ca aparitia unei noi perspective asupra lumii pune sub semnul intrebarii multe dintre Iucrurile pe care societatea occidenta- 16 le considera adevarate: MITULNR. 1: Umanitatea a atins punctul culminant al dezvoltari sae. Michael Murphy, cofondatoru! Esalenului*, bazindu-se pe studi de religie comparati, medicina, antropologie si sport, 4 sustinut ideea provocatoare ca dezvoltarea umana include stadii mai avansate, Cand © persoand atinge acele niveluri “inl non din Big Se Calin fn 1960 dd eon vision Mh pty Rised Pee soo fine lege migtn New Age Islas fox concept cs scans shana aera dedeat toa cea Aides Tao asa, poten ma’ capaci ane nso oite e tsi Esl» event pede cos ty inst sa estes cu cel vse pony ssc deen duncheel pe Sl pen afl sonst de loot olga pine ee oi Pesta tncat art sumtin pthc ee Eeemscoot gesalteropisy oa Rls on eae niin ees Asp Pinole pintersy Rollo May, Ca Roger ees Laven Citi # Shs Gof Alt de tein ast foe fe Deponali pice ca. rac, Mat Shin comme Esc! (jot Cape, Gury Zaha, Lr cle pein a a sel 5000-7 000 de persue: exe vor paelons mang oop bi, nism tors, ys taste nee poses items etd ena rong 8 Cas marly eds Cuvant inainte B avansate de maturitate spirituala, incep si infloreasca unele ccapacitati extraordinare — de iubire, vitalitate, umanism, con- stientizare corporal, intuitic, perceptie, comunicare gi vointa Primul pas: recunoasterea existentei lor. Cei mai multi oa- ‘meni nu ajung aici. Abia dupa accea pot fi aplicate in mod. cconstient diferite metode. MITUL NR. 2: Suntem complet separati unii de alti, de natura gi de cosmos. ‘Acest mit al universului ,diferit de mine" a fost responsabil penini razboaie, distrugerea planetei si pentru toate formele gi rmanifestarile de nedreptate umand. La urma urmei, care om cu mintea intreaga i-ar face vreun rau altuia daca I-ar simi pe celalalt ca pe o parte din sine? Stan Grof, in cercetarile sale de- spre stirile modificate de constiinti, rezuma acest lucru spu- rnd c& ,spiritul si constinta fiecdruia dintre noi, in ultima instanta, sunt echivalente cu «Tot-Ceea-Ce-Esten, pentru ca ‘nu exista granite absolute intre corp/eu gi totalitatca existentei ‘Teoria doctorului Larry Dossey despre medicina Erei a tre- ia, in care gindutile,atitudinile si intentile dea vindeca ale unei ‘persoane pot influenta fiziologia altei persoane (spre deosebire de Era a doua, in care dominanta era medicina corp-minte), ceste foarte bine sustinuta de cercetarile stintfice despre pu- terea de vindecare a rugaciunit. Acest lucru nu este posibil potrivit prineipiilor cunoscute ale izici gi ale stintei traditio- nale. $i totusi preponderenta dovezilor contrare sugereaza ci este posibil. MITUL NR. 3: Nu exist nimic in afara lumii fizice. Fiind legata de materie, stiinta traditionala presupune ci orice lucru care nu poate fi masurat, testat in laborator sau in- vestigat cu ajutorul celor cinci simfuri sau al extensiilor lor tehnologice pur si simplu nu exista. ,Nu este real. Consecin- ta: orice realitate a fost redusa la realitatea fizica. Dimensiu- nile spirituale, sau cele pe care eu le-az numi nonfizice, au fost alungate din cetat. uw PUTEREA PREZENTULUL ca Jack Scarfetti, care descrie calétoria supraluminica, Alte mensional, explicit (fizic) si implicit (nonfizic), al realitatii acestei calitorii supraluminice, desi unii teoreticieni sugerea- digmet traditionale,persoanele importants, cao vine de {In esenta, aceasta nova perspectiv inseam si ne privim pe noi, pe celal i toa lumea vie nu prin och sinelul nose tru marunt, pimintesc, care triste in timp si se nase tn (Cuvant inainte 5 timp. Ci prin ochiisufletuui, ai Finfi, ai sinelut autentc Unul cite nul, oameni fa saltl pe aceasté orbits superiara Gu cartea de fata, Puerea precentului, Eckhart Tolle ii cup locul pe care il merita in acest grup special de maesti ‘mondial, Mesajul lui Eckhart este urmatorul: problema uma- nitiil este adine fnradacinaté in minteainsii. Sau, mai cu- rind, in identificarea nossa gresité cu mintea. Constinta noasra labia, tendinta de a alege calea mini- imei rezstene, fara a constientiza pe deplin momentul pre- ‘ent, creeaza un gol. lar mintea conditonata de timp, care a fost construitapentra afi un servitor util, compenseazs golul proclamindu-se ea insis taping, Ca un fluture ce oar din floare in floare, mintca retriesteexperient trecute sa, pro- iectindu-si propriul sau film, antcipeaza ceea ce va urm Rareor ne surprindem odihnindu-ne in adncimea oceanic @ ‘momentlu, aici si acum, Pentru caiei — in Clipa de acum — se afla Sincle Adevirat, ascuns indératl corpulu fizic, al emotilorschimbatoare gi al mini fleciritoae. Gloria dezvoltarii umane nu este daté de capacitatea noas- tei de gindi si a analiza, desi aceasta este trisatra care ne eosebeste de animale, Intelectul, ca § instinetl, repreznts numa un punct pe acest drum, Destinul nostra uti este sé ne reconectim cu Finta noasra eseniala i sé ne exprimam realtatea diving, extraordinara, in lumea fizea, clips de cl- pa. Usor de spus g totuy ct de putin sunt cei care a atins treptele superioare ale dezvoltari umane! Din fericire, exist ghici si profesori care si ne ajute pe parcurs. In calitaca sade eh si profesor, formidabitaputere 2 lui Eckhart nu st in priceperee sa deosebit de ane ferme- a prin povesti interesante, de caracterizaabstracal sau de anne oferio tehnicé folositoare. Magia sa vine mei curind din experienfa personal el find un adevaratcunoscdtor. Prin ut- mare, exista in spatcle cuvintelor sale © putere care poate fi intiité mumai la cei mai mari maesti spiritual. Tring ji 16 PUTEREA PREZENTULUL 36___Pururearrezenrowy Profunzimea acestei Realititi Superioare, Hekhart traseaza o ‘ale energeticd pentru cei care dotese sil urmeze. Si daca acestia chiar vor urma, lumea aga cum o eunoas- tem noj azi se va schimba in bine, Valorile actuale se vor transforma in epavele plutitoare ale temerilor pieritoar, prin- Se in vartejul Finfei. O nous ivilizatie va lua finta Unde sunt dovecite existent’ acestei Realitti Superion- re?" veti intreba. Nu va pot oferi decét o analogie: un grup «ie oameni de stints se intalnese si va prezinta toate doverile stiittice care atesta cd bananele sunt amare, Insd tot ce tre- buie si faceti este sé gusta’ una, o singura dat, pentru a va dia seama cé mai existi o multime de alte aspecte legate de banane. In final, dovezile nu pot fi edutate print argumente. le intelectuale, ci in schimbarea pe eare o produce in noi di- Vinul dinguntral si din afara noasta Eckhart Tolle ne ofera cu pricepere aceasta posibiltte. Russell E, DiCarlo (vt cri Towards a New Hort Hew ‘onversations atthe Leading Edge [Spre un now mod de a privilumea. ‘onversati la grania cunoasteri)) Erie, Pennsylvania, SUA iamuarie 1998 MULTUMIRI {i sunt profund indatorat lui Connie Kellough pentru spri Jinul ei calduros si pentra rolul vital pe care I-jucat in trans- ormarea manuscrisului meu in aceasta carte pe care a ofe- rit-o lumii, Este © bucurie sa lucrez cu ea ‘Vreau sé imi exprim recunostinga si fata de Corea Ladner si toti oamenii minunati care au contribuit la aceasta carte, Sindu-mi libertatea, cel mai pretios dar — Hbertatea de @ sctie gi lbertatea de a ri, Va multumese, Adrienne Bradley Vancouver, Margaret Miller din Londra, Angie Francesco din Glastonbury, Anglia, Richard din Menlo Park si Rennie Frumkin din Sausalito, California. fi sunt indatorat si lui Shirley Spaxman si lui Howard Kel- ough pentru corectarea manuscrisului si impresiile lor utile pe margines acestua, ca si tuturorcelor eare au avut bund- vointa sé revizuiasca mamuscrisul mai térziu si si ne ofere in- formatii suplimentare. iti mulfumesc, Rose Dendewich, pen- tru c& ai tehnoredactat manuscrisul in maniera ta unica, pliné de veselie $i profesionalism. {n final, a5 dori sa imi exprim iubirea si recunostinta pen- tru mama gi tatal meu, fara de care aceasta carte mu ar fi exis- tat, pentru macgtrii mei spiritual gi pentru cel mai mare gur dintre tot: viata INTRODUCERE Cum a aparut aceasta carte ‘Trecutul nu-mi foloseste prea mult sirareori ma géndesc la cl; eu toate acestea, as vrea s va spun pe scurt cum am ajuns sa fiu un invattor spiritual gi cum a aparut aceasta carte. na la virsta de 13 ani, am trait into stare aproape con- tinua de anxietate, intrerupta de perioade de depresiesuicida- 13, Acum am sentimentul c& vorbese despre o viata anterioard sau despre viaja alti persoane. Tnt-o noapte, la putin timp dupa ce implinisem 29 de ani, mam trezit spre dimineafa cuprins de un sentiment de pani- cf totala, Ma mai tezisem de nenumarate ori inainte cu acest sentiment, dar de data asta era mai intens ca niciodat Lin tea noptii,contururile vagi ale mobilei in camera intunecata, ‘gomotul indepértat al trenului care trecea pe ling easa mea —totul pitea att de strain, de ostil side lipsit de orice sens, {ncét mi-a produs o aversiune profunds faya de lume. Cel mai ‘dios lueru era, totusi, propria mea existent. Ce rostavea st ‘continu s@ triese cu povara acestei neferciri? De ce st con- tinui aceasta lupté permanent? Simjeam cum 0 profunda do- rinta de autodistrugere, de nonexistentd devine mult mai pu temnicd decit dorintainstinctiva de a continua st tries Eu nu mi mai pot suporta pe mine insumi." Acesta era sind care continua si se deruleze in mintea mea. Apoi, din- tr-odata, am sesizat ciudatenia fui. ,Sunt eu ofiinta sau dous? Daca eu nu ma mai pot suporta pe mine insumi, atunci trebuie 20 PUTEREA PREZENTULUL si existe doud flinfe in mine: «eu» gi «mine insumin, cu care «cu» nu mai pot tri ,Poate ca, m-am gindit eu, ,numai una intre ele este reali.” ‘Aim fost atit de uimit de aceasta stranie descoperire, inca ‘mintea mea s-a oprit in loc. Eram perfect constient, dar nu ‘mai aveam ginduri. Apoi m-am simfitatras in ceea ce sema- hha cu'un varte} de energie. La inceput a fost o migcare lenta, ‘care apoi s-a accelerat. Am fost cuprins de o fried intensa, $i corpul meu a inceput sa tremure, Am auzit cuvintele ,mu te impotrivi* ca si cum ar fi venit de undeva din pieptul meu, ‘Simfeam cd sunt tras intr-un gol. Ma simteam ca si cum golul se afla mai degraba in mine decét in afara mea. Dint-odati, ‘nu a mai existat nici uma de fricd si m-am lasat sa alunec in ‘cel gol. Nu imi amintesc ce s-a intmplat dupa aceea, Am fost trezit de ciripitul unei pasiti din fata geamului ‘meu. Nu mai auzisem pind atunci un aga sunet, Aveam inc ‘ochii inchisi si am avut imaginea unui diamant pretios. Da, ac un diamant ar putea scoate un sunet, aga ar suna. Am deschis ochii, Primele raze ale soarelui treceau prin draperii Fard 8 ma giindesc, am simtit, am stiut ed este infinit mai ‘multa lumina decdt ne dim noi seama, Acea lumina blénda filtratt de draperii era iubirea insij, Ochii mi s-au umplut de lacrimi. M-am ridicat si m-am plimbat prin cameri. Am recu- noscut camera $i mi-am dat seama c@ niciodata nu o vazusem cu adevarat pana atunci. Totul era proaspat si pur, ca si cum, Yocmai ar fi fost creat. Am luat in maini diferite lucruri, un creion, o sticla goala, minundndu-ma de frumusefea si viata care izvorau din ele, inzina aceea m-am plimbat prin oras cuprins de 0 uimire profiunda fata de miracolul viefii pe Pamant, ca i cum tocmai as fi venit pe lume. Inurmatoarele cinci luni, am trait intr-o stare de pace si fee ricite profunde si neintrerupte, Dupa aceea, ea s-a diminuat {intra cétva in intensitate sau poate cé asa mi s-a parut mie, pentru cd a devenit starea mea natural. Puteam si functionez Introducere a ‘normal in lume, desi mi-am dat seama ca, orice as fi facut, nu 15 mai fi putut adauga nimic Ia ceea ce aveam deja Stiam, desigur, cd mi se inimplase un huera extrem de im- portant, dar nu il intelegeam complet. Abia peste cfiva ani, ‘dupa ce am citit texte de spirituaitate si am petrecut mai mult timp cu o serie de maestri spiritual, am realizatc& toi cbutau ‘ceea ce mie mi se intémplase deja. Am inteles faptul ca pre- siunea intensé a suferintei din noaptea accea trebuie sé fi for- {at constinta mea sa se retragi din identificarea cu sinele ne- ferict si extrem de anxios, care este, in ultima instanta, 0 fictiune a mini. Accasta retragere trebuie sa fi fost atét de ‘completa, incit acel sine fals, plin de suferintd, sa pribusit imediat, ca atunei cdnd scoatem un dop dint-o juctrie gon- fabila. Ceea ce a rimas a fost natura mea adevérata ca exis- tenta continua: constinta in starea ci cea mai puri, inainte de identificarea cu forma, Mai térziu am invatat sé ma cufund in acea lume interioara atemporala si fird de moarte, pe care 0 percepusem initial ca pe un gol, si sa rémin complet con- stint. Am trecut prin stari de o indeseriptbilafericire si sfin- tenic, faa de care chiar si experienta initiala pe care tocmai am descris-o paleste. A venit un moment end, pentru o vre- ‘me, am rimas fara nimic in plan fizic. Nu aveam relafi socia- le, casi, loc de muncd, identitate socialé definita, Am petre- cut aproape doi ani stand in pare pe banci, in betia celet mai intense fericiri Dar chiar si cele mai frumoase experienfe vin si pleac. Prin comparatic cu orice experienti, probabil ed fundamental ‘este sentimentul picii, care nu m-a mai parasit de atunci. Uneori este foarte putemnic, aproape palpabl, int il pot simti sialfii Altcori este undeva in fundal, ca o melodie indeparata ‘Mai tirziu, oamenii veneau din cénd tn cénd la mine gi imi spuneau: ,Vreau si eu ceea ce ai tu Poti si-mi dai si mie sau s-mi araji cum sé-l objn gi eu?" Tar eu rispundeam: yi deja acest Iucru, Dar nu-l poti simti pentru c& mintea ta face prea

S-ar putea să vă placă și