STRATEGII DIDACTICE IN CLASA SIMULTANA

SCOALA GRUIU
INST. DICULESCU PATRICIA-MARIA

Şcoala cu clasele I-IV Gruiu este o şcoală din mediul rural, unde diminuarea
demografică, factori specifici teritoriali şi social-economici au impus de-a lungul vremii
organizarea învăţământului simultan la două clase. În această şcoală, unde am creat un
mediu educaţional prietenos şi eficient, copiii vin cu drag.
Experienţa acumulată până în prezent demonstrează că, în condiţiile lucrului
simultan cu două clase, se poate realiza planul de învăţământ şi se poate parcurge integral
conţinutul la toate disciplinele, la fel ca în condiţiile activităţii didactice cu o singură
clasă.
Nu este deloc uşor să instruieşti simultan elevi de vârste diferite, dar poate că, dacă
aşezăm problematica ridicată de astfel de condiţii într-o altă lumină, vom descoperi
perspective la care până acum nu ne-am gândit.
Pentru a acorda copiilor care frecventează învăţământul simultan şanse egale de
dezvoltare cu ale celorlalţi, ar trebui să intervenim cu schimbări, astfel încât:
* demersul didactic să fie organizat în funcţie de nevoile şi interesele acestora(ceea ce
înseamna o bună cunoaştere a copiilor şi o urmărire atentă a progresului fiecăruia),
combinând optim tipurile de strategii didactice;
* timpul petrecut la şcoală să fie folosit extrem de eficient (mai ales că o mare parte
îl reprezintă activitatea independentă);învăţătorul trebuie să pregătească minuţios lecţia
ca atare şi în mod special conţinutul activităţii independente a elevilor şi să gândească
unitar atunci când planifică conţinuturile din programă.
Strategia didactică este definită în termeni de planificare, organizare şi dirijare a
activităţii de predare- învăţare, ca instrument extrem de complex de realizare a
obiectivelor educaţionale. Strategia didactică este puternic corelată cu ideea de luare a
deciziilor.
În literatura românească de specialitate, strategia didactică este prezentată ca
rezultat al unei combinaţii specifice dintre metode, mijloace de învăţământ şi forme de
organizare a elevilor. Această combinaţie specifică este determinată de multiple influenţe
din partea factorilor de proces şi sistem de învăţământ precum şi de variate
interdependenţe care se manifestă între aceştia.
Printre parametrii care definesc o strategie didactică se număra:
- modurile de structurare a conţinuturilor, a sarcinilor de învăţare
- modurile de organizare a grupurilor de elevi
- managementul timpului
- tipurile şi formele de evaluare
Toate fiind introduse din perspectiva unor teorii psihologice şi sociologice
despre dezvoltarea copilului.
Specificul muncii cu doua clase deodată constă în faptul că învăţătorul are
obligaţia să realizeze prevederile programelor şcolare lucrând simultan în aceeaşi sală cu
clase formate din subiecţi cu vârste şi nivel de învăţare diferit. Astfel se realizează
cuplarea claselor conform unor criterii psihopedagogice clar determinate.
La această şcoală, învăţământul simultan este cuplat astfel:
 Clasa I cu clasa a III-a
 Clasa a II-a cu clasa a IV-a
Durata cursurilor fiind urmatoarea:
 intre orele 8.00-10.00 clasa a II-a
 intre orele 10.00-12.00 clasele a II-a si a IV-a
 intre orele 12.00- 14.00 Clasa a IV-a
Resectând curba de efort a elevului în cadrul unei zile şi a săptămânii şcolare, s-a
întocmit orarul, cuplând obiecte de studiu care să asigure posibilitatea alternării muncii
directe cu o clasă, cu activitatea independentă a elevilor la celelalte clase. De asemenea
s-a avut în vedere că cea mai mare productivitate a învăţării se înregistrează între orele
0900 – 1100.
Planificările calendaristice cât şi proiectarea lecţiilor sau a unităţilor de învăţare
au fost realizate în paralel, asigurând astfel o cuplare corectă a disciplinelor. Proiectarea
lecţiilor necesită un volum de lucru mai mare în aceste condiţii. Trebuie să ai în vedere
nivelul, experienţa de învăţare a celor doua clase şi ritmul de lucru al elevilor, încât să
poată atinge performanţele propuse. Această proiectare se face pe fiecare oră didactică în
parte. Orice lecţie în condiţiile muncii simultane se realizează printr-o strânsă împletire
dintre activitatea directă a învăţătorului cu elevii şi activitatea independentă a acestora.
Prin activitatea directă cu elevii se transmit cunoştinţe noi, se crează condiţiile
operaţionalizării acestora. Elevul este participant activ la propria formare şi educare.
Activitatea independentă se poate desfăşura atât înainte de predarea noilor
cunoştinţe cât şi după transmiterea acestora pentru fixare şi consolidare. Cerinţele de
lucru vizează realizarea unor obiective clare, ele fiind formulate pe înţelesul elevilor.
Forma de prezentare trebuie să fie atractivă, iar conţinutul să le stimuleze gândirea. De la
o etapă la alta a lecţiilor, sarcinile de lucru sunt variate. Totdeauna am avut în vedere că
activitatea individuală a elevilor este de lungă durată şi necesită formarea unor deprinderi
temeinice de lucru. Această activitate necesită o atentă observare. Fiecare activitate
independentă trebuie controlată şi apreciată. În încheierea acestor activităţi, am căutat să
creez elevilor situaţia de a trăi satisfacţia muncii împlinite, prin evaluarea justă a
rezultatelor lor, prin lăudarea eforturilor de autodepăşire, atât în fata clasei, cât şi în fata
părinţilor.
Utilizând în lecţii, alături de metodele traditionale (probe orale, scrise, practice) şi
metodele moderne (ciorchinele, jocuri de rol, brainstormingul, mozaicul, observaţia
sistematică ş.a.) am avut în vedere stimularea creativităţii şi eficienţii în procesul de
învăţare.
Ca şi în cazul când se lucrează cu o singură clasă şi în condiţiile de lucru
simultan, activitatea desfăşurată se măsoară prin evaluare. Şi în evaluare, metodele
tradiţionale sunt completate de cele moderne. Selecţia şi aplicarea lor depinde de
experienţa cadrului didactic, de caracteristicile colectivului de elevi, de obiectivele
urmărite, etc.
Îmbinând în mod creator tipurile de strategie didactică în cadrul fiecărei lecţii, în
funcţie de resursele umane şi materiale, de alternarea activităţilor, de specificul
conţinuturilor, se realizează şi în învăţământul simultan acelaşi profil de formare
educatională ca în cazul activităţii didactice cu o singură clasă. Printr-o largă experienţă şi
o pregătire temeinică, demersul didactic la această clasă este organizat în funcţie de
nevoile şi interesele elevilor.
Iată un exemplu practic de desfăşurare a activităţii într-o zi cu clasa a II-a, si a
IV-a.
Marti – orar
 Clasa a II-a (ora 0800): Limba română , Limba română , Matematică,
Educaţie fizica;
 Clasa a IV-a (ora 1000): Matematică, Educaţie fizica, Limba română,
Geografie;
Ora I – Limba română- clasa a II-a
Clasa a II-a
 Disciplina: Limba română ;
 Unitatea de învăţare: „ Din batrani se povesteste” ;
 Conţinutul: „ Stramosii nostri”;
 Durata desfăşurării: 45 minute.
Se asigură ordinea şi liniştea, ambianţa educaţională favorabilă desfăşurării în
bune condiţii a activităţii.
În desfăşurarea lecţiei voi îmbina în mod creator tipurile de strategie didactică, în
funcţie de alternarea activităţii directe cu cea independentă.
La începutul activităţii voi verifica tema de acasa iar elevii clasei a II-a vor citi in
gand lectia ce au avut de pregatit . Voi avea în vedere (în toate lecţiile) dozarea optimă a
timpului în alternarea activităţilor, stimulând astfel capacităţile intelectuale ale celor cu
ritm rapid de lucru şi ameliorând rămânerile în urmă la cei cu ritm mai lent.
În continuare se va citi lectia de elevi , vom purta o scurta discutie pe baza
textului , apoi vom completa ciorchinele „Dacii”o echipa iar cealalta echipa „Romanii”
Elevii vor mai citi in lant, pe roluri si selectiv lectia; vor primi si o fisa de lucru.
În încheierea lecţiei se verifică fişele de lucru, se fac aprecieri şi notări.
Menţionez că folosesc în lecţii fişe de lucru, fişe de evaluare, pe care copiii le pun
în propriile portofolii. Este un mijloc prin care se poate urmări evoluţia acestora în
procesul de învăţare.
Ora a II-a – Limba română clasa a II-a
Clasa a II-a
 Disciplina: Limba română ;
 Unitatea de învăţare: „ Din batrani se povesteste ”;
 Conţinutul: „Stramosii nostri”;
 Durata desfăşurarii: 45 minute
In cea de-a doua ora lectia va fi citita pe fragmente, urmand ca impreun sa extragem
ideile principale din fiecare unitate logica.Ideile vor fi scrise si la tabla si in caiete.
În continuare vor lucra procedeul cubului unde fiecare elev va primi cate o
sarcina de lucru scrisa pe fetele cubului. 1 descrie :(cum erau dacii?);2 compara :(dacii cu
romanii);3 asociaza : (la ce te gandesti cand spui „stramosii nostri”);4 analizeaza: (modul
de viata al dacilor cu al romanilor);5 argumenteaza PRO : (dacii);6 argumenteaza
CONTRA: (romanii)
 În încheierea lecţiei se da tema pentru acasa si se vor face aprecieri şi notări
asupra activităţii desfăşurate în această oră.
Urmează o pauză de 20 de minute, în care elevii mănâncă, se joacă, discută, sub
atenta mea supraveghere. Totdeauna încerc să mă implic şi în problemele lor personale,
având diverse discuţii cu copiii şi întreţinând relaţii de colaborare cu familia. După
această pauză mai mare, de relaxare, în sala de clasă sunt cele doua clasele. Copiii sunt
educaţi într-un spirit de organizare strictă a locului de muncă, de folosire raţională a
timpului de lucru. Cei mari sunt învăţaţi să-i ajute pe cei mici. Crearea unui climat afectiv
şi moral psihologic, duce la optimizarea lecţiilor.
Ora a III-a – Matematică / Matematică , a II-a, şi clasa a IV-a
Clasa a II-a
 Disciplina: Matematică;;
 Unitatea de învăţare:”Elemente intuitive de geometrie”;
 Conţinutul:”Figuri geometrice”;
 Durata desfăşurării: 45 minute
Clasa a IV-a
 Disciplina : Matematica;
 Unitatea de învăţare: „Elemente intuitive de geometrie”;
 Conţinutul: „Forme plane”;
 Durata desfăşurării: 45 minute.
În scenariul activităţii cu doua clase, se are în vedere că o clasa lucrează
independent, iar una direct. Alternarea activităţii directe cu cea independentă ţine de
măiestria fiecărui dascăl şi de puterea lui de creaţie. În predarea simultană, unde lupta cu
timpul este decisivă, nu-ţi mai poţi îngădui momente neacoperite cu sarcini didactice, ci
tot timpul eşti conectat la ritmul claselor.
Asfel, la început voi lucra direct cu clasa a II-a, clasa a IV-a primind activitate
independentă. Se verifică tema avută acasă, apoi se lucrează oral şi la tablă. Voi urmări
activitatea independentă a clasei a IV_a, având pregătite şi teme de rezervă care vor fi
date elevilor care rezolvă mai repede sarcinile.
În continuare va primi şi clasa a II-a la matematică activitate independentă. Voi
lucra direct cu clasa a IV-a. Se vor controla fişele de lucru.
Voi desfasura si o activitate comuna cu cele doua claseunde pe tabla voi desen a
un castel din figuri geometrice. Clasa a II-a va avea ca sarcina sa recunoasca figurile
geometrice care s-au folosit; iar clasa aIV-a vor avea de masurat si calculat lungimea
laturilor fiecarei figuri geometrice.
În încheiere verific activitatile, dau teme pentru acasă şi nu uit să fac aprecieri şi
notări.
Ora a IV-a – Educaţie fizica / Educaţie fizica a II-a şi clasa a IV-a

Clasa a II-a
 Disciplina: Educaţie fizica;
 Conţinutul: „Stafete si parcursuri aplicative”;
 Durata desfăşurării: 45 minute.

Clasa a IV-a
 Disciplina: Educaţie fizica;
  Conţinutul: „Stafete si parcursuri aplicative”;
 Durata desfăşurării: 45 minute.
Vor fi asigurate condiţiile optime desfăşurării lecţiei de educaţie fizica.
Va fi anunţată tema şi obiectivele, se pregateste organismul pentru efort; aici se
vor desfasura tipuri de mers, tipuri de alergare,tipuri de alergare.Se vor executa si cateva
exercitii de incalzire , apoi vom desfasura mai multe stafete si parcursuri aplicative.
În încheiere vor fi facute aprecieri si notari asupra desfasurarii activitatii.
La ora 1200 elevii clasei a II-a vor pleca acasă. Se va lucra cu clasa a IV-a până la
ora 1400.
În proiectarea didactică a acestor lecţii, la început s-au stabilit obiectivele
operaţionale, resursele procedurale şi materiale, formele de organizare, alternarea
activităţilor directe cu cele independente, dozarea timpului. Desfăşurarea activităţii
depinde de măiestria didactică a fiecărui învăţător. Se are în vedere că fiecare elev poate
învăţa, iar sarcina învăţătorului este de a identifica experienţele de învăţare care
motivează elevii, utilizând ceea ce ştiu şi pot face deja elevii, sprijinându-se unul pe altul.
În mediul rural, dascălul îşi cunoaşte foarte bine copiii încredinţaţi spre educare,
cât şi părinţii acestora, pornind de la ideea că aceasta reprezintă premisa reuşitei
activităţii instructiv-educative.
Învăţătorul trebuie să emane în jur dragoste, căldură sufletească, bunătate, să
iubească profund copiii, să se apropie de ei, să poarte grijă fiecărui copil.
„Singurul mod rezonabil de a educa este acela de a fi o pildă de urmat”. (Einstein)