Curba caracteristica.

Perechea de valori efort unitar-deformaţie specifică

(răspunsulstucturii pe o anumită treaptă a solicitării) reprezintă
coordonatele unui punct aflat pe diagrama caracteristică a materialului
din care este acătuită structura.In raport cu desfăşurarea complexă
adiagramei caracteristice, poziţia punctului indică atât nivelul solicitării,
cât şi un anume mod de comportare şi patru răspunsuri de tip diferit sunt
precizate pe diagrama otelului moale:1solicitaremoderată;comportare
liniar-elastică;2 - solicitare cu intensitate medie;comportare elastic
neliniară;3-solicitare puternică; comportare plastică cu deformaţii
exagerat de mari;4-solicitare excesivă, în preajma ruperii Factorii care
controlează răspunsul, asupra cărora există posibilitatea unor intervenţii
∆l = εl de natură să-I modifice parametrii: regimul acţiunilor exterioare
(solicitarea);configuraţia de ansamblu a sistemului de bare
carealcătuiesc structura (geometria axelor);configuraţia secţiunii
transversale (geometria secţiunii). MODUL în care EFORTURILE
SECTIONALE - parametriiglobali ai forţelor interioare de legătură - se
traduc în EFORTURI UNITARE – parametrii punctuali (la
nivelulfiecăruie punct aparţinând secţiunii) ai aceleeaşi interacţiuni ; -
IMPLICAŢIILE pe care GEOMETRIA SECTIUNIITRANSVERSALE
ca element cheie în dirijarea răspunsuluipunctual, le are în cadrul acestui
sistem relaţional.
Metoda rez admis. Comportarea elementului sub încărcări este
controlată prineforturi unitare.Proiectarea trebuie să asigure
răspunsul liniar- elastic.Metoda impune următoarele două
inegalităţi fundamentale: σ max ≤ σa τ max ≤ τa σmax, τmax
eforturile unitare maxime care pot apărea în cea maisolicitată
zonă a structurii (în cel mai solicitat punct al celeimai solicitate
secţiuni);- σa, τa rezistenţe admisibile, valori convenţionale ale
unoreforturi moderate, situate în domeniul comportării
liniarelastice, proprii fiecărui material (şi - în anumite condiţii -
proprii şi unor particularităţi ale modului de solicitare a
elementului). Rezistenţa admisibilă se stabileste tinand cont
devalorile particulare de pe curba caracteristică:- limita de
curgere, σC, pentru materialele ductile, cu curgere,- limita de
rupere, σr, pentru materiale fragile,fără curgere; Rezistenţele
admisibile se definesc sub una din formele următoare: σa =
σc/ c (pentru materiale ductile), σa = σr/ c (pentru materiale
casante), c = coeficient de siguranţă.
Proiectarea de rezistenta:Verificare, dimensionare, capacitate portanta
Condiţia de rezistenţă impusă de metoda rezistenţelor
admisibile devine:N/A≤σa. Relaţia conţine trei parametri; ei corespund
celor trei factori care apar în procesul proiectării secţiunii:– solicitarea,
exprimată prin forţa axială N; mat exp prin rez adm, geormetria supraf
sect trans exprimată prin aria A.După felul în care aceştia intervin (ca
parametrii cunoscuţi sau necunoscuţi), proiectarea de rezistenta îmbracă
trei aspecte:verificarea dimensionarea determinarea capacităţii portante a
secţiunii. Aefectiv>=Anec. Capacitatea portantă a unei secţiuni se
măsoară prin forţa axială - numită forţă capabilă, Ncap - corespunzătoare
unor eforturi unitare egale cu rezistenţa admisibilă.Rezistenţa barei este
asigurată dacă efortul axial N corespunzător solicitării (determinat în
funcţie de încărcări) nu depăşeşte efortul capabil N<=Ncap
Hooke. Intre deformaţii şi eforturi există legătura liniară
exprimată de legea lui Hooke: σ = Eε; de aici se deduce expresia
deformaţiilor specifice liniare ε: ε=N/EA. Deformaţia specifică liniară
este prop cu solicitarea N si invers prop cu factorul de rigid la
intindere/comp centrica(EA); acesta la randul lui depinde de doi
parametrii: modulul de elast. E(exp rigid mat) si aria supraf sect
trans A care exp rigid sect. Cum ε rep deformaţia unităţii de
lungime, deformaţia întregii unităţi de lungime, (alungirea sau
scurtarea) este proporţională cu lungimea l: ∆l=εl ∆l=Nl/EA
DEFINITII. Intinderea/comp centrica este solicitarea in prez careia in
sectiunea transversala interact este exp printr-o pereche de forte axiale.
O percehe de forte echilib aplicate pe o bara dreapta de-alungul axulyui
genereaza intre pct de aplicatii int/comp cent. Forfecarea… interact exp
printr-o pereche de f taietoare. Doua forte paralele si de sens contrar
actionand la o dist neglij un fata de cealalta, normal pe axul barei
genereaza forf pura Incovoierea pura este …interact exp printr-o
pereche de moment incovoietoare.(vectori cuplu cuprinsi in planul
sectiunii)