Normativ Privind Evaluarea Riscului Producerii Alunecarilor de Teren in Zona Drumului

COMPAN~A N mONALADE AUTOSTRAzl sai DRUMURmNAT~ONAlED~rN ROMANmA
NORMATIVPRIVINDEVAl REARISCUlUI PRODUCERII AlUNECARllOR DE TERENIN lONA DRUMUlUI

: .. _._,.'.,::,::_.-.-"' :.::'.

PROIE~TlNf . u l ENGnNB=~RHNGD~SOG.N&.CO~~U~TANCV ... ·.·B(sdu~esti'· str~da.·.·PpI6i1~.· .•• n~ .. ··.~6~· ... se6fori.1:· ••• coti··J)1fJ~{)4 .. Tel. 210.60.50, 210.62.81 ;F8Jt21 o;,?ik66;R;C.J40!9475i1991Cdduili62629539

··NO~·EM··~~l~}2005··

Romania. Bucuresti. sector 1. str. Palana TIr. 56. cod 010504 Tel. 210.60.50; 210.62.81: 210.64.07. Fax: 210.79.66

NORMATIV PRIVIND EVALUAREA RISCUlUI PRODUCERII ALUNECARIL.OR DE TEREN IN ZONA DRUMULUI

Beneficiar:

COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURt NATIONALE DIN ROMANIA

Faza I

Analiza standardelor si reglementarilor tehnice europene in domeniu. Raport de Iaza, Elaborare Redactarea I a .Norrnatlvulul privlnd evalurea riscului producerii alunecarilor de teren in zona drurnului",

Transmiterea in ancheta.

Contract nr.

Proiectant:

3112/23.08.2005 CONSITRANS

ing. Anca GRIGORAS

DIRECTOR GENERAL:

DIRECTOR TEHNIC:

RESPONSABIL TEMA:

i"g. Angela VISAN prof.dr.ing. Silvan ANDREI ~. dr. Ing. Aurel BARARIU /JtL I ->:

DIRECTOR CALITATE:

RESPONSABIL ADJUNCT.

NOIEMBRIE 2005

SOCIETATE CURASPUNDERE LIMITATA J40f9475f1991 CUI R2629539

Cont IBAN R032RNCB2079000007160001 BCR TUNARI;

Cont IBAN R0l3MINDOI02511000213400 MIND BANK S.A. Sucurssla GRIVIT A

NORMATIV PENTRU EVALUAREA RISCULUI PRODUCERII ALUNECARILOR DE TEREN IN ZONA DRUMULUI

CUPRINS

1. GENERALITATI

2. RISCUL GEOTEHNIC

3. ROLUL APEIIN FAVORIZAREA ALUNECARILOR DE TEREN

4. SPECIFICUL STUDIILOR GEOTEHNICE PENTRU ZONELE CU ALUNECARI

5. METODE ANAUTICE PENTRU EVALUAREA RISCULUI PRODUCERII ALUNECARILOR DE TEREN

5.1 Introducere

5.2 Principii fundamentale

5.3 Metoda unghiului de talers

5.4 Metoda Janbu

5.5 Metoda de analiza a riscului producerii alunecarilor de teren care tine seama de mobilizarea progresiva a rezistentei la forfecare a pamantului

5.6 Concluzii prlvind metodele de analiza a stabilitatil

6. ESTIMAREA STAI3IL1TATII CU AJUTORUL ABACELOR

6.1 Abaca lui Taylor

6.2 Abacele lui Bishop 51 Morgenstern

6.3 Abacele lui Spencer

6.4 Abacele lui Janbu

7. Propunere Ghid privind monitorizarea combaterea alunecarilor de teren din zona drumului

Anexe:

1 - Crlterii de clasificare a alunecarilor

2 - Criterrii pentru potentialul si probabilitatea de producere a alunecarii

4 - Elemente definitorii ale riscuJui

4.1 - Masuri constructive posibile

1

4.2 - Tablou de sinteza. Alunecari de teren. Curgeri lente

4.3 - Masuri active si pasive pentru prevenirea riscului alunecarilor de teren

4.4 - Caderi de pietrisuri sf blocurl si curgeri de materiale pietrose

4.5 - Tablou de sinteza. Curgeri de noroi si viituri torentiale

4.6 - Asigurarea unei geometrii convenabile a pantelor

4.7 - Controlul apelor de suprafata

4.8 - Protectia de suprafata a masivelor

4.9 - Actiuni vizand imbunatatirea proprietatilor fizice ale pamanturilor

A - Metode clasice de analiza a stabilitatii

B - Tipuri de analiza a stabilitatii

C - Deducerea ecuatiei suprafetei taluzului in situatie critica de stabilltate dupa metoda unghiului de taiere

o - Deducerea relatiilor din metoda Janbu pentru analiza stabilitatii

E - Criterii acceptate

BIBUOGRAFIE

2

NORMATIV PENTRU EVALUAREA RISCULUI PRODUCERII ALUNECARrLOR DE TEREN IN ZONA DRUMULUI

1. GENERALITATI

1.1 Obiect si domeniu de aplicare

a) Prezentul normativ stabileste cnterille, exigentele si metodele cercetarii geotehnice in vederea stabilirii riscului producerii alunecarilor de teren in zona drumului.

Este obligatoriu a se respecta, prin aplicarea acestor principii la speciflcul construirli si expoatarll drumurllor, prezentul normativ reprezentand particularizarea normativului NP 074/2002.

Acesta se va aplica tututror categoriilor de drumuri din sistemul rutier national existent sau de perspectiva, indiferent de unitatea administratlv teritorlala ee-l administreaza, facand parte integranta din pia nul de amenajare al teritoriuluLnatlonal.(PATN).

Sarcina obligatorie privind evaluarea riscului producerii potentialului de alunecare decurge din legile sectiunii V a zonelor de rise natural, in care lnundabllitatea ar trebui modiflcata conform date!or meteo din anul 2005.

b) EI se va apllca in cadrul executarii studiilor pentru:

lucrari de terasamente ale sistemului rutier in vederea reabilitarii, modernizarii;

lucrari de constructii (Iucrari de arta - poduri, zlduri de sprijin, viaducte I tunele rutiere, copertine etc) sau elementelor specifice ale acestora care deservesc sl fac posibila functionabilitatea drumului.

Celelalte lucrari de constructii ce apartin modernizarH drumului (parcari, service auto, pasarele, etc.) se supun direct principlllor st exigentelor constructiilor, imp use de normativul NP 074/2002.

c) Scopul realizarii acestei cercetari este obtinerea de date geotehnice (de arhiva-Istorlce privind evolutia terenului natural; de teren - de suprafata totogram de profunzime respectiv succesiunea lltoloqica, precum si de laborator) necesare pentru estimarea potentialului de alunecare sl at riscului probabil , astfel ca sa se poata fundamenta planlficarea proiectarii si realizarea solutillor ce se impun dupa 0 cunoastere corespunzatoare.

1.2 Atunecarile de teren (definitie, terminologie fenomenologica • clasificare )

a) Alunecarile de teren reprezinta in general procese evidente de deplasare a unor mase de pamant sau raca, sub influenta modificarii unor factori naturali sau antrapici, pe 0 suprafata de rupere (dupa 0 suprafata de rupere), sau fara 0 suprafata evidenta de rupere.

In cadrul fenomenului de alunecare, ca mod de manifestare al geodinamicii actuale, de

restabillre a echilibrului natural al unei zone sunt incluse;

alunecarile propriu-zlse in care fenomenul se manifesta prin deplasarea partii superioare a zonei datorita unor procese de durata ;

alunecarile datorate deformatiilor lente, de lunga durata , tara 0 suprafata neta de separare a celor doua zone, care are caracterul unei miscari vascoase sau curgeri !ente.

Analiza zone lor cu potential de alunecare si rise se va realiza luand in considerare: alunecare ca fenomen initial declansat natural;

alunecare ca fenomen tardiv, datorat modificarii conditiilor de mediu;

alunecarea ca fenomen de impact catastrofal, la un moment dat , sau dupa 0 anumita perioada a schimbarii conditiilor si factorilor naturali sau antropici ce conditioneaza stabilitatea zonei.

b) Elementele specifice unei alunecari sunt cele redate schematic in fig.1.1, precizarea lor flnnd absolut necesara in vederea pozitionarii spatia Ie a desfasurarii fenomenului in raport cu functionalitatea drumului.

Obligativltatea evidentierii elementelor caracteristice revine proiectantului iar materializarea lor si aprecierea mecanismului atat in zona drumului, cat sl cea adiacenta acestuia revine

3

cercetarii geotehnice.Transpunerea elementelor se sollclta prin terna-cadru de continut si se va realiza pe plan topografic la scara detaliata de catre cercetarea geotehncia.

c) Clasificarea alunecarilor dupa criteriile sugerate de UNESCO (U I S C) sunt redate in anexa nr.1, aceasta referindu-se la ansamblul alunecarii sl mai putin a alunecarii unei parti (zone) din sistemul rutier, din considerente antropice (incarcari maxime depasite, flux de circulatie depaslt, fenomene erozionale datorate neintretinerii corespunzatoare).

Uf11TA. INFERIOARA A MATERIALULUf 4LUNE'CAT

~~-----------L----~----~ ~-------- L.t-----+I

i

tlMrTA [NI"ERIOARA A SUPRAFE"TEi DE AL.UNECARG

Fig. 1.1 Vedere in plan §i in sectiune a unei alunecari de teren.

4

1.3 Cauzele alunecarilor si modalitatile de actionare

Este necesara evidentierea zonelor cu potential de risc la alunecare prin luarea in considerare a separarii zonelor pe tipuri de alunecare si mecanisme ( modalitati de actionare ) astfel ca sa se permita actuaUzarea parametritor cauzali definitorii.

Schematizarea cauzelor ce produc sunt redate in tabelul 1.1 tar mecanismele sunt redate in cele ce urmeaza:

..
Factorul cauza Actiunea (mecanism -efec!)_
A.factorul apa ~ cresteri de nivel ciclice (sezoniere )sau acurnulari locale
a.) apele de suprafata ~ in albii eroziunea bazei versantilor ( la deslee) sau rambleu inalte
~ erozivitatea suprafetelor pe care curg
~ infiltratii cu cresteri de nivel subteran prin acumulare in orizonturi
permeabile sau cu diferente de permeabilitate
~ cresterea gradului de saturare , a maselor de raca coezive sau
stancoase
b. apele subterane ~ in rocl moi , argila prafoase nisipoase se manifesta prin
- cresterea presiunii apei din pori
- cresterile presiunii apei de filtrare
- sutozle (hidrodinamica , hidrochimica )
- reducerea mmeralizatiel apei din pori
- in roc! stancoase alterate se manifesta prin modificarea proprietatHor
fizico-meeanice ea funetie de umiditate si aeeasta functie de
re_g_imul hidric
B.factorul climatic- - variatiile ciclice de temperatura positive -negative reduc proprietatile
temperatura flzico-rnecanlce rocllor
- actiunea alterarii prin spalare sau hidrochimica combinata cu
variatiile termice
C . factorul vibratii - seismice - conduc la aparitia tixotropiei fenomen specific reversibil ( in
roci moiJ_ sl ireversibill roci tar11 ce _Qot_groduce dlillradarea totala .
D. factoru1 tectonic - miscari neotectonice sl de subsidenta • regionala (vechi si noi) ce
creaza zone slabe in versant astlel :
- zona de contact a taliilor majore
- zoneJe intens fisurate
- zonele activ seismic
- zonele de control eruptiv-sedimentar si Isau cristalin
E. factorul antroplc - vibratii datorate cresterii traficului (classic)
- excavarile pentru reabilitare , modernizare , ce conduc la 0
destabilizare a piciorului taluzului (versantului ) precum si la 0
incarcare suplimentara a zonei de terasament
- zone1e dEWresionare cu drenaj natural deficitar Tabe1 nr 1 1

Nota: daca interactiunea fenomen-cauza nu este cunoscuta se vor investiga eventualele cauze potentiale

1.3.1 Mecanismele de alunecare

Acestea sunt determinate in general de considerente geologo-tehnice, hidrografice,

geomorfologice, hidrologice, seismice si antropice. .

Potentialul de alunecare al unei zone rezulta ca 0 combinatie a actiunii acestor factori ce actioneaza asupra maselor condition and stabilitatea unei zone.

5

Precizarea mecanismului probabil si a rnarirnli participarii factorilor ce-I dicteaza se impune ca necesar cu valoare certa intr-o analiza de risc.

Aceasta presupune identificarea detaliilor structurale si conjuncturale care sa prognozeze campul de solicitari asttet ca elementele geotehnice definitorii sa impuna mecanismul eel mai apropiat de realitate.

Cel putin la nivel de studiu se impune analiza pe cel putin doua modele de fenomene susceptibile a se manifesta identic.

1.4 Terminologia fenomenologica asoclata alunecarilor

Aceasta este acceptata conform definitiilor date de Glosamul International al termenilor de

baza specttlct rnanaqernentului dezastrelor r editat de Departamentul Afacerilor .

(DHA) de sub egida ONU (1992, 93,96)si adoptata de legislatia specifica tarilor membre UE.Principalii termini utilizati sunt : dezastru, vulnerabilitate, hazard si risc.

Dezastru - similar cu catastrofa, , reprezinta grava intrerupere a unei functionalitati a societatii , generand pierderi umane, materiale sau de mediu • ce nu pot fi refacute in timp util. Asociat drumurilor nationale aceasta presupune 0 perloada de timp de minim 1 luna si 0 varianta ocolitoare de cca.60-7-km maxim.

Hazardul - reprezinta posibilitatea de aparitie intr-o zona si pe 0 perioada determinata a unui fenomen cauza ce poate declansa alunecarea si genera pierderi.

Vulnerabilitatea - reprezinta gradul de pierderi (0-100%) rezultat dintr-un fenomen susceptibil de a produce pierderi umane si materiale.

Riscul - este estimarea matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si materiale pe 0 perioada de referinta ,intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru.

1.5 Reglementari tehnice nationale conexe

La aplicarea prezentului normativ se vor avea in vedere si urmatoarele reglementari tehnice

nationale:

STAS /243/3-87 Teren de fundare -Cereetarea prin sondaje deschise exeeutate in pamanturi

STAS 1242/4-85 Teren de fundare -Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi

STAS 1242/5-88 Teren de fundare -Cercetarea terenului prin penetrarea dinamica in foraj

STAS /242/6-76 Teren de fundare .Cercetarea terenului prin penetrare statica

STAS 124217-84 Teren de fundare .Cercetarea geofizica a terenului prin metode seismice

STAS 124218-75 Teren de fundare Principii de cercetare geofizica a terenului prln metode electrometrice in curent continuo

STAS 1242/9-76 Teren de fundare Cercetarea geofiziea a terenului prin metode radiometriee

STAS 1243/88 Teren de fundare. Clasificarea pamanturilor

STAS-uri de metoda 1913/1-16 (in vigoare) privind terenul de fundare -Determinari de laborator inc!uzand pamanturi eu comportari speciale tip PUCM si tip PSU.

STAS -uri de metoda 6200/1-16( in vigoare ) privlnd determinari specifice pe raea stancoasa

ST AS 5090/85-Caraeterizarea rocUor staneoase

Normativ C241-92 .Metodologia de determinare a caraeteristicilor dinamiee ale terenului de fundare

6

Normativ AND 586/2002 pentru evaluarea starii tehnice a lucrarilor de consolidare aferente drumurilor publice

Reglementare tehnica privind proiectarea si dotarea locurilor de parcare , oprire sl stationare, aferente drumurilorpublice situate in extravilanul localitatilor publicat in MO

nr.60/18.01.2005 .

Ghid de elaborare a documentatiilor pentru reabilitarea drumurilor STAS 3300/1-85 Teren de fundare .Principii generale de calcul

STAS 3950/81 Geotehnica .Terminologie, simboluri si unitati de rnasura ,

STAS 6054n7 Teren de fundare .Zonarea teritoriului Romaniei dupa adancimea maxima deinghet.

STAS 11100/1-93 Zonarea teritoriutui Romaniei dupa intensitatea seismica Normativ P100/92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructlilor

Normativ NE 001/96 Prolectare si executie pentru constructii fundate pe pamanturi PUCM

Normativ P7/2000 - Proiectare si executie pentru constructii fundate pe pamanturi PSU Normativ NP 045/2000 Normativ pentru incercarea in teren a pilotilor de proba si a pilotitor din fundatii

Normativ NP074/2002 - Normativ privlnd prlnciplile , exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare

Ghid tehnic GT 035/2002 Ghid privlnd modul de intocmire si verificare a documentatiilor geotehnice in constructii

Ghid tehnic GT 007/2001 Zonarea teritorlului Romanie! dupa potentialul de producere a alunecarilor de teren.

Ghid tehnic GE 044/2001 pentru sistematizarea, stoacrea si reutilizarea informatiilor privind parametril geotehnici.

1.6 Armonizarea cu reglemantarile internationale

1.6.1 Prevederile normativulul sunt in concordanta cu principiile contlnute in urmatoarele prenorme europene :

ENV - 1997-1 :1994Eurocod 7 Proiectarea geotehnica partea 1- Reguti generale

ENV - 1997 - 2 :1999 Eurocod 7 partea 2 - Proiectarea geotehnica asistata de incercari de Jaborator

ENV - 1997-3:1999 Eurocod 7 - partea 3 - Proiectarea geotehnica asistata de incercari

pe teren

ENV - 1998 -1:1994 Eurocod 8. Prevederi de proiectare a structurilor rezistente la cutremur.Partea 1 .Reguli generale

ENV - 1998 - 5:1994 Eurocod 8 partea 5-Fundatii t lucrari de sustinere si aspecte geotehnice

1.6.2 Terminologia sl slrnbolurlle utlllzate in normative sunt in concordanta cu recomandarile societatii Internationale de Mecanica Pamanturilor sl Inginerie Geotehnica ( ISSMGE) 1.6.3 Lista bibliografiei utitlzate se afla in anexe.

7

1.7 Raport de faza

ANALIZA STANDARDELOR 81 REGLEMENTARILOR TEHN ICE IN DOMENIUL EVALUARII RI8CULUI PRODUCERII ALUNECARILOR DE TEREN 81 CONCLUZII PRIVIND CONTINUTUL NORMATIVULUI

Desi de la ineeputul analizei stiintifice a alunecarilor de teren de pe traseele cailor ferate din Suedia, de catre Fel1enius au trecut peste 100 de ani si s-au elaborat 0 gama foarte larga de metode de calcul, se constata ca exista foarte putine standarde sl reglementari tehnice cu caracter national sau international si evaluarea riscului se face in special pe baza unor norme interne a diferitelor unitati de proiectare, elaborate pe baza experientei proprii si a datelor cuprinse in publicatii (rnanuale, carti, articole) ce trateaza acest domeniu (vezl bibliografia).

Din documentarea facuta consideram ca in categoria reglementarilor merita a fi mentionate

urmatoarele publicatii :

.Jnstructlunl pentru a evalua stabilitatea pantelor", elaborate si publicate in 1995 de .Cornisia pentru stabilitatea taluzelor", a .Academiel regale a stiinteJor ingineresti din Suedla", material care a stat la baza stablllril planului initial a Normativului pentru evaluarea rlsculul producerii alunecarilor de teren in zona drumului";

Euroacordul 7 .Calculul fundatiilor si inginerie geotehnica" (versiune tradusa in limba romana, editata de ManoHu I. 8i Marcu A.);

De informatiile cuprinse in ambele materiale precum si de exerinta proprie s-a tinut seama la redactarea 1ft, a .Normativulul pentru evaluarea riscului producerii alunecarilor de teren in zona drurnului" (5.2) de rezolvare ale problemei asa cum s-au conturat in urma cercetarilor recente dintre care trebuie mentionate urmatoarele :

• Importanta stabilirii unor parametri geotehnic veridici tuanc in considerare faptul ca valorile lor depind in principal de natura si starea de umldltate si indesare a pamanturilor; modul de caracterizare a naturii si starli materialului se face digital folosind metoda recomandata in "Ghidul pentru sistematlzarea, stocarea sl reutilizarea informatiilor prlvind parametrii geotehnici", GE044-01 publicat in Buletinul Constructiilor, vol. 24, 2003;

• Supratatele de alunecare au forme care de regula difera de cele plane sau circular - clllndrlce, tapt pentru care s-a prezentat in textul principal normativ metoda prof. N. Janbu, care tine seama de acest fapt; metodele clasice, bazate pe suprafata de alunecare circular - cilindrice sunt prezentate in Anexa A;

a atentie speciala a fost acordata "Rolului apei in favorizarea alunecarilor de teren (cap.3), atat prin micsorarea efortului efectiv in urma modificarilor nivelului apei subterane cat si prin micsorarea parametrilor rezistentei la forfecare.

Datorita acestui fapt in capitolul 3 sunt prezentate 0 serle de masuri de diminuare a efectului defavorabil al apei asupra alunecarilor inclusv 0 abaca pentru evaluarea cantitativa a capacitatii de drenare a pamanturilor.

In capitolul 4 "Specificul studllilor geotehnice pentru zonele susceptibile de alunecari" pe langa investuigatiile de teren si laborator ce trebuie efectuate, a tipurilor de analiza a stabilitatii in eforturi totale sau efective, (Anexa B) sunt date tabelele cu valori orientative ale parametrilor geotehnlcl in functie de natura sl starea pamantuluL

In capitolul 5 .Metode analitice pentru evaluarea riscului producerii alunecarilor de teren" se

prezlnta urrnatoarele 3 metode:

metoda Prof. N. Janbu care prezinta avantajele ca ia in consideratie suprafete de alunecare de forme oarecare decl mai apropiate de realitate si este consecventa in a respecta conditiile de echilibru a forte lor 5i momentelor;

o metoda care tine seama de mobilizarea progresiva a rezistentelor la forfecare in functie de deplasarile bazelor fisiilor de calcu1.

In capltolul 6 .Estlrnarea stabllitatii cu ajutorul abacelor" se exemplifica modul de evaluare a riscului pentru taluzels alcatuite din pamanturi omogene cu ajutorul acestor grafice.

8

2. RISCUL GEOTEHNIC-DEFINIT1E, ELEMENTE CARACTERIST1CE, CLASIFICARE

Criteriile de estimare calitativa a potentialului de producere a alunecarilor versantilor terenului natural din zona adiacenta sistemului rutier sunt cele ce au stat la baza zonarli teritoriului Romaniei dupa potentialul de producere al alunecarilor (Ghid 007/2001)

Aceste criterii sunt redate succinct in anexa nr. 2.

2.1 Riscul geotehnic in cadrul sistemului rutier

Sistemul rutier prin natura si structura sa este format din elemente stabile din punct de vedere fenomenologic at alunecarilor, dar care in cadrul natural in care se inscrie sau este realizat, maresc de obicei potentialul de alunecare si implicit rlscul.

Existenta sau realizarea sistemului rutier este apreciata st determinata tehnic prin calcule in care valorile ce caracterizeaza mediul in care se inscrie sunt valori medii, poslbllitatlle de redare a variatiilor parametrilor putand fi preluate in calcul, dar de obicei neacceptate economic, solutia finala reprezentand 0 varianta care nu elimina potentialul de avariere sl deci riscul,

Se mentioneaza in cursu rile universitare si literature de specialitate ca:

fenomenul de pierdere a stabilitatii este de 0 mare complexitate ce nu poate fi prinsa in intregime in calcul , astfel ca fiecare metoda se bazeaza pe 0 serie de ipoteze sirnplificatoare care nu asimileaza perfect gama observatiilor de teren si a determinarilor de laborator ( prea sumare, insuficiente, nespecifice si nestandardizate ).

analiza stabilitatii pe baza aprecierii factorului de stabilitate pentru profile caracterlstlce, cu posibilitatea variatiei unor parametrii pan a la gasirea situatiei cele rna; defavorabile, ne da 0 imagine discontinua a zonei, ce permite deifinirea unui model coerent pe baza caruia se obtine 0 imagine globala a terenulul,

Sunt necesare masuratori ale deplasarilor din teren, astfel ca parametrii introdusl in calcule sa realizeze rnodelul initial prin calcul invers , ceea ce reprezinta 0 imagine globala a modului de manifestare fenomenologica mal reala.

2.2 Elemente definitiere clasificare

Pentru evaluarea risculul la alunecarile de teren s-au utilizat urmatorii termeni ai factorilor

cauza:

clasificarea © ce descrie natura potentlalului alunecarii; magnitudinea (M) volurnul in m3 a masei alunecate ;

probabilitatea (P) ca 0 anume alunecare sa aiba loc intr-o perioada de timp data; pericolul (H) este 0 descrtere a magnitudinii 5i probabilitatii de aparitie a alunecarii (H=MxP);

vulnerabilitatea (V) este gradul de avariere a unui element in cadrul unei suprafete afectate de alunecare .Este exprimat intr-o scara de la 0 (fara pierderi) la 1 (distrugere totala ) .Pentru pierderea de vieti omenesti este probabilitatea ca 0 viata anume sa fie pierduta daca alunecarea are loc.

riscul specific Rs =PxV pentru fiecare element

elementele supuse riscului (E) reprezinta populatia, proprietatile sau actlvltatile economice, inclusive serviciile in aria potential afectata de alunecare .

riscul total (Rt) este numarul estimat de pierderi omenesti sau de ranitl; distrugeri de teren sau de proprietati sau pierderi de activitati economice Rt=S(ExRs) = S (Ex P x V) probabilitatea P poate fi evaluate ca fiind 0 valoare indivlduala sau ca 0 suma de probabilitati individuale ce depind de diferite cauze .

P= Pr + Ps +PH , in care Pr, PSI PH reprezinta probabilitatea caderii de precipitatii I seismului sl activltatl umane .

9

Cand riscul nu este apreciat in pierderi de vieti omenesti ci doar dupa costul avariei, acesta apreciere depinde de elementul supus riscului.Elementele definitorii ale riscului sunt redate in anexa nrA.

Modalitatile de apreciere a riscului pornesc de la analizele la scara regionala definind un rise global, al unor zone mai largi. Metodele de studiu utilizate in acest scop sunt de regula precedee geologice si geomorfologice bazate pe date obtinuteprin prelucrarea informatiilor de pe teren, toate fiind materializate in plan ce vor reprezenta :harti preliminare de risc (Bally -1983).

Transpunerea elementelor necesare analizei pentru zonarea alunecarilor, se va realiza respectand normele profesionale de realizare a hartilor cu acest specific.

La realizarea acestor harti exista doua etape esentlale:

stabilirea factorilor caracteristici si determinanti pentru aparitia proceselor de instabilitate ( inaltimea si panta versantului , petrografia sl litologia terenului ) elementele geometrice de stratificatie , discontinuitati mecanice , hidrogeologia , existenta unor fenomene fizicogeologice anterioare sau premergetoare , folosintele actuale sau de perspectiva.

Corelarea factorilor de rise enumerati cu lndlci numerici care sa permita 0 cuantificare a riscului de aparitie sau propagare a instabilitatii.

Exista modele de analiza a gradului de rise pre acordarea de note lntr-o scara valoric ierarhizata in functie de criteriile ce dicteaza mecanismul predominant (Bally - S. Manea).

Hartile preliminare de risc au un caracter informativ. Acestea atrag atentia asupra zonelor prioritare ce vor fi detaliate prin monitorizare si studiu prin metode geotehnice uzuate , zonarea preliminara a riscului conduce la stabilirea gradului de rise in functie de:

intensitatea fenomenului dinamic care induce riscul (intensitatea e definita de masa de material in miscare si viteza de deplasare a acesteia).

starea fenomenului dinamic avand astfel:

>- fenomen activ (permanent sau cu frecventa mai mare sau mal mica). >- fenomene vechi cu potential pasiv sau activ;

spatialitatea fenomenului dinamic fenomen localizat sau cu aparitie intamplatoare

Harta 1: 100000 a teritoriului conceputa si realizata dupa analiza celor 8 factori , publicata in GT007/2001 ( similar dupa Marchidan -1995) pornind de la unltatile geomorfologice principale este prezentata in figura 1.2.

Etapele premergatoare in reallzarea hartilor de rlsc sunt redate schematic, in eele ce urmeaza:

10

11

•

• • GI

N

-

ttl N

...... __.

ttl

§

..... . - .......

.a

o U)

<U Q t;:::

......

Q <U 0.. tI)

<U Q

.~

<U

E

. . " .

ttl 1-0 <U
<U 0 ·c 1-0 (!) g
~ '0 ttl .9 "0
Ql 1-0
.... t:: QJ 0 cd 1-0 ca
"0 0 1-0 ::l 1-0 0
B N Q) ,...... 0 Q) E 0
...... 5
tI) t:: <U .D ...... .-
cd "0 cd cd <n
._ 1-0 - "0 t::
'm QJ (!) <U
'm ttl .... Q) ttl <U 1-0 ~
"0 (!) <U "0 QJ p,.cd
ttl QJ 1-0 ~ N eel
eel "0 1-0
V 'S ...... 'C B 'I:: c
1-0 t:: ::I cd 1-0 (!) .-
,_ ] Q) ....... o cd .§
.- t) 0 .....
::g o ~ 1-0 ::I 1-0 o
tI) cd <U 0 0 c:s 0
._ ~ t) .g 1-0
..... ctl "0 t:: 1-0 eel 1-0
U) 1-0 eel 0... ...... o c,
...... ...... 2.3 Definirea gradelor de risc

Tabel2.2

Gradul de rlsc Probabilitatea Factor de Caracterizare geologo-
de alunecare stabilitate tehnica
1 foarte mare zona cu ~1 -pante accentuate sau
alunecari active situate in fruntea
paleoalunecarii
-mortotoqia specifica
-prezenta apei de suprafata
ce conduce la saturare
-material argilos cu zone in
stratul de ruoere
2 mare zone cu 1,1-1,3 -pante variate, ebulmente cu
alunecari acumulari de apa, repetative
temporar stabile hidrofile.
potential mare -rnaterlal argilos cu zone in
de reactivare stare de curaere.
3 medie zone cu ~1,3 -pante medii cu ebulment.
alunecari eu zone inmlastinite si
stabilizate cu vegetatie hidrofila
potential mediu -acumulari reduse de apa
de reactivare -zone partial impadurite
-material arqllos cu grad de
saturare-O,a
4 redusa zone relativ >1,7 -creste si pinteni cu roci
stabile competente
-zone preponderent
imnadurite Nota:

------O-upa hartile cu unitatile morfologiee si redarea potentialului de alunecare se va realize aprecierea gradului de rise (1-4) prin estimarea grafiea a faetorului de stabilitate calculul coeficientului capitolul 5 si 6. Trecera de la un grad de rise mai mare la altul mal mic se face numai prin luarea unor masuri ca:

unele lucrari de evitare a riscului de deplasare a terenului unele lucrari de consolidare

Conform autorilor francezl (Bard-1987) in cazul elaborartii hartilor de rise se definesc urmatoarelel grade de rise;

rise major cand oriee masuri tehnice de evitare a riscului sunt imposibil de apreciat din punct de vedere tehnic, economic si durata (variante ocolitoarere pe trasee sau eu aluneeari active ample); rise de mare amp/oare cand 0 stabiiizare deci 0 diminuare a riscului se poate obtine numai prin luerari de consolidare ce ar cuprinde tot versantul fenomenul neputand sa depasasca limitele preclzate;

rise Iimitat cand se poate limita la executarea unor lucrari de consolidare, pe arii restranse; rise nedeterminat eand exista zone in care sunt necesare studii pentru stabilirea rlscului; rise neglijabil sau nul.

13

2.4 Analiza de risc

Analiza de risc se va materlauza pe un plan de detaliu ce va cuprinde complexul rutier Sl zonele adiacente cu elementele specifice pe alunecari identificate sau propose spre cercetare, factorii cu actiune predominanta asupra stabilitatii st mecanismul de alunecare astfel ca sa se poata reallza 0 microzonare.

Fiecare zona va fi analizata din punctul de vedere al masurilor constructive posibile redate schematic in anexele 4.1 si care va conduce la modut de abordare si tratare a problemei stabilitatii astfel ca mecanismul predominant prognozat sa aiba efectul minim.

In anexele nr.4.2 - 4.9 sunt tratate masurile constructive pentru caderi de grohotis de panta,

curgeri de norol si vllturl torentiale si curgerite lente lmpreuna cu : protectia de supratata a masivelor;

asigurarea unei geometrii convenabile a pantelor; controlul ape lor de suprafata.

Aceste masuri au fost luate din documentele Conferintei Nationale de Geotehnica sl Fundatii, Bucuresti 1998 (8. Manea).

Zonele din complexul rutier supuse unei asemenea analize sunt cele in care exista lucrari de consotidare.Urmarirea si analiza starii tehnice a lucrarilor de consolidare este redata de Noramtivul AND nr.586/2002, iar continutul documentatiilor pentru reabilitarea drumurilor 5i normativele specifice acestora este redat de ghidul de elaborare a documentatiilor pentru reabilitarea drumurilor.

De asemeni pentru gradul de rise redus este necesar pentru unele din zonele complexului rutier este necesara reanzarea calculelor de stabilitate prin metode grafice si analitice (capS si 6) a sistemului rutier si zonelor adiacente.

Parametri geotehnici de calcul se vor obUne din cercetarea geotehnica si analize de laborator (cap. 4).

3. ROl-UL APE! IN FAVORIZAREA ALUNECARILOR DE TEREN

3.1 Dupa cum arata experienta dupa perioadele cu precipitatii bogate creste frecventa sl amploarea alunecarilor de teren. Acest tapt se datoreste pe de 0 parte dlrninuarf drastice a rezistentelor la forfecare a pamanturilor si pe de alta parte cresterii greutatii volumice a materialului adica a forte lor ce tind sa genereze fenomenele de instabilitate a maselor de pamant.

3.2 Pentru acest motiv trebuie luate masuri pentru indepartarea, pe drumul cel mai scurt posibil, a acumularii de apa din vecinatatea imediata a drumulul, Este vorba de dirijarea apelor de suprafata accumulate de obicei in santurile paralele cu drumul, care trebuiesc decolmatate periodic; descarcarea lor se face prin santuri transversale pe sub drum, eliminarea caller de infiltratie a apei in terenul din zona drumului, eventuala reallzare a unor drenuri in terenul din vecinatate.

3.3 Trebuie insa avut in vedere ca eficienta unor astfel de sisteme este conditionata de capacitate a pamanturilor de a ceda apa atunci cand sunt supuse operatlunli de drenare.Aceasta capacitate poate fi estimata folosind curbele de retinere a apei stabilite cu ajutorul incercarilor de suctiune a caror realizare este reglementata de 8T AS -9180-73.

Deoarece in foarte putine laboratoare din tara exlsta in functiune aparatura pentru stabilirea curbel de retinere a apei, s-a elaborat abaca de suctiune din figura 3.1, pe baza sintetizarii rezultatelor din tara si strainatate a numeroaselor incercari, cu ajutorul careia se pot stabili in mod orlentativ alura acestor curbe pJecand de la natura pamanturilor exprimata prin indicele de plasticitate Ip respectiv aria relativa Ar a amprentei, ce caracterizeaza materialul (vezi ghidul GE 044).

14

o

,.

f_ ._.

! -' .~', i .

.. ;'-~-"!-":'-'i ~ :

Ii . ,;:

.. -'.' . -; --,-. ,--_._ .. -,--

,

1

. ' "_ (

Q

9

15

In cadranul 2 al abacei este reprezentata corelatia practic lineara dintre Ip si Ar ( Ar == 6/70Ip) in cadranul 1 familia curbelor de egale suctiuni, exprimate cu ajutorul indicelui sorbtional

pF = IOg.1Oh ( unde II este suctiunea exprimata in centimetri coloana de apa ) , in eadranul 4 curbele de retinere a apei pentru diferite naturi ale pamanturilor exprimate prin indicele de plasticitate Ip (%) sau aria relativa Ar a amprentei ; in aeelasi cadran sunt trasate cu linii intrerupte corespunzatoare limite lor de curgere (WL. %) respectiv de framantare (wp• %) in cadranul 3 sunt reprezentate limitele de aplicare a adiferitelor metode de drenare cu intensitati din ce in ce mai mari si anume : drenare gravitationala prln coborarea nivelului apei subterane (h = 300cm H20 respective pF2,5), filtre acieulare vacuumate (h = 1000 em H20, respective pF3) electroosmoza (h = 17000 cm H20 , pF3,5) drenare vegetal a exercitata de radacmlle plantelor (h = 15000 em H20 respectiv pF4,2) .De pi Ida pentru un praf saturat avand Ip = 20% (Ar = 2,65) se obtine 0 miesorare a umiditatii de 13 Wsat = 42 % prin drenare gravitationala la w=20% , prin vacuumare la w = 16%, cu ajutorul electroosmozei la w = 13% si prin drenare vegetala se poate ajunge chiar la w=9%. Cantitatile de apa drenate din sol sl eliminate de plante prin evapotranspiratie (fig.3.2) nu sunt deloc neglijabile; astfel intr-o zi calduroasa de vara , un stejar putemic poate drena si elimina din teren peste 500 litri de apa. Dar acesta nu este singurul efect favorabil stabilitatii unui versant deoarece la efectut de drenare se adauga si contributia de ranforsare asigurata de reteaua torrnata din radacinile plantelor.

Fig. 3.2 Schema drenarii apei din teren prin evapotranspiratia plante1or.

Existenta favorabila a vegetatiel asupra stabilitatii unul versant impadurit se mai manifesta si faptul ca litiera de frunze cazute intarzie scurgerile de apa si formarea de fagase de eroziune.Cele aratate mal inainte explica de ce prin dlstrugerea vegetatiei creste probabilitatea declansarii fenomenului de alunecare a caror combatere este dificila si costisltoare,

3.4 In concluzie cu ocazla executlei si intretinerii unui drum trebuie sa exlste preocuparea de a evita patrunderea si infiltrarea apei in zona adiacenta lucrarii. Acest lucru este facilitat in present de perfectionarile intervenite in ultimii ani in metodele de realizare a drenurilor in special prin folosirea geotextilelor netesute care sunt folosite pentru inlocuirea sistemelor mai vechi de realizare a filtrelor inverse din materiale granulare, cu scopul de a lasa sa treaca apa sl a retine particulele solide.

16

3.5 De cele mai multe ori alunecarile de teren se produc atunci cand apele patrunse in zona drurnului conduc la cresterea nivelului apelor subterane care este lnsotlta de cresterea presiunii ape! din pori u si deci la micsorarea efortului etectiv (J' = (J- u si deci a rezistentei pamanturilor.

Acest fapt este exprimat sintetic de expresia factorului de stabilitate : u

Fs =:;: =-r:» =m---n y·z

unde : m = componenta acestui factor cand nu exista presiune a apei din pori (u = 0)

n = coeficient de influenta a presiunli a apei din pori asupra factorului de stabilitate;

r' Z = presiunea exercitata de masa de pamant cu greutatea volumica r la adancimea z considerata.

Este evident din relatia de mai sus ca eu cat nivelul apei subterane este mal rldicat in aceeasi masura se diminueaza sl factorul de stabilitate a versantului sau taluzului (anexa A).

De aceea este necesar sa se evite existenta unor fisurl sau crapaturi In zona susceptiblla de alunecarl.

Forta curentului a apei ce izvoraste pe taluz conduce de asemenea la micsorarea senslbila a stabilitatii (vezi anexa A).

4.SPECIFICUL STUDIILOR GEOTEHNICE PENTRU ZONELE SUSCEPTIBILE DE ALUNECARI

La elaborarea studiilor geotehnlce pentru zonele susceptibile de alunecari trebuie ca in afara de prevederile "Ghidului privino modul de intocmire sl verificare a documentatiilor geotehnice pentru constructli GT035/2002 sl STAS 124212 Teren de fundare .Cercetari qeoloqico-tebnice sl geotehnice specifice traseelor de cal ferate , drumurl sl autostrazi" sa acorde 0 atentie deosebita obtinerii de informatii prlvlnd depistarea zonelor afectate de astlel de fenomene si stabiUrea unor parametrii veridici in special privind rezistenta la forfecare in conditiile corespunzatoare amplasamentului avut in vedere.

4.1 Pentru stabHirea zonelor susceptibile de manifestare a fenomenelor de instabilitate este obllqatorle valorificarea informatiilor existente in arhivele geotehnice, culegerea de date de pe teren prln discutii cu localnicii , observarea unor indici caracteristici cum ar fi existenta unor eventuale fisuri premergatoare producerii unor fenomene de instabilitate sau a unor alunecari mai vechi , existenta unor mici depresiuni in care se dezvolta plante hidrofile, abaterea de la verticala a trunchiurilor unor arbori, existenta unor izvoare , efectuarea unor decopertari care sa permita punerea in evidenta a unor eventuale deplasari de teren sugerate de anumite neregularitati geomorfologice s.a.Pe baza unor astfel de indict un specialist cu experienta in domeniu poate sa deduea existenta unor fenomene de instabilitate din trecut sau actuate precum si amploarea lor.

4.2 In depistarea zonelor cu aluneeari sunt de ajutor si examinarea anumitor documentatii mai vechi cum ar 1i de pilda compararea unor fotografii aeriene executate la diferite intervale de timp sau analiza aspectului curbetor de nivel reprezentate pe planuri topografice scara 1/25.000. Pe hartlle topografice elaborate de Institutul Geografic al armatei, zonele in care s-au manifestat fenomene de instabilitate curbele de nivel sunt marcate eu llnli intrerupte. Acest fapt poate fi util pentru serviciile tehnice ale organelor locale atune! eand sunt solicitate sa acorde autorizatii de constructil.

De asemenea probabilitatea producerii unor fenomene de instabilitate poate f dedusa si din indesarea curbelor de nivel si deci marirea pantei versantului.

4.3 Harta cu retele de drumuri elaborata de IPTANA pe care sunt indicate si zonele cu aluneeari de teren (A), caderi de stanci (8) si eroziuni de maluri (C).

4.4 Studierea hartilor geologice hidrogeologice climatice, seismice si a potentialuluii alunecarilor de teren

4.5 Lucrarile de prospectiune (foraje, penetrari statice, incercari de forfecare rotationale in foraj, instalarea in tora]e a unor tuburi canelate pentru inclinometre sau pentru stabilirea nivelului apelor subterane piezometre.) urmarese sa stabllsasca adancimea si extinderea suprafetei de alunecare precum si dimensiunea si forma masivului de alunecare si a evolutiei in timp a

17

fenomenului de instabiHtate. In general aceasta evolutle nu este constanta ci se accentueaza in urma unor perioade cu preclpltatli bog ate sau a toplril zapezilor.

4.6 Incercarile de laborator pentru caracterizarea naturH pamantului, granulozitate (STAS -

1913/4-76) si a starli sale de umiditate w,% (STAS -1913/1-73) 51 afanare V;;:: 100 em3 (STAS

Pd 100g

1913/3-76). Cunoscand limitele de plasticitate , natura pamantului poate fi caracterizata sintetic si cifric prin aria relativa a amprentei An indice care permite stabilirea similitudinii dinte pamanturile considerate. In acest scop pentru pamanturile coezive se poate folosi corelatia :

A == 0 058 wL +1 p + 0 9

r' 2 '

care a fost stabilita pe baza sintetizarii a rezultatelor numeroaselor incercari a pamanturilor de pe traseele drumurilor nationale din tara.

o atentie deosebita trebuie acordata incercarilor de forfecare fie directe in cas eta de forfecare (STAS 894212-73) fie indirecte prin incercari de compresiune triaxiale (STAS 894215- 75). AparateJe de compresiune trlaxlale au de regula posibilitatea masurarii presiunii u a apei din pori factor esential care conditloneaza efortul efectiv si deci rezistenta forfecare a pamantului asa cum rezulta din relatia:

'rf == (0- - u )tg4>' + e'

Acest fapt permite 0 mai buna rnodelare a conditiilor ce se realizeaza in masivele de parnant susceptibile de fenomene de stabilltate.

4,7 Presiunea ape! din pori In cazul pamanturilor coezive nesaturate (Sr<1) este de regula negativa u= - h (h, suctiunea apei din pori) asa ca relatla devine:

Tf ;;:: (0-+ h)tg¢J' + e' ,dar sporul de rezistenta la forfecare datorat suctiunii apei din pori

dispare cand materialul devine saturat (Sr =1).

Fig. 4.1 Schema incercarii prin compresiune triaxiala.

In unele cazuri este mai avantajos ca in locul coeziunii sa fie foloslt parametrul a denumit de Janbu atractla si care poate fl deflnit ca flind efortul normal virtual care conduce la mobilizarea

. e

datorlta frecarii interne Q a unei rezistente la forfecare egala cu coeziunea : a;;:: -.-.

, . tg¢J

De regula incercarile de compresiune triaxial a a unui pamant se realizeaza in urmatoarele doua etape:

aplicarea unei presiuni uniforme ,,0-3" de jur imprejurul mostrei cilindrice de pamant

supusa lncercarii;

18

aplicarea unui etort axial" 0'] " in lungul axei mostrei, adica a unui deviator 0'1 - 0')' care conduce in final la cedarea mostrei datorita aparitiei intr-un plan inclinat, unde se realizeaza 0 solicitare care depaseste rezistenta la forfecare 'Tfde care este capabil

pamantul (fig. 4.1)

Din acest punct de vedere exista trei tipuri de incereari clasice care sunt aratate in tabelul 4.1

Etape de aolicare a soliciarii :
Nr. 1a 2c Parametrii Corespunde in practica la
Crt. Tensorul sferic Deviatorul obtinuti urmatoarele situatii :
0'1 ~O' = 'T] - 1"3
U U <P1l == 0 Inaltarea raplda a unui rambleu
1 necansolidat nedrenat sau coborarea rapida a nivelului
u>o u>o CIl ape! de lanoa un versant sau taluz
C u o Cett == <P d Stabilitate imediata a taluzelor sau
versantilor
d d <Pd Stabilitate in timp a taluzelor sau
3 drenat drenat
u=o u=o Cd versantHor Tabelul41

Nota: Conform notatiilor adoptate de Soeitatea Internationala de Mecanica Pamantului si Inginerie Geotehnica (ISSMGE), notatiile u.c sau d din tabel reprezinta prima litera a cuvintelor in limba engleza II - undrained, C - consolidated, d - drained.

a.

b.

c.

~~ ~c£

/ ......
{ I \
I \...._
f \
i=- f '.
~I / <,
,/
a £ a (71 CT2 a3a £ Fig. 4.2. Mobilizarea rezistentelor la forfecare 't (a) dreptele intrinseci pentru diferite defonnatii e (b) si reprezentarea pararnetrilor tg We si Cs pe rnasura cresterii deformatiei (c)

Pentru obtinerea de intormatii privind mobilizarea sl cedarea progresiva a rezistentei la forfecare este neeesar sa se inregistreze deformatme E corespunzatoare eforturilor de forfecare '[ aplicate atat in timpul incercarii de forfeeare directe (fig. 4.2) cat sl in cazul incercarii triaxiale (fig. 4.1). Din prelucrarea a numeroase incercari din tara 51 stralnatate a rezultat ca se pot trasa niste .drepte intrlnseci" corespunzatoare diferitelor deformatii E (fig. 4.2.b) si 0 diagrama care care sintetizeaza modul de mobilizare a parametrHor rezistentei la tortecare

tgcP e 51 Cc (fig. 4.2.e)

4.8 Pentru efeetuarea unor caleule prelimlnare prlvind evaluarea risculuii producerii unor fenomene de alunecare sau calcule inverse, care sa estimeze parametrii medii a rezistentei la

19

forfecare a unor alunecari produse, se poate recurge la abaca din fig. 4.3, la elaborarea careia sa avut in vedere atat natura pamantului (caracterlzata prin aria relativa a suprafetei Ar sau 3.

lndicele de plasticitate Ip precum si starea de umiditate w,%, afanare v,_E!!__ sau consistenta Ie).

100g.

Astfel in afara rezlstentelor la forfecare din figura 4.3 care are in abscisa unghiurile de frecare lnterna II «po" 51 in ordonata coeziunile c{kPa) , sunt trasate pentru pamanturlle coezive (ce-O), curbe de egale valori ale ariei relative A; a amprentelor, intre Ar = 2,2 st 4 iar in vecinatatea lor sunt marcate cu slrnbolurl diferentiate dupa consistenta t; indicate in legenda, precum 51 valorile

corespunzatoare ale lndlcelul porilor e (-) respectiv volumul v,( em3 J, care arata starea de

100g.

afanare ..

Pentru pamanturile necoezive de la pietris cu Ar = 0,11 la nisipul prafos cu Ar = 1,6 in partea din dreapta 105 a figurii este aratat cu linii continui dreptele corespunzatoare, modul cum varlaza

valorile unghiurilor de frecare interna <po in functie de starea de afanare indicata prin indlcele 3

porilor (e) respectiv volumu! V(~).

100g.

De pilda, pentru 0 argila a caret natura este caracterlzata de WL = 47% slIp = 25%, adica 0

arie relative a amprentei data de corelatia : Ar = wL + 1 p + 0,9 = 0,058 47 + 25 + 0,9 = 2,988 :::::: 3 ,

2 2

iar starea de afanare indicata de indicele porilor e = 0,70 rezulta din abaca urmatoarele valori

orientative pentru parametri rezistentel la forfecare: c = 10 kPa 51 <p = 17° . Pentru un nislp foarte fin avand e = 0,55 folosind dreapta din partea de j05 a figurii, rezulta <p = 30° .

4.9 Valori orientative privind valorile parametrilor geotehnici pentru diferite categorii de pamanturi sunt date sl in tabelele 4.2 A 51 B in diagrame de stare (w, V) din flg.4.4 dar aceasta nu elimina necesitatea efectuarii unor incercari de forfecare in laborator sau pe teren.

In diagrama de stare din figura 4.4.8. sunt indicate valorile orlentative ale parametrilor rezistentel fa forfecare

<po 51 c (kPa) sau atractia a (kPa) pentru star] optime de comportare Proctor pentru categoriile de pamanturi din clasitlcarea unificata din SUA ( uses ) coeziunea c si frecarea interna <P este data pentru doua situatii sl anume la umiditatea optima de compactare c(kPa) sl dupa saturare Cw (kPa) cand gradul de saturatie este s, = 1.

20

let N
2-
0 <II
Z ~
<II
W 0
tJ
e ..
::J
-
W e
«'II
oJ E
~
c, q IJ"J .::: ~ q~~
- It'i en e.1 ~ctI_
..., .., r<J ~ .:r::rll>
1..tI U\ LI' VI V't\n ~
.;: If' "J;I [!:. O?~ •
0 0 0 l~O <>~ I7IcnNInIDO'<tMt--'<tO'l r'l com OID'<t Ma> ........ 0.0

.,zMNMNNN~...:N~

,..-... 0
i') Ln :'-: .9,.:-
!.I) ~ r;;. -::.1 0 "1 .. An
r('; ~..,.." ..., (\1 N ~" -.-l .,;) '"
t.r>. ~
N p~ "',
-.) o M

Q)
l-
t":!
U
.E;
.....
".--... .a
0
...__ .$
~ 'tt:)
-.
c
v
.....
<I)
'N
~
t":!
U
.....
<1)0
e
I-
0
'2
Q.)
S
~
0..
t":!
Q)
l-
t":!
S
'':::
<I)
Q)
2
5
0..
It":!
U
t":!
:<
M
'<i
eo
~ .)-' _q

II

------~I --~i--·- . 2

\

"-!}. 'fl

I

~~.~~~.~-4~. __ ~~ __ ~~~~~ __ ~~~, 0 I!'; d /E C") ~

" I

0;.

g

o N

CJ .,....

10

21

')
~ ...
.J.l
ro
.J..l
~
Q)
~
0
~
·c
..p
l/\
Y
U
.lJ
It
~
II
?
'11
.;
q.-
cO
\..
on
~
~
(,..
D
-
. .-"
Y
+'
IV
~
til
y
(\l
o,
~
_..
...
,_
0
---
~
1111
..t.J
0
~
c .
,". ~
, ... . . . . .

co'.; i . ". ·.~'-.;~i.

,

.:r .' c;t. 1(1\0

~:. _~,:_c.:.

22

o

o

'n.. o

! ~ o

o V) ,......

'"

o

,.....

'"

b

,.....

0\ ......

'"

b

......

'C o

,.....

o

b

,.....

'"

b

.-

o

o

o

o

r-

o

,.....

r-

b

.....

o

o 00

o

o 0

"'<t ~

o 0 N "'<t

o V)

o 0

o

o

o

o

t.....

<n .....

o

......

<n ......

...... ......

o N

...... ,.....

o ~

o ('1') ,..... N

o

o

o

o \0

\0 I,CJ

~ u

.t: ~

'= .... rj'J ~ ::: e~ '-" ',c:

u ~~------~---4----~-------r-------r-------+-------t-------t-------T------~ f :::

~::::I ,-...

~~~

\0 N

o

o

00

o N

00 N

00

o

......

o

u c

~ U I U Co'

~ U I U c

.,.....

c:::I

. .....

:9

-

Cd (5

z

\D o I l.()

o

co

b

......

1\

o

,......

~ p. Vl 00 b

,...... ...... .--<

o

oooor-r- 0 "<T C"l "<T M l.()

o

o C"l

o

on '"

o b

...... .--<

\D M

l.() C"l

l.() ......

\0

o l.()

......

o

'"

o

.--<

o

.......

o

o

......

l.() l.() l.() I£') l.() l.() \O ...... O\C"loo ...... ...... N-:C"f ...... C"l~

o

b.

-

o C"l

o

o M

"<T

......

o C"l

o l.()

N N

\D t--

l.() oo~ ......

0\ ......

<:>

b

......

co

b

.--<

r-

......

~ C;,I

.... 1: -

E:;15en~

~ e '-'

r..I 0

E :;~------+-----+-----~-----t----_,--------t-------1--------t-----r----,_-----I

~;~;?

51 ~

N

......

U en

00

o \0

00 N

u ~ en U

I I

~ U

cn tr.J

o

.......

o M

~ U t U rn

\D N

... on... N_ 1..0 IJ"l
""'<: !""l N !""l !""l
~
~~ ...... 0 ...... 0 ....... IJ"l ...... IJ"l
...... .......
~ ~ ~ '-;- ~ r-. ~ ";' '"
~, 0 0 0 0 b 0 0 b
.s ...... ...... ...... ...... ...... ...... ....... ......
~ tr) IJ"l IJ"l I() 0
uo... 1..0 1..0 0
~ ...... !""l ..... ...... ......
~C 00 1..0 ..... 0'1 CO 1..0 00 0
...... M N N ,...... N ...... !""l
,-... I() e- I() 0'1 -::t r- 0
:;::: '* 00
..._, 1..0 -::t 1..0 -::t r- I() '<:t 1..0
---
~..,§ 1..0 .0\_ I() I() =, r-- -::t_ r-_
tr) CO
-- ..... ..... ...... ...... ...... ....,. ...... .....
00
..._,
.-.. 0 \0 !""l !""l
;;: '* ...... !""l ...... IJ"l
..._, \0 M 1..0 !""l 0\ -::t 0\ \0
ell
..
~ ---
,J:i. ~'* 0\ !""l ...... 0
~ !""l ...... !""l !""l
t ..._,
-<
~ ,-...
.... -;-~ IJ"l 0\ 0 CO
.....
e ~ N M -::t !""l
.....
~
--
~'* -::t N ...... 00
......, \0 '<:t e-- 1..0
,-...
C..? ~ - ,..... ..... 0
1:1
.._..
~
.~ -.
.... .. en~ CO ...... t- IJ"l
= ....
~ ,..... N ...... N
= a '-'
.-5 0
C':I -;
10.
~ § ,-.. 0
~ ~ 0\ 0 IJ"l
6i 1:1 IJ"l r- c- \0
.._..
-. N
U ~ M 00 0
M ..... ......
.._..
eo:! .... t':I til
~ = <t:I .8 o ee :;I
.= :; t':I
Eo '§'2 .s o ..... IU <.I
ad "SII '2 e o -e
~ t':I <.I C';l ro
= C':I ..... e.o -< 00 c, o :;I
c e '60 es 0 l-o 's E-
~ eo:! < ... 0
~c.. ;:l..
~ C':I<
- ..
0 ee .... .
,J:i. u 5;=l ::: ,....( ::;:: t:I::
I;: -( .....
.5 1;:' =..
._ ._ en U 0 0 ~
'"
rn eo:! = =
U ;=l;o < tn
C'1 N
..._f
Q)
~
E-<
4)
a
::;:I
.5
.....
~
0
u 5.METODE ANALlTICE PENTRU EVALUAREA RISCULUI PRODUCERII ALUNECARILOR

DETEREN ..

5.1 Introducere

5.1.1. Dupa cum se poate constata in literatura de specialitate mentionata in bibliografie exista numeroase lucrari, cursurl universitare, carti, monografie, articole, teze de doctorat, material cu caracter normative s.a) care prezinta 0 gama foarte mare de metode pentru analiza a stabilitatii taluzelor si versantilor.Unele din acestea sunt prezentate in anexa A.

5.1.2. Pentru acest motiv In cele ce urmeaza vor f expuse numai urmatoarele doua metode care sunt mai putin folosite sl anume :

metoda unghiului de taiere, propusa de prof.N.N.Maslov, care fiind foarte simpla este usor de aplicat in special pentru analizele preliminare de analiza a stabilitatii sl care pune in evidenta influenta principalilor parametrii geotehnici asupra stabilitatii taluzelor;

metoda elaborata de prof.Nilmar Janbu care prezinta avantatajul ca ia in considerare suprafate de alunecare de forma oarecare , ipoteza care se apropie mai mult de realitate precum si canditiile de echilibru atat a fiecarei fasH in parte cat si a intregii mase de pam ant presupusa a aluneca.

In anexa nr A sunt prezentate si cateva din metodele clasice pentru care exista abace care faciliteaza apllcarea lor (cap. 6).

5.2 Principii fundamentale

5.2.1 Din aceste studH si cercetari precum si analiza lucrarllor publicate s-au deprins anumite concluzii care trebuie avute in vedere la evaluarea risculul producerii alunecarilor lucrarilor de la drumuri sl anume :

o in decursul a pestre 100 de ani de cand fenomenele de alunecare au inceput sa fie studiate in mod stlintlfic au fast elaborate numeroase metode de analiza si estimare a factorului

L'i·L

de stabilitate F~::;:. L~ exprimat ca raport dintre fortele care asigura stabilitatea data rita

rezistentei la foarfecare mobilizate ('if::;:' a tgil> + c, unde .o " este cornponenta normala pe suprafata de frecare, <P unghiul de frecare interna iar c, coeziunea mobilizata fig.5.!) si T fortele ce tind sa genereze pierderea de stabilitate; aceste metode difera intre ele prin diversele ipoteze privind forma suprafetei de alunecare (plana, circular-cilindrica sau de forma oarecare), fortele de interactiune dintre fasii etc (vezi Anexa A). Cercetarile privind concordanta intre valorile factorului de stabilitate Fa, estimat prin diferite metode arata ca rezultatele obtinute pentru aceleasi valori <P si c, variaza in general in limite relativ restranse 6 - 12 %. In schimb se constata ca pentru ace las pamant valorile parametrilor <P si c, variaza foarte rnult in functie de natura pamantului sl

in special de starea sa umiditate w (%) afanare exprimata prin volurnul V = 100 corespunzator la

Pd

100 100 grame de schelet mineral (faza salida). Aceasta constatare este pusa in evidenta de Pel

fig. 5.2 unde este reprezentata in diagrama de stare w - V varlatla semnificativa a parametrilor rezistentei la foarfecare c si «P in functie de urnldltate (w, %) si starea de afanare 3

(V,..£!!!_) In concluzle la verificarea stabilitatii unui taluz sau versant adiacent drumului,

100g.

atentia principala trebuie acordata modului de stabilire a unor parametri veridici corespunzatori naturii precurn si starii de umiditate si afanare apamanturilor. Este profund gresita pare rea destul de incetatenita, ca valorile pararnetrilor de forfecare depind doar de natura pamanturilcr considerate.

27

- - -- - ~ -, - --

---------.....----

'[

Fig. 5.1 Modul de mobilizare a rezistentei la forfecare ('r- rezistenta de varf ; R = - raportul de mobilizare)

Tr

o in cel de-al doilea rand trebuie avut in vedere ca rezistenta la foarfecare se mobilizeaza progresiv doar pe masura ce are loc deplasarea intre cele doua parti ale masivului ce tinde sa se foarfece (fig. 1.1) in lungul suprafetei de alunecare. Cu cat un pam ant este mai rigid, adica are o umiditate mai mica si este mai indesat, cu atat deformatiile corespunzatoare mobilizarii valorilor rezistentei [a foarfecare sunt mai mici; de acest fapt trebuie tinut searna in cazul cand se cauta sa se evalueze stabilirea rfscului unui masiv stratificat alcatuit din pamanturi cu deformabiHtati E diferite (fig. 5.3.a). In punctele de trecere a suprafetei potentiale de rupere intre doua materiale diferite este de· presupus ca deformatia E este egala si in consecinta gradul de rnobllizare a

rezistentei la foarfecare m = _!_ = _!_ este diferit (rnA *- rnB *- mr), (fig. 5.3.b).

r, Tf

28

a

V

cm3 100g

profoasll

b
Q 1Q 1S
6()1 . ¥"'~1
i ,A:
• 'I'
I •
I I
S , , I

I '" ' .~.,

~:..~/

,

S(~--------;--~/~~r-i+T

V 3 J. 7.~,"""----'"""---...,.L_J/ sm

100g

Fig. 5.1I Influenta naturii si starii pamantului asupra parametrilor rezistentei sale 1a forfecare,

29

Datorita acestui fapt solieitarile erese, ruperea prin depaslrea rezlstentei la forfecare se amorseaza in stratele eu deformabilitate mai mica si se propaga progresiv in stratele eu deformabilitate mai mare. In consecinta va eeda mai intat stratul B si apoi succesiv stratele C sl A Din punct de vedere practie rezulta ca in cazul evaluarii riscului de alunecare a unui teren stratlficat este necesar sa se analizeze situatia luand in eonsiderare pe rand rezistentele la forfecare moblllzate pentru deformatiile de varf mal intai pentru stratul B si apol succesiv pentru eele mobilizate, corespunzatoare stratelor C si A, si apoi suceesiv pentru rezistenta de varf pentru stratul C si cele aferente stratelor B si A, in total se obtin 3 valori ale factorilor de stabilitate Fs din care semnificativa este valoarea minima.

o

Fig. s.m Mobilizarea diferentiata a rezistentei la forfecare intr-un teren stratificat

.b

• In al treilea rand trebuie remarcat faptul ca examinarea lunecarilor praduse au condus la concluzia ca in marea majoritate, suprafetele de cedare au forme care oarecum difera de suprafetele plane sau circular-cilindrlce, ipoteze care stau la baza metodelor clasice folosite frecvent pentru evaluarea riscului praducerii unor astfel de fenomene asa ca in scest seop sunt de preferat eele care iau in eonsiderare suprafete de forme oarecare (vezi anexa A). Pentru acest motiv in cele ce urmeaza nu vor f analizate metodele elasiee de analiza stabilitatii care de altfel sunt prezentate sl analizate pe larg in cursurile si lucrarile eu caracter monografic si materialele cu caracter normatlv aparute, care sunt consacrate acestui subiect, din care si cele in limba romana mentionate in bibliografle si se va pune accentul pe cele care admit existenta unor suprafete de cedare de forma oarecare. Aceasta cu atat mai mult cu cat in prezent exista in tara programe automate de calcul care faciliteaza apllcarea unor astfel de metode.

5.3 Metoda unghiului de taiere

5.3.1. In aceasta metoda se defineste un unghi de taiere 4J care rezulta prin exprimarea tntr-o noua forma a rezistentei la forfecare a unui pamant coeziv :

'f f == 0'" tg + c = a(tg4> + _c_J = 0" . tg If/

y·z

sau

c tg If/ = tg4> + --

r»

a carui semnificatie este aratata in fig. 5.1 st care joaca acelasi ral ea si unghiuJ "cpu a parnantului necoezlv.

30

a.

b.

Fig.5.l. Schema pentru definirea unghiului de taiere 'l'{a) si forma taluzului stabil (b)

Pentru 0 rnasa de parnant situata pe suprafata taluzului (fig.5-1,b ) stabil factorul de stabilitate va fi :

c tg¢+-

r, = _t' t. = _tg_lfF_ = __ L: _~

t' tgj3 tgf3

unde peste panta tatuzulul in punctul considerat situat la 0 adancime z fata de muchia superioara a taluzului. Admitand ipoteza acoperitoare a lui Maslov ca in situatia limita efortul normal se transmite hydrostatic prin masa de teren

O'=r·z

expresia factorului de stabilitate devine: c

tg$+-

y·z

Fs =---=---

tgj3

iar panta taluzului la adancimea z devine:

dz 1 c

tgj3=_··· =-(tg¢+-. )

dx Fs y·z

relatie care pune in evidenta principaJii factori care conditioneaza stabilitatea taluzului.

5.3.2 In cazul analizei stabilitatii in eforturi efective, factorul de stabilitate capata forma:

,

, , c

Fs =tg$ + .

. y.~(l-rJ

unde <1>' si c' sunt parametrii rezistentei la forfecare pentru acest caz, iar r; ete coeficientul presiunii apei din pori.

Prin introducerea numarului de stabilitate definit ca raport intre coeziunea c si efortul normal a=r'z

c Ns =-.y·z

se ajunge la expresia :

tgj3 = _l(tg si c ai rezistentei la forfecare, greutatea volumica r a

masei de teren omogen si inaltimea z

Din relatia diferentiala aratata mai inainte rezulta dupa separarea variabilelor si integrare ecuatia curbei taluzulul stabil (fig.5-1,b) ce corespunde unui anumit factor de stabilitate F, (vezi anexa c)

31

x= Fs [z- C In(Z+-C)]

tg r- tg ]fgcP

5.3.3. In mod practic in partea convexa a acestei curbe trebuie sa se inscrie conturul poligonal format din pante , pante drepte pe inaltimi limitate si eventuale borne (Fig.5.2,a) in special in cazul unui teren stratific;at (Fig.5.2,b)

Detalii privind aceste calcule sunt date in anexa C

a

Fig. 5.2 Forma practica a taluzului intr-un teren omogen (a) si unul stratificat (b)

5.4 Metoda Janbu

5.4.1. Profesorul Janbu de la Universitatea Tehnica din Trondheim , Norvegia a elaborat 0 metoda de analiza a stabilitatll care ia in considerare 0 suprafata de alunecare de forma oarecare si care este riguroasa din punct de vedere a conditiilor de echilibru atat pentru fiecare fasie in parte cat sl pentru intreaga masa de pamant presupusa a aluneca (Fig.5.3) si care este separata prin suprafete verticale intr-un numar de tasli :

5.4.2. Ipotezele de baza ale metodei sunt ; conditii de deformatie plana;

1:

factorul de stabilltate Fs = -L constant pentru toate fasiile ; 1:

rezultanta reactiunii 6N a masivului de sub suprafata de alunecare, in dreptul fasiei considerate de latime Sx , actioneaza in punctul unde forta: boW = boWr + q . box + M inteapa

baza fasiei; unde: boWreste greutatea proprie a pamantului, q suprasarcinile distribuite iar M cele concentrate aferente fasiei considerate;

pozitia liniei impingerilor laterale E dintre fasii este prea putin cunoscuta, dar nu influenteaza in mare masura valorlle factorilor de stabilitate obtinuti;

Presiunea verticala medie la baza fiecarei fasH se calculeaza cu relatia :

boW AP

p=-=r·z+q+-

D.x ~

Seria completa a ecuatiilor de baza care trebuie sa fie satisfacute in mod simultan sunt stabilit din:

conditiile de echilibru limita : l' = 1: f = c + (a - u )tg¢ unde 1I este presiunea in apei din

F$ Fs

pori la baza fasiei;

echilibru oe verticala a fiecarei fasii : a = p+f-r·tga

32

unde t == 6T este efortul generat de diferenta forte lor T verticale ce actioneaza la rnarqlnile /),x

faslllor invecinate aferent latimii Sx a fasiei , iar a inclinarea tata de orizontala a bazel fasiei unde exista efortul de forfecare t ;

echilibru De orizontala combinat cu cel pe vertfcala conduce [a relatia; DE::::: 6Q+ (p + t)6x -tga=r- 6x(1 +tg2a)

unde 6Q este 0 suprasarcina orlzontala ce actioneaza la suprafata, aferenta latirnll 6x a fasiei iar Teste efortul de forfecare de la baza fasiei.

echilibru momentelor ce actloneaza fasia conduce la relatia:

T = -E· tga + h dE _ z dQ

. I Idx Qdx

unde E este impingerea orlzontala, h., distanta dintre planul de forfecare sl llnla impingerilor iar Z, distanta dintre forta Q si centru' bazei fasiei.

Notatiile sunt aratate si in fig. 5.3

echilibru general pe orizontala

b

IDE;:;:;Eb-Ea

a

adica diferenta impingerii orizontale a fasiilor adiacente.

Prin satisfacerea ecuatiilor de mal sus sunt indeplinite si conditiile de echilibru total pe verticala sf de moment total a masei de pamant care aluneca.

Pe baza relatiilor de mai sus se ajunge la expresia generala a factorului de stabilitate: b

I Tf .6x(1 + tg2a)

Fs = . a b ....

s, «s, + I[6Q+(p+t)tga.6x]

a

33

a)

x

Sarcini exteme

p

Forte de margine:

EaT ill pentru x=a

Eb T b pentru x=b

Linie de impingere (XtYd pentru E total Suprafata de forfecare (xy)

~w p=-. -

6x

t=dT dx

b)

E

......... :~.u·t

. . .

'. .

• • CJ

o

y

Fig. 5.3 Schema pentru separarea in Fa~ii in cazu1 metodei Jambu ~i modul de variatie a fortelor E ~i T dintre fasii ~i a eforturilor c si T de la baza fasiilor.

34

5.4.3. Pentru stabilirea acestui factor de stabilitate trebuie efectuate lteratii succesive, 1,2,3,4,etc., pentru a determina modul cum variaza factorul de stabilitate Fs ca si valorile E,T, (J .a , pentru fiecare fasie si stabilita pe baza diagramelor de variatie a lor, (fig. 5.4),

momentul cand aceste valori tind sa devina constante. .

'1?-- ~
" .... t:
~ 3

1"1 !o-"' 1';

~ ~ .;. :2

-.

1U

,

Fig. 5.4 Diagrame care arata modul de variatie a fortelor E si T dintre fasii si a eforturilor o si "t" de la baza fasiilor (a) convergenta parametrilor Fs. a, 1:, E ~i Tin urma interactiilor (b).

5.4.4. Oesi la prima vedere metoda pare dificila de folosit, prin folosirea calculatorului si utilizarea unor programe adecvate, aflarea factorului minim de stabilitate Fs dureaza cateva secunde. In fig. 5.5 este aratat modul de prezentare a rezultatelor unui astfel de program, bazat pe metoda Janbu, care permite stabilirea stabllirea simultana a factorul de stabilitate Fs pentru tre! suprafete de cedare.

Detalli privind deducerea relatiilor pentru analiza stabilitatii prin metoda Janbu, sunt aratate in anexa ,,0"

5.4.5. Un avantaj al metodei Janbu fata de rnetodele clasice (an ex a A), care iau in considerare suprafete de alunecare circular cilindrice este acela ca este consecventa cu ipoteza sa initiala ca F, este constant pentru toate fasiile (fig. 5.7) ceace nu se verifica pentru primele (fig. 5.6) unde punctele corespunzatoare eforturilor (J si t nu se situeaza pe 0 dreapta. Tocmai de aceea metoda Janbu poate fi folosita in cazul alunecarilor produse, cand factorului real de stabilitate este Fs = 1, pentru a stabili prin calcul invers pararnetri medii reali c si tg<t> ai rezistentei la forfecare. Astfel pentru cazul din fig. 5.7a rezulta ca dreapta intrinseca reala este cea marcata eu linie intrerupta, unde F, nu este 1,43, cat a rezultat pe baza incercarilor de laborator ci 1, deoarece in cazul lirnita, punetele eorespunzatoare eforturilor de la baza fasiilor sunt practic situate in imediata vecinatate

a dreptei intrinseei reale iar parametri astfel obtinuti sunt c = 10 kPa si :I:' =
L....J ,__
c:;:: f..r:.
L....J C-~ c=,:. ,:=;. C:·;l .:=:::J
to- t- ~!t:: .. .. .. .. r· ..... _
CC ~: L...J D c::::;, 1==' c:::. c:;:. r--«,
=
= L~I c:.r.J ........... ~
~
.-- ~_,
(:...c..:.;. ( .. ' .•.• ::) J==, c:;::. -.:j'_'
en >:I;, .. " .. "
Ls.! 0 c:::~ -:::::' r=:1 ~I L.~"
'...l ~_) U:-ii
~ c.: L....J ..
Cl ;.-
:::l L.... <;t::: _,
U:1 _.J
cr-; B
;...- L •• I
........ _.r roo n'J _0 ,_.Cj (_.N
C::I ..... -:.:;:
o.h::! J....J C""';E \ ...... _r 1--- L.,J 1-- \....1_ 0
0
_,~
:<::
C!J
0 ,_,
en
0=:1
Ln~
I- o o

0
~
(3
~
......
;::l
S
til
Eo
0
I-.<
0..
::l
0
:::1
§~
.~
__.
.....
.D
ro
.....
til
L>..J 'u
1--- .~
<C '"@
1-·- §
1--1
___. 0,)
1--1 ~
c.,"'C.l ~
...a::: ro
....
1'- ~
(_,r;,
L._J ~
C'.::::;:J 'r"!
II")
<C 00
r"-.J
,___, ......
_.J IJ..
<C
:;;z:
<C CJ '-.D

LD (I')

o ro '-.D ~ N 0 ro '-.D ~ ~ a

~ _, _, ....... ...... _,

36

c,

F=1j.3

Fig. 5.6 Verificarea ipotezei egalitatii factorului de stabilitate la baza fasiilor pentru metodele cIasice

~tl
7:
~4
0'3t
0,2
41
,.
~;..~
,r
.... - -11 D. a
cbl'''
=1
o.s
44
43
42
oJ 03 0.4 0.5 Q6 111 '" <r

al Q2 0,3 0,4 0.5 0.0 0.7 0.8 a

Fig. 5.7 Verificarea ipotezei egalitatii factorului de stabilitate la baza fasiilor in cazul metodei Janbu,

37

5.5 Metoda de analiza a riscului producerii alunecarHor de teren care tine seama de mobilizarea progresiva a rezistentei la foarfecare a parnanturllor,

5.5.1. Pe baza mecanismului de mobilizare progresiva a rezistentei la forfecare a pamantului a test elaborata de mai multi ani (Andrei ~ 1976) 0 metoda care tine seam a de varlatia coeziunii si frecarii interne in functie de deformatii aferente.

Acesta metoda cuprinde urmatoarele doua etape:

1. Studiul curbelor etort - deformatie ( t, e) prin efectuarea de incercari in laborator sau teren ce stabilesc dreptele lntrinseci corespunzatoare diferitelor deformatii e (fig. 4.2) sl in consecinta stabilirea variatiilor parametrilor cf: si tg<P e care corespund relatiei :

t'£ = a·tgW£ +C£

2. Pentru diferitele suprafete potentiale de rupere se determina tactorli de stabilitate Fs cu metoda Janbu considerand ca proiectiile deformatiilor corespunzatoare a doua fasii alaturate sunt egale (fig. 5.8)

r ,

e, = £j . cos a, = £;+1 • cos a;+l = £;+1

5.5.2. De pilda daca se admite ipoteza, sustinuta de Bishop ca cel mai frecvent, deformatiile sunt mal mari la piciorul taluzului sau versantului (de obicei se incepe cu 0 deformatie medie

£'med) se obtine 0 curba care indica influenta deplasarii e asupra factorului de stabilitate Fs£ astfel obtinut (fig. 5.9)

xi

(Xi

Fig. 5.8.Schema pentru stabilirea corelatiei dintre deformatiile corespunzatoare bazelor a doua fasii alaturate

Pozitia varfului acestei curbs de mobilizare in raport cu situatia limita corespunzatoare valorii

r, = 1 indica existenta uneia din urmatoarele situatii (fig.5.9) :

daca varful curbei F, ~ £med este situat sub axa F = 1, a absciselor atunei taluzul sau versantul va fi instabll pentru ea nu se pot mobiliza rezistente la torfeeare care sa compenseza tendinta de alunecare;

daca varful curbei este situat deasupra atunci exista un domeniu de deformatii pana cand

factorul de stabilitate devine, FSE: = 1, pentru care terenul ramane stabll:

daca eurba creste sl ajunge sa fie tangenta la dreapta Fu' = I, atunci inseamna ca pentru un limp foarte scurt este atinsa starea de echiiibrl llrnlta.

38

F.

----1=<:0

'tj

blimp

Fig. 5.9 Variatia faetorului de stabilitate Fse eu deformatia medie t;'med.

Fig. 5.10 Variatia in timp a dreptelor intrinseci ea urmare a curgerii lente a pamantului eoeziv.

5.5.3. Cresterea deformatiilor e este determinata de regula de curgere lenta a parnanturtlor fapt confirmat de tendinta de coborare a "dreptelor intrinseci" corespunzatoare unor timpi din ce in ce rnai man (fig. 5.10).

5,5.4. Metoda de analiza a stabilitatii descrise mai inainte a fost elaborata special pentru a lua in considerare modul de mobilizare al frecarii interne si coeziunea pe masura cresterii deformatiilor sl de a avea astlel un instrument care sa conduca ta 0 mai buna concordanta dintre reaHtate st calcule.

5.5.5. De multe ori sunt citate in literatura de specialitate cazuri in care se constata mari discrepante intre rezultatele obtinute atunci cand se folosesc in catcule rezistentele de vart (Tr)

sau cele reziduale (Tr)' Pentru a lamuri cauza acestor discrepante s-a considerat uti! sa se aplice metoda prezentata mai inainte in cazul semnalat de Lambe (1973) a alunecarii unui taluz (fig. 5.11) in care s~a produs 0 alunecare de amploare in forma de pana intr-un teren stratificat constitui dlnt-o argila grasa si 0 argila nlsipoasa, pamanturi a caror parametri sunt aratati in tabelul 5.1 . 0 analiza a stabilitatii prin metode clasice a condus, in cazul luarii in considerare a rezistentelor de vari ( T r ) la faetorul de stabilitate F, = 2,12 iar pentru rezistenta reziduala ( Tr) la

Fs = 0,48, adiea 0 diferenta considerabila cand este evident ea fiind vorba de 0 situatie limlta, factorul este de stabHitate real a fost Fs = 1.

Nivelul apei subterane

12

~--+22.2 V"':.__-+- __ -_ + 19.9

..... /A·I ..

<it! rgl a rusipoasa

'V'I .

~-------;/------ +12.6

m 20

16

8

Suprafata de alunecare

Fig. 5.11. Alunecarea sub forma de pana a unui taluz realizat intr-un teren stratificat

39

Dupa cum se poate constata din fig. 5.12 alura curbelor de mobilizare a factorilor de stabilitate Fs£ atat pentru ipoteza e'med= constant, cat si pentru variatia linlara a lui etmed' este asemanatoare adica la inceput marcheaza 0 crestere dupa care urrneaza 0 rarnura descendenta care tinde aslmptornatic spre dreapta corespunzatoare la valori F:E == constant care difera in functie de lpoteza facuta privind deformatia medie e', considerata.

F

Varf

2.12

2

1.5

--..---

/

I /

/ ---=:::=--~-=:--

l:=liniar

Rezidual

-~~

0.48

o

0.5

med(%)

Fig. 5.12. Variatia curbelor de corelatie dintre factorii de stabilitate Fsz si deformatiile medii E;' considerate

Este de remarcat faptul ca in ipoteza variatiei linlare curba atinge valoarea maxima F$ = 1,37 dupa care tinde asimptomatic spre valoarea F, = 1, care corespunde situatiei limita de alunecare. Aceasta constatare explica de ce taluzul a fost stabll un limp pana la produeerea aluneearii.

In eoneluzie metoda de analiza a stabilitatii care tine seama de mobilizarea progresiva a resistentei la forfecare in funetie de deformatiile prod use in timp, modeleaza mai corect producerea fenomenelor de alunecare decat metodele claslce si expliea de ce taluzele sau versantii care au fost stablli ani de zile devin la un moment dat lnstabili.

Tabe15.1

Natura Stare Rezistenta 1a forfecare
Pd '['j varf '['r Tu1burat Su
Tip Ar lVL Ip W P V(__K_) rezidual (kPa)
pam ant - (%) (%) (%) (t/rrr') em) e <1>0 e <1>0 e 4;>0
(kPa) (kPa (kPa
Argila 28+ 14+ 15+ 2,1 1,787 2~
nisipoasa 2,263 33 19 20 23 37 0 33 0 33 8
Media 31,5 16,5 17,5 55,95
Argila 60+ 40+ 28+ 2,1 1,615 7+
grasa 3,96 68 43 32 16 20 0 8 0 22 15
Media 64 41,5 30 61,90
Factor de stabilitate, F, 2,02 0,48 1,03 40

5.6 Concluzii privind metodele de analiza

5.6.1 Evaluarea stabllitatli taluzelor drumurilor 5i versantilor naturali necesita stabilirea conturului s! profilelor maselor probabil in stabile impreuna cu determinarea parametrilor geotehnici. Gele mai importante intorrnatll se refera fa conditiile presiunii apei din pori (in anotimpul umed sau uscat), parametri efectivi at rezistentei la forfecare inciusiv prin stabilirea curbelor de mobilizare, prelucrate apoi pentru a se putea trasa, dreptele intrinseci corespunzatoare diferitelor deformatii (8').

5.6.2 Evaluarea stabilitatii si obtinerea de informatii privind forma si dimensiunile eventualei instabilitati, este preferabil sa se realizeze in urmatoarea succesiune:

• recunoasterea pe teren a versantului sau taluzului susceptibil de alunecare;

• folosirea de abaca pentru a afla factorul de stabilitate Fs preliminar sl eventual a cercului critic;

• estimarea parametrilor rezistentei la forfecare eventual recurgand la abace (fig.4.3) tinand searna de natura si starea reala a pamanturilor in momentul considerat tinand seama de stadiul de dezvoltare a fenomenului de instabilitate cand vitezele de deplasare sunt in general foarte diferite (fig.5.15). In acest caz si evaluarea parametrilor geotehnici ca si evaluarile stabllitatli, in special pentru alunecarile de amploare, se poate desfasura asa cum se arata in schemele din fig. 5.16 si fig. 5.17;

Alunecare activa

Prima alunecare

Reactivari ocazionale

Timp

5.15. Diferite stadii de dezvoltare a fenomenelor de alunecare

• studierea influentei variatiei presiunii apei din pori II sl coezlunii c asupra factorului de stabilitate sl legatura cu variatia starii de umiditate;

• caracterizarea digital a a naturii pamanturilor conform GE 044 ofera posibilitate a stabili eventuale analogii intre pamanturile din diferite amplasamente presupuse a fi constituite din formatii similare.

Pe baza analizei prin calcul invers a unor alunecari s-a ajuns la urmatoarele concluzlk

o analiza cu ajutorul eforturilor efective conduce in general la rezultate satisfacatoare d~ obicei cu eroare de ±10% fata de valoarea teoretica Fs:::: 1 corespunazatoare producenl fenomenului actlv de alunecare in tirnp ce cu ajutorul eforturilor totale (pe baza rezistentei in conditii nedrenate Sit) factorii de stabllitate pentru aceleasi cazuri au variat in domeniul Fs= 0,5 + 3;

41

'e "[l
ro ro ·2
c ..c
:§ • - (1)
.en .. ....,..,
.jj) 0
OJ <l.I
... ·c 01)
0. d) ...
ro E B
(1) 0 ·c
.!:: <1) ttl
:E 01) §
.lS OIl
tr.l OIl
0. ..... . _

.....,.

>co ...

:.=::

~

rn

co N

.....

'd I=:

<

ETAPA 1

ETAPA 2

ETAPA3

ETAPA 4

ETAPA 5

Analiza stabilitatii

Recunoa§-teregeotehnica Evaluare preliminara

Riscmare

Stabilitate satisfaeatoare

I

Incertitudine

Cerc.etari.smanuhtite

Rise mare

Stabilitate satisTacatoare

Incertitudinc

. ..

Cercetari aprofundate

Rise mare

Stabllitate satisfiicatoare

Incertitudine

Cercetari suplimentare

Rise mare

Stabllitate satistacatoare

Inccrtitudinc

+

Restrlctii Cerccta'ri Ranforsarc Reprofifare

Restrictil Monitorizare Ranforsare

Fara mjisuri Eventualo restricttl

Fig. 5.17 Etape de analiza a riscului de alunecare.

,+3

• eele mai importante informatii din teren sunt eele privind situatia preslunii apei din pori deoreee nivelul ridlcat at apei subterane din perioadele umede constitue faetorul declansator al fenomenului de aluneeare;

Q pentru deblee trebuie acordata 0 atentie speciala eventualei micsorari a coezlunli c care se produce atunci cand pamantul coeziv se umfla in urma disparltlel suprasarcinii exercitate de masa de pam ant excavat Sl a eventualelor acumulari de apa din precipitatii sau izvoare:

o experienta arata ca adesea incercarile triaxlale nu furnizeaza informatiUe necesare in domeniul eforturilor mici in care au loc alunecarile si datorita acestui fapt este necesar ca inainte de programarea incercarilor sa se faca 0 estimare pe baza unei analize aproximative a stabilitatii tolosind metode simple sau abace:

• stabilirea parametrilor geotehnici prin calcule inverse este indicat sa se faca doar in cazul alunecarii initiale pentru ca miscarile ulterioare pot sa fie doar niste reactivari ale fenomenului de instabilitate (fig. 5.15) si valorile astlel obtinute nu sunt semnificative pentru expllcarea cauzelor care au condus la alunecare.

II rezerva de slguranta exprimata prin factorul de stabiHtate F este data, in cazul dimensionarii pantei dupa prevederile Eurocod 7, capitolul 9 "Terasamente si taluzurl", de coeficientii partiali aplicatl unghiului de frecare interna (ret» si coeziunii (r,,). Pentru taluzele de inaltime mica efectul coezlunll este puternic (vezl anexa C figura C1 sl C2) si factorul de siguranta este mai mare deoarece rc =1,6 si rIP =1.25 iar rd = rk' Din exemplele date in Eurocod 7 rezulta ca in cazul aplicarH metodelor clasice (Felenius, Bishop) factorii de stabllltate asttel obtinuti sunt mai rnici cu circa 30%.

6. ESTIMAREA STABILITATII CU AJUTORUL ABACELOR

Pesi in prezent exlsta diferite programe de calcul pentru evaluarea stabilitatii taluzelor si versantilor naturali, acestea nu elimina necesitatea de a recurge, in special pentru estimari preliminare, la folosirea de abace elaborate in decursul timpului de diferiti autori pentru a facilita aflarea rapida a factorului de stabilitate Fs, folosit drept criterlu pentru a evalua riseul producerii unor fenomene de instabilitate.

In eele ee urmeaza se prezinta cateva abace de aeest tel care corespund unor metode claslce mai eunoseute precum si exemplifiearea modului lor de foloslre.

6.1 Abaca lui Taylor

6.1.1 In fig. 6.1 este aratata abaca lui Taylor (1948) pentru cazul cand taluzul de inclinare po si inaltime Hare numai eoeziune (<p = 0) lar suprafata de cedare circular - cilindrica patrunde la 0 distanta DH sub nivelul piciorului taluzului. Abaca permite sa se determine nu numai coeziunea medie Cd mobilizata pe suprafata de rupere (curba cu linie continua din figura) dar sf distanta nH pe orlzontala la care supratata de cedare iese fata de plciorul taluzului (curbele eu linie intrerupta des). Daca exista incarcari in afara piciorului taluzului care impiedica cereul aliunecare ca sa treaca pe sub acest punct trebuie utilizate liniile intrerupte iar pentru a determina coeziunea mobilizata. Trebuie remarcat ca Hniile continui si cele intrerupte rar, se suprapun dupa ce n devine nul. Cercurile corespunzatoare curbelor situate la stanga lui n = 0 nu mal tree pe sub pieiorul taluzului asa ca incarcarile situate in afara piciorului nu mai influenteaza eoeziunea mobilizata.

6.1.2 Exemplul 1.

Pentru un taluz cu inaltimea H = 12,2 m si DH = 18,3 avand inclinarea p = 22,5° intr-un teren cu coeziunea c = 57,5 kPa sf cu greutatea volumica r:;: 18,9 kN/m3 sa se determine factorul de 44

stabilitate Fs si punctul unde cereul critic de rupere iese la baza taluzului, Care este factorul de stabilitate Fs daca la baza taluzului exlsta 0 incareare lmportanta.

Solutie: Din datele de mai sus pentru D:;:: 18,3 == 1,5 si f3;:: 22,5° din fig. 6.1 pentru curba 12,2

c

continua] precum sl pentru f3;:: 22]5° rezulta ea nurnarul de stabilitate este N s :;:: _·_d_ == 0,1715 ,

. y·H

asa ca Cd;:: Ns . y' H;:: 0,1715 '18,9 -12,2 = 39,54 kPa, tar factorul de stabilitate va fi

C 57,5

Fs == - == -- == 1,46. Pentru punctul marcat eu 0 pe abaca rezulta ca n;:: 1,85, asa ca distanta

Cd 39,5

dintre punctul de iesire a eercului de alunecare si piclorul taluzului va fi nH ;:: 1,85 . 12]2 ;:: 22,57 m.

Factor de adancime

6.1 Abaca lui Taylor pentru analiza stabilitatii in eforturi totale

C

Prin extinderea portiunii orizontale a llniel cu intreruperi rare se deduce ca _d_;:: 0,1495

... y·H

relatie din care rezulta Cd = 0,1495 y. H = 0] 1495 . 18,9 . 12,2 ;:: 34,47 kPa, asa ca factorul de

45

stabilitate atunci cand exista 0 supraincarcare la baza taluzului va fi Fs = 57,5 = 1.668 adica

34,47 '

mai mare.

Dupa metoda unghiului de taiere, factorul de stabilltate eand c = 57,5 ar fi :

t~+~ 0+ 57,5

Fs = r·H 18,9·12,2 = 0,2493 ::::060

tgf3 tg22,SO 0,4142'

6.2 Abacele lui Bishop si Morgenstern

6.2.1 In fig. 6.2 6,3 si 6.4 sunt aratate abacele lui Bishop si Morgenstern elaborate pe baza metodei lui Bishop care ia in cosiderare presiunea apei u din pori st admite ca ipoteza compensarea componentelor verticale X; sl Xn+l a fortelor de interactiune dintre fasH (vezi fig. A 3,f din anexa A). In aceasta metoda factorul de stabilitate este dat de relatia:

Fs = m - ru'n

Unde m este coeficientul corespunzator cazului cand nu exista apa subterana sl deci nlcl presiunea apei din pori II = 0, n este coeficientul de influenta a presiunii medii a apei din pori sl eea data de greutatea eoloanelor de pamant ee actioneaza la nivelul suprafetei de rupere. Valorile eoefieientilor m sl n depind de valoarea D care indica rapoartul dintre adanclmea de patrundere a suprafetei de alunecare in raport cu piciorul taluzului sl inaltimea H a taluzului.

6.2.2 Daca nivelul superior al bazei stratului mal rezistent este mult sub eel al piciorului taluzului, este necesar sa se verifice ce adanclrne D este mai critica.Aceasta constatare este facilitata folosind liniile de egale valori ale raportului rue din abace definite de expresia acestui

parametru: .

m2 -m1

rlr~ =.

n"}. -nl

un de m2 sl n2 sunt eoeficienti de stabilitate pentru valorile mai mari ale lui D st m1 si n1 pentru eele mal micLDaca raportul presiunii ape; din pori r; este mai mare ca rue" corespunzatoare pentru sectiunea data si parametrii de rezlstenta considerati, atunci factorul de stabilitate F, pentru adancimile relative D mal mari conduc la valori mal mici decat eele pentru adancimi mai mici. Prin exemplul care urmeaza va fl lamurit modul de apllcare a acestei alegeri.

6.2.3 Exemplul 2. Se considera taluzul inclinat cu panta 14 (cotg f3 = 4), avand inaltimea H= 19,5m. adanclmea stratului de baza mal rezistent 12,2m, in cazul cand parametrii pamantului

sunt r; c' = 9,6kPa, <p' =30, r= 19,6 k.~ sl r; = 0,5 si se cere stabilirea factorului de stabilitate m

r;

Solutia: Pentru numarul de stabilitate _c_t _ = 9,6 = 0,025 adica cotg=4, sf q,' =300 din

r H' 19,6 ·19,5

fig.6.3 sl D = 0 rezulta rue = 0,43. Deoarece r; = 0,5>0,43 rezulta ca trebuie considerata abaca corespunzatoare lui D = 0,25 cand situatia este mal critlca in care caz coeficientH sunt m = 2,90 si n = 2,50 asa ca factorul de stabilitate este :

Fs = m . ru . n = 2,90 - 0,5 x 2,50 = 1,65

,

Atunci cand _c - nu are exact una din valorile 0 sau 0,25 sau 0,50 trebuie procedat prin r·H

interpolare.

Daca nu se recurge la folosirea curbelor cu linii intrerupte de egate valori rite este necesar sa

se evalueze valorile Fs corespunzatoare la D = 0 si J) = 0,25 obtinandu-se din abaca in primul

46

caz m = 2,60 si n = 2,45 adica F, = 2,60 - 0,5 . 2,45 = 1,37 ceea ce este ceva mai mare ca

F, =1,65 corespunzatoare pentru D = 0,25.
. .., . ..
t! s ees
r
tJ .. ~'tJl.
..... 01>' a:
"" 04>'
"""
~ .. " .. aee
,,.,-
...
, .. ~ .. ,,.
., n..-
IH'
.... .'"
,..
".I"
,'" H. ;D'l-
n"
".
,.I"
'''' , ...
n ..
,..
",.
'oo ,,... ~
....
,I"
,,-
,.., , ... ""
IH"
,0"
'0"
,." '-Jj:g
'ill '''' ... ...
... .'"
1~1 ,,:, 1:1 '1" ~" 'j,j 5:1 ,." ":, J:' '1:1 ot:r 1':~ 5:1
Inversul pantei cotg (3 Inversul pantei cotg (3
..... , ''''
<' ..... :;n ....
r 'I' ~ .,'>5
D .lom
, .. 5-·5')
... , '00 , --1 04>'
</0' <If'
<If'
H. it' .,,,
"."
"i'
~
1£ . - :-
.. " ~ .", J- -e- !I"
~ .'
t " .. ".-
U' . ,. I''''
I' ... . ...
.- ..r.
"
,flO f v_"'''' ,.., ,,·s
. /"A -
.
. '
ll" ,,0
i· ... ,.,,,
:';~ ".,.
,.. .,..
, .. )w
." .. " ..
t5' ,t'
,.", ,.",
ni' ".-
ttl' , ,,-
,.., ""
.'" ~.
... ,,'"
:hl '24111 1 ~I lpJ 4.' ·1" 1:' ,., ,," 1:1 ll:1 "'u i:I ~l $:1
Inversul pantei cotg (3 Inversul pantei cotg (3 I

Fig. 6.2 Abaca Bishop pentru ;-l = 0,05 si D = 1 ,00 ~i 1,25.

47

"" ''''
.. -fu .• ., --b-.D<nJ
• IJ ., . .10 .:: ,. II "'-1"0:1
1.10 ... ~ ..
;115· .p'
10) 500
• 'If'
,...
410 .!<> IH"
IH"
)I"
,,' .'"
'U·
'H'
, ... ,·so .".
,,'
m ".'
>'" 11'.$11- ,..,
.,.
,.. n.-
I-.S1l' ~ ..
n~· .",.
,I" 'H'
"" .'"
ll~o If'
,.- , ....
,10
,0'
...
,"", , ...
. " 010
".., >1" <IC ~ t ":' 5-:1 ,0).
.,' 11;· .,' 1:;( 'lId l:i 'hl -4ll 4hl ]i ••
Inversul pantei cotg (3 Inversul pantei cotg (3
. .., '''' • I"
-:;5, •• ", ... 01!lJ
"I'
... I·P) D.I<QQ
S·" ....
::
>"" "" " ,
'-''$'''" .p
<?
.... .o •
, .. r
11~
"" n ... "" "
is"
".. "I JH"
,.5O 'om _,
11"- n "'"
)." 1'"
... j • IN"
.
n~' '" .,.
:B'lI ao
'd ltS"
liD '7"1" ~iJ) :zf'
Ir IT"I"
'·10 , ... 1.1"
1>"1"
."""
...
",0 , ... '0'
D)C "'"
'0) IJd ~:( .. ,' 5 ~I "'"
ld II" l~J 1:. l.l~ ),' ')J ~l 4:. ":1 I"
Inversul pantei cotg (J Inversul pantei cotg (3
I I
Fig. 6,3 Abaca Bishop pentru _:__ = 0,05 si D = 1,50 si ~ = 0,025 si D = 1-
}fl , , ]fJ '
48 .'"
-:!n-0_' <'
>"hi'U "=j1f0&
'{XI no
~<r> " ""
«I-
,,~ ...
....
41
II" 0'
'<r> .'"
>H" if ..
'ill .... ")0 ll"
'" lH" .. ]'1"5··
,.., ,~
... , ..
» .. lH"
.!O NO
"" ".
" .. ",.
" ... ' "" ..J .
.l II" ....
n? 11<"
1·;5.0; N.o
,,. ,,-
,:J,,rii'
'''' ,<0
,0' .'"

1:1

5"

Inversul pantei cotg (3

1'50

.s <0

...

. '"

''''

, ...

) ...

.. so

HJ


lJ"

,

~ ,J

5"

.,'


10·

...

51'

,,'

,.,

, ...

,I"

, ....

,,...

,,.

, ...

,0"

...., lil

.... 1

5:1

]=1

'I;'


I I

Fig, 6.4 Abaca Bishop pentru ~ == 0,025 ~i D=l ,0 ;{ == O.

49

6.3 Abacele lui Spencer

6.3.1 Aceste abace permit sa se stabileasca unghiul 13 de inclinare a taluzului astfel ca sa se obtina faetorul de stabilitate dorit (fig.6.5).

Daca se cunoaste panta taluzului atune! faetorul de stabilitate corespunzator se obtine prin aproximatii suecesive .Ipoteza aeestei metode este aeeea ca fortele de interactiune dintre fasll sunt paralele dar de marimi diferite (vezi fig.A.3, 9 anexa A) si satisface conditiile de echilibru atat pentru forte cat 51 pentru momente.Rezultatele obtinute eu aeeasta metoda sunt eoneordante cu cele rezultate prinmetoda Bishop slrnpliticata, care tine seama doar de ectulibru momentelor, deoarece faetorul de stabi'ltate bazat pe eehilibru momentelor nu este influentat de directia fortelor dintre fasiLAbaeele din figura 6.5 sunt elaborate pentru trei valori ale raportului r u a presiunii ape! din pori adiea 0, 0,25 si 0,5 si s-a adrnis ipoteza ea un eventual strat de baza mai rezistent este situat la adancimi marl in raport cu piciorul taluzuluLPentru tolosirea aeestor abaee este neeesar sa fie stabllita valoarea unghiului de frecare interna mobilizat dat de relatia:

i «I> d = tg'" (tg-) Fs

Daea stratut mal rezistent este sltuat aproape de nivelul piciorului taluzului atuncl valorile F, obtinute cu ajutorul abacelor sunt aeoperitoare.

6.3.2 Exemplul 3. Sa se stabileasca unghiul f3 de inclinare a taluzului care are 0 inaltime H=19,5m, parametrH rezistentei la forfeeare sunt c'=9,60kPa , ' =300 , greutatea volumiea a

pamantului este de y= 19,6 ~ , r; = 0,5 sl este neeesar sa se asigure un factor de stabilitate m

. c' 9,6 00167.'

Solutle : Pentru -- = . ..:;::, Sl

F/)f{ 1,5 -19,6 ·19,5

ell d = tg-1 (tg ;') = tg-1 (tg ~O: ) = tg-1 (tg20o) = 20° si ru :;:: 0,5 din figura 6.5 rezulta f3:;:: 13 °

s '

iar cotg po = -1-0 :::; 4,33 adica praetic panta ..!.

~13 4

50

~I

1
(.) I I
It
I I !
Or f-- rillit::O
I I I
I !..--':
1 =ir- - V l
---~, V V
- !-- ~\~'" j
Ii ~~ tV V )
s "',
I rr [7 , ... ~, .. J
'" V
./ I l/ V L-" I/!Li
V V ," ~
/ 1/ ~ ... "'~ vI
I V V V V l;/ VC"",';1
I / ,/ 1/ ....
V t> ,/ / V ~ V i-: :}---:~~; OOf

0·0

00

o 1 -1 , • I~ 11 11 II II l
I I di V ,.7 YV!/~
I.. ,v'
I 1/ 1r V 1/ ", VYV!
./1/ Jr V V <7~
/j .... :.....- ,
/A vy V VV~",~,
1".>1"/ '_..-{1/ V ~~
r-c- /~\
/'/vJ0 ~ ~ V ~~~',;-~ II , 1,1
«) I: , V ~
II ....-
.f-- f--. T. :0·5 I t,...- V V I/t
II , \~ V li-'" L.....- V vi
!-('li .... ,,,/
I ......... ,' ":: ~ v;. ~ ~
/ !-( t> I, .... , ...... cr.....-Vc..-:: ~
j / Y V 17 +~(E (/1/:: ~
/ / V V./ V./ >"'+';-,/1/; t:::1
- .- .,-/ 1>"- r- V; V V v:~[.t .... i'~~~ ~
V V V / j V V ~~ ~y;~~~ Ii
) ':;"T
/ II K '/ r/ t-: t- t% ~10- vVf-
I /1 '/ Iy". r/ 0 ~ t:? t% f%. r> I
/ VI fit t% f% ~ ~ ~ ~ V I t
, .~

Fig. 6.5 Abaca Spencer pentru diferite rapoarte r u = 0, 0,25 ~i 0,05 ale presiunii apei din pori

6.4 Abacele Janbu

Dupa decenii de studil si cercetari prof.N.Janbu a elaborat abace separat pentru anallze in eforturi totale (Fig.6.6) respectiv eforturi efective (fig.6.7) , care iau in considerare tot suprafete de rupere circular-clllndrice dar care ofera si posibilitatea de a stabili sl pozitia cercului cel mai periculos de alunecare.

6.4.1 Abaca pentru analiza in eforturi totale

Aceasta abaca are in abscisa panta taluzului dar exprimata ca b=cotg f3 si in ordonata

valoarea minima a numarului de stabilitate No iar factorul de stabilitate minim este definit de expresia :

s FmJn = No iH

unde s este rezistenta la forfecare considerata constanta sau media lor.

Coordonatele centrului cercului critic sunt exprlrnate adimensional prin raportare ta inaltimea H a taluzului:

Xo. Yo

Xo = H 51 Yo = H

unde Xo si Yo sunt coordonatele reale .

Numerele adimensionale No , Xo sl Yo sunt reprezentate in abace in functie de panta taluzului exprimata prin b=cotg f3 iar adancimea relatlva a eventualului strat mai rezistent fata de

nivelul piciorului taluzului este data de d = D (Fig.6,6, stanga).

H

51

Inversul pantei b=cotgjl

110~---- ~OT,5~ ~ T2~~T4rrT~1mOn~

fLEGENDA:

Cereul critic trece: -prin piciorul taluzului

--sub piciorul taluzului

-- deasuora niciorului

8~~---'~~~~~~----

10

9

o~-------- __ ~-- ~ ~ __ ~

9OO 60a 3OO

Unghiul pantei, P

Fig. 6.6 Abaca Janbu pentru analiza in eforturi totale ,

1000
500
200
100
-'"
..... 50
Z
._
._
~"
,('j 20
.....
=-=_
~
..... 10
'"
e
,t";!
E 5
::l
Z
2 Pentru c'=a=O
B tanp=~tanP L..-::: ,.......
P. V -~
V I-- -e:
V V ..... t-- .-
-- .",-:::
-
, -- ~ ,.-
II'
/ .;- ,./ -- ..-
LL L L r- t::: --- ......",
?I V/ V ........ ..... ,..........r- --- ...- I
VI/; ~ r-: V !- L-- f-- ~ I
-
~/I/; V.,... v --- I-""""" - f0- r-
~ V ......... V I-- r-
v-
/
II' /
r/ /'
[/ J - P. PJ
tanp=_· '). =--
I aN",' '" a
1 o

:3 4 5 6 7 8

Inversul pantei, b = cotg P

9

10

2

Fig.6.7Abacele Janbu pentru analiza in eforturi efective

Inversul pantei b=cotg]i

4 0 0.5 2 4

.:i 3 ,cd'

.::: 2 t-.----t--t--i-fl'r--l ~

Q)

,_

ro <I'l

'u

'"

.g 0 1-----.;;>"'--:............"...;..--'----1

GOO

00

o~----~ ~ __ ~

goa 6O" 3O" ()o

Unghiul pantei, p

2

100A."'l'
50
30
;20
15
3,0
10
8
6
4 o

2.0
~
.U;~
(0)
~
CLI
a 1.0
--
'2
::l
co
......
ro
d
0
"0
,_
0
0
o -.-. -x.

I

-1.0 w. c...L..L ........ __ ..__ --'-_--'

o 1 2 3 4 5

Inversul pantei, b = cotg P

52

Mal lntal se determina valoarea medie a rezistentei fa forfecare maxima, necesara pentru asigurarea echilibrului, cu relatla 'f = _s_ ..

Fm,in

Aceasta valoare de echilibru a rezistentei la torfeeare poate fi calculata fara a cunoaste in prealabil rezistenta la forfecare, asa cum se arata in in continuare pentru versantul alunecator din fig. 6.9. Dupa cum se vede din figura 6.9 pozitia patului stancos limiteaza adancimile cercurilor posibile de alunecare. Aceste cercuri intersecteaza tata inferioara a versantului aproape de nivelul raului aproximativ la cota + 39 asa ca partea sa superioara fiind la cota 109 rezulta 0

inaltimea H:::. 70 rn, Greutate volumetrica a terenului este y = 20 ~ .

m

Adancimea patului stances este D == 18m, asa ca adancimea relativa este de d === 2! = 0,26 , 70

iar inversul pantei b = cotgj3 == 2,I(tgj3 == 0,476sauj3 = 25,5°)

Din fig, 6.6 stanga pentru d = 0,26 sl b = 2,1 se obtine numarul de stabilitate No = 6,8 iar din fig. 6.6 dreapta pentru d = 0,26 si j3 = 25,5° rezulta coordonatele adimensionale ale centrului cercului critic Xo = 1,05 si Yo = 1,85 adica coordonatele reale:

Xo ;; Xo . H = 1,05 . 70 = 73,5 m si Yo ;; Yo . H = 1,85 . 70 = 129,5 m

In consecinta rezistenta la torfecare medie maxima necesara pentru asigurarea echilibrului va fi:

'f = r·H = 20·70 =205 88 kPa

max N 68··'

o ,

Daca rezistenta la torfecare determinata in mod experimental prin incercari de compresiune triaxiala rapida a mostrelor netretate a fost sit = 70 kPa (fig. 6,8) atunci factorul real de stabilitate va fi:

F =..!.JL === ~ = 034

fIrnlll 205,9 '

ceea ce explica alunecarea produsa.

6.4.2 Abace pentru analiza in eforturi efective

Aceste abace care sunt aratate in fig. 6.7 se folosese de obieei pentru a afla factorul minim de stabilitate definit de relatia:

,

c F.=Ncj-

nun .

Pd

unde: Nq - este numarul de stabllitate corespunzator situatiei critice

c '_ coeziunea efectiva in conditii drenate din expresia dreptei intrlnseci

r f = c' + a' . tg<P' = (0" + a )tg<P

r«: presiunea totala (Y·H) sau efectiva (y,H -yw ·HJ

Cercetarile au aratat ca Ncjeste functie de inversul pantei b si parametrul :

2"" ~ ( p, .:~') ~:- unde p, ~ (1- rJp d iar a~c cote

Cel mai adesea cercul care trece prin piciorul taluzului este cel care corespunde situatiei critice.

Coordonatele adimensionale (xo, Yo) a cercurllor critice care trec prin piciorul taluzului sunt aratate in dreapta tigurii 6.7.

53

gW' ,

Deoarece c' = a . tg<P' si tgp = _t -. relatia Fmin = Nef'!!_ poate fi rezolvata pentru cazul

F. Pd

mediu al echilibrului de trecare maxim asa ca tgJ5 = P d

«»,

Exemplu: Sa se stabileasca factorul de stabilitate minim Fmin si coordonatele centrului suprafetei de alunecare crttlca pentru versantul din fig.6.9 considerand ca H::= 74 m, H; = srn, r ::= 20 /cNlmJ, inversul pantei b == 211

Solutie: Cu ajutorul fig. 6.10 in care se dau corelatiile dintre numere N, sl

NO" corespunzatoare eforturilor medii de echilibru in cazul forfecarii definite de relatia 't == r· H NT

si a solicitarii norma le a == r' H in functie de inversul pantei b se deduce ca pentru H = 74 m, Ncr

H; = 5m, r=20 kNlm3, si rezulta ca pentru b = 2,1 corespund: NT= 6,75 si Ncr = 2,75 tinand seama de va loa rea presiunii efective Pd == r-H =r; -H; =20 . 74 - 10 ·5 = 1430 kPa rezulta

t '1 d" d f rf - 1430 2 12 kP' I - 1430 20

e orturl e me II e 0 ecare T == -- == ,. a Sl norma e a:::: --:; 5 kPa.

6,75 2,75

Punctul eorespunzator eforturilor totale este marcat in fig. 6.8 eu litera T. Masuratorile presiunii apei din pori pe teren au pentru perioada useata raportul ru == 0,2 asa ca efortul efectiv

va fi cT = (1- r;, )a = (1- 0,2)·520 == 416 kPa, iar punctul corespunzator este marcat eu E in diagrama din fig. 6.8, distanta dintre punctele T sl E corespunde exeesului de presiune a apei din pori u.

Incercarea triaxiala a permis stabilirea dreptei intrinseci:

Tf :::: (a' + a)· tgW

unde atractia a = 40 kPa si tg4l = 0,55 t

Atunci eand T == _f_ unghiu! de frecare interna rnobilizata va fi dat de relatia:

r,

_ tgil> tgp==F

asa ca frecarea medie de echilibru va fi:

_ 't 212

tgp= (a'+a)== 416+40::::0,465

in timp ce din fig 6.7 rezulta ca pentru r;= 0,25, tgp = 0,49

In consecinta pe baza efortului etectiv estimat, factorul de stabilitate va fi :

F :::: tg<'P' == 0,55 == 1 20 s tgp 0,46'

ceace arata ca exista 0 stabilitate pe termen lung insuficienta.

Tinand seama ca valoarea stabilita anterior pentru r« = 1430 kPa, valoarea lUI p; rezulta din relatia:

Pe :::: (1- ",,). Pd:::: (1 - 0,2)1430 = 1144 kPa

In aceste condltil valoarea parametrului Ac == P e :::: 1144 = 28,6 a 40

Intrand in abaca din fig. 6.7 cu valorile inversului pantei b = 2.1 si A = 28,6 se obtine mai intai numarul de stabllltate Ncf= 75 si coordonatele adimensionale Xo = 0,4 si Yo = 2,15 care conduc la stabllirea lui 19p:

54

tgp;;:;; Pd = 1430 = 0.477

a· Ncf 40·75

si apoi a factorulul de stabilitate:

F. ;;:;; tg;;:;; 0)55 = 1 15

mm tgp 0,477 '

Coordonatele rea Ie ale centrului cercului de stabilitate reprezentat in fig. 6.9 vor fi :

Xo=xo'H=0,4'74=29,6m si Yo=Yo·H=2,1·74=155,4m

De obicei analiza in eforturi efective conduce la obtinerea unor cercuri critice mal putin profunde decat atunei cand se utilizeaza eforturile totale cu valori ale rezistentei la forfecare in conditii nedrenate Su constante.

In general folosirea metodelor clasice simple prezinta doua inconveniente principale si anume ea terenul este eonsiderat omogen iar analiza cu ajutorul suprafetelor circular-cilindrice se face in conditiile luarii in considerare a starii plane de eforturi 51 deformatii.

Pentru acelas taluz aplicand metoda unghiului de taiere '¥ adaptata la eforturi efective, se obtine factorul de stabiHtate :

;

tg'+ c . 0)55+ 22 .

F = r· H(l- "I) = 20· 74(1- 0 2)

. 1 '=1,19fatade1,20

S tgp

2,1

cat a rezultat din folosirea abacei lui Janbu pentru eforturi efective, adica 0 foarte buna eoncordanta intre cele doua metode de analiza a stabilitatii.

~ 300r---------------------~----~-----,

0·

~

IJ)

a

100

200

300

400

600

Eforturile normale medii (J si a' kPa Fig. 6.8 Diagrama eforturilor normale si de forfecare

100

Cercuri critice

.tIl 50 "0

u

o~--------------------------------~

6.9 Compararea pozitiilor cercurilor entice

55

8
7
6
-- 5
-a
·2 H
(\l
'"
(\l 4
2
:-9
:-:::= 3
..:::
o
Q)
Q)
-0
e 2
Q)
S Formule I
::1
Z 1 yH _ yH
1;=-. 0-=-
Nt Ncr
D
D 1 2 3 4 5

Inversul pantei b=BIH

Fig. 6.10 Corelatiile dintre t ~i a _

6.5 Compararea abacelor

6.5.1 Toate abacele prezentate mai inainte presupun ca taluzul este constituit din ace!asi tip de pamant avand valori constante pentru parametrii rezistentei [a forfecare c si si aceiasi greutate volurnlca r. Unele au [a baza presupunerea ca un eventual strat de baza mai rezistent exista la mare adancime, altele admit ca acest strat este situat [a 0 adancime DH unde D este raportul dintre aceasta adancime si inaltimea H a taluzului si considera ca D = ° +- 0,5.

ln cele ce urmeaza sunt discutate avantajele si llmltarile folosirii abacelor.

6.5.2 Abaca Taylor (fig. 6.1) este aplicabila numai analizei in eforturi totale cand pamantul are doar coeziune ( =. 0) si nu este luata in considerare presiunea apei din pori.

Daca este dat factorul de stabilitate Fs panta taluzulul poate f stabilita direct cu ajutorul abacei. Dar daca este data panta atunci factorul de stabilitate trebuie stabilit prin incercari repetate.

6,5.3 Abacele lui Bishop si Morgenstern (fig. 6.2 [a 6.4) pot fi folosite pentru analiza in

r

eforturi efective cand numarul de stabilitate _c - este egal sau mal mic ca 0,5. Factorul de

y·H

stabilitate Fs poate fi stabilit pentru diferite raporturi de adanclme D iar valoarea sa critica poate fi stabilita cu usurinta folosind liniile de egale valori ale raportului r; a presiunii apei din pori. Daca se impune realizarea unui anumit factor de Siguranta, panta taluzului poate fi stabllita doar prin incercari repetate. Abacele pot fi aplicate cazului cand are loc 0 coborare rapida a eventualului nivel al apei subterane a rambleului drumului de la fata sa superioara la cea inferioara presupunand 0 valoare r; = 0,5 sau in cazul anallzei in eforturi totale cand r; = O.

56

6.5.4 Abacele lui Spencer (fig. 6.5) sunt aplicabile analizei in eforturi efective atunci cand un eventual strat de baza mai rezistent se gaseste la mare adancime. Abacele acopera un domeniu

,

mal larg al numerelor de stabilitate _._c - decat cele ale lui Bishop si pot 1i utilizate pentru 0 r·H

analiza in eforturi totale in cazul coborarii rapide a apei subterane presupunand ca r; = a sau r, = 0,5.

Daca se da panta taluzului, factorul de stabilitate Fs poate 1i stabilit doar prin incercari repetate.

6.5.5 Abacele lui Janbu prezinta avantajul ca permite analiza stabilitatii atat in eforturi totale cat si eforturi efective precum si taptul ca of era posibHitatea de a stabili direct pozitla centrului cercului eel mai periculos de alunecare.

6.5.6 Este interesant de comparat rezultatele obtinute cu ajutorul diferitelor abace asa cum se arata in exemplele ce urmeaza.

Exemplu Sa se determine panta unui taluz a caror dimensiuni si caracteristici sunt : H = 30,S m, D = =, c = 47,9 kPa, CP = 20° iar Y= 19,6 kNlnl in cazul analizei in etorturi totale astfel incat sa se asigure un factor de siguranta Fs = 1,5.

Solutie Aceasta problema poate fi rezolvata folosind abacele Taylor sau Spencer. Din abaca Taylor (fig 6.1) rezulta ca :

c, :;: _:_ = 47,9 = 31,93!cPa,..5L = 31,93 = 0,053 si

F 1,5 y·H 16,9·30,5

 J = tg-ttg ;) = tg-fg ~~:) = tg-'(tg13,33' )= 13,33' asa ca /3= 29'

c 479

Din abaca Spencer (fig. 6.5) cu r; = ° si ::: ' = 0,053 rezulta fl = 29° ,

F . r : HI,S '19,6 . 30,5

adica acelas rezultat.

Abacele Bishop nu pot fi· utilizate deoarece _c_ == 0,08 este in afara domeniuluii acestor y·H

abace.

Abaca Janbu nu se poate apllca deoarece:

F. ·Y·H 1,5·19,6·30,5 18 . f d . I 'd' f' 6

No =. !lUn ..:= .:= ,72 este In a ara omenru Ul In Ig .. 7

c, 47,9

Prin metoda unghiului de taiere considerand ca F:= 1,5 rezulta :

c 479

tg<P + -- tg200 + '

fl - y-H 19,6 ·30,5 - 0296 dl flo - 1.65°

tg - - -, a Ica - ,

r, 1,5

Diferenta poate fi pusa pe seama taptului ca in general metoda fiind acoperitoare de regula factorii de siguranta admisi sunt mal mici Fs = 1,0 + 1,3. daca se ia in considerare Fs = 1,1 atunci rezulta:

fl 0,444 040' flO 22°

tg =-.--::: , .lar =

1,1

iar cu Fs = 1,3 tgfJ = 0,342 tar fJo = 18,8°

6.5.7 Exemplu: Sa se determine factorul de stabilitate Fs pentru taluz a carui dimensiuni st caracteristici sunt H = 14,6 rn, D = 0, cot gfJ:= 3 (panta 1/3), c' = 14,4 kPa, CP = 30° iar Y= 19,6 kNlnl pentru cazul unei coborari rapide a nivelului apei subterane.

Pentru folosirea abacelor lui Bishop trebuie calculat in prealabll numarul de stabilitate:

57

.s': = 14,4 = 0,05 si considerand r; ::; 0,5 rezulta m = 2,57 si m = 2,17 asa factorul de r H 19,6 ·14,6

stabilitate va fi:

Fs= m-r,,- n= 2,57 -0,5' 2,17 = 1,485

Desi abacele Spencer considera ca D = 00, rezuItatuI nu este mull diferit daca se considera

c' 144

D :::; 0. Pentru un factor de stabilitate Fs = 1,49 rezulta : = ' = 0,0338 iar

Fs' vn 1,49·19,6·14,6

cI>d = tg-I(tg cI» = tg-l(tg~J =200 lar tinand seama ca r; ::; 0,5 din abaca rezulta ca

F . 1,49

1 1 f3 = 16,50 ••••••••• cotgf3::; 0,296:::; - .. ==-

1,34 3

Pentru a tolost abaca lui Janbu pentru analiza in eforturi efective este necesar ca in prealabil sa se stabileasca valorile urmatorilor parametri:

. , 14,4 14,4

- atractta a = c· cot gW = - ... - = -. -- = 25 kPa

tg300 0,577

- presiunea data de coloana de pam ant: p J = r· H ::; 19,6 . 14,6 :::; 286 kPa

- presiunea efectiva: P e = (1- rll)p d = (1 - 0,5 ) . 286 = 286 kPa

Introducand in abaca pentru analiza in eforturi efective din fig. 6.7 cu parametri:

A:::;l!.!_:::; 143 == 5,72 si b:::; 3 se obtine:

a 25

Net = 29 sl apoi factorul de stabilitate minim, cu relatia:

F. = N'; .!:_ = 2914,4 = 1,46 valoare foarte apropiata de cea obtinuta eu metoda Bishop

min "J 286

Pd

Fs = 1,48.

Folosind metoda unghiului de forfecare, adaptata pentru eforturi efective rezulta:

.,.,ffi c 300 14,4

to'±" + .) tg +

F = r' H(I- ru = 19,6 ·14,2 = 0 629.3 = 189

tgj3 .!."

3

58

Propunere

Ghid privind monitorizarea sl combaterea alunecarilor de teren din zona drurnulul

In anul 2005 a fost elaborat si este in curs de definitivare .Norrnatlv privind evaluarea riscului producerii alunecarilor de teren in zona drumului".

In cursul cercetarilor privind acest act normatlv s-a constatat ca in ultimii ani s-au facut progrese importante nu numai in domeniul evaluarii riscului producerii unor astfel de fenomene de instabilitate care afecteaza drumurile ci si in privinta metodelor de monitorizare si combatere a acestor fenomene in special in ceea ce priveste analiza stiintifica a efectelor acestor masuri .

Tinand seama de aceasta situatie si de consecintele tehnico - economice privind prognozarea producerii fenomenelor de alunecare consideram ca este neeesar elaborarea in anul 2006 a unui ghid privind monitorizarea si combaterea instabilitatii lucrarilor de drum uri, asigurandu-se in acest fel 0 tratare unitara a problemelor din acest domeniu.

59

......

.9-

....

Q) Q

.~

U

S~

SI.r)N S

O~ 1 10 ........ -lrlN

V 11 11 /\ ...c::!...d...d...d

,.-...
o
Q.)
(I)
...._
S
S r""I M- -...0 \0
,., oObb
'-" 0
UJ ,....... ,....... ....... ,....... ,.......
Q.) I.r) ;< ;< ;< ><:
~ ;<
('f") ...... \000 0;.
> ,.,.. o~v ,.......
ttl
1-<
ttl
o
!Zl ~I

(!) '"0 co o o ....

!l)

~ ~

.5

~~--------------------'_------------------------+------------------------+--------~---------l

c uf'")

o

u

......

;E

N tr.l

......

~~

C!.) .r.t:l

C~--------~----------------------------------I

<

~

::I

5 ciJ ..d

.~~----------~--~--------------------------------------~

o

ur..:

00

cd Q)

d

+-'

~

~> E r---------t------;r------+-------}----+-----~-------+--~----~

~

'3 >

,.......

o 1\

0\ o~ I I.()

a

a N

,

o C0

,

I.() ON 00

00

N I o

.......

I

,....... I.()

00 00

00

Q) ro 1:: ()

ro .....

..s s

.......

a a

o V

Q) ro 1:: ()

ro· ....

.s s

I.() o

o V

.......

a a

6' l

>

o C0

1\

o

.......

I

t:--

,.......

o

6' l

Q)

.....

"0 Q)

S

......

o o

a V

N

,......

00

- .....

S

I.() 1\

......

I

o o o o I.()

e

cd

E

I

~

:.e

Q)

E

......

o o o o I.()

N

I

a a o o o I.()

a a o o I.()

~

a a o I.()

o o o I.()

I

o o I.()

o o I.()

V

-,

-

co

~

.......: 0) c o o ctI (J) c ctI

~ ctI "0 C ctI (f)

-

- . -

,;:;:; § 0::. .;:
.)! ;;,
~~ ... t) ~.., "II(
~ .~~ ~ ~ .... ~ .... -
~ ~IC ~~
:::; ;:;. ""-
."'{ ..... .... :::.'"
e; ... -' :r:<Ie t (3 _ ... .... :r: "':r:
_'" .... ~ 1..>'" <=I ....
~ ''<[''c t1~ ... "'{ :::. .... ... <>:
l;i<le '" ... .... .... .....
.s ~ ~ "" :::. I.; <1: ....
... '<{ ... " l: .... "" ..
nco ... Q ~ "" ~ .... Q. ;:.::,
... f5 3 "",'"
;: ~.:; ;: ... i:: oQ
:::. ""Q. g ;:; :r: '" ... :r: .... £1
,~ ~~ " ~ s :r: ... ;:"-
~~ Q ... ....""
'_ l: ... :t:;:; ~:s
1; §~ .,._", ....
... :::. ~ ~::.
~~ i;~ 5i <.,
<l.: <Ie :-! ~ Q .~
Q ~,
~ ~ -e ci ~ ee
§ Q ... Q S ....
§ .~ .... ~ ""
... G ''''' "'{
.. <t ... «, ... :::. '" '-'
.:.. Q :::: ~ ... e, ....
.... ::; ~ '" ~ :::. §
Cl co ... "'I '"
.... .... .... ... ...
;;:; :5 !'f ""C <:l § '" .... ~.
e; ~ .,. ....
..... :::0 :r: >::, ~ '!1
... .... .... .... '_ ....
.... .... :r: ... "'I ~ ....... ~ "II. co
~ :r: '" :::. ~ .... t.
.... '" ~ ~ ~ Q;
~ "t "'{.
s .... .... Q
~ .... ~ '" ~ .. .....
~ ~ -
.,. Q ..; "'"
<:> <:I .... ....
.... ~t ~ <Ie
't:
'"t :}j~ ~ ~
~ '" U
~I n
.....
:::. :r:
<:) ;::
...
'l; -:;- ,..-.- r-- ...- ~ .-- r-
.... ~
~
~ ....
~
'--I":::::
... ..... .,. ."(
Q ~~ a
~ ~ ..... \0, ...
0"( Q: ._ ...
... '" g ~ ~ 'C e
~ :r::i;\. ~ ~ t! ~ c
~ ... ~ ~ <>r;
't:
~ ...... ~
.... 8
~ ... :r::
"'>"(
~~
~. ~
'-...- T ·T T l 1
.

:~
"",
a '"t
:II:. ....
:r:
"t'" n .... .::;
.... 0 .... ... ....
CI;:,~ _, ~. ~ ~
.... "''''" tot
i.>:::."" - ...
is'''''' .... ""
... ::e .~ ...
... "'''' '''( ~
Q. §
4U
~~
-

~
.::: ''''{
.....
'" .,.;.
~ ~
...
.3 <:l ....
~ ~
n:
Q
"-
.... C\l -i <t:

X W Z -c

-

• ·

::s .. ..

..

l! 3

... '"" .. R

.., -a

R "

OJ ..

'" ..

~ " '&. Q.

" " .., ...

.. ..

OJ "

C c:

c e

.. e, o .. ..

'" ,Q

3

;:I u

e

... .. c

"

e

~ . e

..

a

C

to .. .. ... o ..

=

• •

• •

::I PI ..

•

• •

::s .. ..

..

• •

•

• ..

• • ..

• ..

..

• • .! •

b ..

•

• •

.. ..

..

• •

• •

• ..

.. ..

::I PI ..

• •

•

• • •

~

... . .. .

-g •

.. ..

• • .. .

.. .

.. . · ..

• •

..

=

..

S

A

j

.. • •

-8 "C 'J!

... ::I ..J

- u

E a

e u .. ...,

1: 'f! ..

.3

asuojnopad .J0I.,U;)WOU"J u!lfJudSJp nus caJeJ!UIJI PU!fZ!A aJJuaA<lJd ap aporam ':iIAIDV HtOSYW

o • <>

.~

"'1:1 u

E

:!fi 'u t.;:: u

•

,- _ .. c •• -, __ , ---~__.---_,_---_,

3n;oln~p~t1 ..t0I~U'U10U~J 1!lhJl"d~!Jl nus r.~Jr.l!tu!l

pUt?·!" ~..t!IJ~h~.JtI ;lp ~1.10'~1I' 3AU.:W IllilSYl\l

..... -

~ "'0

§

~

~OlaUJWOU3J

J"lunc:l "~ IIUJ:lpo t:.llfnn: ~JC1l0IPII: " Ptl JOI~qn!":d r. ;O.l]n~""Jd ap. ~I'0la I": 3:\I!Nd mils!")>,!

• ·

• ·

• •

"0; <::

Ii!

., OJ

E 'r:

. .,

E

.. ."

• ·

• •

· ·

-

:a

I:: o

U

• • •

• •

•

. -

til'!

--

'"'" :::l,

o o

-

.c

._

tIl1

:Q

CI • • -

u • • ;;

--...- . =- L..

E ~ ~ g-

eI.. • .5

.5

c c C

e e e

OJ" "

Co Co C.

(;> 0 0

.5 .5 .5

• .

o • •

•

• •

• •

• •

·

• • • •

• • • •

• •

5

C-

o 0 . ~

o ~ .. ':::J ... .. -::l

!l r:: ..

E

..

E

" ..

.. ...

..

'f

1>

j

Inlnpo 1\ I~I

"aJprpod~o:'l U! 3)lIaJSlU P~ln~\U~(.la.J nrS;)!t.lIl':lslilJ-t

nlgods!(J

;JJ~;)~!'U U! .Iopsl':m !'Jpdo nns !J.l.~U~JJ '!!.l~'A.:Jp ~Jcuns~p !J0I;t'1~

1'lIJul£d

;lJl !~SP..u !nlnJq!l!4>:I n;'lJ!Hqe,£;'IJ

PUll'll" pmn'i

!nlml;'lWQU:iJ 1t11!.n:dslJlIll:s t:~Jr,I!1u!lIIU!l'l!.\ ~.J!u~"~Jd ~Jl"llOPIQ :~Ar.DV mnSYI'V

ollt.n:dE ~p In:l.rp 0ln.l1lsuO:l :1:1 In,"u3mou~J .Jopmn r:Jdns~ s:uoIPr: I!: ~$U! P~J JOlaqn:lt!d r:~~:i:tnp';'IJ nns t:aJI:)Il\~ pU!i:lJo\ :i.JllI;)uJd a(l pns!!I\l :UISY,' IlIllSY''Il

._. . __ __I- -=- ~

• • :.

;;

.. .. ..

.. ..

..

--

I-c

Q.l ClJ I-c

::t

U

W

Q

.~~ ~3

0'-:

'""

1--If--..1--+----f-i---+~t__t_-I-I- -·I-~-+~I:- - ,.-- _.

• •

.. ..

., .. ..

..

.. ..

:: :

•

• ..

. ..

.. ..

.. ..

.. •

. .. .. .. .. ..

• ..

. . .. .. . .. .. .. ..

• ..

.. .. .. .. .. .. .. .. ..

.. ..

. .. .. ..

•

~u:Oln)!J~d .J1'I1;U~UlOU;J "liplttls!p nilS

f;~.n:l!lUlI PU~I!A ~.l!\t~.o\ud ~r ~rf1ptlt :I;\I.DV HIHSY1\l

.... '''I· ... I .. ~u .J1I1"U~Q1"U3J JOI:JlnD ' "n IJllPlJJo n.lf'.3lJ1pMU !JIj JOI"qn:,h,d e ~.I;l;)np;ol 0 pU!;ZJ\ ;lr,lUo>tU.ll'il~J 'll' JJl1IflU "r,t .uJU.).\3.1d ~p pMno,l

... _MlSY.I UillS '[~__

., .. _ ..... _

.. ..

.. ..

•

.. ..

..

,-.
-
c- cd
0. .....
II,)
d) er
..., o 11) aJ
cd II,) Q.) > - -
'-' U) .... ~ ·c
..... ...... ..... '"Cl
Ul ,-.. ~ "d c r:u
ro d) 0. ..... (cd ;::j 0
.- 8.- .e- N U'] ~
0. E .....
E oro IV Ul ::::I N Q) c::
U.l ...... I- .C"':! C/'J
ro ...... ro i:i ro cd 'u;. 0. ~
~ ..... '-' C C/'J
'in C'd ...- 0. ....
8 tl CI,) 0 ....
g ·cd d) QJ ....
"0 ....... ..D C'd
Q.) cd c: ..... c: - .. - .......
N ro _.
k s:: 0. 0. C ·s (j .... (.J c:: c,
........ ::l U N u :.< l- ..... g_
~ -0 cd tI') 8- '1:: (!) ~ "
v ,cd (5 ::l 'r;; B .... ....... d)
. ..... I- L.. cd 0. 0 - ... c:: B
u cd 'ro 11} 0. ~ . v;.
U.l 0. .~ II,) b CI,) C In --' ('d C'd
c:: ....... ::::I '" !.I'l 11)
~ c- ~ '"' (c;:j ~'. :::s 0. _.
:= ..._. ro u ¥, I.) ....
.~ E :::s II) :E ::I 11}
Q U IlJ ~ '5- '-' <IJ b1
U.l c- u c '1:: .-
'0 (S § ·cd cd '& c, f- ro E
0 ·ttI C U u 2 .a 0
§ 'r;; '"t:l c- ..... 0. cd ._ .s 0.
0 C) ..... "d c- .- .v; I.)
\-I c: (::: tI') N
0 ro 0. 11} 11} _. k 'I:
E tI) ';:;). t -0 tI) cd 0 ~'t:
;E. ~ u 2- g ....... ::l ::l
tI) II,) ';;;" (I) v c:: "d '"t:l
..... ... VI c- d) B ro N
=< ·S ~ .-
ed (I) ..- c- N
.5 \-I {I) !:l .D r- .... (I)
d) (':! e.> c:: >
..... b I-< c:: "0 (cd ,..,.
c:: C) 0. (S s:::: U)
0. f-o U .8 ro
u ~
.~ 11) p....
til
a cd
k
.. o
E-- -

co

0> (j)

..-....

OJ c 0. o

m

c ro :;;:

ro '0 c ro (f)

--

.-

.
L..,--
c '"@ ro :::s
~ c;:j ( ...... k C) ro ._ .
11) U) c- .- ·c
II) k ;::l '-' (:;j :5 0. c-
c- o _. cd .... - ·ro oed I1J
.~ c:: ..... (':) N .... ·c ..... ..... In '"Cl _,
, ... c: ..- C
SfJ - ...... ._ d) cd C I- :..::
.... ...... - 0. .- cd
~ e ._ :0 .5 0. r:;j en- D c...
II,) .0 _.. U'] 4-'- ~ 0.
>- I.) c, c: u
i_ L_ .. A- L_ __ ~ _L _L ~ __ __J

---

co

m m

.....

.....:

CI) c o o ccr Q)

c ccr

::?! ccr "0 C ccr U)

-

;:I o d}

§

u ~ It: 0

~ ._

E S

r;I

~ o

- .-

I-

·ro .... o

..8

%

E

.::;.

I I I

::l u '0.. l- t:

~ ~'s

1--0 ........ Q

.~~ ,g

Q.) ~ j...o

.... 1-o.!:J

o 0.. S

3: ~ < _

_ ._-'-- . _. -l

........

OJ 0') 0')

T""

...: en c o o

m

c ro

:::;E

ro '0

@

CIJ

.._.,

(i)

- ......

.D r;! Q)

§

o 0-.

d) t:: d)

:::l .S (J

en

~

~

w z «

co

en en

,....

...:

OJ c o o CO ID C CO

.:2 m "0 c CO en

-

, , ,

u .~

"0. ~

.;tr

c:

·zs

5 .5

u ,

.r;p c Co> ....

a

......

:J

E

I::::'

<c:1

a

.rj

0.

.5

.:

110'1 VSVW Nl VlVdV1Idi1s3G

,..

tnIIbms

IS 311 Y1l.L lIaNl 30 110'13S3JOlid V1IdD SV

)JO'1tIJ.V1Il.S n ly .trnsvcoaa V31IY1IOSJIW

ANEXAA

+-

METODE CLASICE DE ANALIZA A STABILITATIl

Efectul apei asupra stabilitatii taluze/or

Daca se analizeaza stabilitatea unei mase de pam ant de volum V de la suprafata unui taluz (fig.A.1) prln care iese un curent de apa subterana ce devine tangent la suprafata (I=sin /3), condltla de echilibru devine:

8:::T'+J

NAS

"I

\ ± N'

_ ~ -sr-r >:

\ ....

Fig. Al

Unde: S == Sf == N'·tgl/f este forta de talers mobilizata pentru a compensa: componenta

Fs F:

tangentiala T'a greutatii submersate W'si a fortei curentului J.Oaca se tine searna de relatii1e :

N'=W'cos f3 = V· i·cos P T'= W'sin j3 == V· Y'sin j3 J=VV· j == V· r; sin j3

Relatia devine:

r-re»

-~. ~ cos j3 = V sin /3(y'+y w)

F .

s

sau dupa transformari :

daca se tine searna ca rw= 1 o kN/m 3 si r'= 10 kN/m3 atunci se deduce ca existenta unui curent de apa reduce panta taluzului stabil la jumatate:

1 1

tgj3 == F . 2 (tg<P + NJ

s

Este de remarcat ca pe linga etectul hidrodinamic prezenta apei conduce la micsorarea efortutui etectlv sl in aceasta situatie expresia numarului de stabilitate devine:

N =!:_=_c_= c

s a ()-u y.H-u

sau cu notatia : u = r., . y. H . (ru- raportul presiunii apei din pori.):Ns::;:' (C)

')H l-rll

Daca stabilitatea taluzelor este mal precara atunei cand se excaveaza sub nivelul apei subterane. In acest caz este necesar sa se stabileasca mai lntai speetrul hidrodinamie format din Ilnille de curent si cele echipotentiale (Fig.A2 ) .

a

b

c

l.OB 1.0 H

r - - - - - --z""'''_''''''--'t_,''''''ltt_'''''''':'; 0.91- - - -.. 1 I ' r t I I

.,':5:~!=_i 0.8 /,j II', , , !

H :-;.<.i"--r-/_..L.._ 0.7 , f h1. \ I r I I , !

';;;"'~/~.L_/ _ 0.6 H .!--'(.j I ~ I I I J ,

.:::>.-:::~>---/..::- -" 0.5 . I j.{ ( X J) I I I I

I;"'':-~'''''' ..> /7- 0.4 1\111 Y \ '/ I,.,; I J I

u.l+ -<---:' -_r--.:_~:: // \ r-f-fi X Y I 1'1 I I

O.2-\_':.:,_?-- r- .... ::: ....... - 0.3 "I 11\1\/1- , , )- yI\ / I }. I I

,...... --- \ --- , II \ \/1, f.-,J_ '1'1' 1/ \ \. / I "\ I

-----,-- ...... -- I 1\ ~A \. 1...J_l./J / X I I '/0.9

\ I 'V\ \J 1- 'l-Y \ I\! I t;

\ 0.11- h \ /\-..f..""i, I I X { I J

\ 1\\ \I J ...... 1)- \ II I /

" I I \ /\" r-r- i ~/ l I

--_ 0.25 \ \1 I'! ! _j/\ II I

\ J-. , 'It' I 1/ \ I I '., I I 1.1 !

\ J l- <, LJ.._v I /

~ ! ! Ii! "rO.8

0.2 0.3 0.4 050.6 0.7

Fig.A2

In fig.A2 este aratat un astfel de spectru pentru un taluz de inaltime H format dintr-un teren omogen din punct de vedere a coeficientului de permeabilitate (K'x = K'y = K' ).Acest

coeficient prezinta in general 0 mare variabilitate , de cateva ordine de marime (vezi tabelul 2.1 A) . Acest tapt face ca intr-un teren neomogen din acest punet de vedere la care kx este diferit k, speetrul sa-si schimbe complet aspectul. Astfel atunci cand permeabilitatea pe orizontala kx este

de zece ori mai mare ca cea vertieala ky C kx = 10) spectrul hidrodinamic sa fie foarte diferit (Fig.

ky

A2b) de eel din terenul omogen (Fig. A2,a) in sensul ca liniile de current sunt mai putin

profunde.O situatie inversa se observa atunci cand k;r = _.!:_CFig.A2,c)

ky 10

Din analiza celor trei spectre rezulta ca sltuatille eele mai periculoase se realizeaza in zonele in care linlile echipotentiale sunt mai dese iar liniile de curent orientari inverse fata deeat gravltatia t adlca acolo unde forta curentului j=y w -i este mal mare si ca atare pot aparea probleme de

antrenare hidrodinamica.

Metode de analiza stabilitatii taluzelor in ipoteza suprafetelor de rupere clrcular-cillndrlce

Aceste metode separa din masivul care tinde sa alunece (fig.A3) 0 felie de grosime unltara, care la randul ei se considera irnparttta prin plane verticale Intr-o serie de fasH de latime limitata (bi) si inaltime medie hi(fig.A3).

Fieeare din aceste fasll trebuie sa fie in echilibru sub actiunea a cinei forte .(fig. A3, c)

1. Greutatea fasiei: :

TV ::= r' h ' b ::= r· h .t . cos a unde a este inclinarea bazei taslei:

Fig. A3

2. Reactiunea normala N de pe suprafata ipotetica de rupere a fasiei si care poate fi separata in doua componente :

N= N'+U

N', transmisa prin intermediul scheletului solid unde;

U= = u -l ::= r . r· h . I

II

Presiuneai apei din pori u, este exprimata ca 0 fractiune ru din cea datorata coloanei de pam ant:

u

r_ ::=-II I r 1

3. Rezistenta tangentiala mobilizata :

S d·l + N'·tnif'l'

S = _[_ = ...:;;;0_"'-

~ ~

in care Sf = l . t" f este forta de forfecare maxima corespunzatoare atingerii starli limita .

4 sl 5 Reactiunile Pnsi Pn+1 dintre fasia considerate si cele adiacente .

In consecinta poligonul forte lor (fig. A3,d) este nedeterminat.

Pentru ca echilibrul sa fie asigurat trebuie sa fie satisfacute urmatoarele conditii :

fortele ce actioneaza fiecare taste trebuie sa fie in echilibru , adica poligonul fortelor din (fig. A3,d) trebuie sa 5e inchida.

Suma vectoriala a componentelor orizontale (1::) sl verticale (X) ale rezultatelor fortelor ce apar la suprafetele de separatie dintre fasii trebuie sa fie nula :

surna momentelor tuturor fortelor in raport cu orice punct din plan, decl 51 in raport cu centrul de rotatie 0, trebuie sa fie nula .

Printr-un process de aproximari successive se poate gasi valoarea lui Fs care satistace toate conditiile de mai sus.Acest procedeu este lnsa lung si laborious sf prin faptul ca trebuie repetat pentru un numar mare de suprafete de rupere posibile .

Pentru acest motiv s-au propus diferite ipoteze simplificatoare.

Cea mai curenta simplificare , atribuita lui Kray, este accea ca fortele Pn si Pn-1 se echilibreaza, ceea ce simplifica mult poligonul fortelor (fig, A3e).Bishop presupune ca are loc echilibrarea doar a componentelor verticale (X, sl Xn_1)(fig. A3,f) in timp ce Spencer face ipoteza ca fortele Pn si Pn.1 au acelasi support, dar marimi dlferite (fig. A3,g).Ultimele doua metode , desi mal exacte , necesita un volum foarte mare de calcul , realizabil numai cu ajutorul calculatoarelor electronice .

In eele ce urmeaza se da 0 metoda de caleul a stabllltatn bazata pe ipoteza Kray, dar prezentata lntr-o forma modifieata, explieitand efeetul presiunii apei din pori.

Fortele care au tendinta sa provoace pierderea stabilitatii sunt eele datorate greutatii proprii, eare poate f descompusa dupa normala si tangenta la baza fasiei:

T = W . sin a = r· h -l . cos asin a = _!_ . r· h ·f sin 2a 2

N= W ·cosa= r·h ·lcos2 a

Fortele S mobilizate care au tendinta sa asigure stabilitatea se datoresc rezistentei la forfeeare, care tinand seama de expresiile lui N 51 U , poate fi scrisa :

c'-l + (N - U) . tg<I_>' c'·[ + r· h ·Z· (cos! a - r,,)tg$'

S=· . ..

F: F:

Coeficientul de siguranta la alunecare poate fi exprimat ca un raport intre momentul fortelor care ar putea as!gura stabllltatea (Ms)si eel al fortelor ee tind sa provoaee alunecarea (Mr).

M R,Sf Sf

77=-$ =--=-

Mr R·T T

unde R = const.este raza suprafetei de alunecare

Daca se tine seama ea pentru echilibru T =S , expresie devine:

sau in ipoteza ca Fs=const pentru toate fasiile : 77 == F:

dee! coeficientul de siguranta se confunda cu factorul de stabilitate In aceste conditii factorul de stabilitate capata forma:

F s= _L_S_f = .1!:!L~[:..:..(l_c'_+.:.._r_·'_l ._f{_CO_S_2 a_-_r_;:,_11 _) '--,tg~t]

LT _!_ L r· h ·f . sin 2a 2

Daca se face ipoteza ca ru= const.

L(/' c'+y· li .J. cos2a+ tgtl>') Lh. y·l· tg<P'

F = . . .. - r -"'.~. '-.-. ___;.----'---

sI" 1

- L y. Ii ·1· sin 2a - L y. li .J . sin 2a

2 . 2

sau tntr-o forma compacta:

Fs= m~ru+n

Unde m si n sunt functii de tg ' . Y·H L

n

.!_ L y. h .l.. sin 2a 2 rn L

Este de remarcat ca odata ce suprafata de alunecare a fost stabillta , m si n sunt constante iar factorul de stabilitate este 0 functie llneara de rUI fapt care faciliteaza foarte mult calculul lui F, pentru diferite nivele ale apei subterane.Calcule comparative au aratat ca eroarea facuta prin considerare lui ru =const. este neglijabila , daca se foloseste relatia :

Facand ipoteza mal putln restrictiva mentionata mal inainte, Bishop a stability ca pentru

taluzele in teren omogen factorul de stabllitate Fs depinde de urmatoarele elemente :

parametrii ce caracterizeaza geometria taluzului :inaltimea H panta /3 si adancimea

suprafetei de rupere D· H ;

coeficientul presiunii interstitiale ru = ;l

caracteristicile pamantului (e', <P' si r)

Calculele facute au aratat ca sl in acest caz factorul de stabllltate este 0 functie !iniara a preslunll interstitiale asa cum arata si relatia : F, = m - ru . n

Pentru a usura calculele Bishop a elaborat tabele si abace care dau direct valorile eoeficientilor m si n pentru diferite pante (tg /3), unghiuri <P ( intre 10° si 40° ) numere de

stabilitate Ns= c/( r H ) (0;0,025;0,050) sl factori de adancime D af suprafetei de rupere (0:::1,00 ; 1,25 si 1 ,50)

Metode variationale

In ultimii ani se remarca 0 tendinta de a folosi la analiza stabllltatii taluzelor principiile variationale ; plecand de la ideea de a stabiti prin calcul forma suprafetei de rupere y(x) pentru un profit dat al terenului , f(x) rezulta din conditia ea functionalul reprezentat de tactorul de factorul de stabilitate Fs sa fie minim (fig.A4) .

In aeeste metode , faetorul de stabilitate apare de obieei ca raport al unor sume integrale .

L:f F;(x,y,/)dx

F = -==. ~----

S L:JGj(x,y,y')dx

Fig.A4

Desi calculele sunt foarte laborloase rezultatul lor poate fi sintetizat pentru terenuri omogene sub forma unor abace (fig.AS) care leaga pararnetrll adimensionali N=c/ (Fs' y. H); H=

( y. H . tg4»; Xo / H si de inclinare a a taluzului.

c

Metodele variationale prezinta avantajul ca elimina necesitatea de a verifica mai multe suprafete potentiale de rupere .

aJ5'
QlO £t5
v:

M=FJl.fg;/C
0 70 80 er a
Q( 0::
Fig.AS Anexa B

Tlpuri de analiza a stabllltatf

In mod curent se folosesc doua tipuri de analiza a stabilitatii taluzelor si versantilor naturali: analiza in eforturi totale bazata pe rezistenta la forfecare in conditii nedrenate (Tf;:: S ;:: SII ;:: constant);

analiza in eforturi efective bazata pe rezistenta la forfecare in conditii drenate ( t' = c' + t . tg<t>')

De obicei analiza in eforturl totals este folosita pentru a evalua stabllltatea imediata sau pana la terminarea constructiei. Daca pamantul este saturat atune! se poate presupune ca <P;:: 0 care

este un caz special al analizei S,,; astfeJ trebuie facuta 0 analiza pe baza parametrilor ell si <PIt ai rezistentei in conditii nedrenate. In analiza s" presiunea apei din pori in lungul suprafetei de cedare se considera egala cu zero.

Diferenta majora dintre analiza in eforturi totale si cea in etorturl efective este ca in prima nu este necesar sa se cunoasca presiunea u a apei din pori pe cand in cea de-a doua aceasta informatie este necesara.

Indicatii privind alegerea tipului de analiza sunt date in tabelul B.1

Pentru ramblee, construite pe pamanturi saturate cu granulatie fina pentru stabilitatea imediata analiza in eforturi totale este mai indicata deoarece cresterea presiunii apei din pori datorita realizarii rambleului si descresterea ei in timp provoaca marirea corespunzatoare a efortului efectiv.

Pentru deblee in pamanturile saturate este mai indlcata analiza in eforturi efective deoarece datorita micsorarii presiunii apei din pori in urma diminuarii presiunii geologice in urma excavatiei, conduce la umflarii si deci cresteri in timp ale umiditatii.

Alegerea tipulul de analiza a stabilltatii

TabelB1

Situatia Metoda preferata Observatii
1. Sfarsitul executiei atunci Analiza Su cu = 0 si e = Sit Analiza in eforturi efective cu
cand perioada de realizare a' si <P' permite verificarea
este scurta in raport cu timpul stabilitatii pentru perioada de
necesar consolidarii terenului. realizare numai daca se
cunosc presiunile ale ape! din
pori reate
2. Stabilitatea in timp. Analiza cu c' si <p'tinand
seama de presiunea apei din
pori in conditii de echilibru a
nivelului apei subterane.
3. Sfirsitul executiei in cazul Fie analiza cu cu, tI rezultate Analiza cu c' si cP' permit
pamanturilor nesaturate; din incercarile nedrenate fie cu verificarea pentru perioada de
perioada de realizare este c' si <p' si estimarea preslunil constructie folosind presiunile
scurta in raport cu timpul de ape! din pori. reale ale apei din pori.
cosolidare a pamanturilor
4. StabiHtatea pentru timpi Analiza cu e' si <p' cu Presiunea real a a apei din pori
intermediari. estimarea presiunii apei din rezulta din masuratorile in situ
pori. Valori uzuale ale factorilor de stabilitate

Valorile recomandate pentru factorii minimi de strabilitate depind de experienta tarll respective, genu I de constructii si uneori chiar si de ipotezele metodelor de calcul folosite. De pilda in cazul utiJizarii unghiului de forfecare se admit valori ale factoruluii de stabilitate Fs cuprinse intre 1 si 1,3.

Pentru orientare in tabelele ce urmeaza se dau valori rnlnlrne Fs dupa normele din diverse tari.

TabelB2

1. Registrul Federal S. u.A. (1997)
1. Sfarsitul constructiei Fs = 1,3
II. Langa 0 apa pamantul fiind saturat Fs = 1,5
III. Langa un dig ce poate fi deversat Fs;;;: 1,5
IV. I>aca metoda tine seam a de solicitarea seismica Fs = 1,0 2. S.u.A. - Biroul de consultanta d' Appolonia 1975 Nivelul hazardului
Ridicat Mediu Coborat
Proiectare bazata pe parametri stabiliti in laborator Fs = 1,5 Fs = 1,4 Fs"'" 1,3
Proiectare cu luare in considerare a acceleratiei seismice rnaxime Fs = 1,2 Fs = 1,1 Fs = 1,0
corespunzatoare amplasamentului considerat 3. Marea Britanie (Biroul Minelor) 1970 Consecintele hazardului
I II
a. Sunt folosite rezistentele de varf Fs = 1,5 Fs = 1,25
h. Suprafetele de rupere tree prin stratul de baza in care s-a considerat Fs = 1,35 Fs = 1,15
rezistenta reziduala
c. Suprafetele tree prin dreptul unei fisuri verticale adanci pline cu apa Fs = 1,35 Fs = 1,15
d. In ambele situatii de la a. si h. Fs:::: 1,2 Fs = 1,1
.. Nota: - I - exista pencolul afectam de persoane sau bunuri - II - nu exista acest rise

4. Canada 1972 I II
Proiectare bazata pe parametri rezistentei de varf Fs = 1,5 Fs = 1,3
Proiectare bazata pe parametri rezistentei de forfecare reziduala Fs = 1,3 Fs;;;;; 1,2
Analiza cu luarea in considerare a acceleratiilor seismice posibile a se produce Fs = 1,2 Fs = 1,1
o data la 100 ani .....
Alunecara orizontala a rambleului care neglijeaza rezistenta opusa de stratul de Fs = 1,3 Fs = 1,3
baza
.. Obseravatie: Este de remarcat faptul paradoxal ca factom de siguranta luati in consideratie pentru pamanturi a caror parametri sunt extremi de variabili sunt de aceiasi ordin de marime sau chiar mai mici decat cei folositi pentru celelalte materiale de constructii fabricate (ceramica, otel, beton) sau naturale (lemn); explicatia probabila ca este de ordin economic deoarece lucrarile de pamant de obicei constau din excavarea si punerea in opera a unor volume mari de materiale.

ANEXAC

Deducerea ecuatiei suprafetei taluzului in situatie crltlca de stabilitate dupa metoda unghiului de taiere

Se pleaca de la expresia ungiului de taiere : c dz

tgV'= tg<P +-. =-.

c dx

'}Z

unde apar eele doua variabile J abseisa x si ordonata z.

Pentru integrarea acestei ecuatii diferentiale este necesar sa se separe eele doua

. bil dx dz r-dx r-dz

vana Ie: = == . - "'---';'---

. tg + C

')Z

lmpartind at at numaratorul cat sl numitorul eu r· tg z+ A

Prin integrare se obtine :

f f zdz fz+A-A f fd(z+A)

tg<1> dx= --=. . dz= dz=A .. ==z-Aln(z+A)+C

z+a z+A z+A

:xtg<P == z -Aln(z+ A) + C

adica

Din conditia ca pentru z=O corespunde x=O rezulta valoarea constantei de integrare este: C = A-InA asa ca ecuatia suprafetei critice de alunecare capata forma (Fig.5.2)

1 c tfg<P

c=_·.[z--. -In(--z+l)]

tg<P tfgcP c

Prin introducerea variabilelor adimensionale X =..:: si Z =-=- se obtine expresia generala a

A A

eeuatiei suprafetei critice (F, =1) de alunecare care are 0 forma foarte simpla

1 T

X=-· [Z-ln(Z+l)]::::- unde T=z-ln(z+l)

tgiP tg1 eeuatia profilului taluzului se deduce tanand seama de definitia : F = tg<'P = _!_ unde m este gradul de mobilizare a rezistentei la

s tgf3 m

fortecare, ecuatia devine:

Z -In(Z +1) T

X· Fstgf3 :::: Z -In(Z + 1) sau tgf3 = .. = --

X·F X-F

s . s

sau dupa introducerea unei noi variabile adimensionale :T =Fstg f3 . X ; T =Z-ln(Z+ 1) sau x=_I_ tg<f>

folosirea relatiilor adimensionale prezinta avantajul ca permite punerea in evidenta a influentei dlversllor parametrii asupra formei suprafetei taluzului (Tabel C1) .Astfel in figura

C1 a este aratata influenta deosebita a unghiului de frecare interna cpo lar in figura c1 b cea afactorului de stabflitate Fsadmis asupra formei suprafetei taluzului.

Metoda se dovedeste utila in special in cazul terenului stratificat cand folosirea abacelor pentru evaluarea stabilitatii nu mal este posibila.

Daca terenul stratificat este alcatuit din strate cu rezistente foarte diferite atuncl tinand

seama ca si gradele de mobilizare m =-!- = _!_ a rezistentei la forfecare pentru aceeasi 'rf F

deformatie e nu vor fl aceleasi asa ca este necesar sa se faca pe rand verificari ale stabilltatll, corespunzatoare rezistentelor de varf r f pentru fiecare strat in parte.

De pilda in cazul terenului com pus din 2 strate 1 si 2 este necesar ca la verificarea stratului 2 inferior sa se tina seama de presiunea data de stratul 1 de grosimea Z1 sa fie echivalata cu cea corespunzatoare greutatii volumice Y2 a stratului conform relatiei I'!z; = Y2Z2

adica 21' = r2z2 asa ca grosimea de calcul a stratului 2 va fi: z; = z2 + z;

I'!

De asemenea deoarece natura sl starea celor doua strate sunt diferite trebuie luate in considerare si grade de rnobllizare a rezistentei la forfecare diferite adica m, -:;: m2

In aceasta situatie expresiile pantelor fetelor taluzulul in cele doua strate vor f :

Daca se doreste ca fata taluzului sa fie 0 suprafata plana continua atuncl rezulta ea :

tg/31 =tg/32 adica .m, (tg1 +_5_) = m2(tg<P2 +~) sl apare evidenta corelatia intre

Y1Z1 Y2ZZ

gradele de mobi1izare a rezistentei la forfeeare in eele doua strate exprimata prin rapoartele : c2

tg<P2 +--,

». YZZ2

- = ----=---"-=-

m2 tgcI> I + _2_

I'!z\

Tabel Cl T=z-/n (z+l );

x=_!_
z tg
= 1 0,939 0,700 0,577 0,466 0,364 0,268 0,176 0,0875
0,0 ° ° ° ° ° ° 0 ° °
0,1 0,005 0,0053 0,0071 0,0087 0,0107 0,0137 0,0187 0,0284 0,0571
0,2 0,018 0,0192 0,0257 0,312 0,0386 0,0495 0,0672 0,1023 0,2057
0,3 0,038 0,0405 0,0543 0,0659 0,0815 0,1044 0,1418 0,2159 0,4343
0,4 0,064 0,0682 0,0914 0,1109 0,1373 0,1758 0,2388 0,3636 0,7314
0,5 0,095 0,1012 0,1357 0,1646 0,2039 0,2610 0,3545 0,5398 1,0857
0,6 0,130 0,}384 0,1857 0,2253 0,2790 0,3571 0,4851 0,7386 1,4857
0,7 0,169 0,1800 0,2414 0,2930 0,3627 0,4629 0,6366 0,9602 1,931
0,8 0,212 0,2258 0,3029 0,3674 0,4549 0,5824 0,7910 1,2045 2,4229
0,9 0,258 0,2751 0,3686 0,4471 0,5536 0,7088 0,9627 1,4659 2,9486
1,0 0,307 0,3269 0,4386 0,5321 0,6588 0,8434 1,}455 1,744 5,3765
1,5 0,584 0,5837 0,8339 1,0116 1,2526 1,6036 2,1780 3,3165 6,6710
2,0 0,901 0,960 1,288 1,562 1,934 2,476 3,363 5,125 10,301
2,5 1,247 1,328 1,782 2,162 2,676 3,426 4,654 7,087 14,254
3,0 1,6137 1,7185 2,3053 2,7967 3,4629 4,4333 6,0213 9,1688 18,44
3,5 1,996 2,}256 2,8513 3,4591 4,2831 5,4833 7,4475 11,3405 22,81
4,0 2,3904 2,5459 3,4151 4,1431 5,1297 6,5675 8,9200 13,5827 27,3207
4,5 2,7952 2,9768 3,9932 4,8445 5,9984 7,6793 10,4300 15,8821 31,9457
5,0 3,2082 3,4167 4,5832 5,5602 6,8846 8,8137 11,9709 18,2234 36,6651 Datele din tabel au fost folosite la stabilirea influentei parametrilor geotehnici c si <P si a factorului de stabilitate F; asupra profilului suprafetei taluzului (Fig. C1).

Exemple de estimare a riscului

1. Se considera un rambleu de 10m inaltime compactat la imiditatea optima de compactare a unui pamant caracterizat prin natura indicata de :

compozitia granulometrica :argila « 5,um)12% (5+74jlm), praf 58%, nisip 16% (74j.lm+2mm), pietris (>2mm) 4%;

indlcll de plasticitate Wj=20%, Wp=14%. Ip=6% (TabeI4.2A); si starea de :

- umiditate Wopt == 16,8%

(Tabel 4.2.B)

V = 1 00 = 100 = 57 34 em 3

Pd 1,74 'lOOg

g

- afanare Primax = 1,74--3 em

valori pentru care dupa clasificarea din SUA (USeS) (TabeI14.2A)corespund categoriei ML-CL "argila prafoasa "sl pentru care parametril medii ai rezistentei la forfecare sunt pentru starea optima sunt <P =32°. c = 63 kPa • coeziune care dupa saturare (Sr=1) prin inundare se reduce la cw=22kPa si <Pw =120(TabeI4.2.B)

Sa se afle panta la plciorul taluzului pentru Fs=1.2

Parametrii geotehnici de mai sus vor fi folositi pentru 0 estimare prealabila a riscului pana in momentul cand se obtin rezultatele incercarilor de laborator .

Solutie:

t b'I' I" . A e 63 63 04

s a Ilrea va om constantel =-.- = .. = = 5 ~ 5

'}lgCP 20·tg32° 12,497 '

w 168 g

deoarece : p = P d (1 + ___!!!!!_ ) = 1,74 (1 + _, ) = 2,03 "'" 2 -3 = 20kN / m 3

100 100 em

inaltimea relativa a taluzului : Z=!.. = 10 = 2 A 5

variablla adimensionala T :=[Z-ln(Z+1 )]=[2-1n3]=O,9014

varlabila adimensionala x=_!_ = 0,9014 == 1,442

tgCP 0,625

iar abscisa piciorului taluzului in sltuatla critica (Fs=1 )va fi Xcr=AX= 2 ·1,44 = 2,88m abscisa corespunzatoare unui factor de stabilitate Fs=1,2 va fi X1.2= 1,2·2,88 = 3,456 iar panta generala a taluzulul va fi:

!_ = _!Q_ = 2,89 "'" 3 deci 3/1

x 3,456

In cazul inundarii taluzului, creste umiditatea de la wopt=16,8%cel putin la Wsat=V-Vs=57-37=20%, se mareste greutatea volumica la :

w 20 g. kN

P = (l +-·-)Pd = (1 +_. -)1,74 = 2,88-3 adlca20,9-3

100 100 em m

iar parametrii rezistentei Ia forfecare scad considerabilla :

<1>0 = 12° s! cw=22 kPa

In aceste conditii constanta A va fi :

A

c", . _. 22 = 4 95 ~ 5

't.f'nffl 20,9 . tg12 0 '

r5'*' w

practice ramane aceeasi ca sl ordonatele

adimensionale :

T 0,9014 4241 . I' "t' I t

Z=-- = == . , cat SI a ce el en Ice rea e pen ru

tg12 0,2125

Xcr=AX= 5·4,241 = 21,204m asa ca pentru un factor de stabilitate Fs=1,2 abscisa va fi :

X1.2= 1,2·21,204:= 25,44 iar panta generala a taluzului va fi :

y 10 -=-··-=1/2,5 x 25,44

2. Se considera un debleu avand un taluz de H=30m inaltime intr-un teren avand parametrii rezistentei la forfecare c = 47,9 kPa sl = 20° si greutate volumica r= 19,6 ~ si se m

cere sa se stabileasca prin metoda unghiului de taiere 'II profilul taluzului astfel incat sa se asigure un factor de stabilitate Fs=1,2

Solutie:

Taluzul fiind foarte inalt este necesara prevederea unor berne la fiecare Sm din inaltime

Stabilirea valor1i constantei A=_c_ = 47,9 0 = 6,714

;tg4> 19,6· tg20

Inaltimea relativa a taluzulul :

z 30

z= ~ = -- = 4468 =< 4 5

A 6714' ,

,

Pentru aflarea coordonatelor reale ale profilului taluzutul (Fig.C2) se vor folosi datele din tabelul C1 unde exista 0 coloana corespunzatoare la <P = 200•

A . F = 6,714·1,2 = 8,0568

Tabel C2

z=AZF~ T X=AXF,
z X=-·-·· -.
(m) tg200 (m)
0,1 0,8057 0,0137 0,1104
0,2 1,6114 0,0495 0,3988
0,3 2,4170 0,1044 0,8411
0,4 3,2227 0,1758 1,4164
0,5 4,0284 0,2610 2.1028
0,6 .. 4,8341 0,3571 2,8771
0,7 5,6398 0,4629 3,7295
0,8 6,4454 0,5824 4,6923
0,9 7,2511 0,7088 5,2107
1,0 8,0568 0,8434 6,7951
1,5 12,0840 1,6036 12,9199
2,0 16,1136 2,4760 19,9486
2,5 20,1420 3,4260 27,6026
3,0 24,1704 4,4333 35,7132
3,5 28,1988 5,4833 44,1779
4,0 32,2274 6,5675 52,9130
4,5 36,2556 7,6793 61,8706

·.

I
~ I
if
'ib
i.1
I
/
~ j
7
/ ~
I / /
II / II
I I ) )(
/ II. v_/. ~
I~ 0 ~ ~
~~~r
(.Q (")

"<;t (")

N (")

"Ot N

N N

N

CD

N

0) o

(0 o

"<;t o

N o

o

ctJ

ci

IQ
N
"<;t
N
(")
N
N
N
.....
N
N
....
-e-
CD
-e-
I'-
-e-
(0
-e-
10
....
"<;t
-e-
(")
~
(\j
-e-
""':
.....
-e-
~
0
il.1
0
I'-
0
(Q
0
10
0
":t
0
(')
ci
('I
0
""':
0

I
I
,
I
I
i
j
I I
I
I I
~ 4
I I
.( I
i' I I{
( t
~
.~ , I
) , II
.Q .l I I (,
i~ I , 'II ~
~ I / II ~ If
:) , III T
0& ~ t I II f,
J , f I
I 'I T 1',
4 J I.~ , ~ I, I J
I , .~ 1# "r 7,
I"
I It r 'i- It i- J
I I , '.I fJ I,- F
It I ; I , I I IF j
~ , I 7'J [7.1 ) V
~~J
f II I I., lrF
I ~ r~, 'I f '/
I . It_ 1'1 'i ~
-, ~ 1'1: /, ~/'
f "1','1 t.. ,~
If , ~ 'J'J //V
I I ~ ;.:..~ //
/~ 17t" ~p V
~. q
F r~, ~;,/
rr V
.I~i'~ ~
~ V
~ o

C'! (')

o ci

N "1
0
~ ~
-e- 0
ct! (1)
'11
.... 0
r- C1)
'11
-e- 0
CQ "'"
<4
..... 0
ICl t-
(1)
d
~ e-
r-.,
e- 0
C':! r-
f"':
.... 0
C'! Sil
0
""': ~
~ 0
-e- .....
I:- ~
........
~~
!h II
~ S
Q.) Q.)
.~ ~
....... N
.- :.:!:l
$ ........
$)
V) 8
Q:I W
-0 Q.)
I-< "0
0 "0
TI I"U
ro ....
~ D ·

~

~
,..q
j_
t':I /
0
t':I ._
ooQ5<'! ... I
....... ,""",!o--t ~
·c Ii' 0 II C3 t:3./ i
,-
o til 2 ~.~ § ;
t':I ~ t':I 0 / /
......,. ~ ~
<C tS tS ACt) I
0 t':I t':I N..P
1-< 1-< ~;j ,-
ffi §- §- ~o L i
0 cr.J u:J E--< j
~ I r i
.....l i I
I l
V // I
I I
~/ r-/ /
~
V/ II I
~ I
j_ j
i
i
,- I
Vi I
/0.
"ii
i til
/ I ~
L .#
[.I' I
t:3. V -j /
-; I
j
1/ I
Vi ,
j_/ lL
~/ I
I
V I
!~ / ,
I
V I
,/ I
/ V /
I
_,-
.---< «
..._
k;1; ~
S / i/ "
~}' V
.s r-.
0 ~/
'~ !.d o

o ....

N '<t

o N

N N

N
II]
0
II]
co
'<t
U)
'<t
'<t
'<t
N
'<t
0
'<t
co
M
U)
M
'<t
M
N
M
0 --
M S
'-'
co ><!
N
U)
N
'<t
N
N
N
0
N
co
....
U)
....
'<t
....
N
....
0
...
CD
U)
'<t
N
0 o M

Deducerea relatiilor din metoda Janbu pentru analiza stabilitatii

Tinand seama de notatiile din fig. 5.3 rezulta : boW = y. z- III + q' Sx- M

sau

6W M

p=-. =r.z+q+-

~ . ~

Pentru fiecare fasie conditiile de echilibru vor fi : pe verticala :

boW +!!.T = MV· cosa + Msina =!!.V pe orizontala:

AE -!!.Q = W sin a -11S . cos a = m

de moment (in raport cu punctul de apHcatie a lui MV)

E· 6y, - M(ht + ~ . tga - boy, ) + T& + b.T ~ + b.Q . zQ = 0

sau dupa neglijarea definitiilor mici de ordinul doiu si divizarea cu Ill:

EboYt -llE.h +T+ !!.Q.z =0

Ax & t & Q

de unde:

AE !!.Q

T=-E·fgat +h, Llx -zQ' flx

(1 )

(2) (3)

(4)

Conditiile de echilibru general a! masivului ce aluneca vor fi : pe vertical a :

b b

L!!.v = LAW +Tb -r:

a II

sau, tinand searna de (2)

b b

2J!!.w +!It)= L!!.w +Tb =T;

a II

de unde:

II

pe orizontala :

b

""MI=E -E -0 ~ b a_

a

sau tinand seama de (3)

b

I(M-!!.Q)=Eb -Ea-Q

a

de unde:

II

pe moment:



T==F== .. F =ce +(a-u).tg<P"

Relatia (1) poate fi transformata :

AN· eosa == (6W + 6T)- 6S. sin a

AN = (.M¥ + 6T)· seea - 6S . tga

a : 6/ == (p . Ax + t . Ax )see a - T· 61 . tga

. d M

sau tman . seama ca see a == -- :

Ax

a== p+t-T·tga (11)

Introducand relatla (1) in (10) se obtine :

r == ce + (p + t - '(. tga-u)' tg e - r· tga· tg<Pe

(10)

sau

c" + (p+t-u)' tg I!

Pentru deduce rea lui !ill se elimina 6N din relatiile (2) si (3) : (6W +6T)·sina= AN ·cosa·sina+6S -sirr' a

(6£ - 6Q)· cosa = t1N. sin a- cos a + 6S . cos? a

+

(6W +6T).sma-(M+6Q)·cosa=!1S.1 (6W +6T)·tga-6E-6Q=-6S·seea 6E= (6W +6T)·tga+6Q-6S -secrr

6E =- 6Q + (p . Ax + t . Ax)· tga - T' 61 . see a

6E == 6Q+(p+t).Ax·tga-T.Ax·sec2 a 6E = 6Q+ (p + t). Sx- tga= T· Sx- {1 +tg2a)

'------ ./

-...y--

B

(6.1 = Ax· see a)

(see2 a=- \ .. == 1+tg2a) cos a

(13)

;

Ej =- Ea + L6E (14)

o

T. =--E. ·tga. +h ... (dE) -z .. (dQ) (15)

r r u II dx l, Qr dx l,

r r

Pentru deduce rea crlteriului general de stabilitate se introduce (13) in (8) ;

b b

s, -s: = :L[6Q+(p+t)6x-.tga]- LT.Ax(1+tg2a) (16)

a

a

sau tinand seama ca :

T r=-L F

(F = constant)

(17)

A sau, sub 0 forma rnai simpla :

B

de unde:

b

L 'fJ . &(1 + tg2a)

= ~a~---------.--

b

Ea -Eb + L[6.Q+(p+t)·tga·Ax]

(18)

a

Pentru '

c' + (p + t+u).tgil>'

'fJ = . tgil>'

1+--·tga F

care introdusa in expresia lui A, da :

A = 'fJ . 6x(1 + tg2a)= c' + (p ;~~ u)· tgil>' . 6x(1 + tg2a) 1+-·-·tga

F

(19)

adica:

r, (p ) 'lA._ 1+tg2a

A :::::: lC + + t - u . tgil> .JU-I-' . g<P'

t .

'-- _./ 1 + -. -. ·-tga

""V' ~

A' 1/na

(20)

sau:

A' A::::::-

lla

(20')

"I< *

*

Daca se tine seama de gradul diferit de mobilizare a rezistentei la taiere in diferite pamanturi (mj = mJmJ relatia (16) devine:

b b

s, -Ea:::::: 2:J~Q+{p+t).Ax·tga]- L'fj ·Ax·(1+tg2a) (21)

a

a

unde:

m. F

m.=-' =_r

I m, F,

(22)

si

(23)

B

Sau in conditiile cand P; = constant:

1 - 1 b_ b

Eb-Ea =LB--LA - ... 'LA=Ea-Eb+LB

F, F, a a

b b

LA Lm;t"fi .Ax.(1+tg2a}

Fr = a b .,...... ~--,a::"__-:-b-------~

s, -Eb + IB s, -Eb + L[.6.Q+(p+t).tga.Ax]

a

Pentru 4>;f. 0

, (p ) I '( ». 'J

t"fi =c + +t-U-1"j ·tga ·tg' _ c'+(p+t-u)·tg4>'

'Cfi - ... - . ~ ..

mj , 1 ,

1 + - -tga tg

r, Fj

sau:

- A' A=-

unde:

A' = mj . [C' + (p + t -u}tg4>']' Ax

tar

mj ,tg4>'

1+-· -tga·tg4> 1+---tga

F F.

11:a == . ; + tg2 a == -1-+""':';g-2-a-

till == .6.Q + (p + t)· Ax· tga -1"j . Sx- (I + tg2a)

\...._.____ ./ I...... _/

......,..- V"

s, XlF

X M=Bo-F

i

Ej =Ea+2:M

o

F; =-Ej -tga; +hri(dE) _ZQi(dQ)

dx f dx i

factorul de stabilitate corespunzator flecarel fasii va fi :

F

F,=-. r

J -

m;

(24)

(25)

(26)

(27)

(28)

(29)

(30)

(31)

ANEXA E

Criterii acceptate

t

1 n general un eriteriu pentru evaluarea stabilitatii este faetorul de stabilitate Fs = _J_ adiea

1'e

raportul dintre rezistenta materialului si efortul la care este supus.

Acesta abordare este determinata in sensul ea ambele valori 1'j si Te sunt considerate ca

valori medii fixe,

Diferrtele norme existente diferentiaza valorile Fs aeceptabile in funetie de categoria de probleme considerate,

Recurgand la abordarea probabilistica se pot obtine informat!i privind riscul teoretie inc1us pentru anumite valori Fs atunci cand se cunosc distributiile rezistentelor t f si a eforturilor de

forfecare Te'

In cazul celei mal simple abordari se presupune ea Te are 0 valoare fixa iar valoarile lui T f au 0 distrlbutle normala in jurul unei valori medii. Oaea coefidentul de variatie v pentru T f este cunoscut atunci probabilitatea ca TI < r, poate fi exprimata sub forma PI=; 10·r , care indica un anume rise de alunecare (fig. E.1).

Valorile lui r, ~i 'tf

Fig. E.l Definirea frecventei Pf corespunzatoare conditiei rf < te cand re= constant iar rezistenta rf are 0 distributie normala eu un coeficient de variatie v

Oaca T fare 0 distributie normala cu 0 abatere standard 0 = v . T r : atunci definitia t: -'[

coeficientului clasic de siguranta j3 = fe, capata forma: s

F

1

I-j3·Y

Coeficientul de siguranta P in funetie de exponentul probabilitatii v poate fi obtinut din lucrarile consacrate probabllitatil.

r

Pentru distributia logaritmica norrnala a raportului _J_, se obtine relatia aproximativa:

Te

F::::::el'fJ

In fig. E.2 sunt reprezentate corelatille valorilor Fs calculate pentru diferiti exponenti ai probabilitatii sl valorile PI (%) ale probabilitatilor de cedare. Se observa ca exista diferente intre distributia normala (N) si cea logaritmica normala (LN).

Valorile lui v corespunzatoare unor incercari de forfecare a argilei netulburate sunt cuprinse intre 0,15 la 0,3 in eazul unei analize in eforturi totale, in cazul incercarilor eu aparatul eu palete si

de circa 0,05 -:- 0,15 entru parametrul efectiv 19tP', in special atune! cand se folosesc coeziuni c' medii preselectate. Incercarile pe nisipuri cu aceiasi porozitate arata de obicei ca v < 0,1.

~r-------~----------~----~----------~

5
#-
q
, ....
.....
P-i
ro
tl.l
..... 2
ro
.-:::
......
:E
ro
.D
0
'-<
P-i distributia - N - - - - - distributia - LN

O.l~~~~~~~--~~----~------~----~ 1.0

2.0

Factorul de stabilitate, F

3.0

E.2 Probabilitatea de cedare P, in functie de factorul mediu de stabilitate F,

o incercare de clasificare a abaterilor rezultatelor incercarilor dupa coeficientul de variatie v

conduce la calificative: v < 1 mica

v = 0,1 + 0,25 medie v > 0,25 mare

De pilda un exemplu din practica pentru cazul cand Fs = 3 pentru un debleu temporar folosind o analiza in eforturi totale de forlecare (Su) considerand exponentul v = 0,2 conduce dupa diagrama din fig. E,21a valorile Pf= 8(%) (N) si Pf= 12(%) (LN)

Un alt caz pentru care Fs = 1,3 obtinut printr-o analiza a stabilitatii pe termen lung a unui

taluz, considerand v = 0,1 a condus la urmatoarele probabilitati:

Pf= 0,8 % pentru distributia normala (N) si

Pj= 0,4 % pentru distributia logaritmica normala (LN)

Pentru a obtine 0 probabllltate Pf < 1 % in cazul unei analiza in eforturi totale cu v = 0,25 se

obtin valori Fs 2: 1,8 -:- 2,4, depinzand de distributia rezistentei nedrenate s,

Etortul de echilibru indus r, ca si rezistenta la frecare T I variaza in majoritatea cazurllor si pot fi distribuite in mod diferit in jurul valorii medii. In acest caz probabilitatea de cedare poate fi exprimata prin distributii acoperitoare. Daca ve si v f sunt exponentii variatiilor pentru Te si T I

se poate folosl rezultanta data de relatia:

v=~v; +v}

ca 0 valoare aproximativa atunci cand se fotoseste diagrama din fig. E.2

In prezent normele folosese coeficientii YF pentru ineareari sau eforturi st Y m pentru rezistenta materialelor pentru a acoperl incertitudinile privind atat solicitari1e cat si comportarea materialelor.

Atunci cand au loc modificari ale normelor este de 0 importanta vital a sa se poata com para nivelele celor noi cu cele vechi, care sa garanteze conservarea experientei deja dobandite. In acest scop este necesar sa se compare sistemul coeficientilor partiali cu valorile factorilor de stabilitate.

o moda1itate simpla este sa se recurga la urmatoarele relatii:

F = Ym . YI pentru cazul folosirii etorturilor totale si

F = Ym Fr pentru eforturile efective.

Exemple: In normele actuale privind analiza in etorturi totale se folosesc adesea coeficientii partiali Ym = 1,2 ..;. 1,4 sl Yf = 1,3 ..;. 1,6 care corespund intervalului Fs == 1,55 ..;. 2,25. Aceste

corelatii de obicei reflecta destul de bine experienta trecuta cu exceptia situatiilor situate la ambele capete ale intervalului.

In normele actuate privind analiza in eforturi efective se potate utlllza Ym == 1,2 impreuna cu

Yf = 1,2 ..;. 1,3 ca minimum care corespund la factori de stabilitate de F = 1]3 ..;. 1,4 in concordanta cu precedente valori minime ale lui Fs. Pentru Ym = 1,3 si Yj = 1,3 ..;. 1,5 corespund factor! de stabi1itate in intervalul Fs == 1,5 ..;. 1,6, care corespund la valori medii marl ale lui Fs utilizate in analize!e precedente in etorturi efective.

De pi1da folosind diagrama din fig. E.2 cu ambele variabile Yf si Ym si exponentul v == 0,28

lar F = 2,0 se obtin urmatoarele probabilitati:

Pf == 4% pentru distributia N si Pf= 0,7% pentru distributia LN

Aceasta poate fi reprezentativ pentru 0 analiza Su cand F = Tr Ym =2 cu coeficienti partlalt,

Y/::::. r-::::.1,4.

Intr-un alt model de utilizare a analizel in eforturl efective cand s-au folosit coeflcientl partiall r.» 1]3 sl Yf == 1,3 adica F"" },3N == 1,5 iar ve=vf= 0,1 adlca V= 0,14 s-au obtinut urmatoarele probabilitati:

Pf= 0,7% pentru distributia Nsi PI= 0,2% pentru distributla LN

Folosirea coeficientilor partlall pare sa capete extindere nu numai in domeniul structurilor ci st in mecaniea parnanturilor. In aceasta sltuatle folosirea statlsticil st a probabilitatilor reprezinta mijloace suplimentare pentru stabilirea unor valori veridice a coeficientilor.

Totusi trebuie mentlonat ca la prelucrare este necesar sa se tina seama de faptul ca principaHi factori care conditioneaza comportarea pamanturilor sunt natura sl starea de umiditate si afanare a materialelor asa cum se arata in ghidul GE 044 - 01.

BIBllOGRAFIE

ANALIZA 51 5TABILIZAREA ALUNECARILOR DE TEREN

1. Andrei S. - "Du calcul de la stabilite des talus (Cu prlvire la calculul stabi1itatii taluzelor)".Proc. 6th ECSMFE, Viena ,1976,voI.2.2,2 pag.{27w2,8).

2. Andrei S. -"Analyse de la stabtlite des masses de terre {Asupra analizei stabilitatli maselor de pamanf' .Bull.Scientifique de L"lnstitute d'Arhitecture , d'Urbanisme et de Constructions de L'Universite de Constantine, nr.1/1976, pag.2-11.

3. Andrei 5.,-" Die stabilitat naturllcher Hange .Zeitschrift fur Angewandte" Geologie Band 26, Heft 211980.

4. Andrei S.,-"Importanta stabilirii judicioase a parametrilor rezistentei la forfecare pentru analiza stabilitatii taluzelor si versantilor' .Simp.Diguri hidrotehnice , voI.2., Bucuresti 1982 (35-44).

5, Andrei S. -"Consideratii privind volumul de cercetare a terenului" .A 6-a Conf. Nat.de geotehnica si Fundatii ,Galati 1987,vo1.4,143w149.

6. Andrei S. -"Probleme de drenare specifice drumurilor ", Sirnpozion Terasamente , Drenaje , Straturi de forma sl Geotextie ( 25.04.96) Caciulata , Valcea .

7. Andrei 5., -"Prognozarea parametrilor geotehnici ".A 9-a Conferinta Nationala de Geotehnica si Fundatii , Cluj -Napoca 2000, vol.z , pp.9551-580).

8. Andrei S. -"Valorificarea experientei dobandite prin folosirea geosinteticelor in lucrarile de infrastructura" , Simpozionul GEOSINT 2000.

9. Andrei S. - "Sistematizarea , stocarea si reutilizarea informatiilor privind parametrii geotehnici -Systemati:zation , stockage and reuse of information , concerning

geotechnical parameters" Buletinul stiintific UTeB nr.4, 2003, pp.1-18. .

10. Andrei S.,Fodor • G. - "Metodologia de studiere a regimului de umiditate al terasamentelor rutiere" .Ses. de comunicari a Inst.de Studii sl Cercetari Transporturi - Sectia IV ,1973,22 pag.1-22.

11. Andrei 5, Antonescu I, Has I. - "Asupra evaluarii conditiilor de stabilitate a pantelor", A 3-a Conf.Nat.de Geotehnica si Fundatii,Timisoara 1975, 203 -212.

12. Andrei S.,Antonescu I., Has I. -"On the evaluation of slope stability conditions (Asupra estimarii conditiilor de stabilitate a plante lor )".Proc.1st, Baltic Conf. SM&FE,3-IV , Gdansk, 1975(293-303).

13, Andrei 5, Andrei D. - "Mobilizarea rezistentei la forfecare in incercarea de compresiune triaxiala".A 4-a Cont. Nationala de Geotehnica si Fundatil , lasi 1979, vo1.l38( 314-322).

14. Andrei S.,Athanasiu C./Stress-strain relationship of soils subjected to shear". Section 3(27-42).Proc 6th• Danube ECSMEF ,Varna, 19080.

15. Andrei S.,Athanasiu R, -"Stress -strain relation in slope stability analysis in International symp on landslides" , vol, 1 ,New Delhi, 1980(105-108).

16. Andrei S.,Athanasiu C.,-"Considerarea relatiei efort -cieformatie in analiza stabilitatii vsrsantilor' .Simp .Aplicarea informaticii in proiectarea si cercetarea de constructii ,ICCPDC, 1979, Bucuresti ,1980.

17. Andrei S.,Athanasiu,C.Manea .5 -"Crearea sl operarea unei banci de date geotehnice" .Al lll-lea Simp. National Informatica in Constructii ,Sibiu 1982(154-162).

18. Andrei 5., Antonescu I.-"Determinarea in laborator si pe teren a caracteristicilor flzlcomecanice ale pamanturilor sl rocilor stancoase" , inclusive relatiile effort-deformatie - timp.A 5-a Conf.Nat.de Geotehnica si Fundatii ,Cluj,1983,voI.4(92-115) .

19. Andrei S.,Athanasiu C, Manea 5., Paunescu D.-"Influenta mobllizarii progressive a rezistentei la forfecare asupra stabilitatii maselor de pamant ".A 5-a Conferinta Nationala de Geotehnica sl Fundatii Cluj, 1983,vol.1 ,3-15.

20. Andrei S. ,Manea S.,-"Necesitatea luarii in considerare a mobilizarii progressive a rezistentei la forfecare in vederea prognozarii comportarii reate a pa.manturilor si rocllor' ,Simp.National de Calitate si eficienta in hidrotehnica ,Bucuresti 1983.

21. Andrei S.,Manea S.-"Stress-strain relation in slope stability analysis".Colocviul EUROMECH 196.Rock and soil Rheology, Universitatea Bucuresti 12 pag .,28 fig.1985.

22. Andrei S., Manea S. - "Analiza stabilitatii taluzurilor si versantitor tinand seama de rnoblllzarea progresiva a rezistentei la forfecare ",Rev.Hidrotehnica nr.211990(44-51).

23. Andrei 5., Manea S. -"Aplicarea principiului omogenizarii pamantului ta analiza stabilitatii taluzurilor tanforsate ".Primul Simp. Roman de alunecari de teren.Piatra Neamt , 8 pag. 1991.

24. Andrei 5., Ciortan R., Manea S.,Comeaga L. "-Metodologie de sistematizare a informatiilor geotehnice aplica.te la conceptia de amenajare a talezelor litorale" Colocviul national Utoralul romanesc al Marii Negre ,1994.

25. Andrei 5., Manea 5., Popescu A. -" Edopermeameter , an apparatus for determining geotextile permeability and modeling the filtration capability of soil geotextile system" , 1 st European Geosyntetics Conference, v.1,pp1055-1060, Maastricht 1996.

26. Andrei S., Manea 5.- "Influence of the degree of rnoblllzatlon of shear strength on slope stability ". ih International Symposium on Lanslides , v.2 ,pp 1149-1154,17-21 June ,Trondheim , 1996.

27. Andrei S.,Manea S.,Comeaga L.,Jianu L.,Mucenica D., Radea M.,Roiban M.

"Reatizarea hartilor de risc pentru zone ale exploatarilor petrolifere afectate de fenomene den instabilitate "(Hazard mapping for oil fields affected by landslides phenomena) , a s-a Conferinta Nationala de Geotehnica si Fundatii, v1,pp.701-706 .last ,1996 (10pag.).

28. Andrei S.,Manea S.,Ciocalteu A/La systematization, Ie stockage et te reutilization de informations geotechniques .Principe d'organisation d'une banque des donnees geotechniques ".Revue Francaise de Geotechnique , nr.78, pp 51-61,1997.

29. Andrei 5., Manea 5., Jianu L. - "Aspects concerning instability phenomena in some Romanian oil fields" Geotechnical Hazards"11 th Danube -European Conference for soil Mechanics and Foundation Engineering, pp.773-778 Porec, Croatia 1998.

Normativ Privind Evaluarea Riscului Producerii Alunecarilor de Teren in Zona Drumului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Normativ Privind Evaluarea Riscului Producerii Alunecarilor de Teren in Zona Drumului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COMPAN~A N mONALADE AUTOSTRAzl sai DRUMURmNAT~ONAlED~rN ROMANmA

NORMATIVPRIVINDEVAl REARISCUlUI PRODUCERII AlUNECARllOR DE TERENIN lONA DRUMUlUI

S-ar putea să vă placă și

Normativ Privind Evaluarea Riscului Producerii Alunecarilor de Teren in Zona Drumului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Normativ Privind Evaluarea Riscului Producerii Alunecarilor de Teren in Zona Drumului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

﻿COMPAN~A N mONALADE AUTOSTRAzl sai DRUMURmNAT~ONAlED~rN ROMANmA

NORMATIVPRIVINDEVAl REARISCUlUI PRODUCERII AlUNECARllOR DE TERENIN lONA DRUMUlUI

S-ar putea să vă placă și

COMPAN~A N mONALADE AUTOSTRAzl sai DRUMURmNAT~ONAlED~rN ROMANmA