Sunteți pe pagina 1din 38

STATUTUL PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT

APROBAT DE CONGRESUL EXTRAORDINAR DIN


10 DECEMBRIE 2006
Postat la 2007-03-14

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

STATUTUL

PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT

APROBAT DE CONGRESUL EXTRAORDINAR

DIN 10 DECEMBRIE 2006

- BUCUREŞTI, 28 DECEMBRIE 2006 –


SUMAR

CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE 1

Secţiunea 1. Denumirea, semnul permanent al partidului şi semnul electoral


Secţiunea a 2-a. Definirea, scopurile şi obiectivele partidului
Secţiunea a 3-a. Consultarea membrilor PSD

C A P I T O L U L II

MEMBRI PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT. DREPTURI ŞI ÎNDATORIRI 4

Secţiunea 1. Calitatea de membru al partidului


Secţiunea a 2-a. Drepturile membrilor
Secţiunea a 3-a. Îndatoririle membrilor
Secţiunea a 4-a. Sancţiuni disciplinare. Proceduri de aplicare.
Secţiunea a 5-a. Încetarea sau pierderea calităţii de membru al partidului

C A P I T O L U L III

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI ORGANELE DE CONDUCERE ALE PSD


PROCEDURA DE ALEGERE ŞI COMPETENŢELE 9

Secţiunea 1. Principii de organizare


Secţiunea a 2-a. Organizaţia locală a PSD
Secţiunea a 3-a. Organizaţiile teritoriale
Secţiunea a 4-a. Organizaţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti

C A P I T O L U L IV

STRUCTURA ORGANELOR NAŢIONALE DE CONDUCERE ALE PSD 22

Secţiunea 1. Congresul Partidului Social Democrat


Secţiunea a 2-a. Preşedintele partidului
Secţiunea a 3-a. Preşedintele de Onoare al PSD
Secţiunea a 4-a. Secretarul general
Secţiunea a 5-a. Vicepreşedinţii
Secţiunea a 6-a. Consiliul Naţional
Secţiunea a 7-a. Comitetul Executiv Naţional
Secţiunea a 8-a. Biroul Permanent Naţional
Secţiunea a 9-a. Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală
Secţiunea a 10-a. Comisia Naţională de Control Financiar
Secţiunea a 11-a. Comitetul Financiar
CAPITOLUL V

PROCEDURA DE ALEGERE A ORGANELOR DE CONDUCERE ALE PSD 31

Secţiunea 1. La nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor


din municipiul Bucureşti
Secţiunea a 2-a. La nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti
Secţiunea a 3-a. La nivel naţional
Secţiunea a 4-a. Comisiile de validare

C A P I T O L U L VI
ORGANIZAŢIA DE FEMEI, ORGANIZAŢIA DE TINERET ŞI LIGA PENSIONARILOR ALE PSD
34
Secţiunea 1. Organizaţia de femei a PSD
Secţiunea a 2-a. Organizaţia de tineret a PSD – Tineretul Social Democrat
Secţiunea a 3-a. Liga Pensionarilor PSD

C A P I T O L U L VII GRUPURILE PARLAMENTARE ŞI MINISTERIAL.


LIGA NAŢIONALĂ A PRIMARILOR ŞI CONSILIERILOR 36

Secţiunea 1. Grupurile parlamentare şi ministerial


Secţiunea a 2-a. Liga Naţională a Primarilor şi Consilierilor PSD

C A P I T O L U L VIII
RELAŢIA PSD CU SOCIETATEA CIVILĂ 37

Secţiunea 1. Relaţia PSD cu Institutul Social Democrat


Secţiunea a 2-a. Relaţia PSD cu Sindicatele
Secţiunea a 3-a. Relaţia PSD cu patronatele
Secţiunea a 4-a. Relaţia PSD cu organizaţiile de revoluţionari
Secţiunea a 5-a. Relaţia PSD cu comitetele de sprijin electoral şi comisiile electorale
Secţiunea a 6-a. Relaţia PSD cu Internaţionala Socialistă (I.S.) şi
Partidul Socialiştilor Europeni (P.E.S.)

C A P I T O L U L IX
ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI ŞI SURSELE DE FINANŢARE 39

Secţiunea 1. Administrarea patrimoniului


Secţiunea a 2-a. Surse de finanţare

CAPITOLUL X
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII 40
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Secţiunea 1
Denumirea, însemnul partidului şi semnul electoral

Articolul 1
Denumirea partidului este Partidul Social Democrat - prescurtat PSD.
Articolul 2
(1) Semnul electoral al Partidului Social Democrat constă în trei boboci de trandafir ce au la baza
tulpinilor înscrisă denumirea prescurtată a partidului – PSD, iar semnul permanent al partidului
este mâna cu trandafir – însemnul Internaţionalei Socialiste.
(2)Fondul semnului electoral este roşu, iar desenul celor trei trandafiri, înscris într-un pătrat, este
de culoare albă.

Secţiunea a 2-a
Definirea, scopurile şi obiectivele partidului
Articolul 3
(1) Partidul Social Democrat este un partid de stânga modern şi progresist, un partid naţional, cu
vocaţie europeană, membru al Partidului Socialiştilor Europeni şi al Internaţionalei Socialiste, care
promovează idealurile Revoluţiei Române din 1989, continuatorul tradiţiei de peste 100 de ani a
social – democraţiei, care militează pentru edificarea în România a unui stat de drept, social şi
democratic.
(2) Partidul Social Democrat promovează doctrina social - democrată contemporană,
fundamentată pe principiile de libertate, dreptate socială, egalitate de şanse şi solidaritate.
(3) Partidul Social Democrat este un partid deschis care se adresează, prin întreaga sa activitate
politică, tuturor categoriilor sociale, cetăţenilor care consideră munca şi creativitatea, elementele
fundamentale ale existenţei şi formării personalităţii.
(4) Partidul Social Democrat acţionează pentru respectarea Constituţiei României şi a legilor ţării,
a formei republicane de guvernământ, pentru apărarea suveranităţii naţionale, a independentei şi
unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept.
(5) Partidul Social Democrat contribuie la libera exprimare a voinţei politice a cetăţenilor,
promovează respectarea principiilor democraţiei, pluralismului politic şi separaţiei puterilor în stat,
asigurarea unor raporturi corecte între individ, societatea civilă şi stat.
(6) Partidul Social Democrat stimulează competiţia internă pentru promovarea în structurile de
partid, administrative sau în Parlament, a acelor membri care au demonstrat o pregătire
profesională recunoscută, o probitate morală necontestată şi îndeplinesc criteriile de selecţie
prevăzute de Statut. În acest scop, se instituie alegerile preliminare, care pot fi organizate pentru
desemnarea candidaţilor partidului la funcţiile de: deputat, senator, europarlamentar, consilier
judeţean sau local şi primar.

Articolul 4
Partidul Social Democrat urmăreşte numai obiective politice în conformitate cu Statutul şi
Programul Politic ale partidului, astfel:
(1) promovează valorile şi interesele naţionale, principiile social-democraţiei moderne şi ale
consolidării statului de drept;
(2) susţine că proprietatea privată stă la baza economiei de piaţă, fiind expresia economică a
liberei iniţiative a cetăţeanului; consideră că proprietatea privată este un factor esenţial al
progresului economic general şi al bunăstării individuale; se pronunţă pentru dimensionarea
raţională, pe criterii de eficienţă, a proprietăţii publice şi private a statului;
(3) susţine restructurarea şi modernizarea economiei naţionale, procesul de privatizare, pentru
realizarea economiei sociale de piaţă, precum şi continuarea reformei în administraţia publică
centrală şi locală subordonată slujirii intereselor cetăţenilor; militează pentru promovarea
descentralizării în economie şi administraţia publică şi pentru concretizarea rolului social activ al
statului, ca forţă de echilibru în societate;
(4) elaborează şi susţine programe care să asigure înfăptuirea reformei economice şi sociale, a
echităţii sociale exprimate prin egalitatea şanselor pentru toţi cetăţenii ţării, promovarea şi
afirmarea valorilor umane;
(5) elaborează şi susţine programe concrete de protecţie socială şi de asigurare a locurilor de
muncă, pentru categoriile defavorizate, aplicând imperativul justiţiei sociale; promovează
solidaritatea umană, spiritul comunitar de întrajutorare, respectul persoanei şi al familiei, în
vederea creşterii coeziunii sociale şi a unor relaţii de respect între cetăţean şi instituţiile statului.
(6) promovează dezvoltarea învăţământului, cercetării, ştiinţei şi culturii, a bisericii şi tradiţiilor
sale - condiţii esenţiale ale progresului general al ţării şi ale spiritualităţii româneşti şi universale;
(7) recunoaşte şi susţine rolul femeii în familie şi în societate, egalitatea de şanse între femei şi
bărbaţi şi promovează accesul la reprezentare proporţională a femeilor în toate funcţiile şi
structurile politice.
(8) promovează programe şi acţiuni de formare şi afirmare a tineretului;
(9) acţionează pentru ocrotirea sănătăţii şi protecţia mediului ambiant;
(10) apără drepturile şi libertăţile omului; respectă dreptul la identitate culturală, lingvistică,
religioasă şi etnică al cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale; combate şi condamnă
extremismul de orice fel, manifestările de rasism, şovinism, separatism etnic sau teritorial;
(11) susţine strategia de afirmare şi de apărare a intereselor României în structurile europene şi
euroatlantice; promovează politica externă a statului consacrată dezvoltării relaţiilor cu toate
statele, îndeosebi cu ţările vecine;
(12) recunoaşte valorile şi principiile promovate de Partidul Socialiştilor Europeni, de
Internaţionala Socialistă şi militează pentru aplicarea acestora în viaţa social-politică românească;
colaborează şi întreţine relaţii cu partide sau organizaţii social-democrate sau de altă orientare
politică democratică.

Secţiunea a 3-a
Consultarea membrilor PSD
Articolul 5.
(1) În scopul dezvoltării democraţiei de partid şi pentru identificarea problemelor prioritare de
partid la nivel naţional, regional sau local şi a soluţiilor politice pentru includerea în oferta politică
şi electorală, în programul de guvernare sau legislativ precum şi în statutul partidului, se poate
proceda la consultarea membrilor de partid, prin referendum intern sau prin dezbateri şi vot în
structurile de conducere.
(2) Mecanismul concret de consultare va fi stabilit de la caz la caz de Biroul Permanent Naţional.
(3) Obiectivul consultării membrilor de partid îl pot constitui teme politice, sociale sau economice,
priorităţi ale ofertei politice sau electorale precum şi ale programului de guvernare, chestiuni
legate de statut sau desemnarea candidaturilor pentru diferite funcţii eligibile, precum şi orice alte
probleme decise de organele de conducere.
(4) Răspunsurile rezultate din consultările membrilor PSD vor fi valorificate de către organul de
partid care a organizat consultarea.

C A P I T O L U L II
MEMBRII PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
DREPTURI ŞI ÎNDATORIRI

Secţiunea 1
Calitatea de membru al partidului

Articolul 6
(1) Poate deveni membru al Partidului Social Democrat, pe baza liberei adeziuni, orice cetăţean
român fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă, sex, avere sau origine socială şi care
îndeplineşte următoarele condiţii:
a) a împlinit vârsta de 18 ani;
b) recunoaşte Statutul şi Programul Politic ale Partidului Social Democrat;
c) manifestă angajare şi spirit de dăruire pentru înfăptuirea scopurilor şi obiectivelor
partidului;
d) are o conduită profesională, morală şi politică corespunzătoare intereselor ţării şi
ale partidului;
e) are recomandare din partea unui membru al Partidului Social Democrat.
(2) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot deveni membri ai P.S.D. şi pot
constitui organizaţii şi grupe de partid, cu respectarea legislaţiei statului pe teritoriul căruia se
află, subordonate politic Consiliului Naţional al PSD.

Articolul 7
(1) Adeziunea la PSD completată şi semnată de solicitant, care cuprinde şi precizarea
apartenenţei politice anterioare, recomandarea, hotărârea de primire în partid, compun fişa de
primire în partid. Fişa de primire în partid (în cazul organizaţiilor comunale şi orăşeneşti) se
înaintează secretarului executiv al organizaţiei judeţene, în termen de cel mult o lună de la data
aprobării. În cazul persoanelor prevăzute la Articolul 6, alin. (2), fişa de primire în partid se
depune la Consiliul Naţional, care ţine şi evidenţa acestora.
(2) Biroul organizaţiei locale verifică îndeplinirea de către solicitant a condiţiilor cerute de statut şi
face recomandările corespunzătoare.
Biroul organizaţiei comunale sau orăşeneşti, Comitetul Executiv al Consiliului municipal sau de
sector al municipiului Bucureşti, după caz, va dezbate şi va aproba adeziunea care îndeplineşte
condiţiile din statut, numai în prezenţa solicitantului şi a reprezentantului biroului organizaţiei
locale, în termen de cel mult o lună.
(3) Calitatea de membru al PSD se dobândeşte la data hotărârii, în cazul în care aceasta nu este
contestată.
În cazul hotărârilor contestate, calitatea de membru se dobândeşte la data pronunţării deciziei
definitive de către organele prevăzute în statut.
(4) Hotărârea biroului organizaţiei comunale sau orăşeneşti poate fi contestată în termen de 15
zile, de cei interesaţi la Biroul Permanent Judeţean, iar hotărârea Comitetului executiv al
consiliului municipal sau de sector poate fi contestată la Consiliul municipal sau, după caz, de
sector al municipiului Bucureşti.
Hotarârea pronunţată este definitivă.
(5) Atestarea apartenenţei la Partidul Social Democrat se face pe baza carnetului de membru al
partidului, eliberat potrivit normelor stabilite de Comitetul Executiv Naţional al PSD.

Articolul 8
Nu pot fi membri ai Partidului Social Democrat:
(1) persoanele care fac parte din alte partide sau alianţe politice din ţară.
(2) persoanele compromise moral şi politic.
(3) persoanele condamnate pentru acţiuni contrare Revoluţiei Române din Decembrie 1989;
persoanele care au suferit condamnări pentru trădarea intereselor ţării, corupţie, infracţiuni
săvârşite cu violenţă şi alte fapte antisociale grave; persoanele care au dosare penale în curs de
cercetare pentru diferite infracţiuni pot fi primite în partid numai după soluţionarea definitivă în
justiţie a cazurilor respective;
(4) persoanele lipsite de drepturi electorale; persoanele cărora, în mod expres, prin lege, le este
interzisă asocierea politică;
(5) persoanele care se află în situaţiile de interdicţie prevăzute de legea partidelor politice;
(6) persoanele care au săvârşit grave abuzuri în funcţiile publice sau politice;
(7) persoanele care promovează violenţa, ideologia fascistă, anarhismul, rasismul,
şovinismul şi orice alte idei ori acţiuni extremiste sau contrare drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului;
(8) persoanele care fac parte din organizaţii apolitice care promovează obiective sau programe
contrare principiilor Partidului Social Democrat.

Articolul 9
(1) Cetăţenii români care nu au calitatea de membri ai P.S.D., dar care recunosc şi sunt de acord
cu principiile şi programele partidului, pot activa ca simpatizanţi ai Partidului Social Democrat.
(2) Evidenţa simpatizanţilor P.S.D. se ţine de către organizaţiile de partid pe lângă care aceştia
doresc să activeze.

Secţiunea a 2-a
Drepturile membrilor
Articolul 10
Membrii Partidului Social Democrat au următoarele drepturi:
(1) să-şi exprime liber opinia respectând codul etic al partidului, în cadru politic organizat, cu
privire la opţiunile politice ale partidului, la activitatea organelor de conducere ale acestuia şi a
reprezentanţilor partidului în organele autorităţilor publice;
(2) să fie informaţi cu privire la activitatea organelor de conducere ale partidului, precum şi a
reprezentanţilor partidului în organele autorităţilor publice;
(3) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale partidului la diferite niveluri;
(4) să propună şi să fie propuşi candidaţi pe listele electorale ale partidului în condiţiile legii; să
fie recomandaţi pentru ocuparea unor funcţii în administraţia publică locală şi centrală;
(5) să devină activişti ai Partidului Socialiştilor Europeni (P.E.S);
(6) să participe la luarea hotărârilor în cadrul organizaţiilor Partidului Social Democrat
potrivit competenţelor stabilite în Statut;
(7) să fie consultaţi periodic, în problemele politice, economice, sociale sau organizatorice
fundamentale, iar opiniile majoritar exprimate să determine adoptarea deciziilor;
(8) să beneficieze de protecţia partidului şi a organelor sale de conducere faţă de atacurile şi
presiunile politice injuste, de orice fel;
(9) să participe la şedinţele în care se discută problemele legate de persoana şi activitatea lor;
(10) să aibă iniţiativă legislativă în Parlamentul României sau în Consiliile locale şi judeţene în
condiţiile legii, precum şi iniţiativă politică şi să ceară examinarea acestora în cadrul organizaţiei
din care fac parte;
(11) să se autosuspende din partid sau din funcţia deţinută în cadrul acestuia şi din funcţiile
politice sau administrative, obţinute prin susţinere politică, cu încunoştiinţarea organizaţiei din
care face parte, în următoarele cazuri: funcţia obţinută este incompatibilă cu calitatea de
membru; este cercetat pentru comiterea unor infracţiuni şi s-a pronunţat o hotărâre
judecătorească nedefinitivă. La expirarea perioadei de autosuspendare, in cazul revenirii in partid,
acestora li se recunoaste continuitatea vechimii in partid;
(12) să demisioneze din partid în orice moment, cu efect imediat;
(13) să se adreseze forurilor de partid în orice probleme de interes public sau personal.
(14) Să poată beneficia de consultanţă juridică gratuită din partea partidului atunci când este
supus la presiuni politice injuste.

Secţiunea a 3-a
Îndatoririle membrilor

Articolul 11
Membrii Partidului Social Democrat au următoarele îndatoriri:
(1) să militeze pentru unitatea, indivizibilitatea, suveranitatea şi independenţa statului naţional
român, pentru ridicarea prestigiului României în lume;
(2) să cunoască şi să respecte Statutul şi Programul Politic al P.S.D.;
(3) să acţioneze pentru înfăptuirea obiectivelor din Programul Politic;
(4) să contribuie la formarea şi promovarea unui mod de lucru democratic, prin acceptarea
pluralismului de idei şi diversităţii opiniilor exprimate în mod liber, în cadrul organizat al partidului,
prin respectarea hotărârilor majorităţii şi a celor adoptate de organele ierarhic superioare ale
partidului şi să asigure aplicarea lor;
(5) să participe cu regularitate la adunările generale ale organizaţiei de partid şi la celelalte
activităţi organizate;
(6) să nu exprime în public, în numele partidului, păreri ce contravin orientărilor partidului şi
hotărârilor adoptate ;
(7) să respecte disciplina de partid şi caracterul confidenţial al unor documente sau informaţii de
partid;
(8) să militeze pentru păstrarea şi întărirea unităţii partidului;
(9) să dovedească, în întreaga lor activitate, corectitudine şi moralitate, să nu aducă daune
imaginii şi prestigiului partidului;
(10) să acţioneze în vederea creşterii influenţei partidului în societate şi a atragerii de noi membri
în rândurile acestuia;
(11) să plătească cotizaţia de membru al partidului. Neplata cotizaţiei constituie abatere
disciplinară.
(12) Să manifeste solicitudine faţă de cererile şi petiţiile adresate de membrii PSD şi să se
preocupe de rezolvarea celor întemeiate, comunicându-le acestora răspunsul, în termen de 30 de
zile.

Secţiunea a 4-a
Sancţiuni disciplinare.
Proceduri de aplicare.

Articolul 12
Membrilor Partidului Social Democrat care au săvârşit abateri de la prevederile Statutului ori care
prin activitatea sau comportamentul lor aduc prejudicii partidului li se aplică, în funcţie de
gravitatea acestora, una din următoarele sancţiuni:
(1) discutarea şi avertizarea în Biroul organizaţiei teritoriale în evidenţa căreia se află sau în
organul de conducere din care fac parte;
(2) avertismentul ultimativ;
(3) suspendarea din funcţie pe timp limitat ori revocarea din funcţia de conducere;
(4) retragerea sprijinului politic pentru funcţiile alese în Parlamentul European, Parlamentul
României, consiliile judeţene şi locale, de primar sau viceprimar, precum şi pentru funcţiile numite
în autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, obţinute ca urmare a susţinerii politice.
(5) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni din calitatea de membru al partidului;
(6) excluderea din Partidul Social Democrat.

Articolul 13
(1) Sancţiunile prevăzute la art. 12 alin. (2), (5) şi (6) se hotărăsc de organele de conducere ale
organizaţiei care a hotărât primirea în partid a celui ce urmează a fi sancţionat, cu votul
majorităţii membrilor acestora şi vor fi confirmate de organul ierarhic superior.
(2) Procedura de sancţionare se declanşează din oficiu sau la sesizarea organelor ierarhic
superioare.
(3) Suspendarea ori revocarea din funcţia de conducere pe care o îndeplineşte se face de către
organul care l-a ales sau de organul de conducere ierarhic superior;
(4) Retragerea sprijinului politic pentru o funcţie politică sau administrativă, se hotărăşte de către
organul de conducere care l-a acordat sau de organul ierarhic superior.
(5) Excluderea din partid se hotărăşte, cu votul majorităţii membrilor, de Biroul organizaţiei
comunale, orăşeneşti sau de Comitetul executiv al consiliului municipal sau de sector al
municipiului Bucureşti şi se confirmă de organul ierarhic superior. Membrii de partid din organele
alese ale PSD pot fi excluşi din partid, numai cu acordul formulat în scris, de către organul de
conducere executivă în plan naţional sau judeţean.
(6) Ridicarea sancţiunii este de competenţa organului de conducere care a hotărât aplicarea
acesteia, după împlinirea unui termen de cel puţin şase luni.
(7) Reprimirea în partid, respectiv adeziunea persoanelor care solicită primirea în partid după ce
au fost excluse sau şi-au pierdut calitatea de membru prin înscrierea în alte partide, poate fi luată
în dezbatere, după trecerea unui termen de minim un an de la data solicitării.

Articolul 14
(1) Hotărârea de sancţionare poate fi contestată în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia
Judeţeană de Arbitraj şi Integritate Morală sau a municipiului Bucureşti ori, după caz, la Comisia
Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală a Partidului Social Democrat, în raport cu funcţia
deţinută de cel în cauză la nivel teritorial sau central, ori cu organul care a aplicat sancţiunea.
(2) Comisia Judeţeană de Arbitraj şi Integritate Morală, respectiv a Municipiului Bucureşti ori,
după caz, Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală, pot fi sesizate de organele de
conducere executive în plan judeţean (respectiv al municipiului Bucureşti) sau naţional, sau se
poate sesiza din oficiu, în legătură cu abaterile grave săvârşite de membrii de partid cu funcţii de
conducere sau care ocupă funcţii şi demnităţi publice, în plan judeţean (respectiv al municipiului
Bucureşti) sau naţional şi pot propune organelor competente aplicarea sancţiunilor prevăzute de
art. 12.
(3) Membrii Comisiei Judeţene de Arbitraj şi Integritate Morală precum şi membrii Comisiei
Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală pot fi sancţionaţi numai de către comisia din care fac
parte. Deliberarea Comisiei se face fără participarea la vot, a celui în cauză.

Secţiunea a 5-a
Încetarea sau pierderea calităţii de membru al partidului

Articolul 15
(1) Calitatea de membru al Partidului Social Democrat încetează sau se pierde prin demisie,
radiere , excludere sau înscriere în alt partid.
(2) Demisia are loc în baza şi la data depunerii cererii, ca expresie a voinţei liber exprimate de
persoana în cauză. Se consideră demisie de drept înscrierea celui în cauză într-un alt partid politic.
(3) Radierea se face în cazurile de deces sau de pierdere a drepturilor electorale ori a cetăţeniei
române.
(4) Excluderea se hotărăşte conform prevederilor art.13 alin.(5) din Statutul PSD.

C A P I T O L U L III
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI ORGANELE DE CONDUCERE ALE PSD
PROCEDURA DE ALEGERE ŞI COMPETENŢELE
Secţiunea 1
Principii de organizare

Articolul 16
(1) Partidul Social Democrat este organizat şi funcţionează, potrivit legii, pe criteriul
administrativ-teritorial, cuprinzând:
a) grupe de membri de partid;
b) organizaţii locale, de regulă, pe raza secţiilor de votare;
c) organizaţii teritoriale: comunale, orăşeneşti, municipale, respectiv de sector în cadrul
municipiului Bucureşti;
d) organizaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2) Organizaţiile Partidului Social Democrat prevăzute la alin. (1) au autonomie în organizarea şi
desfăşurarea activităţii politice.

Articolul 17
În cadrul organizaţiilor teritoriale se pot organiza structuri ale partidului pentru soluţionarea
problemelor specifice unei anumite categorii socio-profesionale.

Articolul 18
(1) Organele de conducere ale partidului la nivel teritorial, judeţean şi central sunt alese prin vot
secret.
(2) Un membru al PSD poate ocupa concomitent, cel mult două funcţii în cadrul organelor de
conducere ale partidului de la diferite niveluri. Membrii de partid care îndeplinesc funcţia de
preşedinte al organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti nu vor putea dobândi decât cel
mult o funcţie în structurile naţionale şi nu pot îndeplini şi funcţia de preşedinte în structurile
municipale, orăşeneşti sau comunale.
(3) Funcţiile de conducere în organizaţiile locale şi teritoriale, precum şi în organizaţiile judeţene
şi a municipiului Bucureşti ale Partidului Social Democrat, pot fi ocupate numai de membrii
partidului care au domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă în raza teritorială a organizaţiei locale
sau, după caz, în unităţile administrativ-teritoriale respective.
(4) Organele de conducere ale partidului îşi desfăşoară activitatea statutar, în prezenţa majorităţii
membrilor acestora.
(5) Hotărârile organelor de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi, dacă
Statutul nu prevede altfel.
(6) Hotărârile adoptate sunt obligatorii, indiferent de poziţia exprimată prin vot şi de funcţia
ocupată în partid; hotărârile organelor de conducere ierarhic superioare sunt obligatorii pentru
organele şi organizaţiile componente.
(7) În organele de conducere se asigură, pe cât posibil, reprezentarea tuturor categoriilor sociale.
(8) În organele de conducere ale partidului vor fi reprezentate organizaţiile componente în funcţie
de numărul membrilor, al activităţii politice şi al rezultatelor obţinute în alegerile locale şi
parlamentare.
(9) Membrii partidului îşi pot depune candidatura, pentru orice funcţie de conducere, cu
respectarea criteriilor şi obligaţiilor prevăzute în Statutul PSD. Membrii de partid care se înscriu în
competiţie pentru diversele funcţii de conducere trebuie să dovedească experienţă politică,
profesionalism, vechime în partid în raport de funcţia pentru care candidează, prestigiu şi
autoritate morală în organizaţie şi societate.
(10) Pentru a putea candida în organele de conducere de la nivelul oraşelor, municipiilor,
judeţelor, municipiului Bucureşti, precum şi de la nivel naţional, se introduce următoarea vechime
în partid:
a) pentru oraşe şi municipii minimum 1 an;
b) pentru judeţe şi municipiul Bucureşti minimum 2 ani;
c) pentru organele centrale minimum 3 ani.
(11) Pentru membrii organizaţiei de tineret limitele de vechime în partid sunt:
a) pentru oraşe, municipii, judeţe şi municipiul Bucureşti 1 an;
b) pentru organele centrale 2 ani.
(12) De la această regulă se pot admite excepţii, în cazul unor comasări prin absorbţie cu alte
partide sau în alte situaţii, cu aprobarea Consiliului Naţional al PSD.
(13) Preşedinţii organizaţiilor de tineret şi de femei de la toate nivelurile (comunal, municipal,
judeţean, naţional) sunt asimilaţi vicepreşedinţilor din organizaţia PSD corespunzătoare.
(14) În organele de conducere se asigură reprezentarea unui număr de femei şi tineri,
proporţional cu ponderea acestora în partid, dar nu mai puţin de 30 % şi respectiv 25% din
numărul acestora.

Secţiunea a 2-a
Organizaţia locală a P.S.D.

Articolul 19
Unitatea de bază a PSD este organizaţia locală care reuneşte membri de partid de pe raza uneia
sau a mai multor secţii de votare, având cel puţin 20 de membri.

Articolul 20
(1) Organele de conducere ale organizaţiei locale sunt adunarea generală a membrilor acesteia şi
biroul organizaţiei.
(2) Adunarea generală ordinară a organizaţiilor locale se desfăşoară, de regulă, lunar sau, după
caz, trimestrial, fiind convocată de biroul organizaţiei. În cazuri excepţionale, la cererea a cel
puţin 1/3 din numărul membrilor organizaţiei sau la solicitarea organelor ierarhic superioare,
biroul organizaţiei convoacă adunarea generală extraordinară.
(3) Adunarea generală are următoarele atribuţii:
a) adoptă măsuri în vederea cunoaşterii de către membrii de partid a Statutului şi
Programului Politic ale PSD, a hotărârilor organelor ierarhic superioare de partid;
b) dezbate probleme de interes cetăţenesc şi adoptă măsuri de organizare a unor acţiuni
sociale;
c) adoptă măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea campaniei electorale ;
d) alege din doi în doi ani, dintre membrii săi, biroul format din: preşedinte, secretar, casier
şi 2 – 6 membri;
e) alege delegaţii la Conferinţa organizaţiei teritoriale şi desemnează dintre membrii săi
candidaţi pentru organele de partid imediat superioare.

Articolul 21
(1) Biroul organizaţiei locale se întruneşte lunar şi de câte ori este nevoie.
(2) Biroul organizaţiei locale asigură coordonarea activităţii între adunările generale, se preocupă
de atragerea de noi membri, ţine evidenţa membrilor şi a simpatizanţilor, răspunde de încasarea
cotizaţiei.
(3) Biroul organizaţiei locale urmăreşte aducerea la îndeplinire a hotărârilor adunării generale şi
prezintă informări asupra activităţii sale.
(4) Biroul organizaţiei locale asigură dezvoltarea şi respectarea democraţiei interne de partid şi
creează condiţiile pentru consultarea periodică a membrilor de partid asupra problemelor
importante din localitate.

Articolul 22
(1) În cadrul organizaţiei locale se pot constitui grupe de membri de partid la nivel de bloc, stradă
sau grup de străzi, cartier, sat etc.
(2) Grupele de membri de partid îşi aleg câte un secretar şi un locţiitor pentru coordonarea
activităţii lor şi pentru legătura operativă cu biroul organizaţiei locale.
(3) Grupele de membri de partid asigură, la nivelul lor, mobilizarea membrilor de partid pentru
aplicarea hotărârilor organelor locale şi participarea la acţiuni iniţiate de acestea.
(4) Grupele de membri de partid se întrunesc, de regulă, trimestrial pentru a discuta aspecte
concrete ale activităţii şi pentru a hotărî asupra participării la diferite acţiuni.

Secţiunea a 3-a
Organizaţiile teritoriale

Articolul 23
Organizaţiile locale cuprinse pe teritoriul unei unităţi administrativ - teritoriale formează o
organizaţie teritorială - comunală, orăşenească, municipală sau de sector, în cazul municipiului
Bucureşti.

Articolul 24
(1) Organizaţiile teritoriale au obligaţia să facă cunoscute principiile, valorile şi obiectivele social -
democraţiei, concretizate în Programul Politic al PSD.
(2) Organizaţiile teritoriale elaborează şi adoptă poziţii în legătură cu aspectele esenţiale ale
dezvoltării economice, sociale şi culturale ale localităţilor respective, ale modernizării
infrastructurii, ale celorlalte aspecte ale vieţii colectivităţilor respective.
(3) Organizaţiile teritoriale organizează reuniuni educative sau de informare pentru membrii şi
simpatizanţii lor, întâlniri politice cu cetăţenii.
(4) Organizaţiile teritoriale atrag noi membri, conduc competiţia electorală la nivel de comună,
oraş, municipiu sau sector, susţin acţiunile şi manifestările organizate de PSD pe plan judeţean şi
naţional.

Articolul 25
(1) Forul de conducere al organizaţiilor teritoriale este adunarea generală, respectiv conferinţa,
care aleg ca organe de conducere biroul, respectiv consiliul.
(2) Conferinţa se constituie la organizaţiile teritoriale care au în componenţă două sau mai multe
organizaţii locale precum şi un număr mare de membri.
(3) La conferinţe participă delegaţi aleşi, prin vot deschis, în adunările generale ale organizaţiilor
locale şi, prin vot secret, la organizaţiile teritoriale pe baza normei de reprezentare stabilită de
biroul comunal sau orăşenesc, respectiv de consiliul municipal sau de sector al municipiului
Bucureşti.
(4) Adunările generale sau conferinţele comunale, orăşeneşti, municipale sau de sector se
întrunesc anual, iar pentru alegeri o dată la doi ani.
(5) La cererea biroului organizaţiei sau, după caz, a consiliului, ori la solicitarea a cel puţin 1/3
din numărul membrilor organizaţiei se pot convoca, în mod extraordinar, adunări generale sau
conferinţe.

Articolul 26
Adunarea generală sau conferinţa organizaţiei teritoriale are, după caz, următoarele atribuţii
principale:
(1) analizează activitatea desfăşurată de organizaţie de la adunarea generală sau conferinţa
precedentă şi aprobă programul de activitate pentru perioada viitoare;
(2) alege şi revocă preşedintele, vicepreşedinţii, trezorierul, secretarul şi ceilalţi membri ai
Biroului organizaţiei comunale sau orăşeneşti, ori, după caz, preşedintele şi ceilalţi membri ai
Consiliului organizaţiei municipale sau de sector a municipiului Bucureşti.
(3) alege prin vot secret delegaţii pentru Conferinţa judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti,
pe baza normei de reprezentare stabilite de consiliul organizaţiei judeţene sau al organizaţiei
municipiului Bucureşti; desemnează candidaţii pentru organele de conducere la nivelul imediat
superior;
(4) propune revocarea din funcţiile de conducere a membrilor de partid pe care i-a recomandat
pentru a fi aleşi;
(5) aprobă bugetul propriu de venituri şi cheltuieli şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;
(6) adoptă alte hotărâri, în limita competenţelor sale, pentru înfăptuirea Programului Politic al
Partidului Social Democrat;
(7) aduce la îndeplinire hotărârile organelor de conducere ierarhic superioare ale P.S.D.
(8) Adunarea generală extraordinară şi conferinţa extraordinară a organizaţiei teritoriale, se
organizează pentru: revocarea sau completarea biroului organizaţiei sau, după caz, a consiliului;
desemnarea delegaţilor şi a candidaţilor pentru conferinţa judeţeană extraordinară sau a
municipiului Bucureşti; exprimarea poziţiei politice faţă de probleme importante la nivel local sau
judeţean.

Articolul 27
(1) Biroul organizaţiei comunale sau orăşeneşti conduce activitatea organizaţiei respective în
perioada dintre adunările generale sau conferinţe.
(2) Biroul este ales pe bază de candidaturi individuale, pentru o perioadă de doi ani.
(3) Biroul organizaţiei comunale este alcătuit din: preşedinte, 1 - 4 vicepreşedinţi, secretar,
trezorier şi 5 - 14 membri.
(4) Biroul organizaţiei orăşeneşti este alcătuit din: preşedinte, 1 - 5 vicepreşedinţi, secretar,
trezorier şi 7 - 25 membri.
(5) Preşedintele organizaţiei comunale sau orăşeneşti este şi preşedintele Biroului organizaţiei
respective. Preşedintele organizaţiei comunale sau orăşeneşti conduce activitatea Biroului,
coordonează şi răspunde de activitatea organizaţiei pe baza hotărârilor adunării generale sau
conferinţei, a biroului organizaţiei şi a hotărârii organelor superioare de partid şi reprezintă
organizaţia pe plan local.
(6) Numărul membrilor birourilor organizaţiilor comunale şi orăşeneşti se stabileşte de către
Biroul Permanent al Consiliului organizaţiei judeţene în funcţie de mărimea organizaţiei şi de
volumul activităţii acestora.

Articolul 28
Biroul organizaţiei comunale sau orăşeneşti are următoarele atribuţii:
(1) conduce, organizează şi îndrumă întreaga activitate de partid în intervalul dintre adunările
generale sau conferinţele organizaţiei comunale sau orăşeneşti; aprobă programul de activitate
trimestrial; asigură aplicarea hotărârilor organelor de partid ierarhic superioare.
(2) organizează lunar întâlniri de lucru cu preşedinţii organizaţiilor locale de pe teritoriul comunei
sau oraşului respectiv;
(3) Organizează cercuri de studii şi dezbateri privind principalele domenii ale activităţii partidului;
(4) ţine evidenţa membrilor de partid ai organizaţiilor comunale şi orăşeneşti şi comunică
organizaţiei judeţene datele necesare cu privire la evidenţa acestora, prin fişa tehnică de
evidenţă; asigură legătura cu simpatizanţii partidului; transmite organizaţiei judeţene, pentru
păstrare, fişele de primire în partid;
(5) verifică încasarea cotizaţiei şi se preocupă de obţinerea altor fonduri necesare activităţii
partidului, potrivit legii;
(6) administrează patrimoniul deţinut de organizaţia comunală sau orăşenească şi răspunde de
acesta;
(7) propune candidaţii partidului pentru funcţiile de primar, viceprimar şi consilieri locali;
(8) coordonează politic şi analizează activitatea primarilor, consilierilor locali şi a celorlalţi
reprezentanţi în conducerile serviciilor comunitare de la nivel de localitate, membri ai PSD;
(9) hotărăşte primirea şi excluderea membrilor de partid.
(10) Ia poziţie publică asupra iniţiativelor şi deciziilor autorităţilor administraţiei publice locale.
(11) Propune Biroului Permanent al Consiliului judeţean retragerea sprijinului politic pentru
primar, viceprimar şi consilierii locali ai PSD şi respectiv confirmarea consilierilor supleanţi
(12) Organizează şi coordonează campaniile electorale.

Articolul 29
(1) Biroul organizaţiei comunale sau orăşeneşti se întruneşte lunar, la convocarea preşedintelui,
din iniţiativa sa sau a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.
(2) La şedinţele biroului participă, fără drept de vot, primarul, viceprimarii şi consilierii locali şi
judeţeni, membri ai organizaţiei, în cazul în care nu fac parte din birou.

Articolul 30
(1)La nivelul municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, organul de conducere
între două conferinţe este Consiliul organizaţiei respective. Preşedintele Consiliului este ales prin
vot secret de către Conferinţă;
(2) Consiliul municipal este ales pe o perioadă de doi ani şi este alcătuit din 35 - 97 membri.
(3) Consiliul organizaţiei de sector al municipiului Bucureşti se alege pe o perioadă de 2 ani şi este
alcătuit din 85 – 145 membri.
Articolul 31
Consiliul organizaţiei municipale sau de sector al municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii
principale:
(1) alege şi revocă vicepreşedinţii, secretarul, trezorierul şi ceilalţi membri ai Comitetului Executiv
ai consiliului respectiv.
(2) îndrumă, conduce şi organizează activitatea partidului în municipiu sau în sector, în intervalul
dintre Conferinţe;
(3) adoptă măsuri pentru aplicarea hotărârilor Conferinţei municipale sau de sector şi ale
organelor ierarhic superioare ale Partidului Social Democrat; aprobă programul de activitate
trimestrial;
(4) organizează cercuri de studii şi dezbateri privind principalele domenii ale activităţii; iniţiază
diferite forme de activităţi pentru popularizarea poziţiilor PSD în probleme de interes general sau
local; organizează, din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de partid ierarhic superioare,
sondaje de opinie, prelucrează rezultatele acestora şi le transmite operativ organelor de
conducere ale partidului competente să ia decizii;
(5) propune candidaţii partidului pentru funcţiile de primar, viceprimar, consilieri municipali şi ai
sectoarelor municipiului Bucureşti;
(6) propune Comitetului Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene sau al Consiliului organizaţiei
municipiului Bucureşti, persoane care să fie înscrise în listele de candidaţi pentru Consiliul Naţional
al PSD şi pentru alegerile parlamentare.
(7) Hotărăşte retragerea sprijinului politic pentru funcţiile de primar, viceprimar, consilieri
municipali şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti sub rezerva validării hotărârii după caz, de către
Consiliul Judeţean sau Consiliul municipiului Bucureşti;
(8) Decide asupra contestaţiilor împotriva hotărârilor Comitetului executiv al Consiliului municipal
sau de sector al municipiului Bucureşti, de primire în partid;
(9) Soluţionează contestaţia formulată împotriva hotărârii Comitetului Executiv al Consiliului
municipal sau de sector al municipiului Bucureşti, de sancţionare a membrilor de partid potrivit
art. 12, pct. (2), (5) şi (6).

Articolul 32
(1) Consiliul organizaţiei municipale sau de sector al municipiului Bucureşti se întruneşte
trimestrial şi de câte ori este nevoie, convocat de Comitetul Executiv al organizaţiei respective, din
iniţiativă proprie sau la solicitarea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.
(2) La şedinţe pot participa, fără drept de vot, deputaţii, senatorii, europarlamentarii, primarul,
viceprimarii, consilierii municipali sau de sector şi consilierii judeţeni – membri ai organizaţiei, în
cazul în care nu fac parte din consiliu.

Articolul 33
(1) Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei municipale este compus din: preşedinte, 3 - 7
vicepreşedinţi, secretar, trezorier şi 9 - 25 membri.
(2) Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei de sector al municipiului Bucureşti este compus
din preşedinte, 5 – 12 vicepreşedinţi, secretar executiv, 3 – 5 secretari, trezorier şi 17 – 35
membri.
(3) Preşedintele organizaţiei municipale este şi preşedintele Consiliului municipal şi al Comitetului
Executiv al acestuia. Preşedintele organizaţiei municipale sau de sector din municipiul Bucureşti
coordonează şi răspunde de activitatea organizaţiei, conduce Consiliul şi Comitetul Executiv al
acestuia în temeiul hotărârilor Conferinţei organizaţiei municipale, a hotărârilor Consiliului
municipal şi a Comitetului Executiv al acestuia, reprezintă organizaţia municipală sau de sector din
municipiul Bucureşti, pe plan local şi judeţean, respectiv municipiul Bucureşti.
(4) Vicepreşedinţii elaborează şi susţin programe politice în domeniile: economic, social, cultural,
tineret, femei şi îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite de Comitetul Executiv. Secretarul, respectiv
secretarul executiv de la sectorul municipiului Bucureşti coordonează activitatea organizatorică.
(5) Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei municipale sau de sector se întruneşte lunar şi
de câte ori este nevoie, convocat de preşedinte, la iniţiativa sa sau a cel puţin 1/3 din numărul
membrilor Comitetului Executiv.
(6) La şedinţa Comitetului Executiv al Consiliului organizaţiei municipale pot participa, fără drept
de vot, deputaţii, senatorii, europarlamentarii, primarul, viceprimarii, consilierii municipali sau de
sector, membri ai organizaţiei, în cazul în care nu fac parte din Comitetul Executiv.

Articolul 34
Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei municipale sau de sector are următoarele atribuţii:
(1) coordonează activitatea curentă a organizaţiei municipale sau, după caz, a sectorului, între
şedinţele Consiliului organizaţiei municipale sau de sector al municipiului Bucureşti;
(2) elaborează programe şi proiecte de hotărâri pe care le supune aprobării Consiliului. Hotărârile
se comunică şi se execută prin Birourile organizaţiilor locale;
(3) urmăreşte aducerea la îndeplinire a programelor şi hotărârilor proprii, a celor adoptate de
Consiliul organizaţiei municipale sau de sector şi de către organele ierarhic superioare;
(4) organizează, de regulă lunar, întâlniri de lucru cu preşedinţii şi secretarii organizaţiilor locale
şi analizează modul de îndeplinire a hotărârilor adoptate;
(5) asigură legătura permanentă cu Comitetul Executiv al Consiliului judeţean sau al municipiului
Bucureşti al Partidului Social Democrat;
(6) organizează relaţiile cu publicul, acordă asistenţă pe diferite probleme cetăţeneşti;
(7) centralizează cotizaţiile şi urmăreşte modul de încasare a lor la nivelul organizaţiilor locale;
gestionează fondurile obţinute şi se preocupă de atragerea altor mijloace de susţinere financiară
pentru activitatea partidului, în conformitate cu prevederile legale; gestionează patrimoniul
organizaţiei respective;
(8) hotărăşte primirea în partid;
(9) ţine evidenţa membrilor de partid ai organizaţiei municipale sau de sector, păstrează fişele de
primire în partid şi transmite organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti datele necesare cu
privire la evidenţa de partid.
(10) administrează patrimoniul deţinut de organizaţia municipală sau de sector şi răspunde de
acesta;
(11) analizează periodic activitatea reprezentanţilor partidului în organele administraţiei publice
locale şi ia poziţie asupra deciziilor autorităţilor administrative.
(12) Hotărăşte aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute la art. 12, pct. (2), (5) şi (6);
(13) Organizează şi coordonează activitatea în campaniile electorale desfăşurate în localitatea
respectivă pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale.

Secţiunea a 4-a
Organizaţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti

Articolul 35
(1) Organizaţiile PSD cuprinse pe teritoriul unui judeţ constituie organizaţia judeţeană, cu sediul
în municipiul - reşedinţă de judeţ.
(2) Organizaţiile sectoarelor municipiului Bucureşti constituie Organizaţia municipiului Bucureşti a
PSD.
Articolul 36
(1) Organizaţiile judeţene şi cea a municipiului Bucureşti ale PSD organizează şi coordonează
activitatea de realizare, pe plan judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti, a obiectivelor
cuprinse în Programul Politic al partidului şi în hotărârile organelor de conducere naţionale ale
PSD.
(2) Organizaţiile judeţene şi cea a municipiului Bucureşti ale PSD iau poziţie, pe baza studiilor şi
analizelor proprii, asupra problemelor ce formează obiectivul unor iniţiative şi decizii ale
autorităţilor administraţiei publice judeţene sau a municipiului Bucureşti.
(3) Organizaţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti ale PSD organizează şi conduc confruntările
electorale şi activitatea de propagandă a partidului în judeţe şi, respectiv, în municipiul Bucureşti.
(4) Organizaţiile judeţene şi cea a municipiului Bucureşti ale PSD dezvoltă contacte şi raporturi de
colaborare, pe baza unor convergenţe de interese, cu organizaţiile judeţene şi ale municipiului
Bucureşti ale altor partide.

Articolul 37
(1) Conferinţa organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti este organul de conducere al
organizaţiei respective.
(2) Conferinţa pentru alegeri a organizaţiei judeţene şi cea a municipiului Bucureşti au loc din 4 în
4 ani.
(3) Consiliul judeţean sau al municipiului Bucureşti poate convoca Conferinţa extraordinară a
organizaţiei la propunerea Comitetului Executiv sau a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.
(4) Conferinţa organizaţiei judeţene se constituie din delegaţi aleşi, prin vot secret, de
organizaţiile teritoriale componente – comune, oraşe, municipii iar cea a organizaţiei
municipiului Bucureşti din delegaţi aleşi de conferinţele organizaţiilor sectoarelor acestuia, pe baza
normei de reprezentare stabilite de Consiliul organizaţiei judeţene sau, după caz, al municipiului
Bucureşti. Norma de reprezentare se va stabili în funcţie de numărul membrilor de partid, de
activitatea politică şi de rezultatele obţinute în alegeri de către fiecare organizaţie de partid
teritorială - comunală, orăşenească, municipală sau de sector.
(5) Conferinţa extraordinară a organizaţiei judeţene sau a organizaţiei municipiului Bucureşti se
organizează în următoarele situaţii: pentru revocarea preşedintelui organizaţiei judeţene sau a
municipiului Bucureşti şi alegerea unui nou preşedinte; pentru revocarea şi/ sau completarea
Consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti; a Comisiei judeţene (respectiv a municipiului
Bucureşti) de Arbitraj şi Integritate Morală; a Comisiei judeţene (respectiv a municipiului
Bucureşti) de Control Financiar; pentru stabilirea delegaţilor şi a candidaţilor la Congresul
extraordinar al PSD; pentru exprimarea punctelor de vedere ale organizaţiei judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti în probleme importante de natură politică, economică sau socială.
(6) Conferinţa extraordinară a organizaţiei judeţene se constituie din: membrii Consiliului
judeţean, membrii Comisiei Judeţene de Arbitraj şi Integritate Morală, membrii Comisiei Judeţene
de Control Financiar, preşedinţii organizaţiilor teritoriale, senatorii, deputaţii şi europarlamentarii,
primarii, viceprimarii şi consilierii judeţeni ai PSD, alţi membri de partid din conducerea
autorităţilor administraţiei publice sau ai organizaţiilor de tineret şi de femei. Conferinţa
extraordinară a Organizaţiei municipiului Bucureşti se constituie din membrii Consiliului Municipal,
membrii Comisiei Municipale de Arbitraj şi Integritate Morală, membrii Comisiei Municipale de
Control Financiar, membrii comitetelor executive ale sectoarelor, senatorii, deputaţii şi
europarlamentarii, primarul, viceprimarii, consilierii municipali şi de sector, alţi membri de partid
ai organizaţiilor de tineret şi femei sau din conducerea autorităţilor administraţiei publice.
(7) Norma de reprezentare la conferinţele extraordinare este stabilită după caz de Consiliul
organizaţiei judeţene şi cel al municipiului Bucureşti.

Articolul 38
Conferinţa organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii principale:
(1) analizează şi hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de Consiliul organizaţiei judeţene sau a
municipiului Bucureşti de la conferinţa precedentă şi aprobă programul pentru activitatea viitoare;
(2) adoptă hotărâri pentru realizarea Programului Politic al PSD;
(3) alege şi revocă preşedintele organizaţiei judeţene sau a organizaţiei municipiului Bucureşti,
precum şi membrii consiliului respectiv, potrivit numărului stabilit de Comitetul Executiv Naţional
al PSD;
(4) alege, prin vot secret, Comisia de Arbitraj şi Integritate Morală şi Comisia de Control
Financiar.
(5) dezbate raportul Comisiei de Arbitraj şi Integritate Morală şi raportul Comisiei de Control
Financiar;
(6) alege, prin vot secret, delegaţii la Congres pe baza criteriilor aprobate potrivit normei de
reprezentare stabilite de Comitetul Executiv Naţional;
(7) desemnează prin vot candidaţii pentru organele centrale ale partidului.

Articolul 39
(1) Consiliul organizaţiei judeţene şi consiliul organizaţiei municipiului Bucureşti sunt alese o dată
la 4 ani şi sunt alcătuite din:
a. 85 - 181 membri, la judeţe;
b. 115 - 215 membri, la municipiul Bucureşti.
(2) Preşedintele organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti este ales pentru un mandat de
4 ani şi are următoarele atribuţii:
a) este şi preşedintele Consiliului şi al Comitetului Executiv corespunzător ;
b) conduce şi răspunde de activitatea organizaţiei, conduce Consiliul şi Comitetul
Executiv în temeiul prevederilor statutului.
c) aduce la îndeplinire programul politic şi hotărârile organelor de partid ierarhic
superioare prin Consiliul şi Comitetul Executiv.
d) reprezintă organizaţia în cadrul organelor de partid ierarhic superioare precum şi în
plan teritorial în relaţiile cu autorităţile publice, alte partide şi societatea civilă.
e) este membru al Comitetului Politic Naţional.
(3) Consiliul organizaţiei judeţene şi al organizaţiei municipiului Bucureşti se întrunesc anual şi de
câte ori este nevoie, convocat de Comitetului Executiv din iniţiativă proprie sau la solicitarea a cel
puţin 1/3 din numărul membrilor acestuia.
(4) În cadrul Consiliului organizaţiilor judeţene şi celui al municipiului Bucureşti se pot organiza
direcţii pe domenii de activitate, conduse de vicepreşedinţi, în care sunt cuprinşi membrii
acestora, precum şi specialişti din domeniile respective, membri ai partidului şi simpatizanţi,
corespunzător departamentelor din cadrul Consiliului Naţional.

Articolul 40
Consiliul organizaţiei judeţene şi Consiliul organizaţiei municipiului Bucureşti au următoarele
atribuţii:
(1) alege şi revocă prin vot secret vicepreşedinţii, secretarul executiv, trezorierul şi ceilalţi
membri ai Comitetului Executiv al Consiliului respectiv.
(2) conduce, organizează şi îndrumează activitatea de partid la nivelul judeţului, respectiv al
municipiului Bucureşti în intervalul dintre conferinţe;
(3) adoptă măsuri pentru aplicarea hotărârilor stabilite de conferinţele judeţene sau a
municipiului Bucureşti şi de organele centrale ale partidului;
(4) soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor luate de adunările generale sau de conferinţele
organizaţiilor teritoriale, precum şi de birourile acestora, care încalcă prevederile Statutului
P.S.D.;
(5) organizează alegerile preliminare pentru identificarea candidaţilor proprii la alegerile
parlamentare respectiv senatori, deputaţi, europarlamentari şi pentru alegerile locale – primari,
consilieri locali şi judeţeni - potrivit hotărârii şi procedurii adoptate de organele centrale;
(6) propune spre validare Comitetului Politic Naţional candidaturi pentru alegerile parlamentare,
europarlamentare şi validează candidaţii pentru Consiliul Judeţean administrativ sau pentru
Consiliul General al municipiului Bucureşti;
(7) coordonează politic sau analizează după caz, activitatea reprezentanţilor Partidului Social
Democrat în Consiliul Judeţean administrativ sau în Consiliul General al municipiului Bucureşti şi în
serviciile deconcentrate; Ia act de rapoartele prezentate de miniştri, senatori, deputaţi,
europarlamentari sau de reprezentanţi în autorităţile publice judeţene, respectiv ale municipiului
Bucureşti, sau în serviciile deconcentrate, membri ai organizaţiilor respective.
(8) Retrage sprijinul politic pentru senatori, deputaţi, consilieri judeţeni, primari, consilieri locali,
precum şi pentru persoanele recomandate în funcţii publice numite în administraţia publică
centrală şi locală.
(9) organizează sondaje de opinie, din proprie iniţiativă sau la cererea Comitetului Politic
Naţional; prelucrează rezultatele acestora şi le transmite operativ organelor competente să ia
decizii ori care au solicitat efectuarea sondajului;
(10) sprijină apariţia şi difuzarea presei locale şi centrale de partid;
(11) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia bugetară.
(12) audiază rapoartele de activitate prezentate de membrii de partid, care au obţinut funcţii
politice, eligibile sau administrative cu susţinere politică şi hotărăşte în funcţie de rezultatele
obţinute.

Articolul 41
(1) Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene şi cel al municipiului Bucureşti sunt
alcătuite din:
a) preşedinte, 5 - 15 vicepreşedinţi, secretar executiv, trezorier şi 17 - 45 membri, la
judeţe;
b) preşedinte; 7 - 15 vicepreşedinţi, preşedinţii organizaţiilor de sector, secretar executiv,
trezorier şi 25 - 75 membri, la municipiul Bucureşti.

(2) Vicepreşedinţii coordonează direcţiile şi elaborează programe în domeniile: politic, economic,


social, administraţia publică locală, relaţiile cu sindicatele, ONG şi societatea civilă, cultural,
integrare europeană, tineret şi femei; îndeplinesc şi alte atribuţii date de Comitetul Executiv.
Direcţiile se organizează în funcţie de departamentele constituite la nivelul Consiliului Naţional;
Secretarul executiv coordonează activitatea organizatorică.
(3) Preşedintele poate desemna un vicepreşedinte care să fie înlocuitorul său. Comitetul Executiv
al Consiliului organizaţiei judeţene sau, după caz, Comitetul Executiv al Organizaţiei municipiului
Bucureşti poate desemna 5 - 7 secretari, care răspund de problemele legate de organizarea şi
funcţionarea organizaţiei respective; Secretarul executiv şi secretarii desemnaţi alcătuiesc
Secretariatul Executiv al Consiliului judeţean, respectiv al Consiliului organizaţiei municipiului
Bucureşti.
(4) Comitetul Executiv se întruneşte o dată pe trimestru şi de câte ori este nevoie la convocarea
preşedintelui, din iniţiativa sa, sau a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi;
(5) La şedinţele Comitetului Executiv pot participa, fără drept de vot, deputaţii şi senatorii,
europarlamentarii, preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii judeţeni sau ai municipiului Bucureşti,
membri ai organizaţiei, care nu fac parte din Comitetul Executiv.

Articolul 42
Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene şi cel al municipiului Bucureşti
auurmătoarele atribuţii principale:
(1) coordonează activitatea organizaţiei judeţene sau a organizaţiei municipiului Bucureşti între
şedinţele Consiliului;
(2) elaborează programe şi proiecte de hotărâri, pe care le supune aprobării Consiliului;
(3) stabileşte, după caz, numărul membrilor birourilor organizaţiilor comunale sau orăşeneşti,
numărul membrilor consiliilor organizaţiilor municipale sau de sector ale municipiului Bucureşti în
funcţie de numărul membrilor de partid, de activitatea politică şi de rezultatele obţinute în alegeri;
(4) exercită controlul asupra modului în care organizaţiile comunale, orăşeneşti şi municipale,
respectiv de sector din municipiul Bucureşti, aduc la îndeplinire hotărârile şi sarcinile ce le revin;
(5) asigură informarea operativă a organizaţiilor teritoriale-comunale, orăşeneşti, municipale,
respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
(6) asigură legătura permanentă cu Comitetul Executiv Naţional, precum şi îndeplinirea
hotărârilor stabilite de organele centrale ale partidului;
(7) administrează patrimoniul deţinut de organizaţie;
(8) aprobă statul de funcţii pentru personalul propriu salarizat şi, după caz, al organizaţiilor
teritoriale;
(9) asigură legătura cu organizaţiile teritoriale ale altor partide sau formaţiuni politice, cu
sindicatele şi patronatele, precum şi cu alte asociaţii;
(10) Desemnează candidaturile pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Consiliului
judeţean administrativ, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti precum şi pentru
primari ai municipiilor reşedinţă de judeţ şi le supune spre validare Comitetului Executiv Naţional;
(11) păstrează fişele de primire în partid şi ţine evidenţa membrilor organizaţiilor judeţene şi,
respectiv, a municipiului Bucureşti, în baza de date electronică, nominal şi numeric, pe organizaţii
locale şi teritoriale;
(12) transmite la Consiliul Naţional sistemul de evidenta, management şi analiză a organizaţiilor,
membrilor şi resurselor umane.
(13) Decide asupra contestaţilor împotriva hotărârilor birourilor organizaţiilor comunale şi
orăşeneşti ale PSD de primire în partid.
(14) Confirmă hotărârile birourilor organizaţiilor comunale şi orăşeneşti ale PSD de sancţionare
disciplinară potrivit art.12, pct.(2), (5) şi (6).
(15) Definitivează listele candidaţilor la alegerile locale, pe baza candidaturilor propuse de
birourile organizaţiilor comunale, orăşeneşti şi municipale sau de sector al municipiului Bucureşti.

Articolul 43
(1) La nivelul consiliilor organizaţiilor judeţene şi al municipiului Bucureşti se instituie Biroul
Permanent judeţean.
(2) Biroul Permanent asigură coordonarea curentă a activităţii de partid între şedinţele
Comitetului Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene şi al municipiului Bucureşti; pregăteşte
documentele pentru întrunirile Comitetului Executiv şi aduce la îndeplinire hotărârile acestuia.
(3) Biroul Permanent, la nivelul judeţelor, este alcătuit din: preşedinte, vicepreşedinţi, secretar
executiv, trezorier, preşedintele, sau după caz, preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului judeţean
administrativ, preşedintele organizaţiei judeţene de tineret şi preşedintele organizaţiei judeţene de
femei, primarul municipiului reşedinţă de judeţ.
(4) Biroul Permanent, la nivelul municipiului Bucureşti, este alcătuit din: preşedinte,
vicepreşedinţi, preşedinţii consiliilor organizaţiilor de sectoare, secretar executiv, trezorier, primar
general al Capitalei, liderul grupului consilierilor din Consiliul General al municipiului Bucureşti,
preşedintele organizaţiei municipale de tineret şi preşedintele organizaţiei municipale de femei;
(5) Biroul Permanent se întruneşte de două ori pe lună şi de câte ori este nevoie.

Articolul 44
Comisia de Arbitraj şi Integritate Morală este organul de jurisdicţie al organizaţiei judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti, cu următoarele atribuţii:
(1) cercetează şi se pronunţă asupra reclamaţilor şi sesizărilor primite împotriva membrilor
organizaţiei;
(2) cercetează şi se pronunţă asupra diferendelor dintre membrii partidului;
(3) cercetează şi se pronunţă asupra diferendelor dintre membrii partidului şi conducerile
executive ale organizaţiilor partidului din judeţ sau din municipiul Bucureşti;
(4) cercetează conflictele între organele executive ale partidului din judeţ sau din municipiul
Bucureşti, după caz;
(5) soluţionează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de Comitetul Executiv;
(6) soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor de sancţionare disciplinară a membrilor de
partid, aplicate potrivit prevederilor art.13 din Statut.
(7) În funcţie de gravitatea faptelor săvârşite de un membru al PSD, indiferent de funcţie,
propune organelor competente potrivit Statutului, să aplice sancţiunile prevăzute de art. 12.

Articolul 45
(1) Comisia de Arbitraj şi Integritate Morală Judeţeană sau a municipiului Bucureşti este compusă
din: preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi 4-10 membri, aleşi pentru un mandat de 4 ani.
Comisia îşi alege preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul.
(2) Comisia de Arbitraj şi Integritate Morală Judeţeană sau a municipiului Bucureşti îşi desfăşoară
activitatea pe baza unui Regulament aprobat de Comitetul Executiv Naţional.
(3) Comisia de Arbitraj şi Integritate Morală Judeţeană sau a municipiului Bucureşti prezintă
rapoarte de activitate Conferinţei organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti ale PSD.
Hotărârile Comisiei de Arbitraj şi Integritate Morală Judeţeană sau a municipiului Bucureşti pot fi
atacate la Conferinţele organizaţiilor judeţene sau a municipiului Bucureşti ale PSD, la Comisia
Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală, la Consiliul Naţional sau la Congresul PSD.
(4) Persoanele alese în Comisia de Arbitraj şi Integritate Morală nu pot face parte din Consiliul
organizaţiei judeţene sau al municipiului Bucureşti şi nici din Comisia Judeţeană de Control
Financiar şi respectiv, din cea a municipiului Bucureşti.

Articolul 46
(1) Comisia de Control Financiar de la judeţe, respectiv municipiul Bucureşti verifică activitatea
financiar - contabilă şi de gestionare a bunurilor efectuate de către Consiliul organizaţiei judeţene
sau al municipiului Bucureşti şi, după caz, a Birourilor organizaţiilor teritoriale.
(2) Comisia Judeţeană de Control Financiar sau a municipiului Bucureşti este compusă din:
preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi 4 - 10 membri aleşi pentru un mandat de 4 ani.
Aceasta îşi alege preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul.
(3) Comisia de Control Financiar funcţionează pe baza regulamentului aprobat de Comitetul
Executiv Naţional.
(4) Comisia prezintă în Conferinţele judeţene sau a municipiului Bucureşti rapoarte de activitate şi
informări organelor executive.
(5) Persoanele alese în Comisia de Control Financiar nu pot face parte din Consiliul organizaţiei
judeţene sau al municipiului Bucureşti şi nici din Comisia de Arbitraj şi Integritate Morală.

Articolul 47
(1) Pentru asigurarea surselor de finanţare necesare realizării activităţii partidului, se constituie la
nivelul organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti Comitetul Financiar, alcătuit din 5 - 7
membri, desemnaţi de Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene sau al municipiului
Bucureşti.
(2) Activitatea Comitetului Financiar se desfăşoară pe bază de regulament aprobat de Comitetul
Executiv Naţional şi este coordonată de trezorier.

C A P I T O L U L IV
STRUCTURA ORGANELOR NAŢIONALE
DE CONDUCERE ALE P.S.D.

Secţiunea 1
Congresul Partidului Social Democrat

Articolul 48
(1) Forul suprem de conducere al Partidului Social Democrat este Congresul.
(2) Congresul PSD se convoacă o dată la 4 ani.
(3) Congresul PSD este compus din delegaţi aleşi, prin vot secret, de către Conferinţele judeţene
şi a municipiului Bucureşti, potrivit normei de reprezentare stabilite de Comitetul Executiv
Naţional.
Norma de reprezentare se stabileşte în funcţie de numărul membrilor de partid, de activitatea
politică şi de rezultatele obţinute la alegeri de către fiecare organizaţie de partid – comunală,
orăşenească, municipală sau judeţeană.
(4) Data şi locul desfăşurării Congresului se stabilesc de către Consiliul Naţional al PSD.
(5) Pentru desfăşurarea statutară a Congresului, este necesară prezenţa a cel puţin 2/3 din
numărul delegaţilor cu drept de vot. În cazul în care acest cvorum nu este întrunit, se stabileşte o
nouă dată, la care Congresul se va desfăşura cu numărul de delegaţi prezenţi.

Articolul 49
Congresul extraordinar poate fi convocat de către Consiliul Naţional în una din următoarele
situaţii:
(1) în cazul alegerilor parlamentare, europarlamentare sau prezidenţiale, la termen sau
anticipate;
(2) în situaţii deosebite sau pentru modificarea Statutului sau a Programului politic al partidului,
la iniţiativa Consiliului Naţional, a Comitetului Executiv Naţional, a grupurilor parlamentare din
cele două Camere sau a cel puţin 16 Consilii judeţene ale organizaţiilor PSD;
Congresul extraordinar al PSD este compus din membrii Consiliului Naţional al PSD şi delegaţi
aleşi de către conferinţele extraordinare ale organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe
baza normei de reprezentare stabilite de Comitetul Executiv Naţional.
Articolul 50
(1) Pentru organizarea Congresului PSD şi desfăşurarea lucrărilor lui, Consiliul Naţional numeşte
Comisia de pregătire.
(2) Comisia elaborează documentele şi programul de desfăşurare a lucrărilor Congresului şi le
supune aprobării Consiliului Naţional al PSD; documentele aprobate se trimit spre dezbatere
organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Articolul 51
(1) La lucrările Congresului PSD pot participa, ca invitaţi, personalităţi proeminente ale vieţii
politice, economice, academice, universitare, ştiinţifice, culturale, juridice, artistice, sportive şi din
alte domenii; pot fi invitaţi să participe reprezentanţi ai InternaţionaleiSocialiste, ai Partidului
Socialiştilor Europeni, ai partidelor social democrate sau socialiste, precum şi ai altor partide
democratice din ţară şi din străinătate.
(2) Lista invitaţilor este stabilită de Biroul Permanent Naţional având în vedere şi propunerile
formulate de către organizaţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti. Invitaţii audiază lucrările, pot
lua cuvântul, dar nu pot vota.
Articolul 52
Congresul PSD are următoarele atribuţii:
(1) adoptă sau modifică, prin hotărâre, Statutul PSD, cu votul a cel puţin 2/3 din numărul
delegaţilor prezenţi;
(2) adoptă sau modifică Programul politic al partidului;
(3) stabileşte orientările, strategia şi tactica partidului pentru perioada dintre două congrese;
(4) alege, prin vot secret, preşedintele partidului, vicepreşedinţii, secretarul general, ceilalţi
membri ai Consiliului Naţional, Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală şi Comisia
Naţională de Control Financiar;
(5) desemnează candidatul PSD la funcţia de Preşedinte al României şi primul - ministru în
situaţia câştigării alegerilor;
(6) hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de preşedinte, vicepreşedinţi, secretar general şi de
Consiliul Naţional;
(7) hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală
şi de Comisia Naţională de Control Financiar;
(8) soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor luate de Consiliul Naţional sau de Comitetul
Executiv Naţional, de Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală şi de Comisia Naţională
de Control Financiar;
(9) hotărăşte, la cererea celor interesaţi, asupra sancţiunii de excludere din partid;
(10) hotărăşte dizolvarea partidului.

Secţiunea a 2-a
Preşedintele partidului

Articolul 53
(1) Preşedintele partidului conduce activitatea generală a partidului, activitatea Comitetului
Executiv Naţional şi Biroul Permanent Naţional şi răspunde în faţa Congresului de activitatea
generală a Partidului Social Democrat.
(2) Preşedintele partidului este ales prin vot secret de către Congres pentru un mandat de 4 ani.
Dacă după primul tur nici unul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea voturilor delegaţilor la
Congres, se organizează turul doi între primii doi clasaţi. Va fi declarat preşedinte al PSD
candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
(3) Preşedintele partidului este şi preşedintele Comitetului Executiv Naţional şi al Biroului
Permanent Naţional.
(4) Preşedintele partidului prezidează şedinţele Congresului şi conduce activitatea acestuia.
(5) Preşedintele reprezintă partidul în societatea românească, în relaţiile cu autorităţile publice
centrale şi locale, precum şi cu alte partide sau organizaţii din ţară sau străinătate.

Secţiunea a 3-a
Preşedintele de Onoare al PSD

Articolul 54
(1) La nivelul Partidului Social Democrat se instituie funcţia de Preşedinte de Onoare.
(2) Desemnarea Preşedintelui de Onoare al PSD se face de către Congres, prin vot,
pentru un mandat de regulă de patru ani, dintre personalităţile recunoscute ale
partidului.
(3) Propunerea pentru candidatul la funcţia de Preşedinte de Onoare se face de către
preşedintele PSD.
(4) Preşedintele de Onoare al PSD participă cu drept de vot la lucrările organelor
naţionale de conducere.

Secţiunea a 4-a
Secretarul general

Articolul 55
(1) Secretarul general este ales, prin vot secret, de Congresul partidului.
(2) Secretarul general conduce serviciile funcţionale la nivel central şi coordonează activitatea
curentă de partid la nivel central şi în relaţia cu organizaţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti.
(3) Secretarul general este coordonatorul Secretariatului Executiv al PSD format din 7 - 9
secretari executivi.
(4) Secretarii executivi sunt desemnaţi de Comitetul Executiv Naţional, la propunerea
preşedintelui după consultarea secretarului general.

Secţiunea a 5-a
Vicepreşedinţii

Articolul 56
(1) Congresul PSD alege prin vot secret un număr de 13 - 15 vicepreşedinţi. Opt dintre
vicepreşedinţi provin din câte o regiune de dezvoltare economică, ceilalţi fiind aleşi pe domenii de
activitate.
Buletinul de vot este unic.
(2) Domeniile de activitate pentru care candidează, cei şapte vicepreşedinţi şi pe care le vor
coordona sunt: statul social şi relaţia cu sindicatele; economie, competitivitate şi mediu de
afaceri; politica externă şi relaţia cu comunităţile româneşti; reforma administraţiei şi
descentralizarea; statul de drept, justiţie şi drepturile cetăţeanului; egalitate de şanse; analiză
politică şi comunicare.
De asemenea, vicepreşedinţii pot coordona politici şi în alte domenii, precum: cultură, ştiinţă,
învăţământ, modernizarea satului românesc şi a agriculturii, sănătate, mediu, etc. şi îndrumă
activitatea organizaţiilor judeţene.
(3) Vicepreşedinţii îndeplinesc şi alte atribuţii încredinţate de preşedinte.

Secţiunea a 6-a
Consiliul Naţional

Articolul 57
Consiliul Naţional al PSD este organul de conducere al partidului în intervalul dintre două
congrese.

Articolul 58
(1) Consiliul Naţional al PSD este ales pentru o perioadă de 4 ani.
(2) Consiliul Naţional al PSD este alcătuit din maximum 751 membri, aleşi dintre candidaţii
desemnaţi de Conferinţele judeţene şi a municipiului Bucureşti, sau propuşi de Congres.
(3) În Consiliul Naţional vor fi propuşi candidaţi potrivit normei stabilite de Comitetul Executiv
Naţional pentru fiecare organizaţie, respectiv: preşedinţii organizaţiilor judeţene, al municipiului
Bucureşti, ai sectoarelor municipiului, senatorii, deputaţii şi europarlamentarii PSD, preşedinţii
organizaţiilor judeţene de femei şi tineret, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor judeţene
administrative, primarii municipiilor reşedinţă de judeţ, ai sectoarelor municipiului Bucureşti,
primari de oraşe şi comune, alţi membri ai partidului.

Articolul 59
Consiliul Naţional al PSD are următoarele atribuţii:
(1) alege şi revocă, prin vot secret, preşedintele Consiliului Naţional şi trezorierul, validează
componenţa Comitetului Executiv Naţional şi a Biroului Permanent Naţional;
(2) asigură realizarea hotărârilor Congresului;
(3) hotărăşte încheierea alianţelor politice, precum şi comasarea prin fuziune sau absorbţie cu
alte partide sau formaţiuni politice la propunerea Comitetului Executiv Naţional;
(4) audiază rapoartele de activitate prezentate de membrii Biroului Permanent Naţional, de
preşedintele Comisiei de Arbitraj şi Integritate Morală, de preşedintele Comisiei Naţionale de
Control Financiar şi de trezorier şi hotărăşte în consecinţă pe baza mandatului dat de Congres,
potrivit dispoziţiilor Statutului;
(5) răspunde de organizarea campaniilor electorale prezidenţiale, parlamentare,
europarlamentare şi locale;
(6) validează activitatea preşedintelui Consiliului Naţional al PSD şi a Comitetului Executiv
Naţional;
(7) analizează activitatea grupurilor parlamentare, a organizaţiilor de femei şi tineret, a Ligii
Naţionale a Primarilor şi Consilierilor PSD;
(8) validează hotărârile Comitetului Executiv Naţional privind Programul de guvernare şi confirmă
propunerile de membri ai Guvernului;
(9) soluţionează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de Consiliile
organizaţiilor judeţene sau a organizaţiei municipiului Bucureşti;
(10) soluţionează divergenţele ivite între Consiliile organizaţiilor judeţene, respectiv al
organizaţiei municipiului Bucureşti şi Comitetul Executiv Naţional în legătură cu desemnarea
candidaţilor pentru alegeri legislative, în situaţia în care acestea persistă;
(11) aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli al partidului, hotărăşte asupra execuţiei
acestuia;
(12) îndeplineşte orice alte atribuţii care decurg din prezentul Statut.
Articolul 60
(1) Consiliul Naţional al PSD se întruneşte anual şi de câte ori este nevoie.
(2) Consiliul Naţional se convoacă în şedinţe ordinare de Comitetul Executiv Naţional, iar în
şedinţe extraordinare de acesta, precum şi la solicitarea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi
sau a cel puţin 10 Consilii ale organizaţiilor judeţene;
(3) Deputaţii, senatorii şi europarlamentarii care nu fac parte din Consiliul Naţional participă la
întrunirile acestuia fără drept de vot.

Articolul 61
(1) Preşedintele Consiliului Naţional al PSD conduce lucrările Consiliului Naţional şi se preocupă,
împreună cu Comitetul Executiv Naţional, de pregătirea lucrărilor, precum şi a documentelor ce se
vor adopta;
(2) coordonează activitatea forumurilor, ligilor, asociaţiilor, prevăzute în statut;
(3) urmăreşte respectarea hotărârilor adoptate de Consiliul Naţional;
(4) primeşte, prin delegare, atribuţii din partea Preşedintelui Partidului Social Democrat.

Articolul 62
(1) Trezorierul, ales şi revocat de Consiliul Naţional, organizează şi controlează activitatea
financiară a partidului şi răspunde direct faţă de preşedintele partidului;
(2) Trezorierul propune Biroului Permanent Naţional norme privind încasarea cotizaţiei,
acceptarea şi primirea donaţilor în conformitate cu Legea privind finanţarea partidelor politice.
(3) Trezorierul conduce şi controlează utilizarea resurselor financiare rezultate din cotizaţii,
donaţii, alocaţii bugetare, dobânzi şi altele permise de lege.
(4) Trezorierul prezintă periodic informări Biroului Permanent Naţional şi rapoarte Consiliului
Naţional, inclusiv cu privire la rezultatele verificărilor efectuate de Curtea de Conturi.

Articolul 63
(1) În cadrul Consiliului Naţional al PSD se organizează departamente structurate pe domenii de
activitate, în care sunt cuprinşi membri ai Consiliului Naţional şi specialişti din domeniile
respective – membri şi simpatizanţi PSD.
(2) Departamentele au în principal, 2 atribuţii:
a) elaborarea de studii, strategii şi programe ale PSD privind evoluţia domeniilor respective.
b) monitorizarea şi reacţia rapidă la acţiunile guvernamentale, respectiv ministeriale.
(3) Domeniile de activitate în care se organizează departamente, precum şi şefii acestora, se
stabilesc, la propunerea preşedintelui , de către Comitetul Executiv Naţional.
Şefii departamentelor sunt asimilaţi din punct de vedere politic cu vicepreşedinţii partidului.
(4) Coordonarea departamentelor de specialitate este exercitată de către un Birou Coordonator al
Departamentelor, format din Preşedintele Consiliului Naţional, şefii departamentelor şi 3 secretari.
Secretarii departamentelor provin câte unul din fiacare grup parlamentar din Senat şi Camera
Deputaţilor, iar unul este din staful PSD, desemnat de secretarul general.
(5) În activitatea lor, şefii departamentelor de specialitate vor putea fi ajutaţi de 1 – 3
vicepreşedinţi şi 1 secretar.
(6) Activitatea departamentelor de specialitate se va desfăşura pe baza Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Departamentelor, care va fi aprobat de Comitetul Executiv Naţional.

Articolul 64
(1) Consiliul Naţional poate hotărî, la propunerea Biroului Permanent Naţional, organizarea de
forumuri, ligi, asociaţii, cluburi şi alte asemenea organisme pentru promovarea strategiilor din
Programul Politic al PSD, în societatea românească şi în parteneriat cu sindicatele. Relaţia partid -
sindicate precum şi modalităţile concrete de colaborare vor fi stabilite de Biroul Permanent
Naţional.
(2) Activitatea forumurilor, ligilor, asociaţiilor, cluburilor etc. se organizează conform prevederilor
Regulamentelor de organizare şi funcţionare proprii, aprobate de Comitetul Executiv Naţional.
(3) În cadrul PSD funcţionează: Forumul Naţional al Muncitorilor; Forumul Naţional al
Agricultorilor; Forumul Naţional al Ecologiştilor; Forumul Naţional al Oamenilor de ştiinţă, cultură
şi artă şi Liga Pensionarilor;
(4) În vederea elaborării de programe şi strategii ale PSD în domeniile vieţii de partid se pot
constitui consilii consultative pe probleme de: analiză politică, imagine şi relaţii cu mass-media;
organizare şi resurse umane.
(5) Consiliul Consultativ pentru Problemele Minorităţilor Naţionale al PSD desfăşoară activităţi
pentru identificarea problemelor specifice cu care se confruntă minorităţile naţionale din România
şi elaborează soluţii şi propuneri adecvate pentru rezolvarea lor.
(6) Activităţile prevăzute la aliniatele (1) – (5) sunt coordonate de preşedintele Consiliului
Naţional al PSD.

Secţiunea a 7-a
Comitetul Executiv Naţional
Articolul 65
(1) Comitetul Executiv Naţional este format din Preşedintele PSD, Preşedintele de Onoare al PSD,
Secretarul general al PSD, vicepreşedinţii PSD, Preşedintele Consiliului Naţional, preşedinţii
organizaţiilor judeţene, ai sectoarelor şi al Organizaţiei municipiului Bucureşti, preşedintele
Organizaţiei de femei şi preşedintele Organizaţiei de tineret. Comitetul Executiv Naţional este
validat de Consiliul Naţional.
La lucrările Comitetului Executiv Naţional participă preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului (dacă nu ocupă una din funcţiile enunţate mai sus), primul-ministru, liderii
grupurilor parlamentare şi ministerial şi trezorierul.
(2) Comitetul Executiv Naţional al PSD se întruneşte o dată la două luni şi ori de câte ori este
nevoie.
(3) Comitetul Executiv Naţional al PSD analizează, dezbate şi hotărăşte asupra problemelor
fundamentale ale activităţii partidului privind: programul, strategia electorală, alianţele politice şi
electorale; Programul de guvernare, structura şi componenţa nominală a Guvernului; Programul
legislativ al Guvernului; comasarea prin absorbţie sau fuziunea cu alte partide; înţelegerile de
colaborare ale PSD cu patronatele şi confederaţiile sindicale; strategia de selecţie, pregătire,
formare şi promovare a resurselor umane ale partidului; organizarea şi desfăşurarea alegerilor
interne de partid.
Hotărârile adoptate vor fi validate de către Consiliul Naţional.
(4) Şedinţele Comitetului Executiv Naţional sunt convocate de preşedintele partidului din iniţiativa
sa sau a cel puţin 1/3 din numărul membrilor Comitetului.
(5) Şedinţa Comitetului Executiv Naţional este statutară în prezenţa a 2/3 din numărul membrilor
acestuia şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Articolul 66
Comitetul Executiv Naţional are următoarele atribuţii:
(1) coordonează întreaga activitate a partidului între şedinţele Consiliului Naţional;
(2) se pronunţă asupra propunerilor de dizolvare a Consiliilor sau a Biroului (Comitetului)
organizaţiilor teritoriale (municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, oraşe şi comune) pentru
încălcarea gravă a prevederilor Statutului şi stabileşte măsuri pentru organizarea de noi alegeri în
localitatea respectivă;
(3) informează Consiliul Naţional în legătură cu activitatea desfăşurată între şedinţele acestuia;
(4) negociază alianţe politice, precum şi comasarea prin fuziune sau absorbţie cu alte partide
politice sau formaţiuni politice ori alte forme de asociere;
(5) validează alegerile preliminare de partid pentru desemnarea candidaţilor pentru senatori,
deputaţi, europarlamentari şi aleşi locali, după caz, pe baza Regulamentului aprobat;
(6) conduce operativ campaniile electorale ale PSD pentru alegerile prezidenţiale, parlamentare,
europarlamentare şi locale, precum şi participarea cetăţenilor la referendumuri;
(7) iniţiază şi realizează relaţiile P.S.D. pe plan intern şi internaţional cu alte partide şi organizaţii
politice sau apolitice, precum şi cu sindicatele şi patronatele;
(8) îndrumă şi controlează activitatea Consiliilor organizaţiilor judeţene şi al municipiului
Bucureşti;
(9) înfiinţează şi coordonează publicaţiile centrale ale P.S.D.;
(10) confirmă listele de candidaţi ai PSD pentru Senat, Camera Deputaţilor şi Parlamentul
European, pentru fiecare circumscripţie electorală;
(11) confirmă propunerile de candidaţi pentru organele administraţiei publice locale în funcţiile de
preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Consiliilor judeţene administrative, de primari ai municipiilor şi
sectoarelor şi de primar general al municipiului Bucureşti;
(12) coordonează activitatea tuturor organismelor înfiinţate prin hotărâri ale Congresului sau ale
Consiliului Naţional, cu excepţia Comisiei Naţionale de Control Financiar şi a Comisiei Naţionale de
Arbitraj şi Integritate Morală;
(13) coordonează activitatea Organizaţiei de Tineret şi a Organizaţiei de Femei;
(14) adoptă Regulamentele de organizare şi funcţionare ale organismelor partidului;
(15) Aprobă, la propunerea Biroului Permanent Naţional, Regulamentul privind desăşurarea
adunărilor generale, a Conferinţelor şi a Congresului, precum şi modalităţile concrete de
desemnare a delegaţilor şi de depunere a candidaturilor după caz pentru organele de conducere
teritoriale, judeţene, ale municipiului Bucureşti şi centrale.
(16) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de Statut.

Articolul 67
Pentru organizarea activităţii curente, Comitetul Executiv Naţional desemnează, la propunerea
preşedintelui, după consultarea secretarului general, 7 - 9 secretari executivi care răspund de
problemele legate de organizarea şi funcţionarea partidului.

Secţiunea a 8-a
Biroul Permanent Naţional

Articolul 68
(1) Biroul Permanent Naţional este organismul operativ de analiză şi decizie a partidului;
(2) Biroul Permanent Naţional are următoarea componenţă: Preşedintele PSD, Preşedintele de
Onoare al PSD , Secretarul general al PSD, 13 - 15 vicepreşedinţi ai PSD.
La lucrările Biroului Permanent Naţional participă preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului
(dacă nu ocupă una dintre funcţiile enunţate mai sus), primul-ministru, preşedintele Consiliului
Naţional, liderii grupurilor parlamentare şi ministerial, preşedinţii organizaţiilor de femei şi tineret,
trezorierul, directorul Institutului Social Democrat, reprezentantul preşedinţilor consiliilor judeţene
administrative, reprezentantul primarilor de municipii şi reprezentantul Ligii Naţionale a Primarilor
şi Consilierilor PSD.
(3) Biroul Permanent Naţional se întruneşte săptămânal şi ori de câte ori este nevoie.

Articolul 69
Biroul Permanent Naţional are următoarele atribuţii:
(1) Organizează şi conduce întreaga activitate curentă a partidului, potrivit hotărârilor adoptate
după caz, de către Congres, Consiliul Naţional şi Comitetul Executiv Naţional;
(2) Elaborează proiecte de hotărâri pe care le supune spre dezbatere şi adoptare Comitetului
Executiv Naţional;
(3) Elaborează, propune şi super-vizează activitatea curentă de partid la toate nivelurile;
(4) Orientează activitatea grupurilor parlamentare;
(5) Elaborează proiecte de hotărâri şi norme de aplicare a deciziilor luate de Congres şi de
Consiliul Naţional;
(6) Asigură informarea operativă a organizaţiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti cu
privire la activitatea curentă a partidului;
(7) Înfiinţează şi coordonează comisii de lucru în probleme de doctrină, programe şi strategii
electorale;
(8) Înfiinţează şi coordonează grupuri de analiză politică a situaţiei economice, şi sociale, interne
şi internaţionale;
(9) Administrează patrimoniul partidului;
(10) Confirmă: reprezentanţii PSD în Birourile Permanente ale celor două camere; conducerile
grupurilor parlamentare din Senat, Camera Deputaţilor şi Parlamentul European şi a comisiilor
permanente ale acestora.
(11) Asigură şi verifică respectarea prevederilor Statutului în cadrul Conferinţelor ordinare şi
extraordinare şi stabileşte norme privind desfăşurarea acestora.
(12) Îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Statut.

Secţiunea a 9-a
Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală

Articolul 70
(1) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală veghează la aplicarea riguroasă a
Statutului PSD şi sesizează forurile de partid în legătură cu hotărârile nestatutare.
(2) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală din cadrul partidului Social Democrat este
organul de jurisdicţie internă, constituit la nivel naţional, cu activitate permanentă.
(3) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală are competenţa – la sesizare sau din oficiu
- de cercetare şi constatare a existenţei conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, precum şi
a cazurilor de încălcare a legilor, a Statutului şi a normelor morale de comportament de către
membrii Consiliului Naţional, miniştri, secretari de stat, preşedinţi ai Consiliilor judeţene
administrative, care nu sunt membri ai Consiliului Naţional.
(4) Cercetează conflictele intervenite între organele de conducere din judeţe diferite, precum şi
dintre acestea şi cele de la nivel naţional, şi soluţionează contestaţiile formulate împotriva
hotărârilor pronunţate de Comitetul Executiv Naţional al PSD.
(5) Soluţionează definitiv contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de Comisiile Judeţene de
Arbitraj şi Integritate Morală.
(6) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală se alege de către Congresul PSD pentru un
mandat de 4 ani.
(7) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală este compusă din 48 de membri.
(8) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală este condusă de un birou format din
preşedinte, un prim-vicepreşedinte, opt vicepreşedinţi şi un secretar, aleşi prin vot secret de
Comisie.
(9) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală aplică măsurile sau sancţiunile prevăzute
de Statutul PSD.
(10) Hotărârile Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală pot fi contestate, după caz, la
Congresul partidului sau la Consiliul Naţional.
(11) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală îşi desfăşoară activitatea pe baza
Regulamentului de organizare şi funcţionare, aprobat de Comitetul Executiv Naţional al PSD.
(12) Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală prezintă Congresului PSD rapoarte de
activitate.
(13) Persoanele alese în Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală nu pot face parte din
Consiliul Naţional al PSD sau din Comisia Naţională de Control Financiar.
(14) Preşedintele Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală poate participa, fără drept
de vot, la şedinţele Consiliului Naţional, ale Comitetului Executiv Naţional şi ale Biroului
Permanent Naţional.

Secţiunea a 10-a
Comisia Naţională de Control Financiar

Articolul 71
(1) Comisia Naţională de Control Financiar este organul care verifică întreaga activitate financiară
a partidului şi este aleasă de Congresul PSD pe o perioadă de 4 ani.
(2) Comisia Naţională de Control Financiar este alcătuită din 27 - 51 membri, aleşi prin vot
secret.; Comisia este condusă de un birou format din preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi un secretar,
aleşi prin vot secret, de către membrii acesteia.
(3) Comisia funcţionează pe baza regulamentului propriu, aprobat de Comitetul Executiv Naţional.
(4) Comisia are dreptul de a controla, din proprie iniţiativă sau ca urmare a reclamaţiilor şi
sesizărilor primite, modul de formare şi utilizare a bugetelor organizaţiilor judeţene şi a
municipiului Bucureşti ale P.S.D., precum şi a celui la nivel naţional.
(5) Comisia controlează activitatea Comisiilor Judeţene de Control Financiar, precum şi pe cea a
municipiului Bucureşti.
(6) Comisia avizează reglementările de ordin intern ale partidului privind gestionarea resurselor
financiare, întocmirea bugetelor de venituri şi cheltuieli şi a bilanţurilor contabile.
(7) Comisia verifică modul de utilizare a alocaţiilor primite de la bugetul de stat potrivit legii.
(8) Concluziile verificărilor efectuate de Comisie sunt prezentate în informări adresate Comitetului
Executiv Naţional şi în rapoarte înaintate Consiliului Naţional şi, respectiv, Congresului P.S.D.

Secţiunea a 11-a
Comitetul Financiar

Articolul 72
Pentru asigurarea surselor de finanţare şi a bazei materiale necesare realizării activităţii partidului,
pe plan central, se constituie Comitetul Financiar format din 7-9 membri, desemnaţi de Comitetul
Executiv Naţional al P.S.D., care numeşte şi preşedintele acestuia.

Articolul 73
(1) Comitetul Financiar prezintă, anual, informări Consiliului Naţional al P.S.D. asupra constituirii
şi folosirii bazei financiare a partidului.
(2) Funcţia de membru în Comitetul Financiar este incompatibilă cu orice altă funcţie în Comisia
Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală ori în Comisia Naţională de Control Financiar.

CAPITOLUL V
PROCEDURA DE ALEGERE A ORGANELOR DE CONDUCERE
ALE PSD

Secţiunea 1
La nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi
sectoarelor din municipiul Bucureşti

Articolul 74
(1) În vederea alegerii Biroului, adunarea generală sau conferinţa organizaţiilor comunale şi
orăşeneşti desemnează prin vot, dintre membrii săi, o comisie de propuneri alcătuită din 3-5
membri, care aleg dintre ei, preşedintele comisiei.
(2) Comisia va prezenta adunării generale sau, după caz, conferinţei, toţi candidaţii care respectă
criteriile stabilite de statut, pe funcţii, conform numărului de membri ai Biroului stabilit de
Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene, în funcţie de mărimea organizaţiei
respective.
(3) Propunerile înscrise nominal pe buletinul de vot sunt supuse aprobării adunării generale sau
conferinţei şi se adoptă, prin votul secret, de majoritatea membrilor prezenţi.
(4) În cazul în care pentru o funcţie au fost mai mulţi candidaţi şi nici unul nu a obţinut
majoritatea voturilor celor prezenţi, se realizează un nou tur de scrutin între primii doi clasaţi sau,
în funcţie de decizia adunării generale sau Conferinţei, va fi declarat câştigător candidatul care a
întrunit cele mai multe voturi.

Articolul 75
(1) Pentru alegerea Consiliilor organizaţiilor municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti,
Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene sau al municipiului Bucureşti stabileşte
numărul membrilor acestora în funcţie de mărimea organizaţiilor respective.
(2) Conferinţa organizaţiei municipale şi a organizaţiilor sectoarelor municipiului Bucureşti
desemnează, prin vot, dintre membrii săi, o comisie de propuneri alcătuită din 5-7 membri, care
aleg dintre ei preşedintele comisiei.
(3) Comisia prezintă Conferinţei toate candidaturile nominale existente, precizând care dintre
acestea respectă criteriile stabilite de Statut, pentru a fi înscrise în buletinul de vot.
(4) Comisia înscrie pe buletinele de vot toţi candidaţii, după aprobarea prealabilă de către
Conferinţă, care adoptă şi componenţa numerică a Consiliului, cu majoritatea delegaţilor prezenţi.

Articolul 76
(1) Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti
stabileşte numărul membrilor comitetelor executive ale consiliilor organizaţiilor municipale sau de
sector ale municipiului Bucureşti, în funcţie de mărimea organizaţiilor respective.
(2) Consiliul organizaţiei municipale şi a sectoarelor municipiului Bucureşti desemnează prin vot,
dintre membrii săi, o comisie de propuneri alcătuită din 3 - 5 membri, care aleg dintre ei
preşedintele comisiei.
(3) Comisia de propuneri prezintă Consiliului organizaţiilor respective toate candidaturile
nominale pe funcţii.
(4)Candidaturile nominale se aprobă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Prevederile art. 74
alin.4 se aplică în mod corespunzător.

Secţiunea a 2-a
La nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti

Articolul 77
(1) În vederea alegerii Consiliului organizaţiei judeţene şi a municipiului Bucureşti, a preşedinţilor
acestor organizaţii, a Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală şi a Comisiei de Control
Financiar, Conferinţa organizaţiei judeţene şi a municipiului Bucureşti stabileşte numărul
membrilor acestora şi desemnează prin vot o comisie de propuneri, formată din 7 - 9 membri,
care îşi alege dintre ei preşedintele.
(2) Comisia va prezenta toate propunerile de candidaţi care întrunesc condiţiile stabilite de statut,
pentru funcţia de preşedinte, pentru membrii Consiliului judeţean, ai Comisiei Judeţene de Arbitraj
şi Integritate Morală şi ai Comisiei Judeţene de Control Financiar, din rândul membrilor care şi-au
depus candidatura, al candidaţilor desemnaţi în adunările generale sau în conferinţele
organizaţiilor comunale, orăşeneşti şi municipale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti,
precum şi pe cei admişi să candideze direct în conferinţă.
(3) Propunerile înscrise nominal pe buletine de vot sunt aprobate, prin vot secret, de către
membrii prezenţi la conferinţe, considerându-se aleşi acei candidaţi care, în limita locurilor
stabilite, au întrunit majoritatea voturilor delegaţilor prezenţi sau, în funcţie de decizia conferinţei,
va fi declarat câştigător candidatul care a întrunit cele mai multe voturi.

Articolul 78
(1) Numărul membrilor Comitetului Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene şi al municipiului
Bucureşti se stabileşte de Comitetul Executiv Naţional al PSD.
(2) Pentru alegerea Comitetului Executiv, Consiliul organizaţiei judeţene, respectiv al municipiului
Bucureşti, alege o comisie de propuneri, formată din 5 - 7 membri, care aleg dintre ei un
preşedinte.
(3) Comisia de propuneri prezintă Consiliului organizaţiei judeţene, respectiv al municipiului
Bucureşti, toate propunerile de candidaţi care întrunesc condiţiile stabilite de statut, pe funcţii.
(4) Candidaturile nominale se aprobă de Consiliu, cu majoritatea membrilor prezenţi.

Secţiunea a 3-a
La nivel naţional

Articolul 79
(1) Congresul stabileşte prin vot numărul membrilor Consiliului Naţional, al vicepreşedinţilor
partidului, al Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală, ai Comisiei Naţionale de Control
Financiar şi alege din rândul delegaţilor o comisie de propuneri, care îşi desemnează un
preşedinte.
(2) Comisia de propuneri este formată din preşedintele PSD, secretarul general şi preşedinţii
organizaţiilor judeţene, al municipiului Bucureşti şi ai organizaţiilor de sector;
(3) Comisia va prezenta toate propunerile de candidaţi care întrunesc condiţiile prevăzute de
statut, în conformitate cu regulamentul de desfăşurare a Congresului aprobat de Comitetul
Executiv Naţional, pentru funcţiile de preşedinte, secretar general, vicepreşedinţi, pentru ceilalţi
membri ai Consiliului Naţional; pentru membrii Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală
şi pentru membrii Comisiei Naţionale de Control Financiar. Candidaturile au la bază propunerile de
candidaţi desemnaţi în conferinţele organizaţiilor judeţene, în cea a municipiului Bucureşti, direct
în Congres sau autopropunere.
(4) Pentru funcţiile de secretar general, vicepreşedinţi, de membru al Consiliului Naţional cât şi de
membru pentru cele două Comisii prevăzute la alineatul 3, dintre candidaţi se declară aleşi cei
care întrunesc majoritatea voturilor delegaţilor prezenţi sau în funcţie de decizia Congresului, va fi
declarat câştigător candidatul care a întrunit cele mai multe voturi pentru fiecare funcţie.
(5) Lucrările Congresului PSD care au ca obiectiv alegerea organelor de conducere, vor avea loc,
de regulă, după alegerile locale şi parlamentare, în maxim 3 luni. În acelaşi scop vor fi organizate
adunari generale şi conferinţe judeţene. Acestea pot avea caracter ordinar sau extraordinar.

Articolul 80
(1) Consiliul Naţional desemnează prin vot o comisie de propuneri formată din preşedinte şi patru
membri.
(2) Comisia de propuneri prezintă toate candidaturile nominale pentru funcţiile de preşedinte al
Consiliului Naţional şi trezorier al partidului care îndeplinesc condiţiile prevăzute de statut.
(3) Candidaturile nominale se aprobă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Secţiunea a 4-a
Comisiile de validare

Articolul 81
(1) În vederea verificării modului de respectare a normelor statutare cu privire la alegerea
delegaţilor la Conferinţele organizaţiilor judeţene sau la Congresul PSD se constituie
comisii de validare la nivelul adunărilor generale, conferinţelor, respectiv al Congresului, alcătuite
după cum urmează:
a) la comune şi oraşe din 3 - 5 membri;
b) la municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti din 5 - 7 membri;
c) la judeţe şi municipiul Bucureşti din 7 - 9 membri;
d) la Congres din 9 - 15 membri.
(2) Membrii Comisiei de validare sunt aleşi dintre delegaţii aleşi la Conferinţele respective sau la
Congresul PSD. Comisiile de validare îşi aleg un preşedinte.
(3) Comisia de validare verifică mandatele delegaţilor, constată cvorumul statutar de şedinţă şi
prezintă Adunării Generale, Conferinţei sau Congresului procesul - verbal cu privire la acestea.
C A P I T O L U L VI
ORGANIZAŢIA DE FEMEI,
ORGANIZAŢIA DE TINERET ŞI
LIGA PENSIONARILOR
ALE PSD

Secţiunea 1
Organizaţia de femei a PSD

Articolul 82
(1) Pentru asigurarea reprezentării şi participării active a femeilor la întreaga viaţă politică,
economică, socială şi culturală în cadrul PSD se constituie şi funcţionează Organizaţia de femei a
PSD.
(2). Din Organizaţia de femei a Partidului Social Democrat pot face parte femeile care au calitatea
de membru al PSD.

Articolul 83
Organizaţia de femei a PSD urmăreşte, cu prioritate, următoarele obiective:
(1) elaborarea ofertelor politice ale P.S.D. pe baza principiului egalităţii de şanse, adresate
femeilor, în domeniul politic, economic, social şi cultural;
(2) elaborarea de politici privind protecţia copiilor, a femeii şi a familiei, în societate şi
îmbunătăţirea statutului acestora;
(3) organizarea de acţiuni de pregătire în vederea promovării femeilor în structurile de decizie ale
partidului şi pentru asumarea unor responsabilităţi şi demnităţi publice.

Articolul 84
(1) În cadrul organizaţiilor PSD - comunale, orăşeneşti, municipale, sectoarelor municipiului
Bucureşti, judeţene şi a municipiului Bucureşti - se constituie organizaţii de femei.
(2) Comitetul Executiv Naţional precum şi Comitetele Executive ale consiliilor judeţene şi al
municipiului Bucureşti coordonează activitatea organizaţiilor de femei respective, în plan naţional
şi în plan judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.
(3) Organizaţia de femei din cadrul PSD îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament
propriu aprobat de Comitetul Executiv Naţional al PSD.
(4) Organizaţia de femei a PSD poate să se afilieze la organizaţiile internaţionale ale femeilor
social-democrate şi poate colabora cu acestea pe baza aprobărilor Comitetului Politic Naţional.
(5) În cadrul Organizaţiei de femei se pot constitui asociaţii profesionale ale femeilor şi cluburi ale
femeilor social-democrate.
(6) Preşedintele Organizaţiei de femei a PSD este membru al Comitetului Executiv Naţional şi
participă la şedinţele Biroului Permanent Naţional.

Secţiunea a 2-a
Organizaţia de tineret a PSD – Tineretul Social Democrat

Articolul 85
(1) Pentru stimularea participării tineretului la viaţa politică, în cadrul Partidului Social Democrat
se constituie şi funcţionează Organizaţia de tineret a PSD, denumită prescurtat TSD – Tineretul
Social Democrat, căreia îi revine principala responsabilitate a activităţii politice a partidului în
domeniul tineretului.
(2) Din organizaţia de tineret TSD, pot face parte tineri cu vârsta cuprinsă între 18 - 35 de ani,
care au calitatea de membru al PSD, precum şi tineri care au împlinit vârsta de 16 ani.

Articolul 86
Organizaţia de tineret a PSD urmăreşte, cu prioritate, următoarele obiective:
(1)realizarea de analize privind starea tineretului român;
(2)elaborarea ofertelor politice ale partidului, adresate tinerilor, care vor fi incluse în programul
electoral şi programul de guvernare;
(3)iniţierea unor programe sociale, economice, politice, educative, culturale, distractive, sportive
şi turistice, corespunzătoare intereselor şi aspiraţiilor tinerilor;
(4)organizarea de acţiuni de pregătire şi perfecţionare ale tinerilor membri ai PSD, în vederea
promovării acestora în structurile de decizie ale partidului şi a asumării unor responsabilităţi şi
demnităţi publice de către aceştia.

Articolul 87
(1) În cadrul organizaţiei PSD – comunale, orăşeneşti, municipale, sectoarelor municipiului
Bucureşti, judeţene şi a municipiului Bucureşti, se constituie organizaţii de tineret.
(2) În cadrul Organizaţiei de tineret a PSD se constituie Liga Studenţilor, Liga Elevilor şi alte
cluburi şi ligi pe probleme specifice tineretului.
(3) Comitetul Executiv Naţional precum şi Comitetele Executive ale consiliilor judeţene şi al
municipiului Bucureşti coordonează activitatea organizaţiilor de tineret respective, pe plan naţional
şi pe plan judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.
(4) Organizaţia de tineret a PSD îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament propriu,
aprobat de Comitetul Executiv Naţional.
(5) Organizaţia de tineret a PSD se poate afilia la organizaţiile internaţionale ale tineretului social
democrat şi poate colabora cu acestea pe baza aprobărilor Comitetului Executiv Naţional.
(6) Preşedintele TSD este membru al Comitetului Executiv Naţional şi participă, la şedinţele
Biroului Permanent Naţional.

Secţiunea a 3-a
Liga Pensionarilor PSD

Articolul 88
Pentru stimularea participării pensionarilor la viaţa politică în cadrul partidului se poate constitui
Liga Pensionarilor PSD;
(1) Liga Pensionarilor PSD urmăreşte cu prioritate, următoarele obiective:
- elaborarea ofertelor politice ale PSD adresate pensionarilor în domeniul economic, social şi
cultural;
- efectuarea de analize privind situaţia pensionarilor în societate şi îmbunătăţirea statutului
acestora.
(2) În cadrul organizaţiilor teritoriale, judeţene şi a municipului Bucureşti, precum şi la nivel
naţional se poate constitui Liga Pensionarilor PSD;
(3) Liga Pensionarilor PSD îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament aprobat de
Comitetul Executiv Naţional.
(4) Preşedintele Ligii Pensionarilor poate participa la lucrările organelor de conducere
corespunzătoare.

C A P I T O L U L VII
GRUPURILE PARLAMENTARE ŞI MINISTERIAL.
LIGA NAŢIONALĂ A PRIMARILOR ŞI CONSILIERILOR
Secţiunea 1
Grupurile parlamentare şi ministerial

Articolul 89
(1) Grupurile parlamentare ale PSD din Camera Deputaţilor, Senat şi Parlamentul European sunt
alcătuite din toţi parlamentarii aleşi potrivit legii electorale.
(2) Grupurile parlamentare se organizează şi îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament
propriu, aprobat de Comitetul Executiv Naţional.
(3) Grupurile parlamentare îşi aleg conduceri proprii şi, după caz, propun candidaţi pentru
Birourile Permanente şi pentru Birourile Comisiilor permanente ale acestora.
(4) Deputaţilor, senatorilor şi europarlamenarilor care părăsesc grupurile parlamentare ale PSD li
se retrage sprijinul politic şi se propune excluderea acestora din partid.
(5) Membrii grupurilor parlamentare excluşi sau care demisionează din partid au datoria morală
de a renunţa la mandatul de deputat, senator sau europarlamentar, obţinut prin susţinerea
politică a PSD, astfel încât locurile lor să poată fi ocupate de cei care urmează imediat pe liste în
circumscripţiile respective, potrivit dispoziţiilor Legii electorale şi Regulamentelor celor două
Camere ale Parlamentului;
(6) Grupul ministerial este alcătuit din toţi miniştrii şi secretarii de stat, membri ai PSD.
(7) Grupul ministerial se organizează şi îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament propriu
aprobat de Comitetul Executiv Naţional.
(8) Un membru de partid poate accede la cel mult două funcţii în organele alese ale partidului şi o
funcţie în administraţia de stat.

Secţiunea a 2-a
Liga Naţională a Primarilor şi Consilierilor PSD

Articolul 90
(1) Liga Naţională a Primarilor şi Consilierilor cuprinde: preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor
Judeţene Administrative, primarii şi viceprimarii din municipii, oraşe şi comune; consilierii judeţeni
şi consilierii locali de la municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, precum şi consilieri locali de
la oraşe şi comune - membri ai PSD;
(2) Liga Naţională a Primarilor şi Consilierilor acţionează pentru aplicarea obiectivelor specifice din
Programul Politic al PSD şi din Programul partidului privind activitatea autorităţilor publice locale;
urmăreşte respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor
Constituţiei şi ale legilor ţării; acţionează pentru consolidarea autonomiei locale şi descentralizarea
serviciilor publice, pentru modernizarea şi dezvoltarea localităţilor şi creşterea calităţii serviciilor
către populaţie.
(3) Liga Naţională a Primarilor şi Consilierilor se organizează şi îşi desfăşoară activitatea pe baza
unui regulament propriu aprobat de Comitetul Executiv Naţional al PSD.
(4) La nivelul judeţelor se constituie Liga Judeţeană a Primarilor şi Consilierilor judeţeni şi Locali
ai Partidului Social Democrat care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament aprobat de
Comitetul Executiv al Consiliului judeţean.
(5) Membrii grupurilor de consilieri locali şi judeţeni , de sector sau ai municipiului Bucureşti care
sunt excluşi sau care demisionează din partid îşi pierd mandatul în Consiliul local sau Judeţean în
condiţiile legii privind statutul aleşilor locali.
C A P I T O L U L VIII
RELAŢIA PSD CU SOCIETATEA CIVILĂ

Secţiunea 1
Relaţia PSD cu Institutul Social Democrat

Articolul 91
(1) Pe lângă Partidul Social Democrat funcţionează, în condiţiile legii, Institutul Social Democrat
(I.S.D.).
(2) I.S.D. efectuează cercetări privind revoluţia română, modernizarea societăţii contemporane şi
social-democraţia românească şi europeană;
(3) I.S.D. elaborează programe politice şi lucrări doctrinare; iniţiază programe de învăţământ
adresate cu deosebire liderilor tineri din partid; organizează acţiuni destinate schimburilor de idei,
dezvoltării relaţiilor de colaborare cu structuri similare din ţară şi străinătate, activităţi editoriale,
etc.

Secţiunea a 2-a
Relaţia PSD cu Sindicatele

Articolul 92
(1) PSD sprijină activităţile specifice sindicatelor în vederea realizării efective a măsurilor de
protecţie socială, garantării dreptului la muncă, combaterii şomajului, asigurării unui trai decent
tuturor categoriilor de cetăţeni ai ţării, promovării unei legislaţii care să asigure cadrul juridic
pentru manifestarea deplină a capacităţilor creatoare şi garantării drepturilor salariaţilor.
(2) PSD acţionează pentru apărarea drepturilor membrilor de sindicat ce decurg din legislaţia
muncii şi din contractele colective de muncă.
(3) PSD iniţiază periodic consultări cu sindicatele pentru examinarea problemelor sociale ale
salariaţilor, pentru elaborarea unor proiecte de acte normative care privesc raporturile de muncă
şi protecţia socială.

Secţiunea a 3-a
Relaţia PSD cu patronatele

Articolul 93
(1) PSD susţine activitatea patronatelor pentru iniţierea, elaborarea şi promovarea programelor
de dezvoltare, de restructurare, de privatizare şi de cooperare economică, în condiţiile legii.
(2) PSD stimulează iniţiativa privată, mai ales în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, inclusiv
prin promovarea unor propuneri legislative specifice.
(3) PSD iniţiază periodic consultări cu patronatele în probleme de interes comun.

Secţiunea a 4-a
Relaţia PSD cu organizaţiile de revoluţionari

Articolul 94
(1) PSD, fidel idealurilor Revoluţiei Române din Decembrie 1989, acţionează pentru cinstirea
eroilor martiri, a urmaşilor acestora, a răniţilor, a luptătorilor şi participanţilor la acţiunile pentru
victoria Revoluţiei.
(2) PSD sprijină organizaţiile revoluţionarilor în demersurile acestora pentru aplicarea şi
respectarea legilor privitoare la revoluţionari.
(3) PSD iniţiază consultări periodice cu organizaţiile de revoluţionari pentru cunoaşterea
problemelor concrete cu care se confruntă acestea, în vederea identificării soluţiilor legale.

Secţiunea a 5-a
Relaţia PSD cu comitetele de sprijin electoral
şi comisiile electorale

Articolul 95
La nivelul localităţilor, al judeţelor şi al municipiului Bucureşti, precum şi la nivel naţional, se
constituie comisii electorale sau, după caz, comitete de sprijin electoral, formate din personalităţi
marcante – membri ai PSD şi simpatizanţi – desemnate de Comitetele Executive ale Consiliilor
organizaţiilor judeţene şi al municipiului Bucureşti, respectiv de Comitetul Executiv Naţional al
PSD.

Secţiunea a 6-a
Relaţia PSD cu Internaţionala Socialistă (I.S.) şi
Partidul Socialiştilor Europeni (P.E.S.)

Articolul 96
(1) Partidul Social Democrat este membru cu drepturi depline al Internaţionalei Socialiste (I.S.).
(2) Partidul Social Democrat este membru cu drepturi depline al Partidului Socialiştilor Europeni
(P.E.S.).
(3) Partidul Social Democrat poate invita organizaţiile partidelor afiliate PES să participe la unele
manifestări politice în România.
(4) Partidul Social Democrat va aplica pe carnetul de membru şi pe toate simbolurile oficiale ale
partidului emblema Partidului Socialiştilor Europeni.

C A P I T O L U L IX
ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI ŞI
SURSELE DE FINANŢARE

Secţiunea 1
Administrarea patrimoniului

Articolul 97
(1) Partidul Social Democrat deţine bunuri mobile şi imobile necesare desfăşurării activităţii sale
specifice.
(2) Comitetul Executiv Naţional al PSD aprobă normele privind realizarea şi utilizarea veniturilor
financiare, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.
(3) Comitetul Executiv Naţional al PSD sau după caz, Comitetul Executiv al Consiliului Judeţean
sau al municipiului Bucureşti numeşte un mandatar financiar, în condiţiile legii, pentru perioada
campaniilor electorale locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale.
(4) Mandatarul financiar răspunde în condiţiile legii de finanţarea campaniilor electorale,
prezentând rapoarte Curţii de Conturi, respectiv Camerelor de Conturi şi informări Biroului
Permanent Naţional şi Comitetului Executiv Judeţean.

Secţiunea a 2-a
Surse de finanţare

Articolul 98
(1) Sursele de finanţare ale partidului sunt:
a) cotizaţii ale membrilor de partid;
b) donaţii şi legate;
c) venituri provenite din activităţi proprii şi dobânzi;
d) subvenţii de la bugetul de stat acordate în condiţiile legii.
(2) Operaţiunile de încasări şi plăţi ale partidului se efectuează prin conturi în lei şi în valută
deschise la unităţi bancare cu sediul în România, potrivit legii;
(3) Cuantumul cotizaţiei, repartizarea şi utilizarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a Biroului
Permanent Naţional.

CAPITOLUL X
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 99
(1) Activitatea în cadrul Partidului Social Democrat se desfăşoară în conformitate cu prevederile
Legii partidelor politice şi ale prezentului Statut.
(2) Organele locale ale partidului pot reprezenta partidul în relaţiile cu autorităţile administraţiei
publice locale şi alte autorităţi la nivel local, pot deschide conturi la bancă şi răspund de
gestionarea acestora.

Articolul 100
Structura şi activitatea organelor de conducere teritoriale, judeţene, de sector şi a municipiului
Bucureşti continuă în vechea configuraţie până la data desfăşurării adunarilor generale sau a
conferinţelor municipale, judeţene, de sector sau a municipiului Bucureşti, ordinare sau
extraordinare.

Articolul 101
(1) Libertatea cuvântului este asigurată în întregime de presa scrisă şi vorbită a PSD.
(2) Publicaţiile care sunt proprietatea PSD sau apar ca organe de presă ale sale, trebuie să
exprime doctrina şi punctele de vedere politice ale partidului, adoptate de organele sale de
conducere.
(3) La nivelul judeţelor sau al municipiului Bucureşti, coordonarea activităţii de presă este
exercitată de Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene, respectiv al municipiului
Bucureşti.
(4)Legăturile cu mass - media la nivel central se asigură prin Biroul de presă al PSD.

Articolul 102
Membrii organelor de conducere ale partidului, parlamentarii, europarlamentarii, demnitarii de
stat, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene administrative, ai sectoarelor şi ai
municipiului Bucureşti, consilierii judeţeni şi locali, primarii şi viceprimarii, care sunt membri ai
PSD, sunt obligaţi să-şi declare, în condiţiile legii, averea şi sursele de venituri atât la începutul,
cât şi la sfârşitul mandatului. De asemenea, vor prezenta în condiţiile legii, o declaraţie privind
conflictul de interese.

Articolul 103
(1) Listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor, Senat şi Parlamentul European vor cuprinde
personalităţi locale sau centrale acceptate de Consiliul Judeţean PSD, respectiv al municipiului
Bucureşti. Acestea vor fi întocmite după parcurgerea procedurilor stabilite prin Statut.
(2) Listele de candidaţi vor fi validate de Comitetul Executiv Naţional.

Articolul 104
La Conferinţele organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi la Congresul
partidului, participă, ca invitaţi, deputaţi, senatori, europarlamentari, demnitari de stat, primari,
viceprimari şi consilieri locali, care nu au fost aleşi ca delegaţi la aceste Conferinţe sau la Congres.

Articolul 105
Partidul Social Democrat îşi poate înceta activitatea conform prevederilor legale prin:
a) autodizolvare;
b) dizolvare pe cale judecătorească ori prin hotărâre a Curţii Constituţionale;
c) inactivitate constatată de Tribunalul Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.

Articolul 106
(1) Organele executive ale partidului la nivel central sau local pot constitui asociaţii sau fundaţii
pentru realizarea obiectivelor partidului, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare
(2) PSD sprijină activitatea asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale în demersurile acestora
de susţinere a intereselor majore ale categoriilor de cetăţeni pe care le reprezintă.
(3) PSD iniţiază periodic consultări cu asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale în probleme
specifice.

Articolul 107
Partidul Social Democrat este persoană juridică de drept public şi are sediul central în municipiul
Bucureşti, Şoseaua Kiseleff nr. 10, sectorul 1.

Articolul 108
Modelul drapelului şi imnul Partidului Social Democrat se stabilesc de Comitetul Executiv Naţional
la propunerea Biroului Permanent Naţional.

Articolul 109
Iniţiativa modificării Statutului şi Programului Politic ale PSD aparţine Consiliului Naţional al
Partidului Social Democrat sau a unui număr de cel puţin 16 Consilii ale organizaţiilor judeţene ale
PSD.