Sunteți pe pagina 1din 36

CONCEPTE DE BAZĂ ÎN ACHIZIŢII PUBLICE

Procesul de achiziţii publice reprezintă ansamblul activităţilor ce se întreprind pentru:


atribuirea, încheierea, îndeplinirea unui contract de achiziţie publică şi prin care se dobândesc,
definitiv sau temporar, produse, lucrări sau servicii.

Acest proces poate fi vazuta ca o succesiune de etape, dupa parcurgerea carora se obtine
produsul, serviciul sau lucrarea, ca urmare a atribuirii unui contract de achizitie publica.
Conform prevederilor OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a
contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, HG
925/2006 privind normele de aplicarea a OUG 34, a Legii 337/2006 privind modificarea si
aporbarea OUG 34/2006 si a OUG 94/2007, se vor parcurge mai multe etape conform celor
descrise in continuare:

- programul anual al achizitiilor publice


-procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica:
a. cumpararea directa;
b. cererea de oferta;
c. licitatia publica deschisa;
d. licitatie publica restransa;
e. dialog competitiv;
f. negociere;

- calendarul achizitiei (produse si servicii)

Calendarul achizitiei cuprinde urmatoarele etape:

 prezentarea si inregistrarea la Directia General Administrativa a unui referat de


necesitate si oportunitate
 intocmirea specificatiei tehnice de catre specialistii solicitanti si depunerea la Directia
General Administrativa

Contractul de achizitii publice este actul juridic cu titlu oneros, încheiat în formă scrisă,

între autoritatea contractantă şi contractant si deosebim contract de:furnizare( cumpărării,


cumpărării în rate, închirierii, leasing-ului,cu sau fără opţiune de cumpărare),servicii,
(întreţinere, reparaţie, instalare, proiectare), lucrări, (execuţia, proiectarea, cât şi execuţia
uneia sau mai multor lucrări de construcţii).
Autoritatea contractantă poate fi:

a) oricare organism al statului

b) oricare organism de drept public, altul decât unul dintre cele prevăzute la lit. a);

c) oricare asociere formată de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la
lit. a) sau b);

d) oricare întreprindere publică ce desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile relevante din
domenii sectoriale

e) oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la lit. a) - d), care desfăşoară una sau mai
multe dintre activităţile activităţile relevante din domenii sectoriale.

Contractantul este oricare persoană fizică sau juridică, de drept privat, română sau

străină şi căreia în calitate de:furnizor, executant, prestator i s-a atribuit un contract de achiziţie
publică.

Furnizorul, executantul sau prestatorul are dreptul de a participa la procedura de atribuire

a contractului: în nume propriu , în asociere sau ca subcontractor.

Principii de bază în achiziţii publice

În proiectarea cadrului legal al achiziţiilor publice din România, s-au avut în vedere
principiile generale acceptate în Europa în acest domeniu. Tratatul pentru înfiinţarea Comunităţii
Economice Europene, încheiat la 25 martie 1957, instituie cele patru libertăţi europene,
respectiv: libera circulaţie a mărfurilor, libera circulaţie a serviciilor, libera circulaţie a
persoanelor, libera circulaţie a capitalurilor.

Aceste patru libertăţi nu au rămas la nivel de concept, ci au fost transpuse în practică sub
formă de principii. Astfel, în domeniul achiziţiilor publice cele patru libertăţi s-au reflectat în mai
multe principii care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică.

Astfel, la adoptarea oricărei decizii în procesul de achiziţii publice, trebuie avute în vedere
următoarele principii: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoaşterea reciprocă,
transparenţa,proporţionalitatea, eficienţa utilizării fondurilor publice, asumarea răspunderii.

Nediscriminarea se refera la asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale


pentru ca orice operator economic, indiferent de naţionalitate: să poată participa la procedura de
atribuire si să aibă şansa de a deveni, contractant.
Tratament egal reprezinta stabilirea şi aplicarea oricând pe parcursul procedurii de
atribuire de reguli, cerinţe,criterii identice pentru toţi operatorii economici, astfel încât aceştia să
beneficieze de şanse egale de a devein contractanţi.

Recunoaştere reciprocă este acceptarea: produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod


licit pe piaţa Uniunii Europene, a diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de
autorităţile competente din alte state si a specificaţiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la
nivel naţional.

Transparenţă se refera la aducerea la cunoştinta publicului a tuturor informaţiilor


referitoare la

aplicarea procedurii de atribuire.

Proporţionalitate are in vedere asigurarea corelaţiei între necesitatea autorităţii


contractante,

obiectul contractului de achiziţie publică si cerinţele solicitate a fi îndeplinite.

Eficienţa utilizării fondurilor publice reprezinta aplicarea procedurilor de atribuire


competiţionale şi utilizarea de criterii care să reflecte avantajele de natură economică ale
ofertelor în vederea obţinerii raportului optim între calitate şi preţ.

Asumarea răspunderii se refera la determinarea clară a sarcinilor şi responsabilităţilor


persoanelor implicate în procesul de achiziţie publică, urmărindu-se asigurarea:
profesionalismului, imparţialităţii, independenţei deciziilor adoptate pe parcursul derulării
acestui proces.

Aplicarea acestor principii conduce la realizarea unei proceduri de atribuire a contractului

de achiziţie publică caracterizată prin: corectitudine, eficienţă, accesibilitate la informaţii.

În orice situaţie, orice decizie a autorităţii contractante trebuie să reflecte principiile


enunţate mai sus.
ETAPELE PROCESULUI DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ
Cu cât etapele şi activităţile din cadrul unui proces sunt mai bine identificate şi
planificate, cu atât eficienţa şi eficacitatea procesului, cât şi maniera de desfăşurare şi
monitorizare a acestuia sunt semnificativ îmbunătăţite. Calendarul întregului proces (etapele,
precum şi activităţile din cadrul acestora) trebuie stabilite în avans. Dacă activităţile nu sunt
definite în mod clar în fază incipientă, acest lucru se va reflecta în timpi adiţionali pentru
definitivarea acestora.

Aceste aspecte trebuie avute permanent în vedere pentru realizarea cât mai eficientă a
managementului următoarelor etape:

1) Întocmirea programului anual al achiziţiilor publice

2) Elaborarea documentaţiei de atribuire/de selectare

3) Chemare la competiţie

4) Derulare procedură de atribuire

5) Atribuire contract de achiziţie publică sau încheiere acord cadru

6) Încheiere dosar de achiziţie publică

7) Derulare contract/acord cadru

8) Finalizare contract

9) Analiza procesului

Întocmirea programului anual al achiziţiilor publice

Programul anual al achiziţiilor publice este documentul care conţine: contractele de


achiziţie publică şi acordurile cadru ce se intenţionează a fi atribuite sau încheiate pe parcursul
unui an bugetar, precum şi, dacă este cazul, lansarea unui sistem dinamic de achiziţie.

Programul anual al achiziţiilor publice:se întocmeşte în fiecare an; se elaborează într-o


primă formă în decursul ultimului trimestru al anului precedent.

Programul anual de achiziţie publică trebuie să cuprindă informaţii despre : obiectul


contractului/acordului-cadru, cod CPV, valoarea estimată fără TVA (lei şi euro), procedura care
urmează să fie aplicată, data estimată pentru începerea procedurii, data estimată pentru
finalizarea procedurii, responsabilul achiziţiei publice ce urmează a fi făcută.
La elaborarea programului de achiziţie publică se va ţine cont de: necesităţile obiective
de produse, de lucrări şi de servicii, gradul de prioritate a necesităţilor, anticipările cu privire la
fondurile ce urmează a fi alocate prin bugetul annual, contractele de achiziţie publică aflate în
derulare.

Planificarea achiziţiilor nu se limitează doar la alegerea procedurii de achiziţie publică şi

stabilirea calendarului activităţilor, aceste faze reprezentând de fapt doar finalul acestei etape.

Succesiunea activităţilor în cadrul etapei de planificare a achiziţiei publice:

A. Identificarea nevoilor şi stabilirea priorităţilor la nivel de autoritate contractantă

B. Identificarea dispoziţiilor legale aplicabile

C. Identificarea şi evaluarea potenţialelor riscuri ce pot apărea pe parcursul derulării procedurii

D. Alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică

E. Întocmirea programului anual de achiziţii publice

F. Obţinerea aprobărilor pentru declanşarea procedurii

G. Stabilirea calendarului procedurii

Elaborarea documentaţiei de atribuire/de selectare

Documentaţia de atribuire – este ansamblul de documente care conţin cerinţele


formale, tehnice şi financiare, care permit descrierea obiectivă a obiectului contractului de
achiziţie publică şi pe baza căruia operatorul economic îşi va elabora oferta.

Documentaţia de atribuire se definitivează prin grija compartimentului intern al autoritaţii


contractante, specializat în atribuirea contractelor de achiziţie publică.

Documentaţia de atribuire trebuie să fie finalizată inainte de transmiterea: spre publicare


a anunţului de participare, sau invitaţiei de participare către operatorii economici.

Documentaţia de atribuire este compusă din:


- Caietul de sarcini sau, după caz, documentaţia descriptivă;
- Clauzele contractuale obligatorii;
- Fişa de date a achiziţiei;
- Formulare şi modele;
- Alte informaţii cu privire la impozitare, protecţia mediului, protecţia muncii.
Caietul de sarcini - se întocmeşte de către autoritatea contractantă pentru licitaţia
deschisă, licitaţia restrânsă, cerere de ofertă prin compartimentul intern specializat sau prin
specialişti (consultanţi) angajaţi în acest scop, cu respectarea prevederilor legale referitoare la
concurenţă şi conflictul de interese.

Caietul de sarcini reprezintă descrierea obiectivă a produselor, serviciilor sau lucrărilor


necesare autoritaţii contractante. Caietul de sarcini conţine, in mod obligatoriu, specificaţii
tehnice – cerinţe, prescripţii şi/sau caracteristici tehnice cu ajutorul cărora sunt descrise
produsele, serviciile sau lucrările.

Caietul de sarcini este unul dintre elementele esentiale pentru orice licitatie, care este
deschisa, practic, prin lansarea unui astfel de caiet. Acesta trebuie realizat cat mai corect,
deoarece, un caiet de sarcini bine intocmit va asigura, in mod automat, succesul unei colaborari
eficiente, precum si intelegerea cerintelor proiectului de catre firmele ofertante, si nu in ultimul
rand, va facilita selectarea celei mai bune oferte. Asadar, pentru a impune pretentia unui proiect
bine implementat, caietul de sarcini trebuie sa fie exprimat in termeni foarte clari si obiectivi,
astfel incat ofertantii sa stie ce sa ofere si in ce masura vor putea sa satisfaca cerintele tale.

Caietul de sarcini reprezinta documentul care intruneste acele obligatii si elemente


necesare care definesc cerintele, informatiile, metodele si instrumentele de lucru si trebuie
intocmit tinand cont de baza legislatiei in vigoare.

Acest caiet stabileste conditiile de efectuare a serviciului, atat standardele de calitate


cerute cat si conditiile tehnice necesare efectuarii serviciului in conditii de eficienta si siguranta.
Caietul de sarcini trebuie sa mentioneze reglementarile obligatorii referitoare la protectia muncii
si a mediului care se cer respectate pe intregul parcurs al desfasurarii lucrarii sau efectuarii
serviciului.

Caietul trebuie sa stabileasca cerintele organizatorice minimale pe care contractantul de


servicii le cere viitorilor contractori, stabileste conditiile de legalitate, siguranta si calitate din
partea acestora, precum si situatiile pe care trebuie sa le comunice in cazul in care apar dificultati
pe parcursul implementarii lucrarii. Aceasta etapa va stabili clar si explicit setul de cerinte si
obligatii pe care compania le impune partii delegate. Totodata, nu uita sa soliciti viitorului
contractant autorizatiile sau certificarile specifice necesare implementarii lucrarii.

Conditiile de calitate se adreseaza atat companiei care deleaga serviciul, cat si firmei care
se va ocupa de implementarea lui. Astfel, cele doua parti trebuie sa aiba ca obiectiv asigurarea
gradului de calitate a lucrarii, precum si modul in care aceasta satisface nevoile clientilor, tinand
cont de fixarea unui tarif suportabil.

Abaterile de la respectarea caietului de sarcini poate fi un motiv intemeiat prin care


compania poate sa retraga autorizatia de executie a lucrarii de catre societatea care nu a reusit sa
respecte conditiile si nici planul desfasurarii lucrarilor.
Continutul contractului de atribuire a serviciului trebuie sa contina autorizatiile de
demarare a lucrarilor detinute de compania contractanta, drepturile si obligatiile partilor, precum
si clauzele privind modalitatea si conditiile de reziliere a contractului.

Dispozitiile finale vor specifica procedura de incheiere a contractului de atribuire in


gestiune delegata a serviciului de catre companie. Societatile contractoare vor depune cereri
pentru incheierea contractului de atribuire a gestiunii delegate de catre companie, insotite de
actele doveditoare.
Caietul de sarcini poate fi realizat atat de clientul insusi, de furnizorul interesat in proiect,
cat si de un consultant independent, dar poate fi implementat si de toti trei.

Astfel, un caiet de sarcini poate fi realizat usor si de compania contractanta, fiind singurul
care cunoaste cel mai bine obiectivul proiectului. Aceasta poate solicita informatii de la
societatile specializate in serviciile specifice lucrarii, reusind in felul acesta sa acumuleze
informatii dar si sa intocmeasca documentatia caietului de sarcini.

Desi vor aparea niste costuri suplimentare, tine cont totusi ca un consultant cunoaste
specificul produsului sau tehnologiei care iti trebuie, cunoaste piata si are experienta practica in
implementarea si mentenanta unui astfel de produs.

Documentaţia descriptivă ţine loc de caiet de sarcini în cazul aplicării procedurilor de


negociere şi dialog competitiv.

Documentaţia descriptivă conţine: descriere a necesitaţilor, obiectivelor şi constrângerilor


autorităţii contractante; orice alte informaţii pe baza cărora se va derula dialogul pentru
identificarea soluţiilor

viabile; în cazul dialogului competitiv, dacă s-a hotarât astfel, primele care vor fi acordate

participanţilor la dialog; posibilitatea de a realiza dialogul sau negocierea în runde succesive, cu


scopul de a reduce numărul de soluţii discutate sau propuneri de oferte.

Clauzele contractuale obligatorii sunt acele prevederi contractuale pe care orice contract
de achiziţie publică trebuie să le conţină referitor la:
- obiectul principal al contractului;
- preţul contractului;
- durata contractului;
- sancţiuni ale neexecutării culpabile a obligaţiilor;
- documentele contractului;
- obligaţiile principale ale părţilor.
Fişa de date a achiziţiei contine informatiile specifice referitoare la aplicarea concreta a
procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica, care sunt destinate potentialilor
ofertanti interesati sa participe la procedura aplicata pentru atribuirea contractului de lucrari si
cuprinde informaţii şi instrucţiuni privind:

- autoritatea contractantă, în special cu privire la adresă – inclusiv telefon, fax, e-mail – persoane
de contact, mijloace de comunicare etc.;
- adresa de unde se poate achiziţiona/descărca documentaţia de atribuire
- activitatea autoritaţii contractante;
- faptul că se achiziţionează in numele altei autorităţi (dacă este cazul);
- modul de obţinerea de clarificări şi alte informaţii;
- soluţionarea litigiilor;
- Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, inclusiv adresa, telefon, fax, email;
- obiectul contractului de achiziţie publică si durata acestuia;
- modul în care se va finaliza procedura;
- după caz, acordul-cadru, durata acestuia, numar de operatori, valoarea minimă şi maximă a
unui contract subsecvent;
- existenţa loturilor şi modul de abordare;
- acceptarea/ neacceptarea de oferte alternative;
- codul CPV;
- cantitatea produselor;
- despre garanţii;
- termene de valabilitatea ofertei;
- procedura aplicată şi dacă aceasta are ca etapă finală licitaţia electronică;
- cerinţele minime de calificare precum şi documentele care urmează să fie prezentate pentru
dovedirea indeplinirii criteriilor de calificare si selecţie, dacă sunt solicitate;
- data limită de depunere (ora/zi/luna/an), locul de depunere şi ce alte formalitaţi
trebuie indeplinite în legatură cu participarea la procedura de atribuire;
- informaţii privind modul de elaborare şi prezentare a propunerii tehnice şi financiare;
- informaţii privind modul de elaborare şi prezentare a ofertei
- informatii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire.
Documentaţia de atribuire trebuie să conţină următoarele formulare:

- Fişa de date a achiziţiei

- Formularul de ofertă

- Formularul de contract

- Formularul de scrisoare de garanţie, dacă se solicită.

ANUNTURI PRIVIND CONTRACTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

Invitaţia pentru licitaţie

Această etapă se referă la activităţile desfăşurate de autoritatea contractantă pentru: a


face cunoscută procedura sau pentru a solicita, în mod direct, oferte de la potenţiali furnizori,
executanţi sau prestatori.

Ca regulă generală, orice furnizor, executant sau prestator are dreptul de a participa la o
procedură pentru atribuirea unui contract de achiziţii publice. Numărul potenţialilor furnizori,
executanţi sau prestatori care au dreptul să se înscrie la o procedură de atribuire a unui contract
este nelimitat.

Publicarea anunţului de participare

Anunţul de participare:

- Se publică în SEAP.

- Se publică în Monitorul Oficial al României Partea VI - „Achiziţii publice“ în cel mult o zi de


la publicarea în SEAP;

- Se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), dacă este cazul.

Tipuri de anunt
1. Anunt de intentie
Anuntul de intentie reprezinata anuntul prin care autoritatea contractanta isi exprima intentia de a
organiza o procedura de achizitie publica in viitor, fara a specifica toate datele respectivei
procedurei de achizitie.
Publicarea anuntului de intentie nu creeaza Autoritatii Contractante obligatia de a efectua
respectiva achizitie publica.
Autoritatea Contractanta are obligatia de a transmite spre publicare un anunt de intentie, atunci
cand:
a) valoarea totala estimata a Contractelor/Acordurilor-cadru, care urmeaza sa fie
atribuite/incheiate in urmatoarele 12 luni pentru achizitionarea de produse din aceeasi grupa
CPV, este egala sau mai mare decat echivalentul in lei a 750.000 euro;
b) valoarea totala estimata a Contractelor/Acordurilor-cadru, care urmeaza sa fie
atribuite/incheiate in urmatoarele 12 luni pentru achizitionarea de servicii, este egala sau mai
mare decat echivalentul in lei a 750.000 euro;
c) valoarea estimata a Contractelor/Acordurilor-cadru de lucrari, care urmeaza sa fie
atribuite/incheiate in urmatoarele 12 luni, este egala sau mai mare decat echivalentul in lei a
5.000.000 euro.
2. Anunt de participare
Anuntul de participare reprezinta anuntul prin care autoritatea contractanta invita operatorii
economici sa participe la procedura de achizitii publice. In acest anunt trebuie specificate toate
detaliile referitoare la procedura de achizitii publice.
Autoritatea Contractanta are obligatia de a transmite spre publicare un anunt de participare
atunci cand:
a) initiaza procedura de licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog competitiv sau negociere,
cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, pentru atribuirea Contractului de achizitie
publica sau pentru incheierea Acordului-cadru;
b) lanseaza un sistem dinamic de achizitie;
c) initiaza procesul de atribuire a unui Contract de achizitie publica printr-un sistem dinamic
de achizitii, in acest caz publicandu-se un anunt simplificat;
d) organizeaza un concurs de solutii.
Anuntul de participare se publica in SEAP si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a,
Achizitii publice si, dupa caz, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Publicarea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie in toate situatiile in care:
a) valoarea estimata a Contractului/Acordului-cadru de furnizare sau de servicii care urmeaza
sa fie atribuit/incheiat este mai mare decat echivalentul in lei a 125.000 euro;
b) valoarea estimata a Contractului/Acordului-cadru de furnizare sau de servicii care urmeaza
sa fie atribuit/incheiat este mai mare decat echivalentul in lei a 400.000 euro;
c) valoarea estimata a Contractului/Acordului-cadru de lucrari care urmeaza sa fie
atribuit/incheiat este mai mare decat echivalentul in lei a 5.000.000 euro.

3. Anunt de atribuire
Anuntul de atribuire reprezinta anuntul prin care autoritatea contractanta specifica castigatorul
achizitiei publice si conditiile castigarii (valoarea contractului, produsele/serviciile/lucrarile
contractate)
Autoritatea Contractanta are obligatia de a transmite spre publicare un anunt de atribuire in
cel mult 48 de zile dupa ce:
a) a finalizat procedura de atribuire - licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog competitiv,
etc.- prin atribuirea Contractului de achizitie publica sau incheierea Acordului-cadru;
b) a finalizat un concurs de solutii prin stabilirea concurentului castigator;
c) a atribuit un Contract de achizitie publica printr-un sistem dinamic de achizitii.
Obiectivele SEAP-ului:

 transparenta si eficienta procesului de achizitie care implica fonduri publice


 simplificarea procedurii de participare la licitatie a furnizorilor
 proceduri de lucru eficiente si standardizate
 micsorarea cheltuielilor publice prin reducerea preturilor de achizitie
 furnizarea de informatii publice despre procesele de achizitii publice
 auditarea procesului de achizitie publica
 asigurarea unui cadru de inalta securitate si incredere pentru derularea activitatilor de
gestionare a fondurilor publice.

Detalii disponibile pe S.E.A.P.:


 informatii despre organizatorul licitatiei
 detalii despre modul de organizare
 oferta castigatoare
 numele ofertantului declarat castigator

Procedurile de achizitie se realizeaza prin:

 licitatii deschise, la care poate participa orice ofertant


 licitatii restranse, caracterizate prin existenta etapei de selectie

Participanti in sistem:

 autoritati contractante – entitatile care pot organiza licitatii: institutii publice


 ofertanti – agenti economici furnizori de produse si servicii

Autoritatea contractanta este cea care decide ce tip de licitatie urmeaza sa organizeze, pe baza
valorii estimate a achizitiei. Exista o serie de praguri care incadreaza achizitiile publice. Sistemul
pune la dispozitia autoritatii contract.

Certificatul digital

Pentru a putea depune o oferta pentru licitatiile deschise este nevoie ca ofertantii sa fie
inregistrati pe SEAP si sa aiba un Certificat Digital valabil. Autentificarea in sistem se face pe
baza certificatului digital primit de la SEAP, a contului de utilizator sia parolei.
Documentaţiei pentru Elaborarea şi Prezentarea Ofertei (DEPO) are următoarea structură:

Informaţii generale – aşa cum sunt acestea precizate în Secţiunea I din DSEPO.
Informaţiile generale din DEPO se copiază din DSEPO, fără a fi modificate în vreun fel.

Fişa de date a achiziţiei reprezintă Secţiunea II din DEPO ( prezentată în Secţiunea II

din DSEPO) – adaptează, completează sau detaliază parametrii/cerinţele prezentate în


„Informaţii generale“ la particularităţile procedurii în derulare, adică specifică: cerinţele de
calificare, modul de elaborare a ofertei (inclusiv conţinutul acesteia), modalitatea de prezentare şi
data limită pentru prezentarea ofertelor, momentul şi locul deschiderii ofertelor, criteriul aplicat
pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, factorii luaţi în considerare pentru evaluarea
ofertelor. Întrucât în cadrul acestei secţiuni informaţiile generale se adaptează, completează sau
detaliază informaţiile din cadrul acestei secţiuni primează în faţa informaţiilor generale, cu
condiţia să nu intre în contradicţie cu acestea.

Caietul de sarcini reprezintă Secţiunea III din DEPO - Conţine specificaţiile tehnice ale
produselor-lucrărilor-obiectului serviciului ce urmează a fi achiziţionat. Reprezintă documentul
în baza căruia se întocmeşte propunerea tehnică şi determină propunerea financiară. Pentru ca
ofertanţii să răspundă în mod realist la cerinţele autorităţii contractante şi pentru a nu efectua
competiţia,asiguraţi-vă că specificaţiile tehnice sunt definite clar şi concis şi nu sunt restrictive.

Prin specificaţiile tehnice se stabilesc caracteristici referitoare la : nivelul calitativ, nivelul


tehnic, nivelul de performanţă, siguranţa în exploatare, dimensiunile, terminologie şi simboluri,
teste şi metode de testare, mod de ambalare, etichetare,marcare, certificate de
conformitate,conform standardelor în vigoare.

Pentru contractele de lucrări,specificaţiile tehnice conţin şi prescripţii privind : proiectare


şi calcul, verificări, inspecţii, tehnici,procedee şi metode de construcţie, orice alte condiţii cu
caracter tehnic în legătură cu : materii prime şi materiale utilizate, părţi ale lucrării, lucrarea în
ansamblul ei, şi pe care autoritatea contractantă este capabilă să le descrie. condiţii de recepţie a
lucrărilor.

Specificaţiile tehnice se prezintă numai prin referire la : standarde naţionale care adoptă
standarde europene, alte autorizări/omologări sau specificaţii tehnice comune utilizate în
Comunitatea Europeană, standarde naţionale care adoptă standarde internaţionale.

Formulare – Secţiunea IV din DEPO (prezentat în Secţiunea IV din DSEPO) –


conţineformulare : cu caracter obligatoriu sau cu caracter opţional considerate necesare de către
autoritatea contractantă.

Contractul – Secţiunea V din DEPO ( PREZENTAT ÎN Secţiunea V din DSEPO) – Se


recomandă preluarea tuturor clauzelor prezentate în modelele din DSEPO, (la care se pot adăuga
şi altele specifice) şi care ,în caz de litigiu,fac posibilă recunoaşterea drepturilor încălcate.
PROCEDURI DE ACHIZITII PUBLICE

1. Licitatia deschisa

Procedura de licitatie deschisa se desfasoara, de regula, intr-o singura etapa.


Autoritatea Contractanta are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de
licitatie electronica, caz in care are obligatia de a anunta aceasta decizie in anuntul de participare
si in documentatia de atribuire.
Licitatia deschisa se initiaza prin transmiterea spre publicare, in conformitate cu
prevederile art. 55 din OUG 34/2006, a unui anunt de participare prin care solicita operatorilor
economici interesati depunerea de oferte.

2. Licitatia restransa

Procedura de licitatie restransa se desfasoara, de regula, in doua etape:


a) etapa de selectare a candidatilor, prin aplicarea criteriilor de selectie;
b) etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidatii selectati, prin aplicarea criteriului de
atribuire.
Autoritatea Contractanta are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitatie
electronica, caz in care are obligatia de a anunta aceasta decizie in anuntul de participare si in
documentatia de atribuire.
Licitatia restransa se initiaza prin transmiterea spre publicare, in conformitate cu
prevederile art. 55 din OUG 34/2006, a unui anunt de participare prin care se solicita operatorilor
economici interesati depunerea de candidaturi.

3. Dialogul competitive

Procedura de dialog competitiv se desfasoara in trei etape:


a) etapa de preselectie a candidatilor;
b) etapa de dialog cu candidatii admisi in urma preselectiei, pentru identificarea
solutiei/solutiilor apte sa raspunda necesitatilor autoritatii Contractante si in baza careia/carora
candidatii vor elabora si vor depune oferta finala;
c) etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.
Dialogul competitiv se initiaza prin transmiterea spre publicare, in conformitate cu
prevederile art. 55 din OUG 34/2006, a unui anunt de participare prin care se solicita operatorilor
economici interesati depunerea de candidaturi.
4. Negocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare

Autoritatea Contractanta are dreptul de a aplica procedura de negociere, cu publicarea


prealabila a unui anunt de participare, in urmatoarele cazuri:
a) atunci cand, in urma aplicarii licitatiei deschise, licitatiei restranse, dialogului competitiv
sau a cererii de oferte, nu a fost depusa nicio oferta sau au fost depuse numai oferte inacceptabile
ori neconforme;
b) in situatii exceptionale, temeinic motivate, atunci cand natura
lucrarilor/produselor/serviciilor sau riscurile implicate de executarea/livrarea/prestarea acestora
nu permit o estimare initiala globala a pretului viitorului Contract de achizitie publica;
c) atunci cand serviciile care urmeaza sa fie achizitionate, indeosebi serviciile financiare,
astfel cum sunt acestea prevazute in categoria 6 din ANEXA 2A, sau serviciile intelectuale, cum
ar fi cele care implica proiectarea lucrarilor, sunt de asa natura incat caietul de sarcini nu poate fi
elaborat cu precizia pe care o impune atribuirea unui Contract de achizitie publica prin aplicarea
licitatiei deschise sau licitatiei restranse;
Negocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare se initiaza prin transmiterea
spre publicare, in conformitate cu prevederile art. 55 din OUG 34/2006, a unui anunt de
participare, prin care se solicita operatorilor economici interesati depunerea de candidaturi.

5.Negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt de participare

Autoritatea Contractanta are dreptul de a aplica procedura de negociere fara publicarea


prealabila a unui anunt de participare numai in urmatoarele cazuri:
a) atunci cand, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protectia unor drepturi
de exclusivitate, Contractul de achizitie publica poate fi atribuit numai unui anumit operator
economic;
b) ca o masura strict necesara, atunci cand perioadele de aplicare a licitatiei deschise, a
negocierii cu publicarea prealabila a unui anunt de participare sau a cererii de oferte nu pot fi
respectate din motive de extrema urgenta, determinate de evenimente imprevizibile si care nu se
datoreaza sub nicio forma unei actiuni sau inactiuni a autoritatii contractante.

6. Cererea de oferte

Autoritatea Contractanta are dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai in


cazul in care valoarea estimata, fara TVA, a Contractului de achizitie publica este egala sau mai
mica decat echivalentul in lei al urmatoarelor praguri:
a) pentru Contractul de furnizare: 100.000 euro;
b) pentru Contractul de servicii: 100.000 euro;
c) pentru Contractul de lucrari: 750.000 euro.
7. Concursul de solutii

Autoritatea Contractanta are dreptul de a organiza un concurs de solutii, astfel cum este
descris la art. 18 alin. (2), ca o procedura independenta, in care concurentii pot obtine premii
si/sau prime de participare, sau ca parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui
Contract de servicii.
Autoritatea Contractanta are obligatia de a preciza in cadrul documentatiei de concurs orice
informatie, cerinta, regula, criteriu , etc., necesare pentru a asigura potentialilor concurenti o
informare completa si corecta cu privire la modul de aplicare a concursului de solutii.

8. Cumparari directe

Se aplica in cazul in care se achizitioneaza produse, servicii sau lucrari a carei valoare, fara
TVA, acumulata pe parcursul unui an nu depaseste echivalentul a 15.000 euro.
Cumpararea directa se realizeaza pe baza de document justificativ.

Derularea procedurii de achizitii publice

Deschiderea ofertelor

a) Asigurarea semnarii declaraţiilor de confidenţialitate şi imparţialitate de catre membrii


comisiei

b) Se verifică de către membrii comisiei de evaluare,în prezenţa reprezentanţilor ofertanţilor :

- respectarea de către ofertanţi a regulilor formale de :depunere a ofertelor : plic închis şi


sigilat,original şi număr de copii,etc; prezentare a ofertelor : existenţa ofertelor alternative;
formular de ofertă semnat şi ştampilat,etc.

- existenţa garanţiei de participare la licitaţie;documentelor care însoţesc oferta;

c) Se anunţă următoarele :denumirea ( numele ) ofertanţilor;modificările şi retragerile de


oferte ;preţul (suma în lei şi TVA aferent ); propuneri de oferte alternative ( dacă este
cazul );orice alte detalii care se consideră necesare şi care nu afectează principiul
confidenţialităţii.

d) Se întocmeşte « Procesul verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor »

e) Se distribuie sub semnătură o copie a Procesului verbal al şedinţei de deschidere publică a


ofertelor tuturor participanţilor la şedinţă.
CONTRACTAREA ÎN CONSTRUCŢII

Contractul este actul juridic încheiat prin acordul de voinţă între entitatea achizitoare
(investitor) şi contractantul (ofertantul) care va realiza proiectul de construcţii.
Pentru investiţiile publice, forma de contract este, de regulă, cea din condiţiile de
contractare, transmise contractanţilor de către entitatea achizitoare prin documentele licitaţiei.
Contractul este compus din formularul de contract, din condiţii generale, suplimentare şi
speciale de contractare şi celelalte documente precizate în formularul de contract.
Condiţiile generale de contractare sunt reprezentate de documentul care pune la
dispoziţia părţilor contractuale principiile generale aplicabile pentru contractarea în construcţii.
În toate cazurile, ele devin parte integrantă a unui contract de executare a lucrărilor de
construcţii.
Condiţiile suplimentare de contractare sunt cuprinse în documentul complementar
condiţiilor generale de contractare, prin care se fixează clauze specifice contractelor încheiate de
o anumită entitate achizitoare.
Condiţiile speciale de contractare sunt reprezentate de documentul care completează sau,
eventual, modifică condiţiile generale şi suplimentare de contractare, aplicabile unui anumit
contractant.
Cauzele care au condus la această situaţiile in care clientii apeleaza la arhitecti sau
ingineri pentru proiectarea şi supervizarea executării construcţiilor sunt următoarele:
 Competenţa insuficientă a proiectantului în managementul numeroşilor contractanţi
cu un grad înalt de specializare şi complexitate tehnologică implicaţi în acest gen de proiecte;
 Incapacitatea clientului de a-şi defini în mod adecvat cerinţele încă de la iniţierea
proiectului.
Ca urmare, s-a încercat utilizarea unor aranjamente contractuale diverse pentru rezolvarea
acestei situaţii, incluzând contractele tip cost rambursabil, contractele la cheie, ofertarea în două
faze, contractele în serie şi, în ultima vreme, contractele de management sau de proiectare şi
management.
În cazul în care clientul îşi asumă rolul de manager al proiectului, acesta va crea, în cele
mai multe cazuri, o entitate organizatorică separată care va fi responsabilă pentru proiectarea şi
construirea obiectivului. Managerul proiectului va încheia contracte pentru proiectare şi
construcţie cu firme specializate.
Caracteristicile fiecărui tip de contract sunt prezentate în cele ce urmează.
2. Tipuri de contracte

Principalele tipuri de contracte utilizate în construcţii pot fi grupate în patru categorii. În


ordinea cronologică a apariţie lor, acestea sunt:
 Contracte tradiţionale
 Contracte tip cost rambursabil
 Alte forme de aranjamente contractuale
 Contracte de management
A. Contracte tradiţionale
Clienţii sau managerii lor de proiect angajează arhitecţi pentru pregătirea proiectului
tehnic, selectarea contractanţilor şi supervizarea lucrărilor de construcţii.
Principalele forme de contracte tradiţionale sunt:
a) Contractul tip preţ total
b) Contractul tip preţ pe cantităţi de lucrări
c) Contractul tip preţ unitar
a) Contractul tip preţ total
Contractantul este invitat să-şi elaboreze oferta pe baza desenelor de execuţie şi a
Caietului de sarcini pentru proiectul de construcţii. Contractantul trebuie să estimeze toate
costurile ocazionate de realizarea integrală a lucrărilor. De obicei nu se admit modificări ale
preţului total oferit ulterior încheierii contractului, cu excepţia situaţiilor în care clientul solicită
modificări ale proiectului. Preţul poate fi divizat pe faze de execuţie pentru a facilita plata
eşalonată a lucrărilor.

b) Contractul tip preţ pe cantităţi de lucrări

În unele ţări, clienţii preferă să furnizeze contractanţilor un document tip pentru prezentarea
preţului - ofertă. Acesta este întocmit pe baza desenelor de execuţie şi a antemăsurătorilor şi
cuprinde capitolele de lucrări ce trebuie realizate, o scurtă descriere a acestora şi cantităţile
aferente.
c) Contractul tip preţ unitar

Multe proiecte sunt atât de complexe încât nu permit terminarea proiectării înainte de
organizarea licitaţiei pentru adjudecarea lucrărilor de construcţii şi încheierea contractului. În
aceste condiţii, li se cere ofertanţilor să prezinte preţuri unitare pentru o listă de categorii de
lucrări tipice proiectului ce urmează a fi realizat. Pentru fundamentarea preţurilor li se oferă
contractanţilor desene de execuţie preliminare şi uneori studii geologice, împreună cu cantităţile
aproximative de lucrări. Plata contractantului pentru lucrările efectiv executate se face pe baza
măsurării acestora şi evaluării lor la preţurile unitare convenite. Pentru categoriile de lucrări care
nu au fost incluse în lista furnizată ofertanţilor, preţurile se renegociază.

B. Contracte tip cost rambursabil

Ca şi în cazul contractelor standard, clientul apelează la arhitecţi pentru realizarea


proiectului tehnic şi supervizarea executării construcţiei. Principala caracteristică a acestor
contracte este plata unui onorariu, în sumă fixă sau ca un procent din valoarea costurilor directe,
pentru realizarea lucrărilor de către contractant. Costurile directe ale lucrărilor vor fi rambursate
contractantului pe măsura executării lucrărilor.

Acest tip de contract a fost creat pentru a permite realizarea lucrărilor de construcţii pe
măsură ce avansează proiectarea obiectivului. Dezavantajul principal al acestui gen de contract
constă în faptul că antreprenorul poate creşte costurile directe ale lucrărilor aproape fără
restricţii, transferând în acest fel cea mai mare parte a riscurilor asupra clientului.

Principalele forme de contract tip cost rambursabil sunt:

a) Contractul cu onorariu în sumă fixă sau procentual

b) Contractul cu cost - ţintă

a) Contractul cu onorariu în sumă fixă sau procentual

Contractantul şi clientul negociază un onorariu care să acopere cheltuielile administrative


şi profitul contractantului. Costurile directe referitoare la plata salariilor, subcontractanţilor,
achiziţionarea materialelor, asigurarea şi exploatarea utilajelor sunt plătite de către client pe
măsura executării lucrărilor. Prin urmare, clientul va plăti în final costurile directe la care se
adaugă onorariul contractantului. Dacă onorariul este calculat ca un procent din costurile directe,
atunci riscurile pe care şi le asumă clientul cresc şi mai mult, pentru că onorariul va creşte pe
măsura creşterii costurilor directe.

b) Contractul cu cost - ţintă

Pentru a înlătura dezavantajele contractului cu onorariu clasic, clienţii au căutat să


găsească o modalitate prin care să sporească responsabilitatea contractantului cu privire la
costurile proiectului. Soluţia constă în stabilirea unei corelaţii între onorariul plătit
contractantului şi un cost - ţintă stabilit de comun acord, pe baza unui set de desene de execuţie
şi specificaţii tehnice. Onorariul plătit se stabileşte diminuând sau mărind suma stabilită iniţial cu
un procent din depăşirea sau economia realizate, calculate prin diferenţa dintre costul efectiv şi
costul - ţintă al lucrărilor. Se ţine seama şi de modificările solicitate de client pe parcursul
executării lucrărilor.

C. Alte forme de aranjamente contractuale

a) Parteneriatul

Parteneriatul constă în selectarea de către client a unui anumit contractant, negocierea


unui preţ pentru lucrarea ce urmează a fi realizată şi stabilirea de comun acord a programului de
execuţie şi a termenilor şi condiţiilor contractului.

Obiectivul principal este generarea unei cooperări reciproc avantajoase între


contractant şi client. Contractantul este încurajat să discute cu clientul în mod deschis toate
aspectele care ridică probleme în realizarea proiectului.

Antreprenorul - partener poate să fie angajat prin organizarea unei licitaţii, prin
negocieri sau pe baza unei relaţii tradiţionale. Ultima soluţie este, de regulă, preferată. După
selectarea contractantului se vor negocia termenii şi condiţiile contractuale, stabilindu-se
obiective comune.
b) Contractele tip Construcţie, Proprietate, Operare, Transfer

Aranjamentele contractuale de tip Construcţie, Proprietate, Operare, Transfer (CPOT),


Construcţie, Operare, Transfer (COT), Construcţie, Proprietate, Operare (CPO) etc. sunt tot mai
utilizate în realizarea proiectelor majore de infrastructură, care erau finanţate în mod tradiţional
din surse guvernamentale.

În cadrul acestor contracte, întreprinzătorul (de regulă un mare contractant sau un trust
de contractanţi) este responsabil cu stabilirea relaţiilor contractuale şi funcţionale între
numeroasele parţi implicate (Figura 12), strângerea fondurilor necesare pentru construcţie,
exploatarea facilităţii şi în final transferul proprietăţii către guvernul local după o perioadă
suficient de mare pentru plata împrumuturilor şi a dobânzilor şi obţinerea unui profit.

c) Ofertarea în două faze

Pentru proiectele complexe şi de mari dimensiuni, ofertarea în două faze poate permite
îmbunătăţirea controlului asupra costurilor şi sporirea disciplinei.

Prima fază constă în formularea unei cereri de ofertă adresată unui grup restrâns de
firme, cu o experienţă recunoscută în domeniu. În prealabil, se poartă discuţii între client şi
aceste firme referitoare la tipul, amploarea lucrărilor şi capacitatea firmelor respective de a le
realiza. Fiecare contractant trimite oferte cu un preţ estimativ.

După selecţia contractantului, în a doua fază, i se cere acestuia să colaboreze cu


proiectantul oferind consultanţă în cea ce priveşte metodele de construcţie, echipamentul
necesar, atribuirea pachetelor de activităţi pe subcontractanţi, priorităţile, programul de execuţie
şi aprovizionare cu materiale, etc. Se calculează apoi preţul pe care clientul urmează să-l
plătească şi pe această bază se încheie contractul.

d) Contracte în serie

În cazul în care clientul doreşte să realizeze mai multe proiecte similare, de exemplu
şcoli, se poate selecta un contractant în urma unei licitaţii, iar preţul ofertei câştigătoare poate
constitui baza încheierii unor contracte ulterioare cu acelaşi contractant pentru realizarea
proiectelor similare viitoare. Desigur, la încheierea noilor contracte se va ţine seama de inflaţie şi
alţi factori obiectivi (de exemplu, diferenţele provenind din realizarea fundaţiei pe soluri cu
caracteristici diferite). Această metodă încurajează stabilirea unei relaţii între părţi bazată pe
încredere.

e) Contracte tip proiectare şi construcţie (Contracte “la cheie”)

Contractele “la cheie” se întocmesc în faza de proiectare a viitorului obiectiv. După


alegerea prin licitaţie a contractantului, acesta va trebui să realizeze proiectul tehnic, construcţia
obiectivului şi, în unele cazuri, exploatarea până la atingerea parametrilor proiectaţi şi
întreţinerea acestuia.

f) Contractul global

Contractul global se încheie între entitatea achizitoare, pe de o parte, şi contractant


(antreprenor general) şi furnizorul general, pe de altă parte, aceştia din urmă asumându-şi
răspunderea realizării în ansamblu a proiectului, având dreptul să încheie contracte de
subantrepriză (subcontracte) cu contractanţi sau furnizori de specialitate.

Acelaşi contract global se poate încheia între entitatea achizitoare atât cu contractantul
cât şi cu furnizorul general, în care caz între aceştia din urmă intervine un contract de asociere
care delimitează răspunderile părţilor.
Fig. Părţile implicate şi structura contractuală pentru un contract tip “Construcţie,
Proprietate, Operare, Transfer”
g) Contracte separate

Contractele separate se încheie între entitatea achizitoare şi mai mulţi contractanţi şi


furnizori, câte un contract cu fiecare dintre aceştia, în cazul în care entitatea achizitoare are
capacitatea tehnică şi organizatorică de a îndeplini funcţiile de furnizor şi contractant general.

În acest caz răspunderea generală pentru realizarea proiectului revine entităţii


achizitoare, contractanţii şi furnizorii răspunzând strict pentru lucrările, livrările şi serviciile
contractate separat.

h) Realizarea proiectului cu mijloace proprii

Unii clienţi, cum ar autorităţile publice, firme din ramuri de interes strategic, unele
firme de mari dimensiuni, au capacitatea de a realiza construcţiile de care au nevoie cu forţe
proprii. În acest caz nu este necesară încheierea unui contract. Se poate recurge însă la executarea
unor lucrări cu subantreprenori.

D. Contracte de management

Contractele de management au apărut ca răspuns la cerinţele recente din cadrul


ramurii construcţiilor, referitoare la creşterea nivelului de competenţă şi atenţie în planificarea şi
controlul proiectelor, începând de la studiul de fezabilitate până la recepţia finală a lucrărilor. În
prezent se utilizează trei sisteme:
a) Contractul de management al construcţiei
b) Contractul de management
c) Contractul de proiectare şi management
a) Contractul de management al construcţiei

Contractul se încheie între client şi contractant (sau contractanţi) În prealabil, încă de


la iniţierea proiectului, clientul angajează un manager al construcţiei care îl va consilia, va
planifica şi coordona realizarea obiectivului. Managerul construcţiei este, de regulă, o firmă de
construcţii selectată dintre cele mai prestigioase la nivel naţional. Domeniile în care îl va consilia
pe client sunt constructabilitatea proiectului, crearea şi atribuirea pachetelor de activităţi pe
subcontractanţi, încheierea contractelor de aprovizionare, conducerea licitaţiei şi realizarea
construcţiei. În schimbul serviciilor sale managerul construcţiei va primi un onorariu.
(a) Contra
ctual

Contractanţi ai lucrărilor

(b)
Organizaţional

Fig. Contractul de management al construcţiei

b) Contractul de management

Mulţi clienţi consideră că riscul utilizării mai multor contractanţi, implicat de


utilizarea contractului de management al construcţiei, este prea mare. Ca urmare, a apărut
tendinţa de angaja un singur contractant care să conducă realizarea construcţiei prin
subcontractarea lucrărilor. În această situaţie, deşi atribuţiile contractantului general sunt similare
cu cele ale managerului construcţiei, riscurile pe care şi le asumă acesta sunt mai mari, întrucât -
deşi nu participă direct la realizarea lucrărilor - are răspunderea executării acesteia în termenele,
de calitatea şi cu costurile stabilite.

(a) Co
ntr
act
ual

(b) Organizaţional Subcontractanţi


Fig. Contractul de management

c) Contractul de proiectare şi management

Clientul realizează cu forţe proprii sau printr-o firmă independentă de proiectare


desenele iniţiale de ansamblu ale obiectivului şi, pe baza acestora, se solicită oferte.
Contractantul care oferă cel mai redus cost pentru proiectarea şi execuţia obiectivului este
preferat, dar se ţine seama şi de reputaţia, calitatea serviciilor şi onorariul solicitat pentru
managementul proiectului. Acest tip de contract constituie o dezvoltare logică a contractului de
management, incluzând şi activităţile de proiectare. Aranjamentele contractuale şi
organizaţionale în acest caz sunt prezentate în figura

(a) Contractual

(b) Organizaţional
Fig. Contractul de proiectare şi management

3. Selecţia unui tip de contract

Selecţia tipului de contract care va fi utilizat pentru realizarea construcţiei trebuie să ţină
seama de caracteristicile proiectului şi de particularităţile organizaţiei client. Aceasta constituie un element
esenţial pentru realizarea cu succes a proiectului şi de aceea trebuie să i se acorde o mare atenţie şi să fie
realizată cât mai curând posibil după iniţierea proiectului.
Este necesar să se compare caracteristicile proiectului cu caracteristicile fiecărui tip de contract.
În acest scop prezentăm în tabelul de mai jos o comparaţie a caracteristicilor principalelor tipuri
de contracte:

Caracteristica Tradiţional “La cheie” Management Managementul


construcţiei
Diversitatea responsabilităţii Moderată Limitată Mare Mare
Dimensiunea pieţei de pe care Moderată Limitată Moderată Mare
se testează preţuri - ofertă
Definirea precisă a cerinţelor Nu Da Nu Nu
clientului
Rapiditatea începerii construcţiei Redusă Rapidă Rapidă Rapidă
Flexibilitate în realizarea Acceptabilă Limitată Acceptabilă Bună
schimbărilor
Capacitatea de a contracta şi Acceptabilă Limitată Acceptabilă Bună
de a realiza treptat construcţia
Capacitatea de monitorizare a Bună Slabă Bună Bună
costurilor de către client
Consultarea constructorului Moderată Bună Moderată Bună
încă din faza de proiectare
Influenţa clientului asupra Limitată Nici una Bună Bună
selecţiei subcontractanţilor
Posibilitatea controlării Moderată Moderată Moderată Bună
calităţii de către client
Existenţa posibilităţii Da Da Da Nu
contractantului de a specula
fluxul de numerar
Stimularea financiară a Puternică Puternică Slabă Minimă
contractantului pentru conducerea
eficace a proiectului
Potenţial conflictual Moderat Ridicat Moderat Minim
Semnificaţia caracteristicilor principalelor tipuri de contracte este următoarea:

1. Diversitatea responsabilităţii. Un grad ridicat de dispersie a responsabilităţii face să sporească


puterea decizională şi de control a managerului de proiect, dar poate conduce şi la un fenomen de
diluare a responsabilităţii.

2. Dimensiunea pieţei de pe care se testează preţuri - ofertă. În cazul în care realizarea ofertelor
de către contractanţi necesită costuri mari cu completarea documentaţiilor proiectului puse la
dispoziţie de către client, aceştia ar putea fi descurajaţi să participe la licitaţie, cu excepţia
situaţiei în care se organizează o licitaţie publică restrânsă. Acest tip de licitaţie îngustează piaţa
de pe care se testează preţuri-ofertă şi poate conduce la obţinerea unui preţ necompetitiv dacă nu
se realizează înaintea licitaţiei evaluări preliminare ale contractanţilor.

3. Definirea precisă a cerinţelor clientului. În cazul contractelor “la cheie” definirea cerinţelor
clientului trebuie făcută foarte precis încă din stadiul iniţial al demarării proiectului şi este
necesar ca aceasta să aibă un caracter definitiv. Celelalte tipuri de contracte permit definirea
treptată a cerinţelor clientului, abordare care poate fi utilă pentru proiecte cu un grad mare de
complexitate şi risc.

4. Rapiditatea începerii construcţiei. Este redusă în cazul contractelor tradiţionale, pentru că nu


se poate începe construcţia înaintea finalizării proiectării. Toate celelalte tipuri de contracte
asigură posibilitatea realizării progresive, în paralel, a proiectării şi construcţiei.

5. Flexibilitate în realizarea schimbărilor. Acest criteriu se referă la uşurinţa cu care clientul


poate realiza modificări pe durata realizării construcţiei faţă de proiectul iniţial. În cazul
contractelor “la cheie” flexibilitatea este redusă, în timp ce în cazul celorlalte tipuri de contracte
aceasta variază în limite rezonabile.

6. Capacitatea de a contracta şi de a realiza treptat construcţia. În situaţiile în care proiectul


prezintă elemente importante de risc sau sursele de finanţare a realizării acestuia sunt limitate
poate fi utilă contractarea şi realizarea treptată a construcţiei.
7. Capacitatea de monitorizare a costurilor de către client. Toate tipurile de contracte oferă, în
grade diferite, posibilităţi de monitorizare a costurilor de către client.

8. Consultarea constructorului încă din faza de proiectare. Implicarea constructorului în faza de


proiectare poate conduce la găsirea unor soluţii tehnice mai eficiente pentru că în acest fel se ţine
seama de interesele constructorului încă de la definirea proiectului. Prin utilizarea contractului
“la cheie” clientul urmăreşte în mod clar realizarea unei astfel de situaţii.

9. Influenţa clientului asupra selecţiei subcontractanţilor. Influenţa clientului în această privinţă


este limitată în cazul contractului tradiţional şi nu este posibilă în cazul contractului “la cheie”.

10. Posibilitatea controlării calităţii de către client. Contractele “la cheie” nu oferă
monitorizarea calităţii pentru client; dacă acesta doreşte acest lucru trebuie să angajeze o firmă
sau un specialist independent. În cazul celorlalte tipuri de contracte, membrii echipei de
proiectare, contractantul general sau managerul construcţiei pot avea responsabilităţi de
monitorizare a calităţii pentru client.

11. Existenţa posibilităţii contractantului de a specula fluxul de numerar. Deoarece realizarea


lucrărilor de construcţii antrenează tranzacţii financiare importante, contractantul general poate
obţine beneficii dacă reuşeşte să încaseze cât mai repede fondurile cuvenite şi să întârzie cât mai
mult posibil efectuarea plăţilor. Aceasta procedură poate afecta atitudinea şi performanţele
subcontractanţilor. În cazul în care plăţile către subcontractanţi se află sub controlul direct al
clientului sau al managerului construcţiei, această situaţie se poate transforma într-un avantaj.

12. Stimularea financiară a contractantului pentru conducerea eficace a proiectului. Contractele


“la cheie” şi cele tradiţionale oferă o bună stimulare financiară a contractantului pentru
performanţă, în timp ce în cazul contractului de management sau de management al construcţiei
contractantul primeşte un onorariu care nu este neapărat legat de performanţele obţinute.

13. Potenţialul conflictual. Calitatea, termenele şi costurile realizării construcţiei pot fi


îmbunătăţite printr-o bună colaborare în cadrul echipei de proiect. Tipurile de contracte care
recunosc variatele responsabilităţi ale părţilor implicate în managementul lucrărilor de construcţii
şi care exclud exploatarea vreuneia dintre părţi sunt cele care asigură evitarea conflictelor.
PROBLEME SI SITUATII INTALNITE IN PROCESUL CONTRACTARII

Eliminarea într-o anumită etapă determină ieşirea din competiţie

Succesiunea activităţilor pe parcursul procesului de evaluare :

a) Se examinează mai întâi documentele care dovedesc eligibilitatea şi înregistrarea ;

b) Se examinează documentele care dovedesc îndeplinirea cerinţelor minime privind capacitatea


tehnică şi capacitatea tehnico-financiară ;

c) Se examinează propunerea tehnică ;

d) Se examinează propunerea financiară ;

e) Se întocmeşte raportul de evaluare.

Pe parcursul evaluării,comisia de evaluare va solicita clarificările pe care le consideră necesare


pentru evaluarea fiecărei oferte,specificând termenul de transmitere a acestora.

Înainte de a lua o decizie privind respingerea unei oferte cu un preţ neobişnuit de scăzut în
raport cu celelalte,se vor solicita şi analiza detaliile şi precizările cu privire la oferta în cauză.

Detaliile şi precizările solicitate ofertantului se referă,în acest caz,la :

• fundamentarea economică a modului de formare a preţului ofertei ;

• soluţiile tehnice adoptate sau condiţii deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul
pentru îndeplinirea contractului respectiv.

O ofertă poate fi respinsă dacă :

• nu respectă cerinţele prevăzute în documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei ;

• ofertantul nu transmite la termen explicaţiile solicitate ;

• explicaţiile solicitate nu sunt concludente şi/sau nu sunt susţinute documentele justificative;

• ofertantul modifică prin clarificările pe care le prezintă conţinutul propunerii tehnice şi/sau al
propunerii financiare,cu excepţia corecţiei erorii aritmetice ;

• conţine propuneri în mod evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă


Finalizarea procesului de achizitii publice

În această etapă,succesiunea activităţilor este următoarea :

a) Comisia de evaluare înaintează raportul de evaluare autorităţii contractante ;

b) Autoritatea contractantă comunică de îndată tuturor celor implicaţi rezultatul aplicării


procedurii ;

c) Încheierea contractului.

Contractul de achiziţie publică se încheie :

• cu ofertantul a cărui ofertă este stabilită câştigătoare de către comisia de evaluare

• nu mai devreme de 7 zile de la transmiterea rezultatului procedurii şi în perioada de valabilitate


a ofertelor.

Dacă ofertantul a cărui ofertă este câştigătoare refuză să semneze contractul,acesta pierde
garanţia de participare,iar procedura se finalizează astfel :

• fie se atribuie contractul de achiziţie publică următorului clasat ;

• fie se anulează procedura pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.

d) Returnarea garanţiilor de participare la licitaţie se face în cel mult 30 zile lucrătoare de la:

• data constituirii garanţiei de bună execuţie pentru ofertantul câştigător ;

• de la data expirării perioadei de valabilitate a ofertei pentru ofertanţii necâştigători.

e) Publicarea anunţului de atribuire în Monitorul Oficial – nu mai târziu de 30 de zile de la


încheierea contractului, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare în
Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a Achiziţii publice, un anunţ de atribuire a
contractului de achiziţie publică.

Nu mai târziu de 30 de zile de la încheierea contractului,autoritatea contractantă are obligaţia de

a transmite spre publicare în Monitorul Oficial al României,Partea a VI-a Achiziţii publice,un

anunţ de atribuire a contractului de achiziţie publică.


Cai de atac : Oricine are un interes legitim în legătură cu un contract de achiziţie publică şi care:
suferă/ riscă să sufere/ a suferit un prejudiciu ca o consecinţă a unui act nelegal sau a unei
decizii nelegale,are dreptul de a utiliza următoarele căi de atac :calea administrativă,şi /sau calea
introducerii unei acţiuni în justiţie.

Calea de atac administrative Forma de atac pe cale administrativă este contestaţia.

Forţa majoră – un eveniment mai presus de controlul părţilor,care :

• nu se datorează greşelii sau vinii acestora ,

• nu putea fi prevăzut în momentul încheierii contractului ,

• face imposibilă îndeplinirea contractului.

Sunt considerate asemenea evenimente : războaie,revoluţii,incendii,inundaţii sau orice alte

catastrofe naturale,restricţii apărute ca urmare a unei carantine,embargou ( enumerarea nu este

exhaustivă,ci enunţiativă ).

Calea de atac in justitie

Acţiunea în justiţie se introduce :

• în cel mult 30 de zile :

• de la data primirii rezoluţiei motivate privind contestaţia,sau

• numai după epuizarea căii de atac

• numai pentru acele capete de cerere care au facut obiectul contestaţiei.

• la secţia de contencios administrativ a tribunalului a cărui arie teritorială de competenţă

se află sediul autorităţii contractante.

Dosarul achizitiei publice

Activităţile desfăşurate în cadrul unei proceduri de atribuire a contractului se regăsesc în


dosarul achiziţiei publice,cu scopul de a determina în orice moment trasabilitatea procedurii.
Pentru a demonstra diligenţa sa pe perioada derulării şi pentru a se conforma normelor interne de
auditare,este recomandat ca autoritatea contractantă să includă în dosarul achiziţiei publice toate
înregistrările ce fac referire la derularea procedurii.
Administrarea contractului

Administrarea contractului implică realizarea de activităţi cu caracter tehnico-economic


şi financiar de către specialişti din cadrul autorităţii contractante din momentul încheierii
contractului de achiziţie publică până în momentul finalizării acestuia. Prin stabilirea de
proceduri interne pentru administrarea contractului,autoritatea contractantă asigură condiţiile
pentru îndeplinirea la timp a contractului,încadrarea în parametrii stabiliţi. Administrarea
contractului presupune munca în echipă şi implicit,o combinare de cunoştinţe interdisciplinare şi
reprezintă în fapt,rezultanta unei abordări pro-activ a urmatoarelor elemente:

- activităţi de planificare

- înţelegere şi cunoaştere a procesului de achiziţie publică

- abilităţile personalului autorităţii contractante de a lucra în echipă

- capacitatea personalului autorităţii contractante de a analiza, previziona,anticipa riscurile ce


decurg din derularea contractului,posibilele schimbări pe perioada acestuia şi care pot genera
influenţe asupra bugetului alocat contractului.

Administrarea contractului presupune înainte de toate studierea conţinutului


contractului,cu accent pe clauzele ce fac referire la :

- Preţ şi modalitatea de actualizare a acestuia


- Termenele stabilite pentru livrarea produselor,execuţia lucrărilor,prestarea serviciilor;
- Termenii comerciali prevăzuţi în contractele de furnizare,pentru a putea evalua amplitudinea
riscului în derularea contractului

- Testele,încercările,verificările care se realizează în momentul concepţiei/acceptării de către


autoritatea contractantă a produselor/lucrărilor/serviciilor realizate de către contractor.

- Modul de soluţionare a eventualelor neînţelegeri ce pot apărea pe parcursul derulării


contractului.

- Condiţiile de subcontractare;

- Condiţiile de efectuare a plăţii şi documentele suport necesare pentru efectuarea plăţilor.

Simptome de fraudă şi corupţie

Nu orice abateri de la lege sunt generate cu intenţie. Printre preocupările actuale se


numără şi cea a familiarizării funcţionarilor publici,colaboratorilor instituţiilor publice cu
diferenţele dintre „ comportamentul adecvat “ şi „ comportamentul inadecvat “ Este
recomandat a se avea în vedere că situaţii de genul celor descrise mai jos pot da naştere la
îndoieli sau interpretări,chiar dacă,în fapt,reprezintă nimic altceva decât efecte ale neglijenţei :

1. La o verificare a documentelor de la nivelul autorităţii contractante se constată

- deviaţii de la procedura corectă,erori sau omisiuni ;

- un preţ artificial ;

- înregistrări sporadice,dosare lipsă ;

- inexistenţa procedurilor de auditare.

2. Comportamentul responsabililor cu achiziţii publice :

- rezistenţă la audit ;

- rezistenţă la propunerea de delegare a unor atribuţii ;

- păstrarea exclusivităţii asupra unor informaţii ;

- întâlniri frecvente şi fără motiv cu contractantul.

3.Comportamentul autorităţii faţă de piaţă :

- rezistenţă la deschiderea pieţei

Asumarea raspunderii si instituirea unui mechanism de control adecvat

Procesul de achiziţii publice necesită existenţa unui mecanism de control adecvat. Totuşi,
termenul „adecvat “ este oarecum greu de definit. Un control lejer conduce la expunerea la riscul
de fraudă şi corupţie,un control excesiv generează suplimentarea costurilor,minimizarea
eficienţei acestuia şi timp suplimentar în parallel cu crearea sentimentului de frustrare în rândul
angajaţilor. Aceste aspecte trebuie avute în vedere la nivelul conducerii,autorităţii contractante.
Atunci când autoritatea contractantă implementează un mecanism de auditare şi control,trebuie
să aibă în vedere,pe lângă caracteristicile organizaţionale şi aspectele enunţate anterior.

Etapele procesului de achiziţie publică

1.planificare de achiziţii publice


2. iniţiere lansare procedură
3. derulare procedură
4. finalizare procedură
5. administrare contract
REGULI DE ESTIMARE A VALORII CONTRACTULUI DE ACHIZIŢIE
PUBLICĂ

Estimarea valorii contractului de achiziţie publică se realizează luând în considerare:

- informaţiile obţinute din cercetări de piaţă privind: nivelul preţurilor, cotaţiile bursiere, tarifele
practicate în mod curent – fără TVA;

- durata previzionată a contractului;

- costurile legate de îndeplinirea contractului;

- echivalenţa ROL-RON-EUR se stabileşte utilizând cursul mediu calculat de BNR pentru ziua
anterioară efectuării raportării la pragul valoric stabilit prin lege.

Alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziţii

Caracterizare proceduri de atribuire a contractului de achiziţie public

Raport de evaluare şi propunere atribuire contract.

Evaluarea preliminară (examinarea documentelor ce dovedesc eligibilitatea şi


înregistrarea )

Se menţionează pentru fiecare ofertant :

- dacă a prezentat sau nu documentele conform Fişei de date a achiziţiei;

- dacă conţinutul acestora este corespunzător prevederilor legale (se iau în considerare
solicitările de clarificări şi răspunsurile). De asemenea, se precizează ofertanţii eliminaţi în
cadrul acestei etape a evaluării, motivul pentru care aceştia au fost eliminaţi.

Examinarea documentelor care dovedesc îndeplinirea cerinţelor privind capacitatea tehnică


şi capacitatea tehnico-financiară

Se menţionează:

- dacă fiecare ofertant a prezentat:

- Certificatele (aşa cum sunt acestea solicitate prin Fişa de date a achiziţiei)
- Declaraţiile (prezentate aşa cum sunt acestea solicitate prin Fişa de date a achiziţiei)

- Alte documente emise de ofertant şi certificate de autorităţi sau de autorităţile stabilite prin
DEPO

- dacă conţinutul acestora este în conformitate cu prevederile legale;

Verificarea conformităţii conţinutului propunerii tehnice şi financiare cu prevederile


specificate în Caietul de sarcini din DEPO

- Pentru criteriul: „oferta cu preţul cel mai scăzut“ – se verifică îndeplinirea cerinţelor minime;

- Pentru criteriul „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic“, pe lângă
verificarea cerinţelor minime solicitate şi funcţie de varianta algoritmului de calcul, se precizează
în ordine descrescătoare, punctajul alocat fiecărui ofertant, conform algoritmului de calcul
stabilit prin DEPO. Dacă cursul LEU/EUR declarat de ofertant nu este cel afişat de BNR pentru
data stabilită drept referinţă, atunci suma în lei este cea care primează şi se utilizează pentru
determinarea echivalentului sumei în EUR. Se precizează, de asemenea, ofertanţii eliminaţi în
cadrul acestei etape a evaluării şi motivul pentru care aceştia au fost eliminaţi

Propunerea comisiei de evaluare pentru atribuirea contractului

Se apreciază:

- ofertantul câştigător şi argumentele comisiei de evaluare în ceea ce priveşte propunerea;

- corecţiile aplicate şi suma rezultată în urma aplicării;

- preţul contractului atribuit

S-ar putea să vă placă și