Sunteți pe pagina 1din 101

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/324759152

Rolul tanarului cercetator in ASTRA

Book · April 2018

CITATIONS READS

0 18

1 author:

Morariu Iuliu-Marius
Babeş-Bolyai University
80 PUBLICATIONS   18 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Theological research View project

Memorialistica Primului Război Mondial din Ţara Năsăudului View project

All content following this page was uploaded by Morariu Iuliu-Marius on 25 April 2018.

The user has requested enhancement of the downloaded file.


Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Rolul tânărului cercetător


în Asociaţiunea „Astra”

Prefaţă de pr. Ioan Buftea,


Protopopul Dejului

Editura „Astra-Dej”
Dej, 2017
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

Colecţia ,,Tineri la tribuna ASTRA”, vol. 1

2
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Iuliu-Marius Morariu
(ieromonahul Maxim, n. la 04.
05. 1991, în localitatea Salva,
judeţul Bistriţa-Năsăud), este
doctorand al Facultăţii de
Teologie Ortodoxă din cadrul
Universităţii ,,Babeş-Bolyai” din
Cluj-Napoca, având în pregătire o teză dedicată
autobiografiei spirituale din spaţiul ortodox în
secolele XIX şi XX. A absolvit în anul 2015,
masteratul în Teologie Ortodoxă, secţia
,,Consiliere Pastorală şi Psiho-afectivă”, în cadrul
facultăţii menţionate (ca şef de promoţie), şi cel în
,,Istoria Europei de Sud-est” din cadrul Facultăţii
de Istorie şi Filosofie din cadrul aceleiaşi
universităţi.
Este licenţiat al Facultăţii de Teologie
Ortodoxă (secţia Teologie Pastorală, promoţia
2010-2014, unde a absolvit ca şef de promoţie) şi
al Facultăţii de Istorie şi Filosofie (secţia Istorie,
promoţia 2011-2014) din cadrul aceleiaşi
Universităţi, absolvent al Seminarului Teologic
Liceal Ortodox Român, promoţia 2010 (şef de
promoţie), şi al Şcolii Generale ,,Tiberiu Morariu”
din Salva (promoţia 2006).
A participat la peste 100 de simpozioane şi
conferinţe naţionale şi internaţionale, a publicat
peste 250 de studii şi articole de istorie şi/sau
teologie (3 ISI, peste 60 în reviste recunoscute
CNCSIS şi alte peste 60 în periodice indexate

3
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

BDI), în reviste precum: Studia Monastica


(Barcelona), Transilvania (Sibiu), Symposium (New
York), European Scientific Journal (Azore,
Portugalia), Studia Universitatis Babeş-Bolyai –
Bioethica (Cluj-Napoca), Presence d'En Calcat (En
Calcat, Franţa), Gaudeamus Alma Mater Crisiensis
(Oradea), Lumină lină (New York), Terra Sebus
(Sebeş), Analele Universităţii Constantin Brâncuşi
(Târgu Jiu), Der Unterwald (Sebeş), Acta Musei
Porrolisensis (Zalău), Renaşterea (Cluj-Napoca,
colaborator permanent din 2015), Общество с
ограниченной ответственностью
,,Международный Образовательный Центр”
(Moscova), Altarul Banatului (Timişoara), Sargetia
(Deva), Philoteos (Belgrad), Altarul Reîntregirii
(Alba-Iulia), Tabor (Cluj-Napoca), Tribuna (Cluj-
Napoca), Cetatea culturală (Cluj-Napoca), Oraşul
(Cluj-Napoca), Tomisul ortodox (Constanţa),
Pisanii Sângeorzene (Sângeorz-Băi), Studia
Universitatis Babeş-Bolyai – Series Theologia
Orthodoxa (Cluj-Napoca), Teologia (Arad), Revista
istorică a Academiei Române (Bucureşti), şi multe
altele. De asemenea, a publicat volumele: Istoria
Mănăstirii ,,Izvorul Tămăduirii” Salva, Editura
Astra, Blaj, 2013 (unde este coautor împreună cu
prof. Ana Filip); Stări, momente şi personalităţi ale
Ortodoxia transilvane – pasaje insuficient reliefate
istoriografic, Editura ,,Academica Brâncuşi”,
Târgu Jiu, 2013, Habet sua fata libelli! Antologie de
invitaţii la lectură, Editura Semănătorul, Tismana,

4
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

2014, Restitutio Grigore Pletosu, Editura Eikon /


Renaşterea, Cluj-Napoca, 2014; Sfântul Constantin
Brâncoveanu - un model pentru tinerii de astăzi,
Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2015; Mystique
and autobiography from Romanticism to nowadays -
studies in Orthodox Spirituality, translated in
English by Raluca-Nicoleta Uilean, Mihaela
Tălpaş and Mădălina Roşca, Lambert Academic
Publishing, Saarbrucken, 2016; Noi aspecte ale
martiriului Sfinţilor năsăudeni, Editura Renaşterea,
Cluj-Napoca, 2016 (în colaborare cu părintele
Gavrilă-Tudor Zinveliu), Preoţii năsăudeni şi
,,Astra” (1861-1918), Editura Argonaut / Editura
Charmides, Cluj-Napoca / Bistriţa, 2016 (premiul
III la Premiile Arhivelor Naţionale ale României,
2017); şi Autobiografia spirituală a lui Dag
Hammarskjöld – o abordare teologică, Seria
,,Theologia”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca,
2016. A coordonat, de asemenea volumele: Ion
Albulescu, Adriana-Denisa Manea, Iuliu-Marius
Morariu, Education, Religion, Family in
Contemporary Society - Proceedings of the
Conference, Lambert Academic Publishing,
Saarbrucken, 2017; Mihai-Octavian Groza, Diana-
Maria Dăian, Iuliu-Marius Morariu, Romanians
Defendings Vienna. The Romanian Central Military
Senate of the Officers and Soldiers, Éditions
Universitaires Européennes, Saarbrucken, 2017
şi: Mihai-Octavian Groza, Gabriela-Maria
Nisipeanu, Iuliu-Marius Morariu (coord.),

5
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

Sebastian Stanca (1878-1947). Un cleric cărturar din


Sebeşul de altădată, Seria ,,Istorie. Documente.
Mărturii”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2016,
şi a colaborat la volumul: Dumitru Suciu,
Alexandru Moraru, coord., Războiul naţional din
Transilvania de la 1848-1849 – date, realităţi şi fapte
reflectate în documente bisericeşti greco-catolice
(1848-1852), Editura Argonaut, Cluj-Napoca,
2014, pp. 627-636 (unde, împreună cu Silviu
Costin, a realizat indicii de locuri).
Datorită activităţii ştiinţifice desfăşurate a
primit şi o serie de premii şi distincţii, între care
menţionăm: Premiul ,,Juventute” al Universităţii
,,Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, 15. 12. 2011;
Premiul I la Simpozionul Internaţional ,,Zilele
cercetării studenţeşti din Universitatea ,,Constantin
Brâncuşi”, Ediţia a V-a, Târgu Jiu, 05. 05. 2012;
,,Premiul Atelierului de Istorie Orală” al Fundaţiei
Academia Civică – Sighetu Marmaţiei, 22. 06.
2012 (este colaborator al acestui atelier din anul
2009, şi a realizat peste 150 de ore de interviuri cu
oameni care au avut de suferit în timpul
regimului comunist); Premiul I la Simpozionul
Internaţional ,,Zilele cercetării studenţeşti din
Universitatea ,,Constantin Brâncuşi”, Ediţia a VI-a,
Târgu Jiu, 28. 04. 2013; Premiul I la Simpozionul
Internaţional Universul Ştiinţelor, organizat de
fundaţia ,,Vasile Pogor”, Iaşi, 08. 09. 2013;
Diplomă de excelenţă din partea ,,Astrei” –
Despărţământul Năsăud, 10. 02. 2014; Premiul

6
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

,,Ilinca şi Ion Balş” al Fundaţiei Academia Civică


–Sighetul Marmaţiei, 29. 07. 2014; Diplomă de
excelenţă din partea Centrului Judeţean pentru
Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, Târgu Jiu,
19. 09. 2014; Diplomă de excelenţă în cercetare
interdisciplinară, din partea Universităţii ,,Babeş-
Bolyai”, Cluj-Napoca, 10. 08. 2015; Premiul
Excellenţia al Consiliului Studenţilor din
Universitatea ,,Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 26.
05. 2016; Diplomă de excelenţă în cercetare
interdisciplinară, din partea Universităţii ,,Babeş-
Bolyai”, Universitatea ,,Babeş-Bolyai”, Cluj-
Napoca, 04. 07. 2016; Medalie, din partea
Asociaţiei ,,Semănătorul” Tismana, 29. 07. 2016;
Premiul al III-lea, la Premiile Arhivelor Naţionale,
Ediţia a VII-a, Bucureşti, 2017; Merit Prize la Naji
Naaman’s Literary Prizes, (Jounieh, Liban), 2016.
Începând cu anul 2013 a devenit redactor al
revistelor Semănătorul (Tismana) şi Astra
năsăudeană (Năsăud). Din acelaşi an a devenit şi
realizator al emisiunii ,,Oameni de ieri şi de azi”,
la Radio Renaşterea, Cluj-Napoca şi fondator şi
redactor-şef al revistei Astra Salvensis, editată de
către cercul ,,Astra” din localitatea Salva, judeţul
Bistriţa-Năsăud (momentan se află în pregătire
numărul 9, iar revista este indexată în Scopus,
ErihPlus, EBSCO, CEEOL, Index Copernicus,
Ulrichsweb şi Repec, având colaboratori din
România, Republica Moldova, Statele Unite ale
Americii, Grecia, Germania, Slovacia, Polonia,

7
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

Franţa, Austria, Ucraina, Rusia, Germania şi


Elveţia). De asemenea, începând cu anul 2015, a
devenit fondator al CESEAN (Central and
European Alumnus Network, Viena), al
Despărţământului ,,Vasile Moga” al ,,Astrei” de
la Sebeş (din 2017, a fost ales şi secretarul
ştiinţific al acestuia) şi al revistei Astra Sabesiensis
(indexată actualmente în Index Copernicus şi
CEEOL şi în curs de indexare Ebsco şi ErihPlus),
membru al institutului Fondane (cu sediul la
Bucureşti şi Paris), iar din anul 2016, membru de
onoare al Maison Naaman pour la Culture
(Jounieh, Liban).
În paralel, a desfăşurat şi o bogată activitate de
voluntariat, fiind, din anul 2012, director al
Departamentului Cultural al Asociaţiei ,,Credinţa
Ortodoxă” a Studenţilor Teologi a Facultăţii de
Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, din anul
2010 membru al ,,Asociaţiunii Transilvane pentru
Literatura Română şi Cultura Poporului Român -
ASTRA”, Despărţământul Năsăud, cercul Salva
(din anul 2014 şi membru fondator al
Despărţământului Sebeş al acesteia), şi
contribuind la organizarea sesiunii de comunicări
studenţeşti a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din
Cluj-Napoca în anul 2012, la cea a conferinţei
Education, Religion, Family in Contemporary Society,
(pregătită în parteneriat de către Universitatea
,,Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Mitropolia
Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi

8
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Clujului, Protopopiatul Ortodox Beclean şi


Inspectoratul Şcolar Judeţean, Bistriţa-Năsăud,
unde a fost secretarul ştiinţific al acesteia), a celei
de-a zecea ediţii a Congresului Naţional de
Istorie a Presei, desfăşurat la Cluj-Napoca între
30. 03 - 01. 04. 2017 (organizat de către
universitatea clujeană în parteneriat cu Asociaţia
Română de Istorie a Presei), şi al mai multor
Simpozioane şi Sesiuni de comunicări.
A participat, de asemenea, la mai multe şcoli
de vară pe teme de bioetică, teologie sau istoria
comunismului în locaţii precum: Sighetul
Marmaţiei, Râmnicu Sărat, Sinaia, Piteşti, Praga
(Cehia), Kosice (Slovacia), Sighişoara sau Dej, şi a
efectuat stagii de cercetare la Belgrad (în 2016),
Kosice (Slovacia, 2014), şi Franţa (En Calcat -
Toulouse – 2015).
Este de asemenea membru în comitetul de
redacţie al revistelor: Arhiva Someşană (editată de
către Muzeul Grăniceresc Năsăudean, în redacţie
din 2015), Theologia (editată de către Facultatea de
Teologie Ortodoxă din Belgrad, din 2017),
Anuarul Colegiului Studenţesc de Performanţă
Academică al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-
Napoca (din 2015, fiind, din 2014, şi membru al
acestui colegiu), şi al revistei Research and Science
Today de la Târgu Jiu (indexată în Erih Plus,

9
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

Ebsco, Ceeol, DOAJ şi IndexCopernicus, din anul


2016)1.

1 Pentru mai multe informaţii biografice, dar şi cu privire la


activitatea sa publicistică şi receptarea ei, a se vedea şi:
Anuarul istoriografic al României, vol. I – 2011, coord. general
Doru Radosav, coord. Lucia Turc, Editura Argonaut, Cluj-
Napoca, 2013, p. 312; Ilie Rad (coord.), Anuarul Colegiului
Studenţesc de Performanţă Academică 2014-2015, nr. 2,
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2015,
pp. 22-24; Teodor Tanco Basarabia, numele tău e Maria!
Însemnări de peste Prut, ediţia a IV-a, Editura Napoca Nova,
Cluj-Napoca, 2013, p. 141, 249, 253, 261, 264, 273, 275, 311,
312; Adrian Mleşniţe, ,,Studenţi ,,de poveste” – Pr. Iuliu
Marius (Maxim) Morariu în Făclia, XXVII (2016), no. 7718,
2-3 Aprilie, p. 11; Nicolae N. Tomoniu,, ,,Scriitor
,,Semănătorul” premiat în Liban”, în Semănătorul, Anul VI,
nr. 3 (nr. 20 tipărit), August, Tismana, 2016, pp. 11-12;
Antonie Chaker Chemaly, Balyuis Al-Mehlem (eds.), Prix
Literaires Naji Naaman – Naji Naaman Literary Prizes –
Premios Literarios Naji Naaman 2016, FGC Naji Naaman
Foundation for Gratis Culture (Jounieh (Lebanon), 2016 pp.
41-42; Anuarul istoriografic al României, vol. III – 2013 -
,,Bibliografie selectivă”, coord. general Doru Radosav, coord.
Lucia Turc, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2016, p. 103,
133, 153, 200, 210, 222; Ilie Rad (coord.), Anuarul Colegiului
Studenţesc de Performanţă Academică 2015-2016, nr. 3,
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2016,
pp. 37-40; Ioan Selejan, ,,Presa bisericească, punct de
convergenţă între religie şi ştiinţă”, în Altarul Banatului,
Serie nouă, XXVII (2016), nr. 4-6, p. 25; Inocent-Mária V.
Szaniszló, Ivana Pločicová Norbert Szanyi, ,,Where is Civil
Society in Central Europe Heading to?” (Správa o Letnej
škole politickej etiky 2014 na Inštitúte aplikovanej etiky
prof. Alexandra Spesza pri Teologickej fakulte Katolíckej
univerzity Ružomberok v Košiciach)”, în Studia theologica,

10
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

ASTRA, un spirit veşnic tânăr

Fondată în anul 1861, de către intelectuali


ai vremii, avându-i în frunte pe vrednicul sfânt
ierarh şi cărturar Andrei Şaguna, Mitropolit al
Ardealului, pământ sfânt românesc, secondat de
marele Timotei Cipariu, ASTRA, pe numele ei
întreg Asociaţiunea Transilvană pentru
Literatură şi Cultura Poporului Român, a avut
de-a lungul existenţei ei un rol important în
evoluţia culturală a celor rânduiţi de Dumnezeu
să-şi trăiască viaţa în teritoriul cuprins în
interiorul arcului carpatic.
Deşi a trecut şi această asociaţie prin
momente grele, fiind desfiinţată în timpul
regimului de tristă amintire, ea a rămas în mintea
şi dorul multora dintre intelectualii vremii şi a
vremurilor.
După venirea libertăţii mult aşteptate,
spirirtul astrist a renăscut, ca o mlădiţă din
rădăcina doar aparent uscată, ca şi pasărea

XVI (2014), nr. 4, Praga, 2014, pp. 225-229; Idem, “Where is


civil society in Central Europe heading to?”, in Ethics &
Bioethics (in Central Europe), V (2015), No, 1-2, Prešov
(Slovakia), 2015, pp. 125-127; Vlad Toma, ,,Din activitatea
ştiinţifică a membrilor CSPA”, în Ilie Rad (coord.), Anuarul
Colegiului Studenţesc de Performanţă Academică 2015-2016, nr.
3, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2016,
pp. 276-277.

11
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

phoenix din propria ei cenuşă, înfiinţându-se


multe filiale locale ale acesteia, care menţin pe
mai departe aprinsă făclia doritorilor de bine
pentru poporul român. La baza acestora au stat
membrii venerabili care au făcut parte din
Asociaţiune înainte de intrarea în ilegalitate,
tineri pe vremea aceea, dar care n-au uitat
entuziasmul ce i-au făcut să-şi iubească poporul
şi neamul în care s-au născut. Acestora li s-au
adăugat mulţi oameni de cultură, tineri, care doar
auziseră de la înaintaşi de existenţa unei
asociaţiuni care lupta pentru emanciparea
poporului român din Transilvania.
Prin cartea de faţă, părintele ieromonah
Maxim Morariu, neobosit cercetător şi preot
devotat, şi el un tânăr, dar implicat şi harnic
membru al ASTREI, vine, în urma unor cercetări
laborioase să ne aducă înaintea ochilor trupeşti şi
sufleteşti, frânturi ale activităţii ASTRA,
oprindu-se cu precădere asupra relaţiei acestei
Asociaţiuni cu tinerimea română, precum şi
rolului tinerilor în dezvoltarea acesteia.
ASTRA, cum spune părintele Maxim în
predoslovia cărţii, le-a oferit tinerilor spaţiu şi
context de exprimare, iar la rândul lor, tinerii,
i-au oferit Asociaţiunii vigoare şi, poate cel mai
important lucru, i-a asigurat perpetuarea din
generaţie în generaţie, cei mai tineri învăţând de
la cei mai în vârstă, iar, la rândul lor, învăţându-i
pe cei mai tineri decât ei, reuşind, iată să renască

12
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

după o perioadă grea când au fost scoşi în afara


legii unei ţări conduse de un regim didactorial,
care parcă se lupta împotriva propriilor cetăţeni.
Nimeni nu putea, cred, să scrie mai bine
despre acest subiect, despre relaţia Asociaţiunii
ASTRA cu tinerii, decât un om tânăr, aşa cum
este părintele Maxim Morariu. Felicitări
autorului şi felicitări celui ce a avut inspiraţia de
a-l provoca în acest demers, preşedintele
despărţământului Dej al ASTRA, domnul dr. ec.
Radu Gavrilă.

Dej, 5 august 2017


Praznicul Sfântului Ioan Iacob Hozevitul

Pr. Ioan Buftea,


Protopopul Dejului

13
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

14
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Predoslovie

Am fost întotdeauna un om căruia i-au


plăcut provocările. Din acest motiv, dar şi pentru
că am nutrit întotdeauna pentru domnul dr.
Radu Gavrilă, preşedintele ,,Astrei” dejene un
respect aparte, nu am stat deloc pe gânduri
atunci când mi-a propus să-i fiu alături în
demersul intitulat ,,Tinerii la tribuna Astra”, pe
care urma să-l inaugureze cu prilejul adunării
generale a frumosului despărţământ pe care-l
coordonează, în anul 2017.
În plus, m-am pliat întru totul şi pe titlul
pe care mi l-a sugerat, conştient fiind că
experienţa dânsului îl face să simtă mai bine
pulsul şi expectanţele auditoriului, decât aş
putea-o face eu. Astfel s-a născut acest text. Rod
al simbiozei dintre ascultarea, pe care, ca tânăr
sacerdot şi monah încerc să o pun în practică şi în
cadrul profesiei mele, şi cercetarea, pe care
mi-am asumat-o ca ţel de viaţă şi hobby
deopotrivă, ea aduce în atenţia cititorilor un
aspect insuficient valorificat până acum din
istoria bogată şi longevivă a Asociaţiunii
Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura
Poporului Român, dar şi un subiect cu profunde
reverberaţii practice.
Ca instituţie ce şi-a asumat, în plin context
dualist, statutul de stindard al românismului, pe

15
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

care şi-a dorit să-l facă simţit prin intermediul


asociaţionismului cultural2, ,,Astra” a fost, încă
de la începuturile ei, puternic legată de tineri.
Le-a oferit spaţiu şi context de exprimare, le-a
canalizat dezideratele şi eforturile, le-a fost
tribună de idei, sponsor şi chiar loc de muncă,
pecetluind, prin toate măsurile favorizante pe
care le-a luat sau le-a determinat în acest sens, o
frumoasă legătură cu ei şi asigurându-şi prin
aceasta continuitatea şi vizibilitatea.
Contextul pe care l-au luat anumite
evenimente, a dus, însă, la întreruperea acestei
frumoase colaborări. Tot tinerii au fost, însă, cei
care, între anii 1948 şi 19893, când ea a funcţionat

2 ***, Actele privitore la Urdirea si infiintarea Asociatiunei


Transilvane pentru literatura romana, si cultura poporului
roman, Tipografia diecesana, Sibiiu, 1862, pp. 55-58. Cf.
Liviu Maior, ,,Despre asociaţionism şi autonomizare în
Transilvania secolelor al XIX-lea şi al XX-lea”, în Liviu
Maior, Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan (coord.), Asociaţionism
şi naţionalism cultural în secolele XIX-XX, Academia
Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2011,
p. 22.
3 Pentru mai multe informaţii cu privire la istoria

asociaţiunii, a se vedea şi: Pamfil Matei, Asociaţiunea în


lumina documentelor (1861-1950). Noi contribuţii, Editura
Universităţii ,,Lucian Blaga”, Sibiu, 2005; Idem, ASTRA –
Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura
poporului român 1861-1950, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1986; Elena Macavei, Asociaţiunea Astra şi adunările generale
(1861-2011),Editura Asociaţiunii Astra, Sibiu, 2011; Valer
Moga, Astra şi societatea 1918-1930, Editura Presa

16
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

într-o formă de clandestinitate, i-au ascuns,


oploşit şi transmis idealurile, pentru ca, atunci
când vremurile au permis, să-i moşească
renaşterea din rămăşiţele propriei cenuşi.
Astăzi, când ea şi-a dinamizat şi
repolarizat activitatea, vorbind despre românii
din afara graniţelor ţării într-un mod diferit faţă
de cel în care a făcut-o înainte de Marea Unire4,
încercând să recupereze bunuri de patrimoniu
care i-ar finanţa activităţile şi, prin urmare, i-ar

Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003; Antonie


Plămădeală, „Transilvania – 125 de ani. Darul Asociaţiunii
către poporul român”, în vol. De la Filotei al Buzăului la
Andrei Şaguna, Tipografia Arhidiecezană, Sibiu, 1997, pp.
179-184.
4 Altfel spus, orientându-se nu doar asupra românismului

transilvănean, ci şi asupra celui din Republica Moldova,


Bucovina aflată azi în spaţiul Ucrainean, Serbia, Bulgaria,
Ungaria şi alte împrejurimi. Pentru mai multe informaţii cu
privire la acest aspect, a se vedea şi: Mircea-Cristian
Ghenghea, Iulian Pruteanu-Isăcescu (eds.), Minorităţi şi
identităţi naţionale în spaţiul est-european, Editura Timpul,
Iaşi, 2016; Corneliu Filip, Asociaţiunea ASTRA şi românii din
jurul României, Editura StudIS, Iaşi, 2017; Idem, Mărturii de
la românii din jurul României, Editura Asociaţiunii ASTRA;
Sibiu, 2011; Idem, Marea schimbare, Editura Agata, Botoşani,
2011; Luminiţa Cornea, Asociaţiunea Astra întru iubire de
suflet românesc, Editura Asociaţiunii Astra, Sibiu, 2015; Ioan
Răducea (coord.), Români – moldoveni – Europeni. Dileme şi
identităţi, Iaşi, Editura Timpul, 2015; Mircea-Cristian
Ghenghea, Iulian Pruteanu-Isăcescu (eds.), ASTRA şi
românii. Memorie istorică şi realităţi contemporane, Editura
Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2015.

17
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

creşte impactul, sau să contribuie la prezervarea


unor tradiţii cu valoare identitară, discuţia cu
privire la relaţia sa cu tinerii revine în prim-plan,
într-o nouă lumină. Pe de-o parte, se impune ca
parte a unui proiect, a unei strategii pe termen
lung, iar pe de altă parte, ea trebuie să se
regăsească în programul de marketing şi
accesibilizare al acesteia. Între marile acuze care
se aduc Asociaţiunii astăzi, se numără şi aceea că
s-a ghetoizat, devenind o instituţie preponderent
gerontofilă, ce şi-a pierdut elementul de
atractivitate pentru tineret şi, ca atare, şi-a
damnat singură viitorul.
Din păcate, la nivelul întregii societăţi
ultra-tehnologizate, valorificarea patrimoniului
experienţei de viaţă al celor urcaţi deja înspre
culmile senectuţii, a devenit o problemă. ,,Astra”
e chemată să descopere o soluţie la această
provocare globală. Parţial a şi găsit-o. Astfel, de
exemplu, din experienţa de viaţă şi tinereţea
sufletească a unor oameni precum doamna Silvia
Pop se împărtăşeşte astăzi o echipă cu suflu
tânăr, care animă cetatea eternă a Micii Rome,
doamna Ana Filip de la Salva m-a instruit pe
mine, doamna Areta Moşu de la Iaşi a reuşit să
,,molipsească” o ţară întreagă cu idealurile ei, iar
Mihai-Octavian Groza de la Sebeş, deşi e încă
tânăr, şi-a format o echipă transtemporală, în care
predomină juventutea, care a reuşit să readucă la
viaţă Despărţământul astrist sebeşean. Ar fi

18
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

multe lucruri frumoase de spus în acest sens şi


despre Despărţământul dejean al ,,Astrei”!
În acest context, Asociaţiunea Transilvană
are viitor. Îi lipsesc, din când în când, mici
impulsuri, care să o motiveze şi să-i reamintească
de valoarea pe care o are şi responsabilitatea
care-i apasă pe umeri. Sperăm ca acest text să se
constituie, nu doar într-o cercetare, ci şi într-un
mic imbold în acest sens.
Întrucât, editarea unei astfel de lucrări e
deopotrivă o antrepriză culturală şi una cu valenţe
administrativ-tehnice, se cuvine ca, la finele
acestui mic preambul, autorul să adreseze, pe un
ton mai mult sau mai puţin oficial, o serie de
mulţumiri. Acestea se cuvin în primul rând,
domnului ec. dr. Radu Gavrilă, fără de imboldul
şi ajutorul căruia, un astfel de demers nu ar fi fost
posibil. Apoi, părintelui Protopop al Dejului,
Ioan Buftea, care a lecturat textul şi ne-a oferit
prefaţa, lui Mihai-Octavian Groza, care ne-a
oferit sugestii şi idei (cum este, de exemplu, cea
privitoare la Institutul ,,Astrei”, care-i aparţine,
dar, întrucât a fost exprimată pe cale orală şi nu
în scris, nu a putut fi citată), şi şi-a găsit răgaz
pentru lectura şi finisarea acestui modest text,
colegului şi prietenului Adrian-Cosmin Iuşan,
Ancăi Rus şi sorei Laura Drăghiciu de la
Mănăstirea ,,Mihai Vodă” Turda, care au
diortosit lucrarea şi abstractele ei.

19
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

Ar mai fi desigur de adresat câteva


mulţumiri de suflet unor oameni fără de care,
această tentativă, modestă, dar totuşi
îndrăzneaţă, nu s-ar fi născut. Doamnei Ana
Filip, care mi-a fost ca o a doua mamă, se cuvine
apodictic să-i mulţumesc pentru privilegiul de a
mă fi primit ca ucenic, pentru sfaturi, încurajări,
motivaţii şi grijă. Dânsei, astriştilor năsăudeni, în
sânul cărora m-am format, în frunte cu domnul
profesor Ioan Seni şi doamna Floarea Pleş, celor
sebeşeni, care m-au ,,adoptat” sufleteşte de câţiva
ani, domnului profesor univ. dr. Dumitru Acu,
care m-a vegheat şi încurajat, astriştilor dejeni,
care m-am ascultat şi aplaudat, şi tuturor
astriştilor dedicaţi, le dedic această modestă
incursiune în istoria şi patrimoniul instituţiei la
altarul căreia ne jertfim cu toţii crâmpeie din
timp şi din fiinţă, cerându-le nu doar îngăduinţa
faţă de scăpările inerente, ci şi sfaturi şi sugestii
pentru activităţi viitoare.

Autorul

20
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

1. Introducere

Un demers dedicat raportului dintre


tinerii cercetători şi ,,Astra” trebuie, în mod cert,
să aibă două dimensiuni: una anamnetică, ce
presupune prezentarea, sub forma unei
retrospective istorice, a aspectelor care au marcat
istoria fenomenului investigat de-a lungul
timpului, şi una actuală, care să ofere o
radiografie a situaţiei prezentate în
contemporaneitate, să evidenţieze plusurile şi
minusurile, şi, eventual, să propună căi de
soluţionare a unor probleme. În plus conform
uzanţelor metodologice în vigoare, ea trebuie să
treacă în revistă istoriografia existentă, să
pornească de la anumite întrebări metodologice
şi să-şi propună anumite obiective şi, de ce nu, să
ofere soluţii.
Conştienţi de toate aceste aspecte, vom
încerca să ne conformăm întocmai metodei de
lucru îndătinate. Lucrarea va avea, aşadar, o
dimensiune istorică, ce va prezenta câteva repere
esenţiale din istoricul relaţiei ,,Astrei” cu tinerii, a
dinamicii şi a formelor pe care le-a îmbrăcat ea
de-a lungul timpului, aferentă unei unităţi
tematice distincte. Va conţine apoi o alta, ce va
înfăţişa situaţia contemporană şi va propune,
conform sintagmei unui teolog contemporan

21
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

,,tâlcuri noi la texte vechi”5, adică soluţii bazate pe


situaţii devenite deja paradigmatice din istoricul
instituţiei, şi nu numai.
Întrebările de la care pornim sunt
următoarele: a existat cu adevărat o politică
astristă orientată înspre tineri în perioada
dualistă şi ulterior? Cum s-a metamorfozat ea
după Marea Unire? Dar după 1989? Acestora se
adaugă desigur şi altele mai mici, cu caracter
pragmatic, pe care le vom enunţa, însă, ulterior.
În elucidarea lor, dar şi a altor aspecte privitoare
la fenomenul investigat, ne vom folosi
deopotrivă de lucrările deja existente, dedicate
Asociaţiunii, care ating, fie şi în treacăt subiectul
nostru. Alături de monografiile cercetătorilor
Pamfil Matei şi Valer Moga, deja menţionate, şi
lucrări semnate de Elena Macavei6, volume
colective, dedicate unor evenimente importante
din istoria instituţiei7, sau tentative monografice

5 Cf. Antonie Plămădeală, Tâlcuri noi la texte vechi, ediţia a


2-a, col. ,,Axios”, Editura Pronostic, Bucureşti 1996.
6 Pe lângă volumul deja pomenit, a se vedea şi: Dumitru

Acu, Elena Macavei, Cătălina Gruian (eds.), Bicentenarul


naşterii Mitropolitului Andrei Şaguna. Lucrările celei de-a 103-
Adunare Generală a Asociaţiunii ASTRA. Sibiu, 14-16
noiembrie 2008, Editura Asociaţiunii Astra, Sibiu, 2010.
7 Precum: Ioan Seni, Pagini din istoricul Despărţământului

,,Astra” Năsăud, col. ,,Conferinţele Bibliotecii ,,Astra”, vol.


132, Biblioteca Judeţeană ,,Astra”, Sibiu, 2011; Idem,
,,Spiritualitatea astristă năsăudeană şi Colegiul Naţional
,,George Coşbuc” la 150 de ani de la înfiinţare”, în

22
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

vor fi valorificate aici. În plus, nu vom neglija


periodicul astrist Transilvania, care oferă atât date
statistice, cât şi exemple cu privire la subiectul
avut în vedere, Analele Asociaţiunii Transilvane,
sau diferite surse arhivistice8. Deşi nu se doreşte
o lucrare exhaustivă, ci mai degrabă o incursiune
pe un teren ce încă nu a fost bătătorit, unde s-au

Alexandru Dorel Coc (coord.), Monografia Colegiului


Naţional ,,George Coşbuc” din Năsăud la 150 de ani de istorie
(1863-2013), Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2013, pp.
424-518; Ion Agârbiceanu, Asociaţiunea transilvană pentru
literatura şi cultura poporului român ,,ASTRA” Ce a fost? Ce
este? Ce vrea să fie?, Tiparul Institutului de arte grafice
,,Dacia Traiană”, Sibiu, 1936; Iuliu-Marius Morariu,
Restitutio Grigore Pletosu, Editura Eikon, Editura
Renaşterea, Cluj-Napoca, 2014; Idem, ,,Relaţiile preoţimii
năsăudene cu ,,Astra” în perioada 1861-1893”, în Valer
Simion Cosma (ed.), Religie-Cultură-Societate. Perspective
interdisciplinare asupra vieţii religioase. Conferinţele de Vară de
la Telciu - Ediţia a III-a, Editura Eikon/Şcoala Ardeleană,
Cluj-Napoca, 2015, pp. 105-120; Traian Pavelea, Năsăudul –
repere istorice şi culturale, Editura George Coşbuc, Bistriţa,
2001; Idem, Societăţi culturale năsădene, vol. I - ,,Varia”,
Editura Arcade, Bistriţa, 2005; Brânduşa-Oana Niculescu,
Revista Transilvania – promotoare a culturii poporului român.
Perioada George Bariţiu (1868-1889), Editura ,,Alma Mater” /
Editura Asociaţiunii ASTRA, Sibiu, 2012; Dumitru Tomoni,
Adunările generale ale asociaţiunii transilvane pentru literatura
română şi cultura poporului român ,,Astra” în Banat (1896-
1948), Editura Eurostampa, Timişoara, 2004.
8 De mare utilitate ne va fi fondul ,,Astrei” centrale, păstrat

la Serviciul Judeţean Sibiu al Arhivelor Naţionale (în


continuare, se va cita SJSAN), şi cel de la Serviciul Judeţean
Bistriţa-Năsăud (SJBNAN).

23
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

făcut incursiuni, dar timide9, cercetarea nu va fi


totuşi una de poularizare, ci o investigaţie de
debut, pe care o dorim continuată atât de către
noi, cât şi de către alţi astrişti competenţi.
Întrucât autorul s-a specializat ca istoric pe
zona Năsăudului, investigând formele pe care
le-a luat ,,Astra” aici10, este firesc ca, multe dintre
exemplificările unor situaţii generale, să aibă în
centru această zonă şi pasaje privitoare la
trecutul ei. De aceea, îi cerem iertare cititorului
dacă, pe alocuri, recursul la patrimoniul
năsăudean va dobândi o tentă recurentă şi
nuanţe de-un repetitiv deranjant, însă ne-a fost
mai la îndemână această parte bogată a istoriei
astriste.
În ceea ce priveşte obiectivele cercetării, se
cuvine menţionat faptul că scopul ei este, pe de-o
parte, acela de a arăta care au fost elementele
definitorii ale relaţiei tinerilor cu ,,Astra”, iar pe
de altă parte, lucrarea îşi propune să
radiografieze situaţia contemporană, reliefând
perspectivele şi direcţiile pe care le-ar putea lua
această problemă, şi propunând potenţiale
contribuţii la dinamizarea acestei relaţii a

9 Între acestea, una dintre ele poartă şi semnătura

subsemnatului. A se vedea: Iuliu-Marius Morariu, ,,Astra”


şi tineretul”, în Transilvania, XL (2011), nr. 10, pp. 43-45.
10 Teza de licenţă fiind materializată în paginile volumului:

Idem, Preoţii astrişti şi ,,Astra” (1861-1918), Editura


Argonaut, Editura Charmides, Cluj-Napoca, Bistriţa, 2016.

24
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

tânărului cercetător cu ea. Datorită structurii şi


obiectivelor, ea va îmbina metoda analistic-
deductivă cu cea inductivă, oferind, acolo unde
este cazul, extrase cu conţinut narativ, cu scopul
de a ilustra anumite aspecte enunţate.
Din punct de vedere structural, am ales
segmentarea ei în două unităţi mari, una care să
vizeze istoria relaţiei asociaţiunii cu tineretul şi
care, sperăm, în sensul proverbului la noblesse
oblige, va redeştepta în astriştii cititori,
sentimentul de a se ridica la înălţimea
strămoşilor şi de a urma faptele lor, şi o alta, care
să vizeze evoluţia acestei problematici în ultimele
decenii. În plus, urmând metodologia clasică, ce
îndeamnă ca o analiză să pornească dinspre
general înspre particular, am decis să segmentăm
partea istorică într-una care să prezinte aspecte
(generale şi nu numai), cu privire la istoria
relaţiei tineretului cu ,,Astra” şi punctele ei forte,
şi una care să analizeze efectiv dimensiunea
academică a acesteia, sau, altfel spus, modul în
care ,,Asociaţiunea” s-a orientat înspre
încurajarea cercetării efectuate de tineri.
Am încercat, desigur, să arătăm că, încă de
la înfiinţare, aceasta a avut în rândurile ei tineri,
entuziasmul general fiind un puternic factor
mobilizator şi pentru aceştia, să evidenţiem
modificările de paradigmă şi de orientare pe care
le-a luat aceasta după 1989 (determinate şi de
context şi de condiţiile în care activează), şi să

25
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

radiografiem, în scopuri ştiinţifice diferite


situaţii, cu scopul de a descoperi similitudini cu
valenţe a- sau trans-temporale, de a înfăţişa
fenomenul în toată complexitatea lui şi, de ce nu,
de a propune noi direcţii ale unei potenţiale
evoluţii. În plus, am încercat pe cât a fost posibil,
să despovărăm aparatul critic de încărcarea
excesivă, fără a-l eluda însă, întrucât, întocmirea
lui şi meticulozitatea informaţiilor pe care el le
oferă, se constituie în elemente ce dau nota
ştiinţifică a cercetării, plasându-o în rândurile
investigaţiei istoriografice, şi nu ale eseului
literar11.

11 În plus, acolo unde am considerat că e necesar, am


sugerat cititorului mai multe surse biblografice, pe care le
poate compara, care-i oferă certitudinea exactităţii
informaţiei istorice, şi-n acelaşi timp îl direcţionează spre o
literatură care-i permite aprofundarea unui anume subiect.
Alteori, am punctat surse care se exprimă în contradictoriu,
eunţând, în text sau în notă, părerea căreia ne raliem (n. n.).

26
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

2. Tinerii cercetători şi ,,Astra”

2. 1. ,,Astra” şi tineretul (1861-1948)


Încă de la începuturile ei, ,,Astra” a avut în
compoziţia ei oameni tineri12. Astfel, de exemplu,
la şedinţa de constituire a instituţiei era prezent
şi studentul în teologie Basiliu Dumbravă13,
originar din localitatea Dumitriţa, care va deveni,
cu acest prilej membru al ei14, în situaţia sa

12 Iuliu-Marius Morariu, ,,Astra” şi tineretul”, p. 43.


13 Pentru mai multe informaţii cu privire la viaţa şi
activitatea lui, a se vedea şi: Dionisie Piciu, ,,Biserica şi
slujitorii ei”, în Ana Filip, Ioan Morariu (coord.), Salva –
repere monografice, Editura ,,George Coşbuc”, Bistriţa, 2005,
pp. 213-223; Vasile Tutula, Comuna Telciu (1245-2004) –
judeţul Bistriţa-Năsăud. Repere monografice. Un sat de pe Valea
Sălăuţei - Muza lui George Coşbuc, Editura Mega, Cluj-
Napoca, 2004, p. 111; Cf. Nicolae Târgoveţ, Bichigiu –
străveche vatră românească. Moment aniversar – 500 de ani de
atestare istorică a Bisericii Ortodoxe din localitate, Editura
Charmides, Bistriţa, 2001, p. 13; Iuliu-Marius Morariu,
,,Preotul Vasile Dumbravã (1854-1907) şi activitatea lui
pastoralã în localitãţile Bichigiu şi Salva”, în Astra Salvensis,
III (2016), nr. 6, pp. 180-186.
14 ***, Actele privitore la Urdirea si infiintarea Asociatiunei

Transilvane pentru literatura romana, si cultura poporului


roman, p. 9; Ioan Seni, Pagini din istoricul Despărţământului
ASTRA Năsăud, p. 11; Ana Filip, ,,Salva-prima comună
membră a Astrei din 1861”, în Astra Salvensis, I (2013), nr. 1,
p. 6; Ana Filip, Ioan Morariu (coord.), Salva – repere
monografice, Editura George Coşbuc, Bistriţa, 2005, p. 325;

27
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

regăsindu-se mulţi tineri care, marcaţi de


entuziasmul general, vor dori să contribuie la
consolidarea românismului ardelean astfel.
De-a lungul timpului, în rândurile ei vor
fi, apoi, recrutaţi în mod constant tineri elevi şi
studenţi, cele două structuri care vor fi mereu
legate de istoria ei, cea dintâi, respectiv Biserica,
oferindu-i spaţiu logistic şi model de structură
stabilă15, iar cea de-a doua, şcoala românească, şi
ea apărută şi dezvoltată sub cupola celei dintâi,
oferind contextul întâlnirii cu aceştia, şi al
promovării ideilor ei. În plus, trebuie specificat
faptul că, Asociaţiunea s-a preocupat de soarta
tinerilor, pe care nu-i vedea doar sub raport
clientelar, ci şi prin prisma valorii lor de
continuatori ai românismului, atât sub raport
academic, cât şi practic. Astfel, de exemplu, dacă
tineri precum Grigore Pletosu, care vor deveni
ulterior oameni de bază ai ei, vor regăsi aici un
loc unde puteau să se exprime la nivel academic,
să-şi disemineze rezultatele cercetărilor şi să fie
sfătuiţi cu competenţă16, alţii, studioşi, vor

Iuliu-Marius Morariu, Preoţii năsăudeni şi ,,Astra” (1861-


1918), p. 16.
15 Valer Moga, Astra şi societatea 1918-1930, p. 7.
16 Pe vremea când era elev în clasa a 8-a la Gimnaziul

năsăudean, viitorul protopop ortodox al Bistriţei şi


profesor al acestei şcoli, Grigore Pletosu (1848-1934), va
participa activ la adunarea generală a ,,Astrei”, desfăşurată
la Năsăud în anul 1870, susţinând comunicarea intitulată

28
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

beneficia de pe urma fundaţiilor ei, care-i vor


stipendia17. Mulţi dintre cei care vor fi finanţaţi la
studii de ,,Astra”, vor deveni ulterior
personalităţi importante ale ei, şi se vor întoarce
pentru a contribui la menţinerea şi dinamizarea
sentimentului cultural în zona Năsăudului.
Astfel, de exemplu, viitorul vicar Ştefan Buzilă va

Despre adevărata cultură. ***, „Procesu verbale alu


comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatura
romana si cultura poporului romanu, luatu in siedintia
ordinaria dela 10 Iuliu st. n. 1883”, în Transilvania, XIV
(1883), nr. 15-16, p. 122. Cf. Iosif Naghiu, ,,Adunările
generale ale ,,Astrei” la Năsăud”, în Arhiva Someşană, XX
(1937), nr. 20, p. 526; Ioan Seni, ,,Spiritualitatea astristă
năsăudeană şi Colegiul Naţional ,,George Coşbuc” la 150
de ani de la înfiinţare”, p. 426; Maxim (Iuliu-Marius)
Morariu, Preoţii năsăudeni şi ,,Astra” (1861-1918), pp. 29-30.
Alături de el, în lista conferenţiarilor s-au aflat nume mari
ale literaturii şi culturii româneşti ardelene a vremii.
17 Astfel, de exemplu, în 1887, la Feldru se va înfiinţa

fondul Hangea, ca urmare a testamentului celui al cărui


nume îl va purta, care va oferi burse multor tineri
merituoşi de aici. El va fi însă doar unul dintre puţinele
care vor defini activitatea de stipendiere a ,,Astrei”,
concretizată atât în susţinerea unor tineri la studii în marile
universităţi ale imperiului, cât şi în finanţarea lor pentru a
urma studii liceale, sau şcoli profesionale, prin intermediul
cărora să se pregătească pentru a fi oameni competenţi în
domeniile lor de activitate. ***, ,,Raportulu comitetului
Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si
cultura si cultura poporului romanu despre activitatea sa in
decursulu anului 1886”, în Transilvania, XVII (1887), nr. 15-
16, p. 138.

29
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

fi finanţat atât în anul 1884-1885, cât şi în cel


următor pentru a urma studii de teologie greco-
catolică la Gherla18, el devenind apoi, începând
din anul 189219, membru marcant al ei şi
animator cultural al tuturor activităţilor astriste,
iar celebra dinastie culturală Mălai20 a ,,Ţării
Năsăudului”, se va bucura şi ea de pe urma
acestei activităţi.
,,Astra” a asigurat, de asemenea, climatul
întâlnirii tinerilor şi al socializării lor, organizând
baluri, serate şi sindrofii. La Năsăud, acestea erau
deja o tradiţie în momentul înfiinţării, după cum

18***, ,,Conspectu despre stipendiatii si ajutoratii


associatiunei transilvane dela adunarea generală de la
Orestie 1884 pana la adunarea generala din Gherla 1885”,
în Transilvania, XVI (1885), nr. 17-18, p. 152; ***, ,,Procesu
verbale alu comitetului asociatiunei transilvane pentru
literatura romana si cultura poporului romanu, luatu in
siedintia dela 30 Ianuarie 1886”, în Transilvania, XVII
(1886), nr. 3-4, p. 30; ***, ,,Procesu verbale alu comitetului
asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultura
poporului romanu, luatu in siedintia sa din 28 Octombre st.
n. 1886”, în Transilvania, XVII (1886), nr. 21-22, p. 185.
19 ***, ,,Procesu verbalu alu comitetului Asociaţiunii

transilvane pentru literatura română şi cultura poporului


românu, luatu în şedinţa dela 5 Aprilie n. 1892”, în
Transilvania, XXIII (1892), nr. 5, p. 160.
20 Pentru mai multe informaţii cu privire la istoria acestei

familii, a se vedea: Marius Mălai, Istoria renumitei familii


Mălai din Transilvania, Leşu, judeţul Bistriţa-Năsăud. Repere
genealogice (1689-2005), Editura Napoca Star, Cluj-Napoca,
2007.

30
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

se vede din analiza documentelor21. Ea va fi


continuată în cadrul ,,Astrei”, unde întâlnirile
dintre tineri se vor constitui în momente de
interacţiune, dialog cultural şi în prilejuri de
comunicare între generaţii. Un astfel de moment
a avut loc la Năsăud în anul 1893, cu prilejul celei
de-a doua Adunări Generale desfăşurate aici22.
Aici, într-una din zilele manifestării, tinerii s-au
reunit în cadrul unui bal, care a cuprins, pe lângă

21 Biserica era cea care se ocupa de acest aspect. Astfel, de


exemplu, în 1861, la scurt timp după înfiinţarea ei, vicarul
Rodnei, îl invita pe protopopul ortodox să vină împreună
cu câţiva tineri la o astfel de manifestare la Năsăud.
SJBNAN, Fond Protopopiatul Ortodox Român Bistriţa, dosar
nr. 345 /1861, f. 3. În plus, Reuniunea Română de cântări
va organiza de asemenea, în paralel sau în colaborare cu
Asociaţiunea, la Năsăud, baluri şi sindrofii în care tinerii
erau invitaţi să se implice sau la care erau aşteptaţi ca
participanţi. Cf. Idem, Fond Reuniunea Română de cântări
Năsăud, dosar 39/1889-1919, f. 3 r; f. 6-7, f. 21, Ibidem, dosar
10/ 1897-1910,f. 1.
22 Pentru mai multe informaţii cu privire la eveniment, a se

vedea şi: Zaharia Boiu, „În ajunul adunării generale din


Năseudu”, în Transilvania, XXIV (1893), nr. 10, pp. 291-293;
***, „Procesu verbalu luatu în şedinţa comitetului
Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi
cultura poporului românu, ţinută în Sibiiu la 16 Augustu
1893”, în Transilvania, XXIV (1893), nr. 9, p. 284; Ilarion
Puşcariu, „Convocare”, în Transilvania, XXIV (1893), nr. 10,
p. 289; ***, „Procesu verbalu alu comitetulu Asociaţiunei
transilvane pentru literatura română şi cultura poporului
român, luatu în şedinţa dela 19 Septembre n. 1893”, în
Transilvania, XXIV (1893), nr. 10, p. 322.

31
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

jocuri, cântece, declamaţii de poezii şi o paradă a


portului popular, cel mai frumos costum fiind
premiat23. În plus, tinerii vor fi valorificaţi şi în
cadrul activităţilor religioase ce vor completa
amplul tablou al celor ce se vor petrece atunci,
după cum ne arată descrierea:

,,Dimineaţa la 7 ore, tinerimea şcolară, condusă


de profesorii săi, merse în frumoasă ordine la
biserica cea mare şi făcu rugăciunea îndătinată. Apoi
urmă la 8 ore cultul divin pentru popor. În curând,
frumoasa biserică se umplu de credincioşi: D[omnu]l
Vicariu Dr. I. Popu, asistat de preoţii tractuali; P.
Verticu, Gh. Domide, V. Dumbravă, I. Bulbucu, I.
Dologa şi A. Precupu, oficia[ră] cu demnitate Sf.
Liturghie şi parastasul pentru fericitul preşedinte al
asociaţiunii Gheorghe Bariţiu, iar puternicul „cor al
plugarilor” execută cântările religioase. Cultul divin
se termină cu un valoros cuvânt bisericesc, în care
celebranţii arătară poporului însemnătatea
Asociaţiunii, întreţesându-o prin istoria înfiinţării,
dezvoltării şi meritelor ei şi chipul meritatului ei
preşedinte”24.

23 Pentru mai multe informaţii cu privire la acest subiect, a


se vedea: Iuliu-Marius Morariu, ,,Astra şi tradiţiile în zona
Năsăudului”, în Crinul Satelor, Serie Nouă, XXIV (2012), pp.
40-41.
24 Zaharia Boiu, „După adunarea generală de la Năseudu”,

în Transilvania, XXIV (1893), nr. 11, p. 364; Cf. ***, „Procesu


verbalu luatu în şedinţa I. a Adunărei generale a XXXII. a a
Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi
cultura poporului românu, ţinută în Năseudu la 10/22
Octobre 1893”, în Transilvania, XXIV (1893), nr. 12, p. 400;

32
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Astfel de manifestări erau, de altfel,


întâlnite pe întreg cuprinsul Transilvaniei în
cadrul activităţilor astriste, fapt ce denotă
respectul de care se bucurau tinerii aici şi
eforturile pe care le făcea instituţia pentru a-i
apropia de valorile ei şi pentru a-i transforma în
militanţi ai idealurilor pe care le propovăduia.
Ea nu se ocupa, însă, de tineri doar cu
prilejul marilor manifestări, abandonându-i în
restul timpului. În plus, nu îi avea în vedere doar
pe cei cu studii superioare şi anvergură culturală,
ci şi pe cei care, din diferite motive,
abandonaseră şcoala la un moment dat. Aşa se
face că, în anul 1905, pe fondul situaţiei create de
legile nefavorabile ale învăţământului,
promulgate de miniştrii maghiari, protopopul
Grigore Pletosu, la acea vreme preşedintele
secţiunii şcolare a ,,Astrei”, propunea editarea
unei colecţii, intitulate Cartea tinerimii adulte din
poporul agricultor25, care să-i aibă în vedere atât pe
tinerii care abandonaseră şcoala de curând, cât şi
pe cei care erau deja integraţi în câmpul muncii,

Iosif Naghiu, ,,Adunările generale ale ,,Astrei” la Năsăud”,


p. 522.
25 SNSAN, Acte, dosar I-7/1905, f. 26. Grigore Pletosu,

,,Propunerea pentru cartea tinerimii adulte din poporul


agricultor”, în Analele Asociaţiunii Române pentru Literatura
Română şi Cultura Poporului Român, V (1905), nr. 5, pp. 250-
254.

33
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

determinându-i să nu rupă total legătura cu


spaţiul cultural şi lectura. Iată cum îşi descria el
proiectul editorial:

,,Propunem deci ca sub titlul: „Cartea tinerimei


adulte din popor”, să se publice succesiv în seria
numerelor din biblioteca poporală a „Astrei” şi în
broşuri independente, materii şi piese anume căutate
apoi grupate, întocmite şi explicate în vederea
trebuinţelor din viaţa poporului nostru şi a ţăranului
român.
Scopul acestei publicaţiuni, în urmare, ar fi mai
întâi de a susţine, de a continua şi completa
cunoscinţele deja câştigate în şcoala primară şi de
repeţire; apoi de a pregăti tinerimea adultă în timpul
de la 15-20 de ani pentru chemarea sa în viaţă, de a-i
desfăta gustul de cetire şi interesul pentru tot ce e
bun, moral, nobil şi frumos în viaţă.
Ca carte de cetire, publicaţiunea aceasta nu va
cuprinde studii teoretice asupra unor anume
c[h]estiuni, ci va aduce piese în proză şi poezie
exemple, tipuri caracteristice, povestiri sentinţe,
maxime, proverbe et[c.], grupate pe lângă anume
titluri care să denote singur cele trebuincioase din
viaţă”26.

În cadrul aceluiaşi program de apărare a


românimii şi drepturilor ei în spaţiul
transilvănean, se va înscrie şi ideea înfiinţării
unei Academii, al cărei scop era acela de a se
ocupa cu apărarea drepturilor românimii din

26 Ibidem, p. 250. SNSAN, Acte, dosar I-7/1905, f. 26.

34
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

spaţiul monarhiei. Nutrite încă din anul 188827,


planurile definitivării ei vor prinde contur tot la
Năsăud, cu prilejul adunării deja pomenite.
În plus, militantismul astrist nu va ocoli
nici sectorul şcolar. În ceea ce priveşte educarea
tinerimii care activa în domeniul agriculturii şi în
mediul rural, ea va avea grijă să îi educe cum să
obţină randamentul maxim din exploatarea
terenului şi apoi, cum să obţină venit din aceasta,
prin procese precum asocierea28, sau, se va
preocupa cu alfabetizarea lor şi cu prevenirea
viciilor29, evenimentele având loc de cele mai

27 ***, „Cincisprediece ani din activitatea Associatiunei


transilvane pentru literatura romana si cultura poporului
romanu”, în Transilvania, XXI (1888), nr. 23-24, pp. 189-193.
28 Cf. ***, „Prelegerile poporale ţinute în cursul anului

1912”, în Transilvania, XLIV (1913), nr. IV-V, pp. 261-264.


29 Iată, de exemplu, care au fost tematicile conferinţelor

suusţinute de preoţii Despărţământului Năsăud în anul


1914: Anton Precup (protopop în Rebrişoara), Despre
însoţirile rele şi influenţa lor demoralizatoare la creşterea
tineretului; Istoria fondurilor grănicereşti. Moralitatea ca mijloc
de fericire trupească, Rolul cultural al asociaţiunii şi folosul
adunărilor generale (4 conferinţe din cele 13 desfăşurate în
localitate au fost ţinute de acesta), Vasile Coşbuc (paroh în
Parva), Despre datoria părinţilor de a-şi purta copiii la şcoală şi
urmările neştiinţei de carte (în total, în localitate fiind ţinute
în acel an 5 conferinţe), Ioan Bulbuc (paroh în Mintiul
Românesc), Folosul meseriilor la poporul nostru, Octavian
Bulbuc (fratele lui), Despre tovărăşii şi foloasele lor şi
Mijloacele promovărei culturale şi economice a ţăranului, Iuliu
Morariu (protopop în Salva), Muncă şi cruţare - Lene şi
risipă, Ioan Bal (Romuli), Datorinţele părinţilor în creşterea

35
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

multe ori în cadrul Bisericilor parohiale,


duminica după vecernie. Tinerii de la oraş, dar şi
cei de la sate, vor beneficia apoi de pe urma
publicaţiilor, dar şi a periodicelor ce găzduiau
articole interesante şi hrănitoare pentru nevoile
lor culturale, dar şi de pe urma unor conferinţe
susţinute de oameni de cultură cunoscuţi precum
Ion Agârbiceanu, George Bariţiu, sau alţii. În
plus, tineri precum Tiberiu Morariu, originari din
diferite localităţi, vor reveni acolo sau în

morală a copiilor (din totalul de 4 conferinţe), Damian Pop


(paroh în Bichigiu), Folosul prelegerilor poporale şi al
şezătorilor literare, Cine are carte are parte, Contra emigrărilor
în America (3 din cele 8 conferinţe susţinute în acel an în
localitate), George Moldovan (Nepos) Programul economic al
„Asociaţiunei”, Creşterea copiilor, Cuvânt de închidere –
foloasele prelegerilor poporale (3 din cele 10 conferinţe), Emil
Ştefănuţiu (paroh în Feldru), Patima beţiei şi urmările ei,
Datorinţele părinţilor faţă de copiii lor, Reguli de viaţă ale
fiecărui creştin (3 din cele 7 conferinţe), Aurel Chinteuan
(paroh în Sângeorzul românesc), Despre scopul şezătorilor
poporale, Folosul moralităţei la poporul român şi Despre
împărţirea şi disocierea raselor în soiul vitelor şi folosul ce-l aduc
în economie şi despre prăsirea lor, Aurel Şorobetea (capelan în
aceeaşi localitate), Din păcatele poporului, Comparaţie între
grăniţerii vechi şi cei de azi (5 din cele 16 cuvântări), Ştefan
Buzilă (paroh în Poiana Ilvei), Despre legătura dintre biserică
şi şcoală, Zaharia Bulbuc (paroh în Măgura Ilvei), Despre
învăţătură şi hărnicie. SJBNAN, Fond ASTRA –
Despărţământul Năsăud, dosar 133/1914, f. 6-11. După cum
se poate vedea, acestea vizau atât viaţa morală, cât şi cea
socială, istoria păstrarea tradiţiilor sau aspecte ale evoluţiei
culturale şi îi aveau întotdeauna în atenţie şi pe tineri.

36
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

vecinătatea lor la invitaţia ,,Astrei”, pentru a


vorbi despre anumite aspecte ale domeniului de
competenţă30, fapt ce arată deschiderea
asociaţiunii pentru aceste aspecte.
Desigur, o acţiune concretă de importanţă
primordială o va constitui înfiinţarea, în anul
1886, a şcolii de fete de la Sibiu31, pentru care
,,Astra” îşi va da tot interesul, contribuind atât la

30 Cf. Tiberiu Morariu, ,,Autobiografie”, în Ioan Morariu,


Ana Filip (coord.), Salva – repere monografice Editura George
Coşbuc, Bistriţa, 2005, p. 509.
31 Pentru mai multe informaţii cu privire la acest subiect, a

se vedea şi: Elena Macavei, ,,Şcoala Civilă Superioară de


Fete cu Internat – ctitorie a Asociaţiunii ASTRA”,
Transilvania, XL (2011), nr. 10, disponibil la adresa:
https://revistatransilvania.ro/elena-macavei-scoala-civila-
superioara-de-fete-cu-internat-ctitorie-a-asociatiunii-astra/,
accesat 12. 06. 2017; Iacob Bologa, D. P. Barcianu, Înfiinţarea
unei şcoli române de fete în Sibiu, col. ,,Biblioteca Astra –
conferinţe restituite”, vol. 41, Editura Bibliotecii ,,Astra”,
Sibiu, 2010; ***, ,,Condiţiuni de primire în şcoala de fete, cu
drept de publicitate a Asociaţiunii transilvane din Sibiu şi
în internatul aceleia”, în Transilvania, XXVI (1895), nr. 8, pp.
243-245; ***, ,,Şcoala civilă de fete a Asociaţiunei: program,
activitate”, în Transilvania, XXVI (1895), nr. 8, pp. 168-170;
Septimiu Albini, Şcoala civilă de fete cu internat a Asociaţiunii
transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român
din Sibiu, Imprimeria Aurora, Gherla, 1887; Vasile Bologa,
Monografia Şcoalei civile de fete cu internat şi drept de
publicitate a Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura
poporului român pe 25 de ani de la înfiinţare, Tiparul
Tipografiei Arhidiecesane, Sibiu, 1911; Iuliu-Marius
Morariu, ,,Astra” şi tineretul”, pp. 43-45.

37
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

achiziţionarea localului, cât şi la dezvoltarea ei


ulterioară, şi legându-şi prin aceasta, numele de
încă o activitate importantă care îi avea în centru
pe tineri.
Mai mult, activitatea editorială astristă
ţinea cont de nivelul cultural al tinerilor cititori şi
nu numai. Aşa se face că, deşi apreciase
conţinutul ştiinţific al unui volum al lui32 despre
Alsacia şi Lorena, Grigore Pletosu, care era atunci
preşedintele secţiunii şcolare a ei, va refuza totuşi
publicarea lui, întrucât aceasta nu corespundea
politicii promovate de instituţie, şi ar fi putut
avea efecte nedorite, dat fiind nivelul cultural al
cititorilor şi contextul social:

,,Ţinem că broşura aceasta ar înmulţi încă cu una


plidele, ce se aduc de prin alte ţări în scopul de a face
pe poporul nostru ca să se simtă bine în situaţia, în
care se află şi să se împace cu ea, lăsându-se şi el

32În cuvinte precum: ,,Citind şi cenzurând această broşură,


am aflat, ce e drept, munca autorului vrednică de toată
lauda. În două capitole, tratează mai întâi pe pag[inile] 3-
14, despre situaţia ţării, iar apoi pe pag[inile] 15-19, despre
şcolile din această provincie, promiţând a înfăţişa ,,unei
same de cetitori o pagină dintre cele mai necunoscute
despre luptele cari, care se poartă în unul din cele mai
interesante petce de pământ din Europa”, spre a lămuri
precum zice: ,,o samă de puncte de vedere politice,
culturale, sociale şi economice interesante şi pentru noi”.
Grigore Pletosu, ,,O călătorie prin Alsacia-Lorena” de
Onisifor Ghibu – 1909”, în Transilvania, XL (1909), nr. IV, p.
345.

38
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

îngăduitor deznaţionalizării, numai de dragul


ademenirilor şi al blândului tratament, deoarece
poporul încă nu este în stare, ca să scoată din ceea ce
citeşte argumente a contrario, iar slujbaşii de azi din
apropierea lui îi pun astfel de cazuri ca pilde
vrednice de urmat.
Din acest motiv, nu o ţinem potrivită pentru
bibliotecile poporale ale Asociaţiunii, cu atât mai
vârtos, căci însuşi autorul este de convicţia, că cele,
ce le înfăţişază sunt numai pentru ,,o samă de
cetitori”, iar noi credem că această samă nu poate fi
poporul nostru de rând pentru care sunt menite
bibliotecile poporale ale Asociaţiunii”33.

În plus, provocările primei conflagraţii


mondiale, dar şi cele ale celei de-a doua, au
determinat instituţia, care a funcţionat mai mult
într-un regim de semi-clandestinitate în timpul
celei dintâi dintre ele, să se orienteze asupra
tinerilor combatanţi, cărora a încercat să le ofere
atât sprijin material, cât şi moral.
Observăm aşadar, că pe toată durata
perioadei de la înfiinţare şi până la interzicerea ei
abuzivă de către regimul comunist, Asociaţiunea
Transilvană a avut între preocupările ei cele mai
importante formarea tinerilor în duhul valorii
româneşti autentice, susţinerea şi încurajarea lor,
dar şi atragerea la idealurile ei şi transformarea
lor în militanţi astrişti şi pro-românism.

33 Ibidem, p. 345.

39
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

40
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

2. 2. Tinerii cercetători şi ,,Astra”, între 1861-


1948

O privire asupra istoriei formării


intelectualităţii româneşti din Transilvania celei
de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, ne-ar
reliefa cu certitudine faptul că, deşi s-a concentrat
asupra educării tinerilor34, Asociaţiunea nu s-a
numărat între instituţiile fruntaşe care au investit
în acest lucru, ea fiind surclasată de Fundaţia

34 Iată, de exemplu, cum rezuma Bariţiu în anul 1899,


activitatea de stipendiere desfăşurată sub umbrela
,,Astrei”: ,,Încât pentru stipendiile şi ajutoarele conferite în
anii premergătorĭ, acelea s-au lăsat în folosirea respectivilor
stipendişti şi ajutoraţi, care n-au terminat încă cursul
învăţăturii, dar au dovedit progres îndestulitor şi purtare
morală corespunzătoare.
În decursul anului 1889, au devenit în vacanţă:
1. Stipendiul din fundaţiunea ,,Galliană”, pentru
studenţi de gimnaziu;
2. două stipendii din fundaţia ,,Tofalenă”, şi
3. patru ajutoare date în favorul învăţăceilor de
meserii din partea societăţii ,,Transilvania”. Încât pentru
stipendiile, respectiv ajutoarele acestea, s-a[u] înscris la
timpul său concurs şi ele au fost conferite tinerilor
însemnaţi în conspectul alăturat sub 1% la acest raport. S-
au mai decernat în anul 1889 şi alte 3 ajutoare, la 3 studenţi
la universitate”. George Bariţiu, Raport general asupra stării
Asociaţiunii, 1889, col. ,,Biblioteca Astra – conferinţe
restituite”, vol. 46, Editura Bibliotecii ,,Astra”, Sibiu, 2010,
p. 4.

41
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

Gojdu, Fondurile Grănicereşti, sau fondurile


blăjene35. O analiză a biografiilor lor va arăta însă
că, deşi nu s-a preocupat de formarea multora
dintre intelectualii de seamă ai vremii, ea a reuşit
să-i coopteze şi să-i implice activ în activităţile ei,
transformându-i în adevăraţi emisari ai
astrismului transilvănean.
În plus, ,,Astra” a oferit tinerilor
cercetători posibilitatea de a se exprima cu
competenţă în periodicele ei. Mulţi dintre cei care
vor publica în paginile Transilvaniei vor fi,

35 Cf. D. C. Amzăr, „Studenţi români la universitatea din


Leipzig”, în Cercetări literare, 5 (1943), pp. 21-40; Cornel
Sigmirean, „Fond et fondations du subsides pour le
etudiants romains de Transylvanie a l’epoque moderne” în
Colloquia. Journal of Central European History, III-IV (1996-
1997), nr. 1-2, pp. 184-202; Idem, „Universitatea din
Budapesta şi formarea intelectualităţii româneşti
transilvănene”, în Lucian Nastasă (ed.), Studii istorice
româno-ungare, col. ,,Biblioteca Historiae Universalis”, vol.
2, Fundaţia Academică A. D. Xenopol, Iaşi, 1999, pp. 165-
186; Aurelia Dan, Şcolile grănicereşti năsăudene (1851-1918),
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012;
Cornel Sigmirean, Istoria formării intelectualităţii româneşti
din Transilvania şi Banat în epoca modernă, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000; Lazăr Ureche,
Fondurile grănicereşti năsăudene (1851-1918), Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001; *** Regulamentele
fondurilor scolastice şi de stipendie din districtul Năseudului,
Tipografia Carol Csallner, Bistriţa, 1897, pentru mai multe
informaţii atât cu privire la istoria intelectualităţii
româneşti în perioada investigată, cât şi cu privire la
activitatea de stipendiere care a stat la baza fondării ei.

42
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

asemenea lui Florian Porcius, premiaţi de


Academia Română ulterior36, în vreme ce alţii,
precum pedagogul Vasile Grigore Borgovan37,
vor fi sprijiniţi în activitatea de editare a unor
lucrări importante. Vor fi, de asemenea, şi tineri,
precum Grigore Pletosu, care-şi vor începe
activitatea de conferenţiari în cadrul unei
manifestări astriste care le va permite să fie auziţi
de personalităţi culturale de seamă38 şi să
primească aprecieri şi sugestii, şi care apoi, vor
deveni ei înşişi personalităţi.

36 ***, „Raportulu sciintieloru naturale si matematice”, în


Transilvania, XII (1881), nr. 3-4, pp. 25-27; ***, „Spese”, în
Transilvania, XII (1881), nr. 3-4, p. 28.
37 Volumul lui, Ionel, va fi apreciat de Grigore Pletosu, care

era atunci preşedintele secţiunii şcolare a ,,Astrei”, şi


reeditat pe spesele Asociaţiunii. Cf. Gregoriu Pletosu,
„Educaţiunea unui bun copii Carte pentru părinţi şi alţi
educatori. Principiile morale şi creştineşti, de care trebue să
se conducă părinţii în educaţiunea copiilor lor” — de V. Gr.
Borgovanu, profesor de filosofie şi pedagogie. Bucuresci-
Gherla, 1901”, în Transilvania, XXXIII (1902), nr. 5, pp. 166-
172; Vasile Grigore Borgovanu, Ionel. Principii morale şi
creştineşti de educaţiune, Biblioteca Poporală a Asociaţiunii,
Tipografia Iosif Marschall, vol. I, Sibiu, 1904.
38 ***, „Procesu verbale alu comitetului Asociatiunei
transilvane pentru literatura romana si cultura poporului
romanu, luatu in siedintia ordinaria dela 10 Iuliu st. n.
1883”, p. 526; Ioan Seni, ,,Spiritualitatea astristă
năsăudeană şi Colegiul Naţional ,,George Coşbuc” la 150
de ani de la înfiinţare”, p. 426; Maxim (Iuliu-Marius)
Morariu, Preoţii năsăudeni şi ,,Astra” (1861-1918), pp. 29-30.

43
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

La rândul lor, tinerii au răsplătit instituţia


care i-a creditat şi a investit în ei, redescoperind,
în duh semănătorist, aspecte de frumuseţe în
ţăran şi viaţa lui39, contribuind la creşterea şi
îmbogăţirea limbii române literare40, dar şi la

39 Un astfel de exemplu poate fi considerat Octavian Goga,


care a trudit în ogorul ,,Astrei” atât prin editarea
frumosului periodic Ţara noastră, cât şi prin susţinerea de
conferinţe. Într-una din ele, el caracterizează astfel ţăranul
şi importanţa lui, evidenţiind legătura care trebuie să existe
între acesta şi mediul cultural: ,,În literatura noastră actuală
şi în artă peste tot, concepţia apuseană de astăzi se
manifestă în simpatia artiştilor pentru massele poporului,
pentru ţărănime. Toate minţile gînditoare ale neamului
nostru se străbat acum de problemele ţărănimii. Cu aceeaşi
putere se manifestă tot mai mult aceste principii
deopotrivă în viaţa de stat, cât şi în artă şi literatură. Cu
toţii ne pătrundem astăzi de ideea că cei mulţi, cei fără
nume, cei care muncesc, cei care îşi desfăşoară traiul în
umbră şi necunoaştere, sunt puterea mare ascunsă a
omenirii care se primeneşte. Pentru dezrobirea lor, pentru
ridicarea lor la treapta drepturilor pe care le pretinde
spiritul vremii, pentru oameni, – luptăm cu toţii. În această
luptă de dezrobire, de fierbere şi de biruinţă care trebuie să
vie, artistul nu rămâne izolat. Dimpotrivă, el merge înainte,
povăţuit de sufletul său şi de îndrumările eterne ale artei
care veşnic luptă”. Octavian Goga, Ţăranul în literatura
noastră poetică, col. ,,Biblioteca Astra – conferinţe restituite”,
vol. 23, Editura Bibliotecii ,,Astra”, Sibiu, 2009, p. 8.
40 Căci, aşa cum remarca Andrei Bârseanu, în conferinţa

Adunării Generale a ,,Astrei” de la Braşov, în 1906: ,,Să ne


întrebăm acum: Făcut-am noi Românii din această ţară
vreun progres în literatură în timpul de 45 ani, de când s-a
înfiinţat «Asociaţiunea», în numele căreia ne-am adunat

44
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

redescoperirea unor aspecte culturale, literare


sau sociale valoroase, din trecutul sau prezentul
românismului transilvănean.
Conservând ceea ce era de conservat41,
dezvoltând ceea ce era de dezvoltat şi apărând
drepturile românilor, Asociaţiunea a contribuit la
realizarea marelui ideal naţional. Tinerii, pe care
i-a format şi apoi i-a păstrat în rândurile ei până
la bătrâneţe, făcând astfel din dezvoltarea minţii

astăzi aici, şi în deosebi, ce rol a avut însoţirea noastră la


mişcarea literară din acest răstimp ?
Dacă asemănăm mulţimea publicaţiunilor noastre
de astăzi, precum şi limba folosită în cele mai multe din ele,
cu numărul şi graiul celor de acum 50 de ani, în adevăr
putem vorbì de un progres literar. De asemenea trebu[i]e
să constatăm cu bucurie, că, cu deosebire în timpul din
urmă, pe terenul literaturii frumoase încă s-au produs şi se
produc lucrări din ce în ce mai de valoare. Nu stăm însă tot
astfel în ceea ce priveşte literatura ştiinţifică. În această
privinţă cred, că pot susţineà fără a fi desminţit, că puţine
din lucrările apărute în deceniile din urmă, - afară doară de
câteva de tot recente – se pot asemănà cu serioasele
cercetări filologice ale lui Cipariu şi cu studiile istorice ale
lui Bariţiu”. Andrei Bârseanu, Asociaţiunea nu va face
literatură şi ştiinţă, ci numai va sprijini literatura şi ştiinţa, col.
,,Biblioteca Astra – conferinţe restituite”, vol. 29, Editura
Bibliotecii ,,Astra”, Sibiu, 2010,p. 10.
41 Vasile Ladislau Pop, Asociatiunea nutreşte şi conservă

spiritul naţional, cultivă şi conservă limba şi prin aceasta


existenţa naţională, col. ,,Biblioteca Astra – conferinţe
restituite”, vol. 40, Editura Bibliotecii ,,Astra”, Sibiu, 2010,
p. 4.

45
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

un principiu de viaţă42, au devenit voci active


care au regăsit în cadrul ei un spaţiu unde să se
exprime şi să se dezvolte. După 1918, ea a
continuat această activitate, recalibrându-şi unele
dintre principii, dar păstrând chestiunile
fundamentale. Aşa se face, că la 12 ani de la
evenimentele de atunci, Ion Agârbiceanu se
putea exprima astfel, evidenţiind rolul ei:

,,Azi, dacă vom arunca cea mai grabnică privire


asupra aspectului vieţii româneşti, la doisprezece ani
de la unire, va trebui să constatăm, dacă suntem de
bună credinţă, că am adunat un material bogat
pentru clădirea vieţii româneşti. Am crescut în
avuţie, în cultură, în suflet şi energie românească.
Dar acest material zace încă în mare parte, fără
formă, material brut, în preajma noului edificiu al
Statului naţional. Nu avem încă arhitectul care să
pună fiecare energie şi bogăţie de simţire naţională la
locul ei. Ceea ce este arhitectul pentru o clădire, e
idealul pentru creaţia în viaţa naţională a noului Stat
român. Acest ideal nu s-a cristalizat deplin până
acum, dar el începe să fie simţit tot mai mult azi şi
simţit la fel pe întreaga întindere a ţării, cum
dovedeşte şi congresul de acum al Astrei. Şi aceasta

42 Cf. Iacob Bologa, Numai dezvoltarea facultăţilor spirituale,


numai luminarea minţii, numai cultura cea adevărată, norocesc,
fericesc pe om, va noroci şi va ferici pe poporul român, col.
,,Biblioteca Astra – conferinţe restituite”, vol. 42, Editura
Bibliotecii ,,Astra”, Sibiu, 2010, p. 5.

46
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

trebuie să fie o mare bucurie şi temei puternic de


optimism pentru noi toţi”43.

Ideea, îndrăzneaţă, în 1861, de a vorbi


despre literatura naţională44 şi despre alte aspecte
ale acestui ideal, dar şi de a investi în activitatea

43 Ion Agârbiceanu, Cãtre un nou ideal 1931, col. ,,Biblioteca


Astra – conferinţe restituite”, vol. 6, Editura Bibliotecii
,,Astra”, Sibiu, 2007, p. 8.
44 ,,În acele clipite de redeşteptare naţională o seamă de

bărbaţi, cei mai mulţi oameni tineri, voind a grăbi şi mai


mult sborul de înaintare al poporului lor şi a întrunì spre
acelaş scop nizuinţele neamului întreg, care lucraseră până
acum izolate, se gândiră la înfiinţarea unei însoţiri obşteşti
româneşti, care să aibă ca scop sprijinirea tinerei literaturi
naţionale şi răspândirea culturei în straturile cele mari ale
poporului, şi la care să poată luà parte ori care Român cu
tragere de inimă pentru înaintarea neamului său, fără
deosebire de stare socială şi de confesiune.
Era o idee nouă aceasta, o idee, care multora li se
va fi părut în timpul acela îndrăzneaţă şi grea de îndeplinit,
mai cu seamă ştiindu-se că împrejurările vitrege ale
trecutului îi împărţise pe Români în două tabere, care rar
avuseră prilegiu a se regăsì una pe alta, ca bunăoară în
măreţele zile de primăvara anului 1848. Era însă la tot cazul
o idee fericită, o idee mântuitoare, care trebu[i]e să ne fie
program pentru toate timpurile, o idee, care în adevăr
merita să fie adusă la îndeplinire”. Andrei Bârseanu,
Oamenii mari se cunosc după seriozitatea cu care tratează chiar
si lucrurile mici, col. ,,Biblioteca Astra – conferinţe
restituite”, vol. 36, Editura Bibliotecii ,,Astra”, Sibiu, 2010,
p. 7.

47
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

românească, de la agricultură la industrie45, a


determinat apariţia şi evoluţia unei astfel de
literaturi naţionale şi a economiei româneşti din
spaţiul transilvănean, dar şi creşterea stimei de
sine a românilor şi regăsirea, în interiorul acestei
populaţii, a soluţiilor la anumite probleme46. Şi
acest lucru, datorită tinerilor cercetători care au
promovat idealurile astriste. Astfel, fie că vorbim
despre tinerii preoţi care au coordonat
conferinţele la nivel local, sau despre profesorii şi
cercetătorii tineri care erau invitaţi să vorbească
în contexte astriste dintre cele mai diverse,
trebuie să avem în vedere faptul că tinerii
cercetători s-au regăsit în ,,Astra” şi au fost
stimulaţi de aceasta în activitatea lor.
Direcţionarea eforturilor lor înspre ţelurile
astriste, cenzurarea, pe alocuri, a unor idei care
nu corespundeau politicii instituţiei, argumentată
însă47, crearea unei tribune de la care tinerii

45 Cf. George Bariţiu, Iacob Bologa, Nici unu poporu care nu


cultiva artile si industri'a, nu are dreptu a se numerá intre
poporale civilisate, col. ,,Biblioteca Astra – conferinţe
restituite”, vol. 38, Editura Bibliotecii ,,Astra”, Sibiu, 2010,
p. 12.
46 Cf. Iacob Bologa, Poporul român singur prin cultură poate să

se înalţe la acea vază şi demnitate care l-ar putea mântui de


nenumăratele rele ce-l apasă, col. ,,Biblioteca Astra –
conferinţe restituite”, vol. 44, Editura Bibliotecii ,,Astra”,
Sibiu, 2010, p. 5.
47 Ca în cazul lucrării lui Ghibu despre Alsacia şi Lorena,

unde recenzorul nu neagă valoare ei academică, dar arată

48
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

cercetători puteau să îşi exprime şi disemineze


ideile, dar şi a unui context în care aceştia puteau
să le discute cu intelectualii vremii, editarea unor
periodice şi a unor volume importante pentru
cultura şi literatura română, dar şi alte aspecte
similare, au creat, aşadar, contextul dezvoltării
unei frumoase relaţii între intelectualii tineri din
spaţiul românesc ardelean şi instituţia în vedere,
transformându-o pe aceasta într-un loc în care
cercetarea academică a găsit contextul discuţiilor
fructuoase şi a evoluţiei, iar tinerii au descoperit
un spaţiu în care au putut să se încadreze, să se
implice şi dezvolte, obţinând sfaturi, aprecieri,
dar şi receptarea ideilor lor, într-un cadru
profesionist şi cald deopotrivă.

că aceasta nu se pliază pe idealurile astriste şi contextul


cultural al Transilvaniei româneşti a acelor vremuri, . Cf.
Grigore Pletosu, ,,O călătorie prin Alsacia-Lorena” de
Onisifor Ghibu – 1909”, p. 345.

49
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

50
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

3. Tinerii cercetători şi ,,Astra”, din 1989


şi până astăzi

Căderea comunismului a creat contextul


redescoperirii idealurilor astrite şi cel al
reînfiinţării instituţiei care, vreme de atâtea
decenii, a întrupat ţelurile româninii şi le-a ajutat
să prindă viaţă.
Renăscută, asociaţiunea, ce a reprezentat
pentru multă lume o adevărată ,,religie” în
perioada de dinainte de acest regim48, creând
instituţii şi mobilizând oameni49, a trebuit, însă,
să se reorienteze şi să se readapteze noilor prin-
cipii. A făcut-o, aducându-i în atenţie pe românii
din afara graniţelor ţării50, şi în special pe tinerii

48 ,,În satul meu, Sâncraiu Almaşului, din judeţul Sălaj,


ASTRA a fost o adevărată religie”. Ioan Morar, Ion Onuc
Nemeş, ,,Viziunea programului ASTREI s-a bazat pe un
raţionament simplu: nimic nu se face fără oameni...”, în
Revista Română, serie nouă, XXI (2016), nr. 3 (81), p. 3.
49 ,,Viziunea programului ASTREI s-a bazat pe un

raţionament simplu: nimic nu se face fără oameni, dar pentru


ca un lucru să devină durabil e nevoie de instituţii. Ori tocmai
aceste instituţii lipseau aici, în Transilvania. ASTRA a venit
şi a dat conţinut concret acestui deziderat”. Ibidem, p. 2.
50 Cu privire la acest aspect şi la relaţia ,,Astrei” cu românii

din afara graniţelor ţări, a se vedea şi: Mircea-Cristian


Ghenghea, Iulian Pruteanu-Isăcescu (eds.), Minorităţi şi
identităţi naţionale în spaţiul est-european; Corneliu Filip,

51
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

de aici, cărora a încercat să le insufle, respectiv să


le cultive dragostea pentru românism şi valorile
sale perene. Activităţile privitoare la aceştia,
coordonate de către ,,Astra” ieşeană, au reuşit să
implice toate despărţămintele instituţiei. Ele,
asemenea faptului că, la un moment dat s-a
încercat şi chiar s-a reuşit, înfiinţarea unui
despărţământ de tineret al asociaţiei, au reliefat
importanţa pe care aceasta a acordat-o tinerilor.
În plus, au arătat că tinerii au un loc important în

Asociaţiunea ASTRA şi românii din jurul României; Idem,


Mărturii de la românii din jurul României; Idem, Marea
schimbare; Luminiţa Cornea, Asociaţiunea Astra întru iubire
de suflet românesc; Ioan Răducea (coord.), Români –
moldoveni – Europeni. Dileme şi identităţi; Mircea-Cristian
Ghenghea, Iulian Pruteanu-Isăcescu (eds.), ASTRA şi
românii. Memorie istorică şi realităţi contemporane; Iulian
Pruteanu-Isăcescu, Mircea-Cristian Ghenghea, O istorie vie,
cartea Astrei ieşene, Editura Junimea, Iaşi, 2013; Luminiţa
Cornea, ,,Memorialul unei călătorii: ,,Se-ntâlneşte dor cu
dor (1)”, în Revista Română, serie nouă, XXII (2016), nr. 3
(85), pp. 47-52; ***, ,,Tabăra de cultură şi civilizaţie
românească ,,Acasă la noi, ediţia a XX-a, 2016 (1)” în Revista
Română, serie nouă, XXII (2016), nr. 3 (85), pp. 55-60; Vadim
Bacinschi, ,,Ziua Naţională a României la Odesa”, în Revista
Română, serie nouă, XXII (2016), nr. 1 (87), pp. 53-54; Maria
Prodan, ,,Ziua Naţională a României la Străşeni”, în Revista
Română, serie nouă, XXII (2016), nr. 1 (87), pp. 54-55;
Luminiţa Cornea ,,Cu Astra în Basarabia”, în Revista
Română, serie nouă, XXI (2016), nr. 3 (81),pp. 46-48; Mihai-
Octavian Groza, ,,Fraţii români s-au reunit pentru o
săptămână la Sebeş”, în Revista Română, serie nouă, XXI
(2016), nr. 3 (81), pp. 62-63.

52
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

cadrul ei şi că se doreşte valorificarea lor.


Realizarea unor concursuri, manifestări şi
festivaluri, precum concursul interdisciplinar
,,Dr. Paul Tanco”, organizat de Despărţământul
Năsăud prin grija unor oameni dedicaţi precum
domnul profesor dr. Gheorghe Pleş51, a unor
festivaluri şi concursuri de poezie precum
Ocrotiţi de Eminescu52 de la Blaj, Veronica Micle de
la Iaşi53, sau altele, a unor recitaluri, precum cel
desfăşurat la Salva în anul 2016, sub genericul
Poeţi de ieri – poeţi de azi, dorit a fi debutul unei
ample serii54 , sau oferirea de premii unor tineri
studioşi55, confirmă de asemenea acest fapt.

51 http://www.mesagerul.ro/2012/06/19/multi-
premianti-la-concursul-scolar-dr-paul-tanco, accesat 12. 07.
2017.
52 Cf. Maria-Daniela Pănăzan, ,,150 DE LA ANI DE LA

POPASUL LUI EMINESCU LA BLAJ (1866-2016)”, în Astra


Blăjeană, XXVI (2016), nr. 1 (78), pp. 3-4.
53 Cf. Magdalena Mănuţă, Constantin Mănuţă, ,,Concursul

Internaţional de creaţie literară ,,Veronica Micle”, Ediţia XI-


a, 2007”, în Revista Română, Serie nouă, XII (2007), nr. 4 (50),
pp. 61-62.
54 Pentru mai multe informaţii cu privire la acest aspect, a

se vedea şi: Ana Filip, ,,Poeţi de ieri - poeţi de azi la Salva”,


sau despre împăcarea literaturii cu informatica”, în Astra
năsăudeană, anul IV (IX), nr. 8 (34), Decembrie, Năsăud,
2016, pp. 71-74.
55 Astfel, de exemplu, ,,Astra” năsăudeană oferă anual

premii celor mai buni elevi ai şcolilor din localitate (Cf.


http://www.rasunetul.ro/premiile-anuale-ale-astrei-
oferite-scolile-nasaudene-pentru-media-anuala-cea-mai-

53
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

În ceea ce priveşte încurajarea tinerilor cu


preocupări culturale, trebuie spus, desigur că
Asociaţiunea a făcut şi în acest sens eforturi
notabile. Astfel, de exemplu, în paginile
multiplelor periodice astriste, între care se
evidenţiază, alături de publicaţia de la Sibiu şi
reviste precum Revista română de la Iaşi, Astra
blăjeană de la Blaj, Astra năsăudeană de la Năsăud,
Astra clujeană de la Cluj, Astra dejeană de la Dej,
Colocviile de la Nicula de la Gherla, dar şi altele, se
regăsesc multe texte semnate de tineri. În plus, în
anul 2013, Cercul Salva al ,,Astrei” năsăudene a
iniţiat, cu sprijinul domnului profesor Ioan Seni,
preşedintele Despărţământului năsăudean şi cel
al doamnei profesoare Ana Filip, publicarea
periodicului semestrial Astra Salvensis56. Astăzi,

mare, accesat 12. 07. 2017;


http://www.rasunetul.ro/premiile-anuale-ale-
despartamantului-astra-nasaud, accesat 11. 07. 2017),
Despărţământul ,,Vasile Moga” al ,,Astrei” de la Sebeş,
oferă şi el un premiu anual celui mai meritoriu elev,
intitulat ,,Premiul Bibliotecii Tânărului istoric” (Cf.
https://www.facebook.com/Despartamantul-ASTRA-
Vasile-Moga-Sebes-716784911742677/, accesat 12. 07. 2017),
iar Cercul Salva al ,,Astrei”, oferă şi el anual câte un
premiu fiecărui elev clasat primul din clasa lui, pentru
absolvenţii claselor V –VIII ai şcolilor din Salva, fiecare
premiu purtând numele unei personalităţi locale (respectiv
Tiberiu Morariu, Leon Daniello, Sfinţii Martiri năsăudeni,
Nechita Ignat şi Maria Butaciu).
56 Pentru mai multe informaţii cu privire la această revistă,

indexările ei, dar şi cataloagele bibliotecilor în care se

54
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

el are un comitet ştiinţific format din cercetători


din aproape toate centrele universitare
importante din România, din Republica
Moldova, Grecia, Elveţia, Statele Unite ale
Americii, Austria, Rusia, Ucraina, Slovacia,
Serbia, Polonia şi Franţa, şi colaboratori din toate
ţările pomenite, dar şi din alte spaţii, reunind

regăseşte aceasta, a se vedea şi:


https://ceeol.com/search/journal-detail?id=657, accesat
30. 01. 2017;
https://dbh.nsd.uib.no/publiseringskanaler/erihplus/per
iodical/info.action;jsessionid=Viswhl-
eRu8xYyQ08czp8RNe.undefined?id=486297, accesat 30. 01.
2017;
http://journals.indexcopernicus.com/Astra+Salvensis+-
+revista+de+istorie+si+cultura,p5395,3.html, accesat 30. 01.
2017;http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/7
59144?pn=opac%2FSearch&q=astra+salvensis#level=all&lo
cation=0&ob=asc&q=astra+salvensis&sb=relevance&start=
0&view=CONTENT, accesat 31. 01. 2017; 56

http://www.vbs.rs/scripts/cobiss, accesat 30. 01. 2017;


https://rex.kb.dk/primo-
explore/fulldisplay?docid=KGL01008981056&context=L&
vid=NUI&lang=da_DK&search_scope=KGL&adaptor=Loc
al%20Search%20Engine&tab=default_tab&query=any,cont
ains,astra%20salvensis&sortby=rank, accesat 30. 01. 2017; 56
http://sfx.hul.harvard.edu/hvd?url_ver=Z39.88-
2004&ctx_ver=Z39.88-2004&ctx_enc=info:ofi/enc:UTF-
8&rfr_id=info:sid/sfxit.com:opac_856&url_ctx_fmt=info:of
i/fmt:kev:mtx:ctx&sfx.ignore_date_threshold=1&rft.object
_id=2670000000590954&svc_val_fmt=info:ofi/fmt:kev:mtx:
sch_svc&svc.fulltext=yes&disable_directlink=true&sfx.dire
ctlink=off, accesat 30. 01. 2017.

55
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

cercetări interesante de istorie, teologie,


psihologie, pedagogie, filosofie şi filologie.
Întrucât este o revistă ştiinţifică ce se bazează pe
procesul double-blind peer-review în selecţia
articolelor, a reuşit să fie indexată până în acest
moment în SCOPUS, ErihPlus, Ebsco, CEEOL,
Index Copernicus, Ulrichsweb şi Repec, indexări
cu care foarte multe dintre periodicele editate de
instituţii precum Academia Română, sau altele
ale unor universităţi de prestigiu, nu se pot
lăuda. Şi acest lucru în condiţiile în care,
momentan, ea nu beneficiază de finanţare din
partea autorităţilor locale sau a altor instituţii cu
potenţial în acest sens!
În plus, ea este un periodic al tinerilor, ce
se adresează însă cercetătorilor de toate vârstele.
Astfel, din comitetul de redacţie fac parte
cercetători din ţară (Mihai-Octavian Groza, ca
redactor-şef, subsemnatul ca director-adjunct,
Andrei Păvălean, Adrian Iuşan, Grigore Toma
Someşan, Andrei Faur, Diana-Maria Dăian, de la
Cluj-Napoca, dr. Flavius-Cristian Mărcău, de la
Târgu Jiu, Gabriela-Margareta Nisipeanu de la
Bucureşti, Daria Otto de la Viena, Petro Darmoris
şi Olha Soroka, Tijana Petkovic de la Belgrad,
Răzvan Perşa de la Arad, Robert Mieczkowski de
la Universitatea din Varşovia, Lucian Bot, de la
Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova, şi
Vasile Pop, paroh în localitatea Torrent din

56
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Spania57, toţi tineri cercetători, iar dintre


publicişti, oameni de seamă din domeniile
enunţate.
În plus, în anul 2015, despărţământul
sebeşean a lansat anuarul Astra Sabesiensis , astăzi
indexat în IndexCopernicus şi CEEOL şi în curs
de indexare în Erih Plus şi Ebsco, un alt periodic
cultural important, apărut la iniţiativa lui Mihai-
Octavian Groza, care are în atenţie însă doar
cercetările de istorie58. În plus, el este dublat de
Colocviile ,,Vasile Moga”, o manifestare anuală a
acestui despărţământ, ajunse la a patra ediţie,
care reunesc cercetători specializaţi din domeniul
istoriei, în cadrul căreia se prezintă aspecte
interesante cu privire la istoria românească şi nu
numai.
Ar trebui de asemenea spus că la Iaşi,
tineri cercetători precum Mircea-Cristian
Ghenghea şi Iulian Pruteanu-Isăcescu se ocupă
atât de editarea Revistei Române, care de câţiva
ani, a sporit considerabil din punct de vedere
calitativ, cât şi de organizarea, sub atenta

57 Cf.
https://astrasalva.files.wordpress.com/2017/06/astra-
salvensis-an-iv-numar-8-2016-final.pdf, accesat 12. 07. 2017,
pentru o prezentare pe larg a tuturor acestor aspecte.
58 Cf. https://www.ccja.ro/ccja/analele-
aradului/pdf/051_Iuliu-
Marius_Morariu_Revista_ASTRA_SABESIENSIS_a_ajuns_l
a_numarul_2.pdf, accesat 12. 07. 2017.

57
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

supraveghere a prof. Areta Moşu, a


simpozionului ,,Românii din afara graniţelor
ţării”59, şi de editarea volumelor ce curpind
selecţii din lucrările prezentate în cadrul acestei
manifestări, şi sunt mereu întocmite cu mult
profesionalism.
Lor li se adaugă manifestările organizate
de către Despărţăminte precum cel năsăudean al
,,Astrei”, care are bunul obicei de a găzdui, din
când în când, câte o conferinţă sau o sesiune de
comunicări, în cadrul cărora sunt invitaţi şi tineri
cercetători să se exprime, şi de a edita apoi
volume preţioase, ce cuprind şi comunicările
lor60. În plus, oameni tineri precum doamna
Diana Tocaciu, readuc în atenţie, în volume

59 Cf. Mircea-Cristian Ghenghea, Iulian Pruteanu-Isăcescu


(eds.), Minorităţi şi identităţi naţionale în spaţiul est-european;
Ioan Răducea (coord.), Români – moldoveni – Europeni.
Dileme şi identităţi; Mircea-Cristian Ghenghea, Iulian
Pruteanu-Isăcescu (eds.), ASTRA şi românii. Memorie istorică
şi realităţi contemporane; Iulian Pruteanu-Isăcescu, Mircea-
Cristian Ghenghea, O istorie vie, cartea Astrei ieşene; Liviu
Papuc (coord.), Românii din afara graniţelor ţării. Perspective
culturale europene. Iaşi-Alba-Iulia-Bor-Vidin, Editura StudIS,
Iaşi, 2014.
60 A se vedea, de exemplu: Ioan Seni (coord.), Asociaţiunea

Astra Rediviva – Sesiune internaţională (2010; Năsăud),


Editura Asociaţiunii Astra, Sibiu, 2012; Idem, Astra
năsăudeană rediviva, 25 de ani - Pagini monografice, vol. I
(1990-2014), Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2015.

58
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

anastatice sau reeditări61, opere perene ale unor


scriitori deveniţi deja clasici, munca lor reliefând
calitatea cercetării pe care o întreprind, dar şi
modul în care trecutul şi prezentul se înlănţuiesc
în cadrul ,,Astrei”.
Nu ar trebui desigur, neglijat nici proiectul
şcolii academice Dr. Teodor Mihali – bancherul,
început în acest an de către Despărţământul Dej,
care a beneficiat de sprijinul şi girul unei instituţii
prestigioase precum Academia Română şi a
reuşit să adune împreună tineri cercetători cu
oameni deja recunoscuţi pentru performanţele
lor în acest sens. Acesta, alături de cel lansat tot
de curând, respectiv: Tineri cercetători la tribuna
,,Astrei”, întregeşte tabloul amplu şi policrom ce
ilustrează dinamica relaţiei dintre instituţie şi
tinerii, tot mai puţini astăzi, care se preocupă de
aspecte culturale.
Dacă acestea sunt lucrurile care s-au făcut,
şi nu sunt deloc puţine, cititorul s-ar putea
întreba ce s-ar mai putea face. Pornind de la
premisa că există întotdeauna loc pentru mai
bine, vom spune că un prim pas ar trebui să
conste, în mod obligatoriu, în păstrarea şi
continuarea proiectelor deja existente. Apoi,
există încă mulţi paşi de făcut în valorificarea

61A se vedea, de exemplu: Timotei Cipariu, Cuvântări la


adunările ,,Astrei”, ed. Dina-Elena Tocaciu, Ion Buzaşi,
Editura Astra, Blaj, 2011.

59
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

patrimoniului cultural-istoric al ,,Astrei”. Există


subiecte care se cer investigate, şi sunt aspecte
care nu au fost valorificate în modul cel mai
profesionist posibil. De multe ori, şi în cadrul
instituţiei pomenite, s-au scris cercetări cu
pretenţie de studiu istoric, care nu pot fi
clasificate decât ca încercări diletantiste. În acest
context, chestiunile abordate trebuie readuse în
atenţie, într-un alt mod.
Apoi, numărul periodicelor culturale ale
,,Astrei” nu este nici pe departe suficient, fapt
pentru care, s-ar cere, în mod cert, publicarea
unor noi reviste, care să se ocupe de domenii ce
nu sunt acoperite de periodicele deja existente (şi
să nu rămână la simplul stadiu al periodicelor de
popularizare), sau al unora care să aducă noi
cercetări din domenii precum istoria.
Ar mai fi, de asemenea, un aspect, care
scapă adesea chiar şi mediului academic
specilizat în cercetare, şi anume,
internaţionalizarea cercetării. Altfel spus, ar fi
nevoie ca ,,Astra” să scrie texte de interes şi
pentru alte spaţii culturale şi pentru alte spaţii
geografice cu preocupări culturale. Dar pentru ca
un articol să fie citat în periodice din străinătate
şi apreciat acolo, trebuie scris într-o limbă de
circulaţie internaţională, într-un limbaj impecabil,
să abordeze un subiect de interes, şi să fie bine
diseminat. De cea din urmă parte s-ar ocupa
bazele de date, de unde, odată indexat un

60
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

periodic, ar ajunge în marile biblioteci şi în


diferite motoare de căutare, la care au acces
cercetătorii din marile centre ale lumii. Până
acolo e însă drum lung!
În fine, coordonarea unor cercetări de
către o instituţie aflată la rândul ei sub umbrelă
astristă, de talia unui institut (idee pe care mi-a
furnizat-o Mihai-Octavian Groza şi cu care am
discutat intens pe acest subiect), ar fi un mare
câştig pentru ,,Astra”. Cooptarea de granturi ar
permite crearea unei cercetări serioase,
cuantificabile în termenii metrologiei
scientologice de astăzi, dar şi angajarea unor
tineri, care ar fi astfel motivaţi şi din perspectivă
pecuniară să dezvolte o puternică activitate de
cercetare în cadrul instituţiei menţionate,
simţindu-se deopotrivă valorificaţi şi
recompensaţi.
Iată, aşadar, câteva dintre aspectele care,
în ultimele două decenii, au caracterizat
activitatea astristă din spaţiul românesc şi relaţia
asociaţiei cu tinerii cercetători, şi câteva asupra
cărora ar trebui, credem, să medităm, pentru a
îmbunătăţi această relaţie, a o face mai vizibilă,
mai puternică şi de ce nu, a-i oferi coordonate noi
şi interesante, care s-o transforme nu doar într-un
liant pentru tânăra generaţie care se apleacă
asupra cercetării, ci şi într-o instituţie atractivă
pentru ei, cu care să-şi dorească să interacţioneze,
simţindu-se atraşi de colaborarea cu ea şi de

61
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

perspectivele pe care aceasta le deschide.


Implementarea ideilor oferite aici, ar contribui cu
certitudine la realizarea acestui aspect.

62
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Concluzii

După cum am încercat să arătăm şi în


paginile cercetării noastre, ,,Astra” a fost
întotdeauna o instituţie care s-a preocupat de
tineri şi de viitorul lor. Le-a oferit stipendii, le-a
găzduit ideile în paginile revistelor ei, i-a primit
în rândurile conferenţiarilor şi, atunci când a
găsit prilejul, i-a înrolat în rândurile ei.
S-a preocupat, desigur, şi de formarea lor
ca intelectuali şi de valorificarea lor din această
perspectivă. În jurul acestei idei se centrează
colaborarea tinerilor cercetători cu ,,Astra”. Dacă
în prima parte a existenţei ei, desfăşurată între
1861 şi 1948, tinerii cercetători au fost valorificaţi
de ea în cadrul conferinţelor, a broşurilor
publicate, dar şi ca dascăli ai şcolilor astriste, în
cea de-a doua, acestor aspecte li s-au adăugat şi
organizarea, de către tineri şi special pentru
tineri, a unor manifestări culturale (simpozioane,
conferinţe), de înaltă ţinută, editarea de periodice
şi volume62, şi crearea unui cadru amplu de
dialog cultural, care să reunească specialişti din
mai multe generaţii şi să asigure pe de-o parte

62 Precum: Mihai-Octavian Groza, Gabriela-Margareta


Nisipeanu, Iuliu-Marius Morariu (coordonatori), Sebastian
Stanca (1878-1947). Un cleric cãrturar din Sebeşul de altãdatã,
Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2016.

63
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

continuitatea ideilor astriste, dar şi validarea, de


către cercetători deja consacraţi, a ideilor unor
tineri aflaţi la înceut de drum.
Cu toate acestea, s-ar mai putea face încă
multe lucruri pentru viitorul ,,Astrei” şi
consolidarea relaţiilor ei cu tinerii cercetători.
S-ar putea edita noi periodice şi volume, s-ar
putea organiza mai multe manifestări culturale
care să-i aibă în centru pe tineri, fie ca subiecţi, fie
ca obiect al învăţării (cum a fost, de exemplu,
şcoala academică din acest an de la Dej63), şi s-ar
putea crea un institut astrist, sub patronajul
căruia să se dezvolte activităţi de cercetare,
finanţate prin granturi, fie de către stat, fie de
către diferite instituţii din străinătate, care se
ocupă cu acest subiect. Acesta ar putea crea
contextul unor parteneriate cu alte instituţii
specializate în cercetare, precum Academia
Română, Universitatea ,,Babeş-Bolyai” de la
Cluj-Napoca, sau alte universităţi din ţară şi
străinătate, inspectoratele şcolare judeţene,
muzee, şi altele.
De altfel, chestiunea parteneriatelor este
una la care ,,Astra” e deficitară şi în acest
moment. Deşi există acorduri de colaborare
semnate sporadic, prilejuite de anumite

63 Cf. http://jibouan.blogspot.ro/2017/04/scoala-
academica-internationala-dr.html, accesat 12. 07. 2017;
http://dejulmeu.ro/index.php/2017/05/02/prima-scoala-
academica-internationala-la-dej/, accesat 12. 07. 2017.

64
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

manifestări, totuşi nu există încă un parteneriat


solid şi permanent nici cu instituţii culturale din
categoria celor menţionate anterior, nici cu
instituţii de presă, care ar putea asigura
mediatizarea unor evenimente şi diseminarea
informaţiilor privitoare la ele.
Acestea ar fi, aşadar, câteva aspecte
esenţiale privitoare la rolul tânărului cercetător în
,,Astra”, aspectele definitorii ale lui, dar şi
premisele creşterii acestuia. După cum se poate
vedea, deşi există un interes sporit al acesteia
pentru tinerii cercetători, ar mai fi totuşi multe
lucruri care s-ar putea face pentru creşterea şi
dinamizarea prezenţei culturale tinere în acest
spaţiu, şi recalibrarea, din perspectiva mediei de
vârstă, dar şi din cea a intereselor şi
preocupărilor, a acesteia. Ceea ce s-a făcut este
însă demn de felicitat, fiind o parte importantă a
patrimoniului instituţiei, ce se cere apodictic
conservat.

65
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

66
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Bibliografie

A. Surse documentare inedite

1. SJBNAN, Fond ASTRA – Despărţământul


Năsăud.
2. Idem, Fond Reuniunea Română de cântări
Năsăud.
3. Idem, Fond Protopopiatul Ortodox Român
Bistriţa.
4. SJSAN, Acte.

B. Surse documentare edite

5. ***, Actele privitore la Urdirea si infiintarea


Asociatiunei Transilvane pentru literatura romana, si
cultura poporului roman, Tipografia diecesana,
Sibiiu, 1862.
6. *** Regulamentele fondurilor scolastice şi de
stipendie din districtul Năseudului, Tipografia
Carol Csallner, Bistriţa, 1897.

C. Volume auxiliare

7. Acu, Dumitru, Macavei, Elena, Gruian,


Cătălina (eds.), Bicentenarul naşterii Mitropolitului
Andrei Şaguna. Lucrările celei de-a 103-a Adunare
Generală a Asociaţiunii ASTRA. Sibiu, 14-16

67
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

noiembrie 2008, Editura Asociaţiunii Astra, Sibiu,


2010.
8. Agârbiceanu, Ion, Asociaţiunea transilvană
pentru literatura şi cultura poporului român
,,ASTRA” Ce a fost? Ce este? Ce vrea să fie?, Tiparul
Institutului de arte grafice ,,Dacia Traiană”, Sibiu,
1936.
9. Agârbiceanu, Ion, Către un nou ideal 1931,
col. ,,Biblioteca Astra – conferinţe restituite”, vol.
6, Editura Bibliotecii ,,Astra”, Sibiu, 2007.
10. Albini, Septimiu, Şcoala civilă de fete cu
internat a Asociaţiunii transilvane pentru literatura
română şi cultura poporului român din Sibiu,
Imprimeria Aurora, Gherla, 1887.
11. Bariţiu, George, Bologa, Iacob, Nici unu
poporu care nu cultiva artile si industri'a, nu are
dreptu a se numerá intre poporale civilisate, col.
,,Biblioteca Astra – conferinţe restituite”, vol. 38,
Editura Bibliotecii ,,Astra”, Sibiu, 2010.
12. Bariţiu, George, Raport general asupra stării
Asociaţiunii, 1889, col. ,,Biblioteca Astra –
conferinţe restituite”, vol. 46, Editura Bibliotecii
,,Astra”, Sibiu, 2010.
13. Bârseanu, Andrei, Asociaţiunea nu va face
literatură şi ştiinţă, ci numai va sprijini literatura şi
ştiinţa, col. ,,Biblioteca Astra – conferinţe
restituite”, vol. 29, Editura Bibliotecii ,,Astra”,
Sibiu, 2010.
14. Bârseanu, Andrei, Oamenii mari se cunosc
după seriozitatea cu care tratează chiar si lucrurile

68
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

mici, col. ,,Biblioteca Astra – conferinţe restituite”,


vol. 36, Editura Bibliotecii ,,Astra”, Sibiu, 2010.
15. Bologa, Iacob, Barcianu, D. P., Înfiinţarea
unei şcoli române de fete în Sibiu, col. ,,Biblioteca
Astra – conferinţe restituite”, vol. 41, Editura
Bibliotecii ,,Astra”, Sibiu, 2010.
16. Bologa, Iacob, Poporul român singur prin
cultură poate să se înalţe la acea vază şi demnitate
care l-ar putea mântui de nenumăratele rele ce-l apasă,
col. ,,Biblioteca Astra – conferinţe restituite”, vol.
44, Editura Bibliotecii ,,Astra”, Sibiu, 2010.
17. Bologa, Vasile, Monografia Şcoalei civile de
fete cu internat şi drept de publicitate a Asociaţiunii
pentru literatura română şi cultura poporului român
pe 25 de ani de la înfiinţare, Tiparul Tipografiei
Arhidiecesane, Sibiu, 1911.
18. Borgovanu, Vasile Grigore, Ionel. Principii
morale şi creştineşti de educaţiune, Biblioteca
Poporală a Asociaţiunii, Tipografia Iosif
Marschall, vol. I, Sibiu, 1904.
19. Cipariu, Timotei, Cuvântări la adunările
,,Astrei”, ed. Dina-Elena Tocaciu, Ion Buzaşi,
Editura Astra, Blaj, 2011.
20. Cornea, Luminiţa, Asociaţiunea Astra întru
iubire de suflet românesc, Editura Asociaţiunii
Astra, Sibiu, 2015.
21. Dan, Aurelia, Şcolile grănicereşti năsăudene
(1851-1918), Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca, 2012.

69
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

22. Filip, Ana, Morariu, Ioan (coord.), Salva –


repere monografice, Editura George Coşbuc,
Bistriţa, 2005.
23. Filip, Corneliu, Asociaţiunea ASTRA şi
românii din jurul României, Editura StudIS, Iaşi,
2017.
24. Idem, Marea schimbare, Editura Agata,
Botoşani, 2011.
25. Idem, Mărturii de la românii din jurul
României, Editura Asociaţiunii ASTRA; Sibiu,
2011.
26. Ghenghea, Mircea-Cristian, Pruteanu-
Isăcescu, Iulian (eds.), ASTRA şi românii. Memorie
istorică şi realităţi contemporane, Editura
Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2015.
27. Idem, (eds.), Minorităţi şi identităţi naţionale
în spaţiul est-european, Editura Timpul, Iaşi, 2016.
28. Goga, Octavian, Ţăranul în literatura
noastră poetică, col. ,,Biblioteca Astra – conferinţe
restituite”, vol. 23, Editura Bibliotecii ,,Astra”,
Sibiu, 2009.
29. Groza, Mihai-Octavian, Nisipeanu,
Gabriela-Margareta, Morariu, Iuliu-Marius
(coord.), Sebastian Stanca (1878-1947). Un cleric
cărturar din Sebeşul de altădată, Editura Argonaut,
Cluj-Napoca, 2016.
30. Macavei, Elena, Asociaţiunea Astra şi
adunările generale (1861-2011), Editura
Asociaţiunii Astra, Sibiu, 2011.

70
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

31. Matei, Pamfil, Asociaţiunea în lumina


documentelor (1861-1950). Noi contribuţii, Editura
Universităţii ,,Lucian Blaga”, Sibiu, 2005.
32. Idem, ASTRA – Asociaţiunea transilvană
pentru literatura română şi cultura poporului român
1861-1950, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986.
33. Mălai, Marius, Istoria renumitei familii
Mălai din Transilvania, Leşu, judeţul Bistriţa-
Năsăud. Repere genealogice (1689-2005), Editura
Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007.
34. Moga, Valer, Astra şi societatea 1918-1930,
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca, 2003.
35. Morariu, Iuliu-Marius, Preoţii astrişti şi
,,Astra” (1861-1918), Editura Argonaut, Editura
Charmides, Cluj-Napoca, Bistriţa, 2016.
36. Idem, Restitutio Grigore Pletosu, Editura
Eikon, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2014.
37. Niculescu, Brânduşa-Oana, Revista
Transilvania – promotoare a culturii poporului
român. Perioada George Bariţiu (1868-1889), Editura
,,Alma Mater” / Editura Asociaţiunii ASTRA,
Sibiu, 2012.
38. Papuc, Liviu (coord.), Românii din afara
graniţelor ţării. Perspective culturale europene. Iaşi-
Alba-Iulia-Bor-Vidin, Editura StudIS, Iaşi, 2014.
39. Pavelea, Traian, Năsăudul – repere istorice şi
culturale, Editura George Coşbuc, Bistriţa, 2001.
40. Idem, Societăţi culturale năsădene, vol. I -
,,Varia”, Editura Arcade, Bistriţa, 2005.

71
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

41. Pop, Vasile Ladislau, Asociatiunea nutreşte


şi conservă spiritul naţional, cultivă şi conservă limba
şi prin aceasta existenţa naţională, col. ,,Biblioteca
Astra – conferinţe restituite”, vol. 40, Editura
Bibliotecii ,,Astra”, Sibiu, 2010.
42. Plămădeală, Antonie, Tâlcuri noi la texte
vechi, ediţia a 2-a, col. ,,Axios”, Editura Pronostic,
Bucureşti 1996.
43. Pruteanu-Isăcescu, Iulian, Ghenghea,
Mircea-Cristian, O istorie vie, cartea Astrei ieşene,
Editura Junimea, Iaşi, 2013.
44. Răducea, Ioan (coord.), Români – moldoveni
– Europeni. Dileme şi identităţi, Iaşi, Editura
Timpul, 2015.
45. Seni, Ioan, Pagini din istoricul
Despărţământului ,,Astra” Năsăud, col.
,,Conferinţele Bibliotecii ,,Astra”, vol. 132,
Biblioteca Judeţeană ,,Astra”, Sibiu, 2011.
46. Idem, (coord.), Asociaţiunea Astra Rediviva
– Sesiune internaţională (2010; Năsăud), Editura
Asociaţiunii Astra, Sibiu, 2012.
47. Idem, Astra năsăudeană rediviva, 25 de ani-
Pagini monografice, vol. I (1990-2014), Ioan Seni,
Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2015.
48. Sigmirean, Cornel, Istoria formării
intelectualităţii româneşti din Transilvania şi Banat
în epoca modernă, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, 2000.
49. Tomoni, Dumitru, Adunările generale ale
asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi

72
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

cultura poporului român ,,Astra” în Banat (1896-


1948), Editura Eurostampa, Timişoara, 2004.
50. Târgoveţ, Nicolae, Bichigiu – străveche vatră
românească. Moment aniversar – 500 de ani de
atestare istorică a Bisericii Ortodoxe din localitate,
Editura Charmides, Bistriţa, 2001.
51. Tutula, Vasile, Comuna Telciu (1245-2004) –
judeţul Bistriţa-Năsăud. Repere monografice. Un sat
de pe Valea Sălăuţei- Muza lui George Coşbuc,
Editura Mega, Cluj-Napoca, 2004.
52. Ureche, Lazăr, Fondurile grănicereşti
năsăudene (1851-1918), Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, 2001.

D. Studii şi articole

53. Amzăr, D. C., „Studenţi români la


universitatea din Leipzig”, Cercetări literare, 5
(1943).
54. Bacinschi, Vadim, ,,Ziua Naţională a
României la Odesa”, în Revista Română, serie
nouă, XXII (2016), nr. 1 (87).
55. Boiu, Zaharia, „După adunarea generală
de la Năseudu”, în Transilvania, XXIV (1893), nr.
11.
56. Idem, „În ajunul adunării generale din
Năseudu”, în Transilvania, XXIV (1893), nr. 10.
57. Bologa, Iacob, Numai dezvoltarea facultăţilor
spirituale, numai luminarea minţii, numai cultura cea
adevărată, norocesc, fericesc pe om, va noroci şi va

73
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

ferici pe poporul român, col. ,,Biblioteca Astra –


conferinţe restituite”, vol. 42, Editura Bibliotecii
,,Astra”, Sibiu, 2010.
58. ***, „Cincisprediece ani din activitatea
Associatiunei transilvane pentru literatura
romana si cultura poporului romanu”, în
Transilvania, XXI (1888), nr. 23-24.
59. ***, ,,Condiţiuni de primire în şcoala de
fete, cu drept de publicitate a Asociaţiunii
transilvane din Sibiu şi în internatul aceleia”, în
Transilvania, XXVI (1895), nr. 8.
60. Cornea, Luminiţa, ,,Cu Astra în
Basarabia”, în Revista Română, serie nouă, XXI
(2016), nr. 3 (81).
61. Idem, ,,Memorialul unei călătorii: ,,Se-
ntâlneşte dor cu dor (1)”, în Revista Română, serie
nouă, XXII (2016), nr. 3 (85).
62. ***, ,,Conspectu despre stipendiatii si
ajutoratii associatiunei transilvane dela adunarea
generală de la Orestie 1884 pana la adunarea
generala din Gherla 1885”, în Transilvania, XVI
(1885), nr. 17-18.
63. Filip, Ana, ,,Salva-prima comună membră
a Astrei din 1861”, în Astra Salvensis, I (2013), nr.
1.
64. Idem, ,,Poeţi de ieri- poeţi de azi la Salva”,
sau despre împăcarea Literaturii cu informatica”,
în Astra năsăudeană, anul IV (IX), nr. 8 (34),
Decembrie, Năsăud, 2016.

74
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

65. Groza, Mihai-Octavian, ,,Fraţii români s-


au reunit pentru o săptămână la Sebeş”, în
Revista Română, serie nouă, XXI (2016), nr. 3 (81).
66. Maior, Liviu, ,,Despre asociaţionism şi
autonomizare în Transilvania secolelor al XIX-lea
şi al XX-lea”, în Liviu Maior, Ioan Aurel Pop,
Ioan Bolovan, coord., Asociaţionism şi naţionalism
cultural în secolele XIX-XX, Academia Română,
Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2011.
67. Mănuţă, Magdalena, Mănuţă, Constantin,
,,Concursul Internaţional de creaţie literară
,,Veronica Micle”, Ediţia XI-a, 2007”, în Revista
Română, Serie nouă, XII (2007), nr. 4 (50).
68. Morariu, Iuliu-Marius, ,,Astra” şi
tineretul”, în Transilvania, XL (2011), nr. 10, pp.
43-45.
69. Idem, ,,Astra şi tradiţiile în zona
Năsăudului”, în rev. Crinul Satelor, Serie Nouă,
XXIV (2012).
70. Idem, ,,Preotul Vasile Dumbravã (1854-
1907) şi activitatea lui pastoralã în localitãţile
Bichigiu şi Salva”, în Astra Salvensis, III (2016), nr.
6.
71. Idem, ,,Relaţiile preoţimii năsăudene cu
,,Astra” în perioada 1861-1893”, în Valer Simion
Cosma (ed.), Religie-Cultură-Societate. Perspective
interdisciplinare asupra vieţii religioase. Conferinţele
de Vară de la Telciu - Ediţia a III-a, Editura Eikon /
Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015.

75
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

72. Morar, Ioan, Nemeş, Ion Onuc, ,,Viziunea


programului ASTREI s-a bazat pe un
raţionament simplu: nimic nu se face fără
oameni...”, în Revista Română, serie nouă, XXI
(2016), nr. 3 (81).
73. Morariu, Tiberiu, ,,Autobiografie”, în Ioan
Morariu, Ana Filip (coord.), Salva – repere
monografice Editura George Coşbuc, Bistriţa, 2005.
74. Naghiu, Iosif, ,,Adunările generale ale
,,Astrei” la Năsăud”, în Arhiva Someşană, XX
(1937), nr. 20.
75. Pănăzan, Maria-Daniela, ,,150 DE LA ANI
DE LA POPASUL LUI EMINESCU LA BLAJ
(1866-2016)”, în Astra Blăjeană, XXVI (2016), nr. 1
(78).
76. Plămădeală, Antonie, „Transilvania – 125
de ani. Darul Asociaţiunii către poporul român”,
în vol. De la Filotei al Buzăului la Andrei Şaguna,
Tipografia Arhidiecezană, Sibiu, 1997.
77. Pletosu, Grigore, „Educaţiunea unui bun
copii Carte pentru părinţi şi alţi educatori.
Principiile morale şi creştineşti, de care trebue să
se conducă părinţii în educaţiunea copiilor lor”
— de V. Gr. Borgovanu, profesor de filosofie şi
pedagogie. Bucuresci-Gherla, 1901”, în
Transilvania, XXXIII (1902), nr. 5.
78. Idem, ,,O călătorie prin Alsacia-Lorena”
de Onisifor Ghibu – 1909”, în Transilvania, XL
(1909), nr. IV.

76
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

79. Idem, ,,Propunerea pentru cartea tinerimii


adulte din poporul agricultor”, în Analele
Asociaţiunii Române pentru Literatura Română şi
Cultura Poporului Român, V (1905), nr. 5.
80. Piciu, Dionisie, ,,Biserica şi slujitorii ei”, în
Ana Filip, Ioan Morariu (coord.), Salva – repere
monografice, Editura ,,George Coşbuc”, Bistriţa,
2005.
81. ***, „Prelegerile poporale ţinute în cursul
anului 1912”, în Transilvania, XLIV (1913), nr. IV-
V.
82. ***, ,,Procesu verbalu alu comitetului
Asociaţiunii transilvane pentru literatura română
şi cultura poporului românu, luatu în şedinţa
dela 5 Aprilie n. 1892”, în Transilvania, XXIII
(1892), nr. 5.
83. ***, „Procesu verbalu luatu în şedinţa
comitetului Asociaţiunei transilvane pentru
literatura română şi cultura poporului românu,
ţinută în Sibiiu la 16 Augustu 1893”, în
Transilvania, XXIV (1893), nr. 9.
84. ***, „Prelegerile poporale ţinute în cursul
anului 1912”, în Transilvania, XLIV (1913), nr. IV-
V.
85. ***, „Prelegerile poporale ţinute în cursul
anului 1912”, în Transilvania, XLIV (1913), nr. IV-
V.
86. ***, „Procesu verbalu alu comitetulu
Asociaţiunei transilvane pentru literatura
română şi cultura poporului român, luatu în

77
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

şedinţa dela 19 Septembre n. 1893”, în


Transilvania, XXIV (1893), nr. 10.
87. ***, „Procesu verbale alu comitetului
Asociatiunei transilvane pentru literatura
romana si cultura poporului romanu, luatu in
siedintia ordinaria dela 10 Iuliu st. n. 1883”, în
Transilvania, XIV (1883), nr. 15-16.
88. ***, „Procesu verbalu luatu în şedinţa I. a
Adunărei generale a XXXII. a a Asociaţiunei
transilvane pentru literatura română şi cultura
poporului românu, ţinută în Năseudu la 10/22
Octobre 1893”, în Transilvania, XXIV (1893), nr.
12.
89. ***, ,,Procesu verbale alu comitetului
asociatiunei transilvane pentru literatura romana
si cultura poporului romanu, luatu in siedintia
dela 30 Ianuarie 1886”, în Transilvania, XVII
(1886), nr. 3-4.
90. ***, ,,Procesu verbale alu comitetului
asociatiunei transilvane pentru literatura romana
si cultura poporului romanu, luatu in siedintia sa
din 28 Octombre st. n. 1886”, în Transilvania, XVII
(1886), nr. 21-22.
91. Prodan, Maria, ,,Ziua Naţională a
României la Străşeni”, în Revista Română, serie
nouă, XXII (2016), nr. 1 (87).
92. Puşcariu, Ilarion, „Convocare”, în
Transilvania, XXIV (1893), nr. 10.
93. ***, ,,Raportulu comitetului Asociatiunei
transilvane pentru literatura romana si cultura si

78
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

cultura poporului romanu despre activitatea sa


in decursulu anului 1886”, în Transilvania, XVII
(1887), nr. 15-16.
94. ***, „Raportulu sciintieloru naturale si
matematice”, în Transilvania, XII (1881), nr. 3-4.
95. Seni, Ioan, ,,Spiritualitatea astristă
năsăudeană şi Colegiul Naţional ,,George
Coşbuc” la 150 de ani de la înfiinţare”, în
Alexandru Dorel Coc (coord.), Monografia
Colegiului Naţional ,,George Coşbuc” din Năsăud la
150 de ani de istorie (1863-2013), Editura Napoca
Star, Cluj-Napoca, 2013.
96. Sigmirean, Cornel, „Fond et fondations du
subsides pour le etudiants romains de
Transylvanie a l’epoque moderne” în Colloquia.
Journal of Central European History, III-IV (1996-
1997), nr. 1-2.
97. Sigmirean, Cornel, „Universitatea din
Budapesta şi formarea intelectualităţii româneşti
transilvănene”, în Lucian Nastasă (ed.), Studii
istorice româno-ungare, col. ,,Biblioteca Historiae
Universalis”, vol. 2, Fundaţia Academică A. D.
Xenopol, Iaşi, 1999.
98. ***, „Spese”, în Transilvania, XII (1881), nr.
3-4.
99. ***, ,,Şcoala civilă de fete a Asociaţiunei:
program, activitate”, în Transilvania, XXVI (1895),
nr. 8.
100. ***, ,,Tabăra de cultură şi civilizaţie
românească ,,Acasă la noi”, ediţia a XX-a, 2016

79
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

(1)” în Revista Română, serie nouă, XXII (2016), nr.


3 (85).

E. Internet

101. https://astrasalva.files.wordpress.com/20
17/06/astra-salvensis-an-iv-numar-8-2016-
final.pdf, accesat 12. 07. 2017.
102. https://www.ccja.ro/ccja/analele-
aradului/pdf/051_Iuliu-
Marius_Morariu_Revista_ASTRA_SABESIENSIS
_a_ajuns_la_numarul_2.pdf, accesat 12. 07. 2017.
103. https://ceeol.com/search/journal-
detail?id=657, accesat 30. 01. 2017.
104. http://jibouan.blogspot.ro/2017/04/scoal
a-academica-internationala-dr.html, accesat 12.
07. 2017;
http://dejulmeu.ro/index.php/2017/05/02/pri
ma-scoala-academica-internationala-la-dej/,
accesar 12. 07. 2017.
105. https://dbh.nsd.uib.no/publiseringskanal
er/erihplus/periodical/info.action;jsessionid=Vi
swhl-
eRu8xYyQ08czp8RNe.undefined?id=486297,
accesat 30. 01. 2017.
106. https://www.facebook.com/Despartama
ntul-ASTRA-Vasile-Moga-Sebes-
716784911742677/, accesat 12. 07. 2017.
107. http://journals.indexcopernicus.com/Ast
ra+Salvensis+-

80
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

+revista+de+istorie+si+cultura,p5395,3.html,
accesat 30. 01. 2017;
http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_vie
w/759144?pn=opac%2FSearch&q=astra+salvensi
s#level=all&location=0&ob=asc&q=astra+salven
sis&sb=relevance&start=0&view=CONTENT,
accesat 31. 01. 2017.
108. http://www.mesagerul.ro/2012/06/19/
multi-premianti-la-concursul-scolar-dr-paul-
tanco, accesat 12. 07. 2017.
109. https://revistatransilvania.ro/elena-
macavei-scoala-civila-superioara-de-fete-cu-
internat-ctitorie-a-asociatiunii-astra/, accesat 12.
06. 2017.
110. http://www.rasunetul.ro/premiile-
anuale-ale-astrei-oferite-scolile-nasaudene-
pentru-media-anuala-cea-mai-mare, accesat 12.
07. 2017; http://www.rasunetul.ro/premiile-
anuale-ale-despartamantului-astra-nasaud,
accesat 11. 07. 2017.
111. http://www.vbs.rs/scripts/cobiss,
accesat 30. 01. 2017; https://rex.kb.dk/primo-
explore/fulldisplay?docid=KGL01008981056&co
ntext=L&vid=NUI&lang=da_DK&search_scope=
KGL&adaptor=Local%20Search%20Engine&tab=
default_tab&query=any,contains,astra%20salven
sis&sortby=rank, accesat 30. 01. 2017.
112. http://sfx.hul.harvard.edu/hvd?url_ver=
Z39.88-2004&ctx_ver=Z39.88-
2004&ctx_enc=info:ofi/enc:UTF-

81
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

8&rfr_id=info:sid/sfxit.com:opac_856&url_ctx_f
mt=info:ofi/fmt:kev:mtx:ctx&sfx.ignore_date_thr
eshold=1&rft.object_id=2670000000590954&svc_
val_fmt=info:ofi/fmt:kev:mtx:sch_svc&svc.fullte
xt=yes&disable_directlink=true&sfx.directlink=o
ff, accesat 30. 01. 2017.

82
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Abstract

Using information provided by the


National Archives, Bistriţa-Năsăud and Sibiu
Departments, but also by Transylvania and The
Annals of Transylvanian Association for Romanian
Literature and Culture of Romanian People,
publications edited by ASTRA and other sources,
this research aims to brings into attention the
way how was developed the relation between the
aforementioned institution and the young
researchers, from its foundation in 1861, until
today. The investigation offers, in the first part,
an historical retrospective by highlighting the
dynamics of this relation and the forms that took
in time. In the second part, it speaks about the
contemporary situation, trying to offer solutions
for some problems and to propose some
development modalities of the cooperation
between the young researchers and ASTRA.
By highlighting the attitude of some
members like Grigore Pletosu (1848-1934),
president of the Scholar Section, between 1902
and 1911, like young people and their education,
or the way how the rulers of ASTRA helped the
young people with scholarships, by giving the
prizes for the preservation of traditions,
publishing books addressed to them, or by

83
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

founding a school for girls, the research shows


that ASTRA really was an institution where
young people and their researches where
recognised. Continuing this tradition, the
contemporary members of ASTRA, must do that
too.
Also, by making suggestions as the
foundation of one research institute, ruled by the
Association which not only try to put into a good
light the research of some young people, but also
to sustain them, by grants or even by giving them
a place where they work, the research is beyond
a simple historical presentation. It tries to become
a manifest and to propose solutions for
development, not only for the relation with the
young researcher and the definition of his place
in ASTRA, but also for the future evolution of the
Transylvanian Association for Romanian
Literature and Culture of Romanian People itself
and for the way that it can assure its continuity
and visibility in the space.
As there was mentioned, the work uses a
reach documentary material, but its purpose is
not only to emphasize information, but to bring
into attention paradigmatic events or situations,
that may be used in giving solutions to similar
contemporary problems.

Translated in English by Anca-Ioana Rus

84
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Résumé

En valorifiant les informations découvertes


aux Archives Νationales, aux Directions
administraives de Sibiu et de Bistriţa-Νăsăud
mais aussi les informations des certains
périodiques comme Transylvanie ou Les annales de
l’Association de Transylvanie pour la littérature
roumaine et la culture du peuple roumain
(publications qui sont éditées par ASTRA) ou les
informations d’autres sources, cette recherche se
propose d’attirer l’attention du lecteur sur la
manière dont s’est développée la relation entre
l’institution que nous venons de mentionner
ci-dessus (c’est-à-dire, l’institution d’ASTRA) et
les jeunes chercheurs, dès sa fondation en 1861 et
jusqu’aujourdhui.
La recherche nous offre dans la première
partie une rétrospective historique en méttant en
évidence la dynamique de cette relation et en
nous montrant les formes qu’elle a prises le long
du temps; dans la seconde partie elle parle de la
situation contemporaine en essayant de nous
offrir des solutions pour certains problèmes et de
nous proposer des manières de développer la
collaboration entre les jeunes chercheurs et
ASTRA.
En présentant l’activité et les attitudes des
certains membres d’ASTRA, comme par exemple

85
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

l’activité de Grigore Pletosu (1848-1934) – le


président du section scolaire d’ASTRA entre 1902
et 1911 concernant les jeunes et leurs éducation –
ou bien par la présentation de la manière dont la
direction de cette institution a su aider les jeunes
en s’impliquant dans leur éducation par une offre
des bourses d’étude, des récompenses pour de
différentes questions qui regardent la
conservation des traditions, par des publications
des livres adressés particulièrement aux jeunes,
ou par la fondation d’une école de filles, cette
recherche nous montre qu’ASTRA a vraiment été
une institution où les jeunes et leurs recherches
ont été reconnues et que par la continuation de
cette tradition les membres actuels d’ASTRA (les
astristes) devraient se préoccuper désormais de
cet aspect avec beaucoup de sérieux.
Aussi, en avançant de certaines idées
comme la fondation d’un institut de recherches
dirigé par ASTRA qui devrait se préoccuper ne
pas seulement de valorifier les recherches et les
jeunes chercheurs mais également de les soutenir
par l’intermède des bourses et par une offre des
lieux de travail, la recherche passe-t-elle au-delà
du spectre d’une simple investigation historique
en essayant de devenir un manifest et de
proposer des solutions de développement non
seulement concernant la relation avec les jeunes
chercheurs et leur place dans le cadre de
l’institution mais aussi l’avenir de l’Association de

86
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Transylvanie pour la littérature et la culture


roumaine regardant la manière où elle peut
s’assurer la continuité et la visibilité dans l’espace
culturel roumain.
À ce qu’on a déjà précisé, la recherche
utilise un riche support documentaire mais son
but est non seulement celui d’offrir des
informations mais aussi de nous attirer
l’attention sur des événements ou sur des
situations paradigmatiques qui peuvent être
utilisées pour trouver des solutions aux
problèmes similaires avec lequels ASTRA se
confronte aujourd’hui.

Traduit en Français par Laura Drăghiciu

87
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

88
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Indice de nume

Acu, Dumitru 20, 22, 67.


Agârbiceanu, Ion 23, 36, 46, 47, 68.
Albini, Septimiu 37, 68.
Albulescu, Ion 5.
Al-Mehlem, Balyuis 10.
Amzăr, D. C. 42, 73.

Bacinschi, Vadim 52, 73.


Bal, Ioan 35.
Balş, Ilinca 7.
Balş, Ion 7.
Barcianu, D. P. 37, 69.
Bariţiu, George 23, 32, 36, 41, 48, 71, 78.
Bârseanu, Andrei 44, 45, 47.
Blaga, Lucian 16, 71.
Bologa, Iacob 37, 46, 48, 68, 69, 73.
Bologa, Vasile 37, 69.
Bolovan, Ioan 16, 75.
Borgovanu, Vasile Grigore 43, 69, 76.
Bot, Lucian 56.
Brâncuşi, Constantin 4, 6.
Brâncoveanu, Constantin 5.
Boiu, Zaharia 31, 73.
Buftea, Ioan 13, 19.
Bulbuc, Ioan 35.
Bulbuc, Octavian 35.

89
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

Bulbuc, Zaharia 36.


Butaciu, Maria 54.
Buzaşi, Ion 59.
Buzilă, Ştefan 29, 36.

Chaker Chemaly, Antonie 10.


Chinteuan, Aurel 36.
Cipariu, Timotei 59, 69.
Coc, Alexandru Dorel 23, 79.
Cornea, Luminiţa 17, 52, 69, 74.
Cosma, Valer Simion 23, 75.
Costin, Silviu 6.
Coşbuc, George 22, 23, 27, 29, 37, 43, 76, 77, 79.
Coşbuc, Vasile 35.
Csallner, Carol 42, 67.
Cuza, Alexandru-Ioan 17, 70.

Dan, Aurelia 42, 69.


Daniello, Leon 54.
Darmoris, Petro 56.
Dăian, Diana-Maria 56.
Domide, Gherasim 32.
Drăghiciu, Laura 19, 87.
Dumbravă, Vasile 27, 32, 75.

Eminescu, Mihai 53, 76.

90
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Faur, Andrei 56.


Filip, Ana 4, 18, 20, 27, 37, 54, 70, 74, 76, 77.
Filip, Corneliu 17, 51, 70.
Filotei al Buzăului 17, 76.

Gavrilă, Radu 12, 14, 19.


Ghenghea, Mircea-Cristian 17, 51, 52, 57, 70, 72.
Ghibu, Onisifor 38, 49.
Gojdu, Emanuil 42.
Goga, Octavian 44, 70.
Groza, Mihai-Octavian 5, 18, 19, 52, 56, 57, 61, 63,
70, 75.
Gruian, Cătălina 22, 67.

Hammarskjöld, Dag 5.

Ignat, Nechita 54.


Iuşan, Adrian-Cosmin 19, 56.

Macavei, Elena 16, 27, 37, 67, 70.


Maior, Liviu 16, 75.
Manea, Adriana-Denisa 5.
Marchall, Iosif 43.
Matei, Pamfil 16, 22, 71.
Mânuţă, Constantin 53, 75.
Mânuţă, Magdalena 53, 75.
Mălai, Marius 30, 71.
Mărcău, Flavius-Cristian 56.
Micle, Veronica 53, 75.
Mieczkovski, Robert 56.

91
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

Mihali, Teodor 59.


Mleşniţe, Adrian 10.
Moga, Valer 16, 22, 28, 71.
Moga, Vasile 8, 54, 57.
Moldovan, George 36.
Morar, Ioan 51, 76.
Moraru, Alexandru 6.
Morariu, Ioan 27, 37, 70, 76, 77.
Morariu, Iuliu 35.
Morariu, Iuliu-Marius 3, 5, 6, 10, 12, 13, 23, 24, 27,
28, 29, 32, 37, 43, 57, 63, 70, 71, 75, 80.
Morariu, Maxim, vezi Morariu, Iuliu-Marius.
Morariu, Tiberiu 3, 36, 37, 54, 76.
Moşu, Areta 18, 58.

Naaman, Naji 10.


Naghiu, Iosif 29, 33, 75, 76.
Nastasă, Lucian 42, 79.
Nemeş, Ioan Onuc 51, 76.
Niculescu, Brânduşa-Oana 23, 71.
Nisipeanu, Gabriela-Margareta 5, 56, 63, 70.

Otto, Daria 56.

Papuc, Liviu 58, 71.


Pavelea, Traian 23, 71.
Pănăzan, Maria-Daniela 76.
Păvălean, Andrei 56.
Petkovic, Tijana 56.
Perşa, Răzvan 56.

92
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Plămădeală, Antonie 17, 22, 72, 76.


Pleş, Floarea 20.
Pletosu, Grigore 5, 23, 28, 33, 38, 43, 49, 71, 76, 77,
83, 86.
Pleş, Gheorghe 53.
Plocivova, Ivana 10.
Pogor, Vasile 6.
Pop, Damian 36.
Pop, Ioan-Aurel 16, 75.
Pop, Ioan 32.
Pop, Silvia 18.
Pop, Vasile 56.
Pop, Vasile Ladislau 45, 72.
Porcius, Florian 43.
Precup, Anton 35.
Prodan, Maria 52.
Pruteanu-Isăcescu, Iulian 17, 51, 52, 57, 70, 72.
Puşcariu, Ilarion 31.

Rad, Ilie 10, 11.


Radosav, Doru 10.
Răducea, Ioan 17, 52, 72.
Rus, Anca 19.

Selejan, Ioan 10.


Seni, Ioan 20, 22, 27, 29, 43, 52, 72, 79.
Sigmirean, Cornel 42, 72.
Someşan, Grigore-Toma 56.
Soroka, Olha 56.
Stanca, Sebastian 6, 63, 70.

93
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

Spesza, Alexandru 10.


Suciu, Dumitru 6.
Szaniszlo, Inocent-Maria V. 10.
Szany, Norbert 10.

Şaguna, Andrei 11, 17, 22, 67, 76.


Şorobetea, Aurel 36.
Ştefănuţiu, Emil 36.

Tanco, Paul 53.


Tanco, Teodor 10,
Târgoveţ, Nicolae 27, 73.
Tălpaş, Mihaela 5.
Tocaciu, Diana-Elena 58, 59, 69.
Toma, Vlad 11.
Tomoni, Dumitru 23, 72.
Tomoniu, Nicolae 10.
Turc, Lucia 10.
Tutula, Vasile 27, 73.

Uilean, Raluca-Nicoleta 5.
Ureche, Lazăr 42, 73.

Xenopol, A. D. 42.

Zinveliu, Gavrilă-Tudor 5.

94
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Indice de locuri

Alba-Iulia 4, 58, 71.


Arad 4, 56.
Azore 4.

Barcelona 4.
Beclean 9.
Belgrad 4, 9, 56.
Bichigiu 27, 36, 73.
Bistriţa 3, 5, 9, 24, 27, 30, 31, 42, 67, 71, 73, 76, 77,
83, 85.
Blaj 53, 54, 59, 69, 76.
Bor 58, 71.
Botoşani 17, 70.
Bucureşti 4, 7, 8, 22, 43, 56, 76.

Cluj-Napoca 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 16, 17,


23, 24, 42, 56, 58, 64, 69, 71, 73, 75, 79.
Craiova 56.
Constanţa 4.

Dej 9, 13, 54, 59, 69, 76.


Dumitriţa 27.

En Calcat 4, 9.

Feldru 29, 36.


Feleac 8.

95
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

Gherla 30, 37, 43, 54, 74, 76.

Iaşi, 16, 17, 18, 42, 52, 53, 54, 58, 70, 71, 72, 79.

Jounieh 7, 10.
Kosice 9, 10.

Leipzig 42, 73.


Leşu 30, 71.

Măgura Ilvei 36.


Mintiu 35.
Moscova 4.

Năsăud 3, 6, 7, 9, 22, 23, 24, 29, 30, 31, 32, 35, 36,
53, 54, 58, 67, 71, 73, 74, 76, 79, 83, 85.
Nepos 36.
New York 4.
Nicula 54.

Odesa 52, 73.


Oradea 4.
Orăştie 71.

Paris 8.
Parva 35.
Piteşti 9.
Poiana Ilvei 36.
Praga 9, 11.
Presov 11.

96
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Râmnicu Sărat 9.
Rebrişoara 35.
Romuli 35.

Salva 3, 7, 8, 18, 27, 35, 37, 53, 54, 70, 74, 76, 77, 80.
Saarbrucken 5.
Sâncraiu Almaşului 51.
Sângeorz-Băi 4, 36.
Sebeş 4, 8, 18, 52, 75, 80.
Sibiu 4, 16, 17, 22, 23, 27, 37, 41, 43, 44, 45, 46, 47,
48, 58, 67, 68, 70, 71, 72, 74, 76, 77, 83, 85.
Sighetu Marmaţiei 6, 7, 9.
Sighişoara 9.
Sinaia 9.
Străşeni 52, 78.

Târgu Jiu 4, 6, 7, 9, 56.


Telciu 27, 73, 75.
Timişoara 4, 23, 73.
Tismana 4, 7, 10.
Torrent 56.
Toulouse 9.
Turda 19.

Vad 8.
Varşovia 56.
Vidin 58, 71.
Viena 5, 8, 56.

Zalău 4.

97
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

98
Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu

Cuprins

ASTRA, un spirit veşnic tânăr (pr. Ioan Buftea, protopopul


Dejului).......................................................................................... 11
Predoslovie ................................................................................... 15
1. Introducere ............................................................................... 21
2. Tinerii cercetători şi ,,Astra” .................................................. 27
2. 1. ,,Astra” şi tineretul (1861-1948) .......................... 27
2. 2. Tinerii cercetători şi ,,Astra”, între 1861-1948 .. 41
3. Tinerii cercetători şi ,,Astra”, din 1989 şi până astăzi ........ 51
Concluzii ....................................................................................... 63
Bibliografie.................................................................................... 67
Abstract ......................................................................................... 83
Résumé .......................................................................................... 85
Indice de nume ............................................................................ 89
Indice de locuri ............................................................................ 95
Cuprins .......................................................................................... 99

99
Rolul tânărului cercetător în Asociaţiunea ,,Astra”

100

View publication stats