Limita superioară a abdomenului este reprezentată de linia trasată prinapendicele

xifoidian, rebordurile costale (până la coasta X), vârfurilecoastelo r XI şi XII şi apofiza

spinoasă a vertebrei T12.Limita inferioară a abdomenului este dată de creasta iliacă,
pliulinghinal şi marginea superioară a simfizei pubiene.Cele două oase coxale se
articulează posterior cu osul sacrul prinarticulaţiile sacroiliace şi anterior unul cu
celălalt la nivelul simfizei pubiene.Înainte de pubertate, coxalul este format d in 3
oase independente filogenetic,unite între ele prin cartilaj hialin: o sul iliac, osul
pubian şi osul ischion.Marginea superioară a osului iliac, creasta iliacă, se întinde
între spina iliacăantero - superioară şi spina iliacă postero -superio ară; pe acea stă
creastă seinseră posterior fascia toraco -lombară, muşchiul dorsal mare şi muşchiul
pătrat lombar. La nivelul segmentelor anterior şi intermediar ale crestei seinseră
muşchii care intră în alcătuirea pereţilor abdominali anterior şi laterali.Pe faţa
internă a osului pubian de fiecare parte se află un mic tubercul pe carese prinde
ligamentul inghinal, o riginar de pe spina iliacă antero -superioară; acest ligament
reprezintă limita dintre trunchi şi membrele inferioare.(fig.56).

Muşchii peretelui abdominal anter o - l ater al

Musculatura pereţilor abdominali anterior şi laterali este dispusă în 3straturi:extern

– muşchiul oblic extern;mijlociu – muşchiul oblic intern;intern – muşchiul transvers
abdominal.M uşchii aceştia prezintă o porţiune laterală, cărnoasă şi o
porţiunemedială, apo nevrotică, întărită de te un muşchi longitudinal – muşchiul
dreptal abdomenului, de fiecare parte a liniei mediane.Muşchiul o blic externAcest
muşchi porneşte sub forma unor digitaţiuni de pe faţa externă aultimelor 8 perechi
de coaste. Fibrele sale sunt orientate inferio r şi medial pentru a se insera pe buza
externă a crestei iliace, pe linia albă şi peligamentul inghinal. Deasupra tuberculului
pubian porţiunea aponevrotică amuşchiului se împarte în două fascicule sau stâlpi,
unul medial care se prindede simfiza pubiană şi unul lateral inserat pe tuberculul
pubian.Între stâlpi se întind fibre arciforme, care delimitează orificiulsuperficial al
canalului inghinal. (fig. 57).Muşchiul oblic internFibrele care formează acest muşchi
pornesc de pe aponev rozadorsolombară, linia intermediară a crestei iliace şi
jumătatea laterală a

ligamentului inghinal. (fig.58) Fasciculele au un traiect oblic, în sus şimedial, invers

dispoziţiei muşchiului oblic extern. Inserţia muşchiului se face pe margin ea inferioară
a ultimelor trei perechi costale, pe linia albă şi pemarginea superioară a simfizei şi a
pubelui.Muşchiul transvers al abdomenuluiFibrele transversului abdominal au o
origine de pe faţa internă acoastelor 7 – 12, aponevroza toracolombară, buz a internă
a crestei iliace şi1/2 externă a ligamentului inghinal. Sunt orientate aproximativ
transversal, porţiunea cărnoasă fiind clar delimitată de cea aponevrotică printr -o
linieconvexă lateral, linia semilunară a lui Spiegel. Muşchiul se inseră pe lini aalbă,
simfiza pubiană şi marginea superioară a pubelui. (fig.59).Muşchiul drept abdominal
Cei 2 muşchi drepţi abdominali sunt plaţi şi se întind vertical întretorace şi simfiza
pubiană, dispuşi într -o teacă formată de aponevrozelemuşchiilor de mai sus.Ori ginea
muşchiului este pe cartilajele coastelor 5, 6 şi 7 şi procesulxifoidian, inserţia
făcându -se pe marginea superioară a simfizei şi a pubelui.(fig.60).Muşchiul cremaster
La bărbat, muşchiul cremaster este format din fibre musculare care pornesc din
muşchii oblic intern şi transvers al abdomenului şi care înfăşoarăcordonului
spermatic şi testiculul. Benzile m usculare sunt inervate de ramuragenitală a nerv ului
genitofemural. Prin contracţia lor ridică testiculul (reflexcremasterian).Muşchiul
piramidalEste un muşchi rudimentar, triunghiular, cu origine pe ramurasuperioară a
pubelui şi simfizei pubiene, de unde se îndreaptă spre linia albă,în care se
pierde.Inervaţia muşchilor anterolaterali este realizată de nervii intercostali5 -12,
iliohipogastric şi ilioi nghinal. Toţi aceşti muşchi mobilizează coloanavertebrală, fiind
totodată şi muşchi expiratori accesori.Aponevrozele drepţilor abdominaliFibrele
musculo-aponevrotice sunt dispuse oblic, în două direcţii,realizând o arhitecto nică în
„grătar”. Printre terito riile uniform construite se intercalează arii de slabă rezistenţă
– zone herniare- importante pentru practica clinică. (fig.60).Linia albă este un rafeu
tendinos între apofiza xifoidiană şi margineasuperioară a simfizei pubiene, rezultată
prin încrucişarea pe linia mediană afibrelor aponevrotice ale muşchilor laţi ai
abdomenului. La mijlo cul ei sesituează inelul ombilical, un vestigiu embrionar, care
reprezintă un punct deslabă rezistenţă al peretelui abdominal.Teaca drepţilor este o
formaţiune fibroasă for mată prin dedublareaaponevrozelor m uşchilor laţi la nivelul
extremităţii externe a muşchilor drepţiabdominali. Prezintă un perete anterior şi unul
posterior.În cele 2/3 superioare peretele anterior este format din
aponevrozao blicului extern şi foiţa aponev rotică anterioară a oblicului intern,
rezultată prin dedublarea acestui muşchi la marginea laterală a dreptului
abdominal.Peretele posterior în cele 2/3 superioare este format din
foiţaapo nevrotică posterioară a o blicului intern şi aponevro za muşchiuluitra nsvers al
abdomenului, la care se adaugă fascia transv ersală.La nivelul treim ii inferioare toate
aponevrozele m uşchilor oblici şitransvers trec pe faţa anterioară a dreptului
abdominal (formând pereteleanterior al tecii), posterior de muşchi rămânând numai
fascia transversală,care reprezintă unicul co nstituent al peretelui posterior.L imita
dintre porţiunea superioară (aponevrotică) şi cea inferioară(fascială) a peretelui
posterior este reprezentată de linia arcuată a lui Douglas,situată la aproximativ două
degete subombilical. L ocul de întretăiere a linieiSpiegel cu arcada lui Douglas este
sediul preferenţial al herniilor ventralelaterale.Fascia transversalăTapetează la
interior muşchiul transvers al abdomenului, participândla formarea peretelui
posterior al tecii drepţilor. Sub arcada lui D ouglas este perforată de vasele
epigastrice inferioare.