Sunteți pe pagina 1din 44

1

Liter-Club
Revistă de cultură
Anul III, nr. 1(9),
ianuarie-martie
2018

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


2

Ce-Łi doresc eu Łie, dulce Românie

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,


Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântul


Spada ta de sânge duşman fumegând,
Şi deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,


Pe altarul Vestei tainic surâzând,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Când cu lampa-i zboară lumea luminând,
El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,


Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţa în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!
(1867)

Coperta I:
MIHAI EMINESCU O sută şi una de poezii
Selecţie, studiu introductiv, schiţă biografică, notă
asupra ediţiei, de THEODOR CODREANU
Bucureşti, Editura Academiei Române, 2017
Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018
3

Sub steaua Eminescu

Victor TELEUCĂ

E ca-n noaptea Învierii

Lumânări la Eminescu
şi la Ştefan lumânări,
s-a cutremurat adâncul
lacrima acestei ţări
şi străluce sub frunzetul
unui tei înalt, robust
unde-nveşnicit, poetul
ne stă tânăr şi august.

E-un ceva ce nu se schimbă


chiar când totu-i schimbător,
căci nu-i ţară fără limbă,
fără limbă nu-i popor.
Ea-i de la strămoşi lăsată,
cuget de izvor bogat –
neam din neam din zbuciumata
soartă care ni s-a dat.

Şi se face albă noaptea,


albă-i umbra pe alei,
versul blând în calde şoapte-l
intonează-un cor de tei
şi ce-i adormit tresare
la cel cântec de rapsozi,
Eminescu şi cu Ştefan –
mândrii noştri voievozi.

Cât nălţimea lor ne ştie


şi îi ştim, ni-i duhul viu,
fără ei ne ia stihia
şi ne pierde prin pustiu.

Oameni vin şi-o adiere


sufletul le-aprinde blând,

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


4

e ca-n noaptea Învierii


cu lumină pe pământ.
Lumânări la Eminescu
vin din cele patru zări,
lumânări la Ştefan Vodă
şi prin inimi lumânări.

S-a cutremurat târziul –


lacrima acestei ţări.

(din vol. Ninge la o margine de existenţă, 2002)

Petruș ANDREI

Eminescu

Potoliţi lătrăii
că îi strică somnul,
Fiindcă EMINESCU,
înzestrat de Domnul,

În cerneala vremii
iar înmoaie pana,
Inimii rănite
să-i închidă rana.

Cu-ascuţișul vorbei
taie-n carne vie,
Patria română-n
versuri să ne-nvie.

Cu o ,,Floare albastră”-n
mână cu tandreţe
El e ,,Tinereţe
fără bătrâneţe”.

Daţi-i dar iubirea


zilelor senine
Și respectul care
lui i se cuvine.

Să se odihnească
preţ de-o poezie,
Clipa lui de viaţă
este veșnicie.

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


5

Daniela OATU

Nu vei ști...

Nu vei ști
bisturiul toamnei
câte aripi ne-a mai însângerat
nici seva ploii
câte oase în zbor ne inundă
ai înghiţit norii
și-ai rămas într-un strop de pană
să n-atingi pământul
să curgi în văzduhul altei povești
pietrificat
încolăcit de-o balaură cu șapte braţe

ai rămas într-un strop de pană


să n-atingi pământul
nu vei ști cum zâmbește
statuia Veronicăi Micle
de câte ori îmi întinde
lacrima la uscat

Ana OPRAN

Lui Eminescu

Mai freamătă şi-acuma-n zbucium codrul


Şi „albe eresuri” îngână izvoare,
Luna mai toarce argint în fuioare,
Îşi cântă florile de tei exodul
Peste iubiri topite-n neuitare.

Mai poartă marea catarge-nnegrite


Sub semnul frângerii pe cale
Se-nşiră-n depărtări păsări astrale
Şi-albastrul valurilor le înghite
Sorbindu-le în goluri abisale.

Mai ard luceferii în jar de dor nestins


Călătorind spre cosmice-nceputuri
Şi încă dorm străvechii daci sub scuturi
Cu zeii lor veghind pe muntele ne-nvins.

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


6

Nu, n-ai plecat, ci ai intrat în datini,


Lacrimă sfinţită-n grai de veşnicie
Crin de cleştar urzit din dulce glie
Să-i fie rugă neamului de patimi,
Altar înalt prin veacuri - Poezie!

Livia ANDREI

La români, începutul fiecărui an stă sub


semnul lui Eminescu

Tot mai citesc măiastra-ţi carte,


Deşi ţi-o ştiu pe dinafară…
Alexandru Vlahuţă

Deși trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri,


pe drumul vechi și cunoscut mai trec din
vreme în vreme și îmi amintesc cum în
copilărie păduri cutreieram, iar în colbul şcolii
căutam zilele de-aur a scripturelor române.
A apărut apoi o floare albastră și privind
la steaua care a răsărit nu credeam să-nvăţ a
muri vreodată și până te-ai dus dulce minune
ascultam sara pe deal cum buciumul sună,
cum apele curg, iar flori de tei deasupra
noastră cădeau rânduri, rânduri.
Acum, chiar dacă ramuri bat în geam eu
trec singur pe aceeași ulicioară, pe lângă
plopii fără soţ pentru ca să cer un semn spre-a
nu te mai uita gândind că vreme trece, vreme
vine și cu mâine zilele-ţi adaogi iar cu ieri
viaţa ta o scazi și nu mă-ncântă azi cum mă
mişcară poveşti şi doine, ghicitori, eresuri.
Simt că îmbătrânit e sufletul din mine ca un
bordei pustiu în iarna grea și mă întreb
întruna: unde te-ai dus, pe cari căi străine,
tinereţea, tinereţea mea!.
Dar și așa stelele-n cer deasupra mărilor
ard depărtărilor până ce pier, iar eu în lumea
mea mă simt nemuritor și rece.
Să-l cinstim, așadar, într-o lume relativă
ce-a făcut și-a desfăcut pentru că Eminescu-i
remușcarea dorului de absolut, și noi, poeţii
tineri, zadarnic încercăm, nu-l vom ajunge. De
aceea trebuie ca să pășiţi încet, cu grijă tăcută,
feţii mei, să nu-i striviţi nici umbra, nici florile
de tei, cel mai chemat s-aline din toţi și cel mai
teafăr și-a înmuiat condeiul de-a dreptul în
Luceafăr căci altfel nu s-ar fi putut ca la miez
de noapte, ori la răsărit de Soare, stinge-mi-s-
or ochii mie tot deasupra cărţii Sale iar
versurile tale-n veci vor fi sfinţite. de aceea,
astăzi îţi sărut, slăvite, ca unui părinte mâna
care scrie și

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


7

Trec în frunză, intru-n ram


Şi-n pământu-n care stam,
Mă fac piatră de hotar,
Zi cu roşu-n calendar,

Doină, dragoste şi dor


Sub seninul stelelor,
Lacrimi în curate ploi
Pe mormintele din voi,

Pâine caldă pusă-n tăvi,


Cânt de păsări în dumbrăvi,
Literă-n abecedar,
Vie candelă-n altar,

Strălucesc şi veşnicesc
În pământul românesc,
Urc în stele, mai departe
În LUCEAFĂR, fără moarte.

(Versurile aparţin poeţilor: Mihai Eminescu,


Adrian Păunescu, Mihai Beniuc, Tudor
Arghezi, Grigore Vieru și Petruș Andrei).

Mihaela GUDANĂ
(Tecuci)

Din Eminescu…

Se plimbă printre plopii fără soţ


Luceafăr trist, o pasăre măiastră
Sara pe deal un bucium fără rost
Sună cu jale ca o floare-albastră.

Iar codrii de aramă scriu dorinţe


Iubirilor trecute prin sonete
Rămân în urma vechile căinţe
Bătrâne file rupte din poveste.

Lacul albastru-adună rugăciune


Povestea codrului, strângând melancolie
Un singur dor mă duce spre-o minune
O revedere-i o scrisoare-n poezie.

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


8

Departe sunt de tine când ești sus


Și-atât de fragedă îţi par crăiasă
Iubind în taină visele m-au dus
Spre un Luceafăr , pasăre măiastră!

La Ipotești

Te așteptăm, te căutăm în slovă,


De-atâta vreme… ai plecat puţin.
Te naște iarna iar într-o Moldovă
Ce ţi-a păstrat destinu-n chip senin.

La Ipotești ţi-e curtea-ndestulată,


Toţi cei ce vin te caută-n văzduh.
Pe lacul trist, în nuferi, altădată,
Iubirea se scria cu sfântul duh.

La geamul tău, se vede-o luminiţă,


Opaiţul de –aseară s-a aprins.
E umbra ta întoarsă-ntr-o fiinţă,
În albul nopţii chipul nu s-a stins.

Și masa mică, cea de la fereastră,


Unde-ai alinat iubirea mare-n scris,
Păstrează muza pentru lumea noastră,
Simţind cum veșnicia ne-a convins.

Te așteptăm. În multă-nsingurare,
Zăpezile te nasc necontenit.
La Ipotești, în mare sărbătoare,
Gândim că Eminescu-a revenit.

(Din ciclul Eminesciene)

Grafica revistei: Constanţa ABĂLAŞEI –


DONOSĂ, artist plastic (Brăila)

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


9

Poesis

Daniela OATU
(Vaslui)

Secunde...

Ieri cu secunda zăvorâtă-n maidan


Ai bătut mingea-nghiţită de lună
Astăzi lasciv se-ntinde în cadran
să o săruţi de noapte bună

ieșită din mare feciorelnica secundă


învelită lejer cu-o-mbrăţișare de vară
poteca-ţi din suflet inundă
mușcătura niciunei greșeli să n-o doară

cum zgârâie secunde pisicoase,


îţi fac iadul rai secunde travesti,
secunde-n buricul orașului care
te vând și te cumpără cât ai clipi...
Cum bat trotuarul vieţii înţepate
și-ţi mestecă sufletul tacticos
secunde pofticioase de-o noapte
vicii decupând până la os...

Cinicei secunde fresh cu gheaţă


De respiri sub tocurile-i focoase
cu paiu-ţi soarbe cu nesaţ din viaţă
și-n zaţ destinul-șarpe îţi descoase

pe cine-n plisc mai poartă repetentă


secunda fără aripi încă nurlie
pe care toată lumea o știe
(figurează și la mine-n agendă)

Și-așa bugetar în tandreţuri sărac


De-o viaţă aștepţi secunda gata să dea-n două
pe-o bancă-mbujorată-n parc
inima bănuţului de rouă...

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


10

Mihai Sultana VICOL


(Suceava)

Poet (peste 15 volume


lirice), prozator şi
jurnalist (opt cărţi de
publicistică), membru
al Uniunii Scriitorilor
din România.

Din cărţile publicate:

Cândva fântâni, Bucureşti, Ed. Litera, 1979


Grigore Vieru, Pontiful limbii române, Iaşi,
Princeps Edit, 2009
Risc pe cont propriu, Iaşi, Editura Opera
Magna, 2010
Coridorul Siberia, Iaşi, Editura Magna,
2017
Anonim în flăcări, Iaşi, Editura Magna,
2017

Poemul zilei de 20 ianuarie 2018

Femeia mea cu ochi albaştri


Zăpezile trudesc nuntind în fulgi la poli
Reîncarnând în visele copilăriei amintiri
de-odinioară
Când auzeam dinspre păduri cum urlă în
noapte lupii

Luna îşi sfârteca subţirea rază în întuneric


Viscolul bătea la uşi stârnit de vântul cosmic
Ferestrele se ghemuiau în spaime şi noi copiii
de altădată
Priveam nămeţii prin fereastră

Teama însămânţa în suflet nelinişti


Pe atunci eram mai fragezi decât firul ierbii
Spaima în noi îşi căsca botul adânc de fiară
Parcă voind să ne înghită

Ninge sălbatic cu urlete de lupi polari


Viscolul dădea năvală izbind copacii şi
năruind acoperişuri
Zăpada avea în ea delir ceresc şi îşi striga în
haos puterea
Iar noi lumina în sânge o strângeam

Întrebări

Zenovia, cu cât te privesc mai mult îmi


îndrăgesc
Tristeţile şi suferinţa că te iubesc

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


11

Eşti atâta de frumoasă încât mă întreb


Dacă gândurile mele nu sunt plăsmuiri?

Atunci, de ce sunt atât de neliniştit


Când te văd, de ce mă tulbură prezenţa ta?

De ce îmi simt inima străpunsă de un pumnal


De gheaţă când nu te văd?

Zâmbeşte-mi, altfel voi crede


Că nu exişti cu adevărat

Regala mea femeie

Te iubesc regala mea femeie aleasă


Să fii stăpână peste imperiul poeziei mele
Să-ţi dau în şoapte vorbe de răsfăţ
Şi în inimă să porţi pecetea iubirii mele

Vin în preajma ta din drumul rătăcit


Zidind cuvinte care să îţi dea în linişte
Mângâieri pe trupu-ţi de naiadă şi
îmbălsămat
În sărutări să vieţuieşti cu mine în cerul plin
de stele

Cornelius DRĂGAN
(Vaslui)

Nu

nu suntem imuni
la nebunie stârpirea răului
se face în pungi sterile
primare

levitez

când fac cruce gândesc


de două ori

înainte
arunc privire în spate
să nu-mi ia cineva
urma
umană

nu pot trăi decât


în a d e v ă r

acesta nu e un poem
e o confesiune
Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018
12

târzie

prin preajma ta
poate e cineva
alungă-l
chiar de-ar fi câine

să nu-şi piardă
schelălăitu-n
mirare

***

alături de un copil orfan


îmi spune „azi am văzut o cometă”

îl cred

gustul sângelui din braţul amputat


sugerează realitatea

i n i m a - o mare tăcere

alunec în partea putrezită


a unicului sunet

Felul meu de a fi

1. rezonez uneori absurd


cu trecutul-timpul se scurge
cu sânge
amintiri pe care
nu le stăpânesc întru totul
albituri şterse
2. astăzi
nu voi mânca
nimic
3. fata una singură/ lipsită de inhibiţii
m-a paralizat cu frânturi de privire
ochii negri/ pulpa desen pe ciorap
trupul ei absint
absint
4. de joi
micul dejun va avea cafea neagră
sau ceai cu un biscuit sărac
la prânz ou fiert morcov ras
cina un bol de salată de fructe fără zahăr
apoi voi regurgita
5. b l a c k & w h i t e
atât de singur
o tonalitate de gri
aproape inertă

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


13

Ana Gabriela
BALAN
(Bârlad)

Poetă şi publicistă

Volume publicate:
Împăratul de ceară, Editura Singur, 2012
Labirintul de cristal, Editura Self-
Publishing, 2014
Moartea trece pe tușă, Editura Art Creativ,
2016, Premiul la Festivalul Internaţional
de Creaţie „Vrancea literară”, 2017

O carte cu numele meu

De ce nu vii? De ce mai mult


Citim cărţi scrise de poeţii morţi?

Mâna mea continuă încăpăţânată să scrie


Pe nori, pe lună, pe ţărână, pe
Dumnezeu, ştie că nu mă opresc
Îmi aşterne rezerva celestă de hârtie.

Mă joc cu moartea
Poate o pierd
Ca pe o jucărie din copilărie.

Mă joc de-a cititorul


Intru în librărie, caut pe raft
O carte cu numele meu, vânzătorul
Îmi spune să am răbdare, poetul e încă în
viaţă
Să trec şi mâine dimineaţă, cu puţin noroc
Poate moare, vitrinele sunt deja pregătite.

Şi eu chiar veneam să cumpăr o carte


Ţineam mâna ridicată spre cer
Ca un steag fluturam curcubeul
Călcam din iubire spre moarte.

Mai bine mă joc de-a Dumnezeu


Cânt pe străzi ca un sfânt cu halo
Scriu poezia cu sânge, o carte cu numele meu.
Atât de puţin cer în schimb
Vă implor
Nu aşteptaţi Eu, poetul
Să mor!

Ea va pleca

Atunci când cireșele coapte


Sunt numai pe creanga cea mai de sus
Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018
14

La care nu mai poate ajunge


Decât dacă s-ar apleca
Și ar întinde mâna din cer
Ea va pleca

Degeaba îi ţii aripile încuiate


A dus atâtea cruci în spate
Încât așezate una peste alta
Ar face o scară până la lună

Ea va pleca fără aripi


Știe că o ajută vântul
Poţi să îi fereci trupul cu lacăte
Să îl coși de pământ
Nu se mai vindecă rana
Pe care i-a lăsat-o cuvântul

Ea va pleca prin negrul zăpezii de fluturi


Mâine vei găsi cireșul gol
Nu vor mai curge lacrimi de sânge
Oricât de tare îl scuturi

Martin CATA
(Huşi)

Triunghiul

Ales din începuturi


un loc geometric tare
gândind în joc de
fluturi

e-o adiere vie


treime în splendoare
alint în geometrie

acolo-n mediere
sub frunza care pleacă
ispită-n mângâiere

doar armonii-n catete


sorbind ipotenuze
stârnind în mugur sete

asemănări aflate
şoptesc în paralele
iubiri demult uitate

Iubire geometrică

Aşa, hei, aşa, hei, e bine, bine, bine,


degetul tău arătător descrie,
cercuri concentrice pe fruntea mea,
până când, până când,
degetul meu arătător descrie,
Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018
15

cercuri concentrice în palma ta,


până când, până când
amândoi vom descrie cercuri,
unul în altul!

Ana OPRAN
(Pădureni, Vaslui)

Timp întors…

S-adună tainic semnele în cruguri,


S-afundă ziua-n plăsmuiri de ceară,
Însângerate seve curg în seară
Şi spinii cresc în trandafirii-ruguri.

Cum ai întors Geraru-n Primăvară!...


Lacrimi de Bobotează cad din muguri
Picură topită ninsoare în gânduri,
Suie-n lemnul smerit cruce de pară.

Şi-n fiece inel e-o arsă vină


Cerşind Răscumpărare prin Lumină
Se-nnobilează Apele şi Focul

Cuvânt şi Duh coboară peste Tine


Să împlinească preasfinţit sorocul
Spălării humei în izvoarele divine.

Rugă profană

Plutesc imponderabili cai albaştri


Copite de argint sclipind sub lună,
Vin zânele la tors fuior de brumă
Cu liliecii, violeţi sihaştri.

Sfere rotesc Înaltul coborându-l,


S-aude mersul stelelor pe ape,
Sirene străvezii roiesc mioape;
Ce straniu şi subţire curge cântul!...

Mai lasă-mi, Doamne, vraja nopţii line


Din destrămări să îmi adune duhul,
Să mă-nfăşoare şi să mă aline

Cu foşnetul ce-l unduieşte stuhul!


Mai lasă-mi, Doamne , timp să Te-nţeleg
Să Te cuprind în marele Întreg!

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


16

Pr. Marcel MIRON


(Huşi)

Poeţii

Poeţii sunt oameni


care duc în spate lumina.

Niște felinare
așezate în calea drumeţilor.

Orbesc
de atâta lumină
și nu se mai feresc
de grăbiţii care
îi îmbrâncesc.

Poliţia rutieră intervine


când un șofer grăbit
calcă o lumină
și notează în procesul verbal
la rubrica „observaţii”:
această lumină era oarbă.

Cel mai greu este


când sunt penalizaţi cu puncte.

Mulţi caută puncte în lumină


și orbesc.

Apoi
ca Oedip își plâng destinul
orb și el
de atâtea accidente luminoase.

Agendă nouă

Iubita mea
tu îmi oferi la momente importante
agende libere
de anii
sau liniile fixate din vremuri
fără zile colorate ori zile terne
în care eu să ghicesc
ceasurile bune și ceasurile rele.

Tu îmi oferi agenda


ca pe un nor alb pe cerul albastru
sau un petec de lumină
în marginea nordică a asfinţitului.

Nu înţelegi că eu

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


17

mă rătăcesc în spaţiul nedesenat?

Trasează cu mâna ta
cu buzele chiar
indiferentele sentimente
blazatele gânduri
ori noptatecele oftaturi.

De câte ori ne-am întâlnit


la masa desenată pe vechile agende
cafeaua aburea
și tu năvăleai
ca un zefir speriat de crivăţ
spre sufletul meu.

Oare tu nu înţelegi
că eu mă rătăcesc
în spaţiul nedesenat
de ochii și comisurile gurii tale?

Acum
nu mai știu locul scaunului tău:
pe vechea frunză
pe noua floare?

Te rog
așează-te
ocupă-ţi locul
în noua agendă
ca să pot reface
geografia iubirii mele terestre.

(Din volumul în curs de apariţie


Șarpele de pe balustradă)

Elena VLASE
MUNTEANU
(Grumezoaia, Huşi)

Poarta vieţii

Deschisă este zilnic poarta vieţii,


Nu are yală şi nici lacăt
Să intre şi modeştii şi măreţii
Că toată lumea e în treacăt.

Deschisă-i poarta vieţii larg, total.


Se-aşteaptă zilnic musafiri în poartă,
Să intre ori pe brânci ori triumfal,
Destin măreţ ori amărâtă soartă.

Şi intră, ies, pe poarta larg deschisă


Ei poposesc mai mult ori mai puţin...

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


18

Intrarea şi ieşirea e permisă


Durata-e problemă de destin.

Şi intră mulţi cu frunţile de vise


Şi ies învinşi, cu visul sfărâmat,
Ori mai modeşti, cu gândurile-nchise,
Dar nu regretă că au încercat.

Şi poarta vieţii e deschisă larg,


Mai înfloresc destine lângă poartă...
Ori dincolo de poartă visele se sparg
Şi se acceptă prea severa soartă.

Şi uneori, la poartă bate vântul


Şi balamale scârţâie urât...
Mai intervine Domnul-Sfântul
Şi se acceptă că atât se poate. Doar atât.

Dar toată lumea bate-n poarta vieţii


Deşi este deschisă permanent...
Mereu în creştere e preţul pieţii
Şi toţi plătim eternul preţ dement
Pentru prezent.

Epos

Ion Gheorghe PRICOP


(Duda - Huşi)

Cronici de ivoriu
sau
Trecură veacuri peste sat...
(aprilie 1810- aprilie 2010),
consemnate de Dumitru (Povest)Escu,
poet aproape popular,
şi de alte izvoare…

Predoslovie

Cetitoriule de mâine, cu-a ta faţă grea, de


pâine, te îndreaptă către mine, să-mi vezi
cartea de lumine, largă-n fapte şi visare şi cu-
o lună-ntrânsa, mare, astru-aprins în
răsăritu, şi de mine iscălitu, pe foiţele
veline, eu, D. E. făr'-de-hodine, eu nepot de
Ieremie, ce s-a hotărât să fie în cea primăvară
strâmbă, ce peste război se-ndâmbă, a lui
patruzeci şi patru... Şi ascultă-mă cum latru,
cum desferec şi foiescu ani ce fug şi ani ce ies
cu viaţa Duzii-n dinţi ca lupii, s-o îngroape-n
malul râpii, făr'de limbă şi picioare, ca pe-o
Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018
19

oaie oarecare ce-a păscut la şesul verde şi-


acum pe sub ierbi se pierde...
Doar că eu, zis cronicariul, scârţâi cum în
grindă cariul, sub condeie şi sub pana
răsucesc ceva din blana mult prea scurt-a
vremii-oaie, până inima-mi se-nmoaie şi
reţine, bob de linte, în vâscoasa noastră
minte, care dor, pe care drume soarta ne
mână anume, ce-am gândit, făcut cu
rostul, ce mai suntem, din ce-am fostu?...

21 oct. 1820

Strămutaţii

Bat-o vina ţara, locul, cum te arde-n tălpi


ca focul, cum te-nţeapă el ca zimţul
neastâmpărul când simţu-l, şi te poartă pe
coline, cătând valea cea-de-bine... Consemnez
dintru-ncepute una mie şapte sute... Ziua-n
care străbunicii, preaplăcându-le pe-aici, şi
venind de peste dâmbe, pintenii de pe
carâmbe lepădat-au, ca să fie nume de
statornicie pe-a Ivanului câmpie.
Şi-un căţel cu gura-n mlaci, lătra slab:
Duda-Novaci, până ce un guguştiuc, ciufulit şi
cam năuc, tot privind prin ochi de steclă, îi
mai puse şi-o poreclă, şi-ntr-un somn cu
mulţi Moşi Eni zisu-i-a şi Timi... geni !... Timi...
geni!

,,...Scriu aici, ca să se ştie, despre cine, ce


şi unde suntem, şi încep cu însemnele cereşti
care proslăvesc aceste locuri binecuvântate,
dar alteori, uitate de bunul şi prea dreptul
nostru Dumnezeu.
Timigenii seculari, unde dăinuim noi,
dar unde şi-au trăit văleatul cu prisosinţă şi
moşii, şi strămoşii noştri, înfăşuraţi de haina
cea de suman, călduroasă şi
binemeritată iarna, dar incomodă şi
înăbuşitoare vara, au îndurat vremurile,
când cu bunele, când cu relele lor... Prin
urmare, deasupra Pâhnei, sat vestit în viile
şi vinurile lui,străjuindu-ne către miază
noapte, priveşte galeşă, dar statornică şi
înţeleaptă, Roza Vânturilor sau Steaua
Polară. Ea ne arată direcţia de unde vin
iernile geroase, lupii flămânzi şi stricători de
turme, basmele la copii, şi nu în cele din
urmă, bravul Moş Crăciun. În juru-i, se
învârte Carul Mare, cu bouarul minuscul
alături de uriaşii boi strălucitori, şi ale
cărui roate, vara, pe la început, hurducă
deasupra caselor noastre, dar undeva
departe, în fundul cerului, acolo unde fierb
tainele de viaţă şi de moarte ale nopţii.
Luceafărul de seară atârnă o oră-două, cât

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


20

durează înserarea, de sprânceana Dealului


Lohan, către apus, Luceafărul nopţii,
Venusul, străluceşte cu văpaia lui
argintoasă în buricul amurgului, pentru ca,
pe îndelete, să urmeze calea roşietică a
Mercurului şi să lase în noapte a se vedea
mai bine şi mai cu folos pulberile fine ale
Căii Lactee. Asta din urmă, se răsuceşte
într-o multitudine de „X“-uri, de la nord-est
către sud-est, un capăt, şi de la sud-vest
către nord-vest, celălalt capăt. Razele, cu
rombul lor perfect, se deplasează de la est
către vest, pe arcul cerului, la fel Cloşca
şi puii, grupaţi mărunt într-o constelaţie-
colibri, care urmează, noaptea, acelaşi
traseu cu cel al soarelui, ziua. Zeul luminii,
alb şi strălucitor, ajunge în punctul fierbinte
al amiezii de vară mic şi neînsemnat cât un
bob de linte, şi parcă o mai aşteaptă încă pe
Lună, indiferentă şi rece... Multe alte
constelaţii, mari şi mici, plutesc deasupră-
ne, cu nume numai în tratatele de astrologie
ale specialiştilor, dar care, acolo, şi în
nimicnicia lor, ne privesc, înregistrând ceva
din ciclul repetat al vieţii-morţii.
Acesta-i locul nostru pe Pământ şi în
Univers, aceasta adresa poştală la care,
când vrea şi-i e dor, sau când are mânie pe
noi, ne scrie Dumnezeu. Şi-aşa cum este, noi
îl iubim cu credinţă şi ni-l apărăm cu
străşnicie…”

(din Gomovnicul lui Tache Sclintitu)

,,…Şi pe moşie fostă mânăstirească,


vândută domnitorului M. Racoviţă, acolo
unde veniţii de aiurea erau scutiţi de taxe şi
impozite, sosit-au mulţi pribegi, şi de la
Neamţ, şi de la Botoşani, dar mai cu seamă
dinspre Orhei, de peste râu, şi întemeiară
aşezare.
În bordeie, sub pământ, au stat o vreme,
până au prins la cheag, apoi şi-au ridicat
locuinţe din ceamur, adică pământ
amestecat cu paie şi apă, şi-au făcut case cu
o odaie jumătate, acoperite cu stuful adus în
care trase de boi, din bălţile prutene...“

(din Monografia Timigenilor,


de Adrian Ispravă)

Foto-arhivă:
Ion Gh.
PRICOP şi
Valeriu
PENIŞOARĂ
cu prietenii
– dudeni /
timigeni

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


21

Lina CODREANU
(linacod@yahoo.com)

Gânduri răsfirate
Pensées dispersées

Traducere în limba franceză: Suzana-Gloria


Suzana Guinart (Pontoise, Franţa)
Traduit en français par Suzana-Gloria
Guinart-Miron (Pontoise, France)

Copilăria are termen de garanţie, chiar şi


adolescenţa, însă maturitatea – nu.

L’enfance a une date de péremption, même


l’adolescence, mais pas la maturité.

În miezul oricărei pietre zace o taină a


începutului de lume. Cine ştie s-o dezlege?

Dans le noyau de toute pierre git un mystère


cosmogonique. Qui sait le déceler ?

Scrisul întinde firul timpului, dă durată iubirii


de viaţă… Desenele şi scrijelările pe piatră, pe
os, pe metal, pe pereţii peşterilor au dăinuit
ca poveşti ale unei lumi pierdute.

L’écriture rallonge le fil du temps, fait durer


l’amour de vivre… Les dessins et les gribouillis
sur la pierre, l'os, le métal, les murs des
cavernes ont perduré tels des contes d’un
monde disparu à jamais.

Creaţia nu-i o meserie, ci o vocaţie trudnică.

La création n’est pas un métier, mais une


vocation épuisante.

Nici un ţăran n-a pus în brazdă boabele fără a


visa lanul copt sub legănarea vântului. Cum
să pun eu pe hârtie cuvintele fără să-mi
imaginez freamătul ce-l vor stârni în inima şi
mintea cititorului?

Tout paysan ayant semé ses graines a rêvé du


champ mûr sous la caresse du vent. Comment
Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018
22

pourrais-je coucher les mots sur le papier sans


imaginer la délectation qu’ils feront naître
dans le cœur et dans l’esprit du lecteur?

Din nesfârşirile lui Uroborus: când se naşte


un prunc, moartea ia vamă un suflet.

L’une des infinités ouroboriques: lorsqu’un


bébé naît, la Mort reprend une âme.

Pe muchia subţire dintre copilărie şi


maturitate – adolescenţa, această stare de
graţie ce poate schimba şi anotimpurile.

À la frontière étroite entre l’enfance et la


maturité – l’adolescence, cet état de grâce qui
peut même changer les saisons.

Creaţia nu-i o meserie, ci o vocaţie trudnică.

La création n’est pas un métier, mais une


vocation épuisante.

Cutremurele, aidoma războaielor, au apariţii


ciclice determinate de energii acumulate, fie
că e vorba de magma adâncurilor, fie de
învrăjbirea naţiilor.

Les tremblements de terre, telles les guerres,


font des apparitions cycliques déterminées par
une accumulation des énergies, qu’il s’agisse
des magmas des tréfonds de la Terre, ou de la
discorde des nations.

Nu stările de beatitudine, ci marile sfâşieri


din adâncul inimii devin izvorul marilor
opere.

Ce ne sont pas les béatitudes la source des


œuvres les plus grandioses, mais les grands
déchirements venus du fond du cœur.

Şi totuşi, realitatea nu poate fi înlocuită prin


artă.

Et pourtant, l’art ne peut pas remplacer la


réalité.

Unora, impasibilitatea le aduce „longa vita”.

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


23

La placidité apporte à certains „longa vita”.

Biblioteca este o doamnă fascinantă şi


ispititoare, dacă-i păşeşti pragul. Dacă o ai
acasă, e dominatoare şi sufocantă.

Si l’on franchit son seuil, la bibliothèque est


une dame fascinante et tentante. Si elle se
trouve chez soi, elle demeure dominatrice et
étouffante.

Când vom înceta să căutăm visul, nu ne va da


el pace. Aşa-i iubirea.

Lorsque nous arrêterons de chasser le rêve, ce


dernier aura raison de nous. C’est ainsi que va
l’amour.

Simţurile sunt ferestre de cunoaştere a lumii.

Les sens sont des ouvertures vers la


connaissance du monde.

Să fii singur într-un tumult uman e cheia


vindecării de lumesc şi a izbânzii egoiste.

Souffrir tout seul lors d’un tourment est la clé


de l’éloignement du monde et la victoire de
l’égoïsme.

Însemnãri… cu staif

Theodor CODREANU
(Huşi)

Numere în labirint

11 221. 23
noiembrie. De la
Praga, George W. Bush
călătoreşte la
Petersburg, apoi în
Ţările Baltice, iar de
acolo poposeşte la Bucureşti, unde este
întâmpinat cu entuziasm exploziv. Românii
trăiesc satisfacţia că, în sfârşit, „au venit
americanii”, obsesie care oglindeşte
incapacitatea lor politică de a se constitui ca
Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018
24

o veritabilă naţiune europeană, stăpână la ea


acasă. Dacă în următoarele două decenii
România nu se va strădui să devină un stat de
care să se ţină seama în Europa, lunecând,
mai departe, pe toboganul autodistrugerii,
atunci…
11 222. Tot astăzi (sper să fie o pură
coincidenţă), soseşte la Huşi, de la Chişinău,
Iurie Roşca, preşedintele Partidului Popular
Creştin Democrat. După o zăbavă de vreo
două ore în apartamentul nostru, ţine
neapărat să meargă la Episcopie, la
arhimandritul Mina Dobzeu, în chilia căruia
am zăbovit alte trei ore, realizând o „masă
rotundă” (înregistrată video şi audio, pentru
valorificare în mass-media de la Chişinău) pe
tema renaşterii religioase şi naţionale din
Basarabia, dar nu numai. Eu am insistat mult
pe responsabilitatea pe care o are Iurie Roşca
şi Vlad Cubreacov faţă de tineri şi faţă de
Mitropolia Basarabiei. Tinerii sunt majoritari
în partidul lui Roşca, principala ţintă fiind
contracararea curentului politico-ideologic
moldovenist către care se îndreaptă şi
minoritarii ruşi, ucraineni sau găgăuzi. Prin
Biserică, aceştia trebuie câştigaţi de partea
renaşterii naţionale. Părintele Mina i-a atras
atenţia că eticheta de „Creştin” din titulatura
partidului trebuie acoperită de fapte. Iurie
Roşca se arată derutat de lipsa de interes a
României faţă de Basarabia, ceea ce nu e
departe de adevăr. Să sperăm, zic, că din
cauza ţintelor de integrare în NATO şi UE.
Poate că, după argumentul Praga, lucrurile se
vor schimba, iar vizita la Huşi a lui Iurie
Roşca va deveni importantă ca şi aceea a lui
Bush la Bucureşti.
11 223. Iurie Roşca nu sclipeşte în
cărturărie şi profunzime, dar e un om de
acţiune, având însă şi reacţii derutante faţă
de celelalte grupări politice. E un bun
organizator, nu fumează, bea cât se cuvine şi
nu ignoră importanţa cărţii. A împlinit 41 de
ani, fiind în plenitudinea aptitudinilor
politice şi ideologice. Harisma i se diluează
când se lasă în starea de cârcotaş.
11 224. Gheorghe Ionică, fratele Linei,
profesor de limbă şi literatură română la
Mândreşti, cu o minte profundă, bun
judecător de literatură, prieten cu prozatorul
gălăţean Apostol Gurău, îmi spune, la telefon,
că Fragmentele lui Lamparia e cartea cu care
voi rămâne în posteritate. El sugerează o
răsturnare plină de tâlc: Fragmentele sunt

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


25

întregul, pe când celelalte cărţi ale mele


sunt… fragmente!
11 225. Ce s-a gândit Vladimir Voronin?
După vreo două zile de la evenimentul Praga
şi de la vizita lui Bush la Bucureşti, a ajuns la
concluzia „luminoasă” că aderarea României
la NATO va determina pe guvernanţii de la
Bucureşti să mai lase în pace pe moldoveni şi
să cugete că aceştia sunt, într-adevăr, altă
naţiune decât români, dat fiind că fac parte
din CSI, iar nu din UE!
11 226. 1 Decembrie 2002. Sub impresia
recentei invitaţii de aderare la NATO şi a
vizitei preşedintelui Statelor Unite, mass-
media jubilează festivist-patriotic. Ironie
nebună: după ce primii mesageri de peste
Ocean au venit să ne dezveţe de naţionalism,
trezindu-se însă cei mai uniţi naţionalişti,
după 11 septembrie 2001, acum ne-am trezit
şi noi că le imităm transformarea! Bine şi aşa!
11 227. De Ziua naţională, la Ghermăneşti,
un sat mare dintre Huşi şi Răducăneni. După
o frumoasă slujbă la biserica din localitate, se
lansează monografia comunei Drânceni a
inimosului profesor de istorie Constantin
Partene.
11 228. La Chişinău, o nouă demonstraţie
organizată de partidul lui Iurie Roşca. Bătaie
lungă, căci pe 17 decembrie Vladimir Voronin
este invitat la Washington. Să vedem efectele.
11 229. 2 decembrie. La Realitatea TV,
Stelian Tănase îi are ca invitaţi pe istoricul
Adrian Cioroianu şi o ziaristă guralivă, toţi
trei „teleintelectuali de viţă nouă”. Tema
dezbaterii: cum au sărbătorit românii ziua de
1 Decembrie. Bineînţeles, un sondaj arată că
63% dintre chestionaţi spun că n-au
sărbătorit. Explicaţia e simplă: majoritatea
românilor simte că nu mai are patrie, căci
patria e tagma jefuitorilor, vorba lui Tudor
Vladimirescu. Ce concluzie trag intelighenţii
noştri? Că nu e bună ziua de întâi decembrie
de zi naţională. Ce Mare Unire, ce Deşteaptă-
te, române!, dacă e frig şi nu poţi ieşi să te
distrezi cu mici şi bere!? Să fie mutată ziua
asta pe 10 mai! Şi să cântăm Distrează-te,
române!
Pe de altă parte, gazetăriţa cea volubilă
(Parcă prea seamănă cu Andreea Pora!) s-a
arătat îngrijorată de ce se va întâmpla cu
românii ardeleni când vom intra în Uniunea
Europeană? Ei trebuie pregătiţi pentru
vremurile când ungurii vor avea dreptul să
vină şi să se stabilească în Transilvania, în
calitate de cetăţeni europeni. Se cuvine

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


26

primiţi cu pâine şi sare, nu cu şovinismul


imnului naţional care vorbeşte despre
„barbarii de tirani”! Iată de ce, urgent, trebuie
recuzată vehement ziua de 1 Decembrie,
eliminată cât mai repede cu putinţă din
calendarul sărbătorilor naţionale! Nu există
zi mai antieuropeană şi se cuvine să ne
lepădăm de ea, iar ardelenii, din rândul
cărora au ieşit versurile, prin „şovinul”
Andrei Mureşanu, să fie din timp educaţi.
Să nu-şi facă griji jurnalista: îi şi educă,
mărşăluind victorioşi, indivizi ca Sabin
Gherman, Smaranda Enache şi Eva Maria
Barki.
11 230. De la Köln, Marian Popa îmi
trimite o diagramă-poster, spre amuzament,
zice el, dintr-o carte cu păinjenişul
societăţilor secrete din lume. Un labirint din
care nu există scăpare. Depinde pentru cine.
11 231. Postmodernismul este ceea ce nu
s-a putut înălţa până la modernism.
11 232. După Jürgen Habermas,
modernitatea a fost un proiect neîncheiat. Ar
fi venit să-l încheie postmodernismul. Mă tem
însă că tocmai postmodernismul va fi un
proiect neîncheiat. Sau poate încheiat
prematur.
11 233. Marxismul, demonstrează
Frederic Jameson, s-a putut salva prin
postmodernism. Şi asta deoarece
internaţionalismul de tip comunist a eşuat,
principiul globalizării fiind preluat de către a
treia fază a capitalismului, care e
transnaţională. Prima fază a capitalismului a
avut ca simbol maşina cu abur şi a creat piaţa
naţională. A doua e a monopolismului
radiografiat de Lenin şi identificat în
imperialism (perioada colonială); a treia –
faza transnaţională, a satului global şi a pieţei
libere, teoretizate de Milton Friedman. În
acest ultim culcuş al postmodernităţii s-a
putut aciua internaţionalismul comunist, care
şi el, aidoma modernismului, s-a dovedit a fi
un proiect neîncheiat. Imaginea ideală a
acestui refugiu este a neocomunismului
american numit, eufemistic, political
correctness. Să se ţină minte însă: orice formă
de internaţionalism sfârşeşte în dictatură.
Modernismul a însemnat democraţie şi
libertate. Postmodernismul a putut părea
momentul de vârf al democraţiei
postcoloniale. Dar deja, de la 11 septembrie
2001, el înseamnă debutul unei noi ere
totalitare. Stimulentul/părintele ei „spiritual”
ar fi islamul, emanator a ceea ce azi se

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


27

numeşte terorism internaţional. Să fie alibiul


imbatabil al corporaţiilor transnaţionale care,
cândva, au declanşat şi revoluţia bolşevică?
11 234. 13 decembrie 2002. Cristalizare
majoră a alternativei la postmodernism:
transmodernismul, concept utilizat de mine
încă din 1994-1995. Va fi tema unei viitoare
cărţi. Suportul metodologic al
transmodernismului ar putea fi
transdisciplinaritatea lui Basarab Nicolescu
şi a lui Edgar Morin. Transmodernismul
trebuie conceput ca întoarcere la valorile
ocultate sau nimicite de către postmoderni,
dar nu una de tip tradiţionalist, tradiţia fiind,
de astă dată, cea vie, mereu înnoită, ca facere
eternă, cum definea Eminescu omul. Această
Kehre se va funda pe valorile creştinismului
(părăsite de postmoderni), pe spiritul
naţional, dar şi pe cele mai profunde cuceriri
ale ştiinţei şi filosofiei care ţin de a doua
revoluţie cuantică. Primul Congres al
Transdisciplinarităţii s-a derulat în
Portugalia, în 1994. Carta
Transdisciplinarităţii a fost redactată de Lima
de Freitas, Edgar Morin şi Basarab Nicolescu.
Doi ani mai târziu, Basarab Nicolescu,
eminent teoretician al fizicii cuantice,
avându-i ca maeştri spirituali, între alţii, pe
filosoful Ştefan Lupaşcu şi pe poetul
matematician Ion Barbu, a redactat un
Manifest cu titlul Transdisciplinaritatea.
Manifestul transmodernismului va fi
cartea pe care o am acum în minte. Altfel,
transdisciplinaritatea riscă să devină încă un
proiect neîncheiat.
11 235. Mihai Adauge îmi telefonează, de
la Chişinău, că Basarabia sau drama sfâşierii e
la tipar. De acelaşi lucru mă asigură şi
Vasilian Doboş, de la Junimea, cu „Complexul
Bacovia”, iar de la Bucureşti, Mugur Vasiliu,
cu o ediţie revizuită Eminescu. Vor fi trei
cărţi în ianuarie 2003?
11 236. 16 decembrie. Vizită a lui Ion Gh.
Pricop, cu o lungă tăifăsuire despre condiţia
actuală a literaturii. Îmi mărturiseşte că a
trecut de la proză la poezie, având, spre
finalizare, o carte cu 101 poeme, finalizate
fiind 60. Pricop îşi trăieşte scrisul cu o
intensitate pe care cu greu o mai găseşti la
contemporanii noştri înrobiţi simulacrelor.

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


28

Scrisori inedite
A. Din scrisorile prof. univ. Ion SÂRBU,
istoric şi critic literar (Iaşi) către criticul
dramatic şi publicistul Teodor PRACSIU
(Vaslui)

Dragă Domnule Pracsiu,

Articolul despre Goga a apărut în condiţii


impecabile, lucru pentru care vă mulţumesc
foarte mult. Eu îl trimisesem pentru numărul
din mai, cînd are loc, de fapt, comemorarea (7
mai), dar poate nu e rău că redacţia a
devansat evenimentul. Încurajat de
promptitudinea şi bunăvoinţa Dv., vă trimit
articolul alăturat – în două părţi, pentru
numerele din mai şi iunie – despre Arghezi,
„colaboraţionistul”, „oportunistul” etc. Poate
că vorbind mai mult, azi, aşa cum se cuvine,
despre clasicii blamaţi în chip atît de nedrept
şi abuziv (s-a ajuns pînă şi la înjurarea lui
Vianu – model de integritate morală!), – vom
izbuti să înlăturăm ceva din murdăria cu care
sînt împroşcaţi. Vă repet ce v-am mai spus şi
cu alte ocazii: publicarea articolului, fapt, de
altminteri, de la sine înţeles, e la libera voie a
redacţiei: Nici o supărare dacă „nu merge”!

Am apreciat în mod deosebit articolul Dv.


(n-o luaţi ca pe un convenţional schimb de
amabilităţi) despre Satul şi şcoala, unde
vizaţi cu o ironie subtilă, unul din defectele pe
care pare să-l poarte preconizata reformă, şi
anume, acela că vorbeşte realitatea de fapt a
lucrurilor, venind cu măsuri aflate într-un
flagrant decalaj cu stările la care se aplică. Să
sperăm, totuşi, că nu vom vedea mergînd peste
mizeria actuală a satului, calculatoarele
Fundaţiei „Sörös”, telefoanele celulare,
formaţiile de muzică pop, programele
„Tempus”, „Socrates” şi celelalte minuni ale
lumii de azi. Dv. sugeraţi că e nevoie, întîi, de o
instalaţie de apă, care să înlocuiască
rudimentarele spălătoare (găleata şi ceaşca
Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018
29

corespunzătoare), de care m-am folosit şi eu în


peregrinările mele de „inspector pt. gradul I”,
din urmă cu ani.
Exageraţi, cred, cînd vorbiţi despre
respectarea dispoziţiilor ortografice ale
Academiei ca despre respectarea unui „ordin
divin”. Nici comparaţia cu Academia Franceză
„nu ţine”. (Gîndiţi-vă că acolo n-ar fi fost
niciodată posibil Roller sau A. Toma, ca să nu
vorbim de unele figuri recente).
Faptul că o serie de cărţi şi reviste foarte
serioase apar scrise, încă, în vechea ortografie
nu vă spune nimic? Apoi, confirmarea
guvernamentală e prevăzută legalmente: ea
va veni, ori nu va veni, cîndva. Încă ceva:
menţinerea lui î în numele proprii e prevăzută
în noul îndrumar ortografic, care lasă
chestiunea la purtătorilor lor. Să conchidem
că atîta vreme cît sînt admise ambele variante
(şi e păcat, desigur, că se întîrzie cu o
reglementare precisă, obligatorie), - asta
spune destul şi trebuie să ne ferească a fi prea
categorici în adoptarea unei direcţii sau a
alteia. (Odată se va vedea cum şi această
ceartă între grămătici are, pe undeva, şi nişte
temeiuri – vai! – foarte banale, reductibile la
nişte înfruntări de persoane mai mult sau mai
puţin academice, – ca şi multe alte situaţii cu
aparenţă de principialitate, de pe la noi!).

E păcat că revista „Clepsidra” nu figurează


în catalogul publicaţiilor sau că nu are ISSN.
Să ştiţi că, în felul acesta, ce se scrie acolo are
soarta pufilor de păpădie luaţi de vînt. Măcar
ISSN-ul ar trebui obţinut!
Îmi vorbiţi de P.G. Pentru mine, este un
personaj ultra-ordinar, educat în nu ştiu ce
ghetouri basarabeneşti! Vă rog să mă credeţi,
sînt, azi, cărţi şi publicaţii pe care evit chiar să
le ating, întrucît numai atingerea lor îmi
provoacă un rău fizic, o greaţă profundă.
„Omul nou”, prevăzut de vechiul regim, format
de el, scos din grotele în care normal era să
rămînă, acest „om nou” pe care vechiul regim
îl mai strunea, îl mai ţinea în frîie, a azi şi-a
dat drumul liber şi nestingherit: aşa văd eu
Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018
30

cauza infracţionalităţii de toate genurile


(inclusiv limbajul ordinar, calomniile
practicate de P.G., C.V.T. şi alţii la fel).
Pun punct „polemicii cordiale” la care,
graţios, m-aţi invitat. De altminteri, sînt sigur
că, în toate privinţele, punctele noastre de
vedere converg.
Eu şi soţia mea vă mulţumim pentru bunele
Dv. cuvinte. Primiţi, vă rog, salutul meu
prietenesc,
I. Sîrbu
28.IV.98

B. Din scrisorile prof. Bogdan ULMU, regizor


de teatru, scriitor şi publicist (Iaşi) către
criticul dramatic şi publicistul Teodor
PRACSIU (Vaslui)

Stimate domnule Pracsiu,

Iertaţi-mi întîrzierea, dar mă împart,


săptămînal, între redacţie şi teatru (ultimul, în
provincie) şi vă daţi seama ce greu e să mai
găsesc timp pt. corespondenţă. Iese greu nr. 2
al Monitorului, s-a scumpit şi hîrtia şi tiparul şi
încercăm să scăpăm şi de… faliment! Oricum,
baza noastră e publicitatea.

Duminică am avut o premieră cu O’Casey în


Banat. Mîine abia apare nr. 2. Vom pune pe
picioare şi editura, dar nu e chiar simplu.
Aştept cronici de la dvs., dar scurte! (1-1½
file). Cea de la Cehov va intra, dar am scurtat-
o. La piesa lui Vişniec nu trimiteţi cronică – am
scris eu în nr. 1.
Dacă aveţi timp, mai propuneţi-mi ceva
(inclusiv recenzii la cărţi de teatru / film / TV;
sau note, articole de atitudine, polemici, opinii
– toate de actualitate univocă!).
Vedeţi şi ce vine prin turneu.
Dacă-i vedeţi pe foştii mei colegi,
transmiteţi-le salutări.
Acum pregătesc un Alecsandri, tot în Banat.
Sper să-l scot pînă pe 15-20 Decembrie.

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


31

Cum o mai duceţi? Sper că totul e-n regulă


şi la ziarul dvs. şi, dacă mai e ceva interesant
prin judeţ, informaţi-mă.
Cu veche prietenie,
în aşteptare,
B.U. [ss., abreviere].
6.XI.1990

Medalion literar

Teodor PRACSIU

Una dintre cărţile de referinţă din


2017 ale eminescologului Theodor
Codreanu se intitulează Lumea
românească în zece prozatori. La
lansarea ediţiei Eminescu la Vaslui (O
sută și una de poezii) i-am schiţat
eminentului critic un portret în zece
puncte , socotit admirabil de către acad.
Mihai Cimpoi. Îl reproducem mai jos.

Theodor Codreanu în zece puncte

1) Theodor Codreanu este critic și istoric


literar, prozator, autor de aforisme, eseist,
publicist și , ocazional, umorist.
2) S-a născut la 1 aprilie și până acum
destinul nu i-a tras nicio păcăleală. Este
serios, auster, modest (Sunt modest dar să
se știe!), tenace, profund, cu o voinţă
remarcabilă de automodelare intelectuală.
3) A scris peste 50 de volume importante și
deși trăiește la margine este un scriitor de
centru.
4) Partea cea mai solidă a operei sale o
reprezintă aceea de critic și istoric literar.
N-a ajuns aici ratând alte genuri (conform

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


32

axiomei lui G. Călinescu), ci a răspuns


vocaţiei sale esenţiale.
5) Lui Eminescu i-a consacrat mai mult de 10
cărţi. Este un eminescolog în sensul nobil
al termenului, citit și citat. Ca eminescolog
nu s-a bucurat numai de elogii. Suntem
aici, la porţile orientului (Poincare).
6) Are capacităţi analitice și sintetice și
construiește rezistent. Nu improvizează,
nu este facil și nici frivol. Este
pluridisciplinar și transdisciplinar.
Cercetează până aproape de exhaustiv
bibliografia unei teme și abia apoi se
apucă de scris. Întotdeauna citează
opiniile altora dar nu uită să-și prezintă
propria opinie, fermă și cristalizată.
7) Este un polemist redutabil, dar își
păstrează mereu lângă sine mantia
civilităţii. Atacă idei și nu oameni. Este un
elin în spirit, având mereu la îndemână
lancea lui Ahile.
8) A făcut foarte mult pentru consolidarea
legăturilor noastre culturale cu Basarabia.
A scris cărţi însemnate despre scriitorii
basarabeni, a căror operă se încorporează
firesc literaturii române, deci României
Mari.
9) Caută numere în labirint și ne-a dăruit
câteva volume delectabile de însemnări,
notaţii în marginea cărţilor, reflecţii,
secvenţe biografice, judecăţi critice, note
de lectură.
10) Dacă nu exista, Theodor Codreanu
trebuia inventat.

Petruş ANDREI

Sub semnul Poetului…

Talentul deosebit al
eminescologului Theodor
Codreanu consistă în
faptul de a fi topit într-un
studiu (Studiu introductiv,
la Mihai Eminescu, O sută
şi una de poezii, ediţia Theodor Codreanu,
Bucureşti, Editura Academiei Române, 2017,
n.red.) de numai 35 de pagini, cele 11 cărţi ale
sale dedicate vieţii și operei poetului – arheu.
Cel puţin trei ar fi reușitele codreniene în
această ediţie:

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


33

– demonstrarea cu acribie a arheităţii


eminesciene, care este, în același timp, a
întregii spiritualităţi românești;
– susţinerea ideii că romantismul
eminescian este punctul de plecare pentru
simbolismul românesc autentic și pentru
întreaga lirică modernă;
– certificarea faptului că poetul – arheu
Mihai Eminescu, geniu incontestabil al
literaturii universale, este centrul iradiant al
canonului literar românesc.

La Vaslui. Theodor Codreanu, Petruş Andrei,


acad. Mihai Cimpoi, Dumitru Gabura

Opinii. Interpretãri
Tudor NEDELCEA
(Craiova)

Constantin Cubleşan
(II)

Eminescu în
orizontului criticii
(2000) este rezultatul
opiniei lui C. Cubleşan la
comentariile altor
specialişti, după apariţia
sinistrului număr din
Dilema din 1998 (revistă fondată de Andrei
Pleşu, dar numele său nu apare pe acest
număr incriminat). Problema Eminescu nu se
bagatelizează prin apariţia multor
comentarii asupra operei sale, a unor ediţii
sau antologii; Eminescu nu este expirat, el
este mereu actual, chiar periculos de actual,
de unde şi vehemenţa unor „corecţi politic”
împotriva sa. „Cercetarea eminesciană azi s-a
instituţionalizat, chiar şi fără existenţa de
facto a unui centru ştiinţific menit a coagula
în jurul său, sistematic, toate abordările
Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018
34

problemei, din ţară şi de peste hotare”,


constată C. Cubleşan, comentând, în acest
sens contribuţiile documentare la biografia
Poetului ale lui Pavel Ţugui, G. V. Raţiu,
Virgiliu Florea, Elie Cristea, I. Buzaşi, D.
Vatamaniuc, Ov. Vuia etc., exegezele semnate
de C. Barbu, Al. Zub, Ov. Ghidirmic, D.
Vatamaniuc, A. Goci, Svetlana Paleologu-
Matta, Th. Codreanu, G. Călinescu, Aurelia
Rusu, Maria Ana Tupan, I. Cheie-Pantea, G.
Munteanu, Mircea Popa, I. Filipciuc, Zoe
Dumitrescu-Buşulenga, D. Murăraşu, Tudor
Nedelcea, Petru Creţia, Gh. Bulgăr, I. Iliescu,
Victor Crăciun etc.
„La urma urmelor, atacul la baioneta de la
«Dilema» a fost un factor pozitiv în privinţa
fenomenului Eminescu”, o altă constatare a
lui C. Cubleşan, prilejuind recitirea operei
eminesciene de către specialişti „cu o
seriozitate şi o acribie pe care altfel n-ar fi
abordat-o”, scriindu-se cărţi şi probând astfel
că Eminescu „e viu, că Eminescu e departe de
a fi poetul de care ar trebui să ne despărţim,
că pe Eminescu nu-l cunoaştem atât de bine
încât să ne îngăduim obrăznicia de a nu-l mai
citi”. Prin această grilă, C. Cubleşan
comentează critic, în vol. Eminescu în
reprezentări critice (2003), cărţile sau ediţiile
semnate de M. Prepeliţă, I. Filipciuc, N.
Georgescu, Al. Condeescu, Gh. Drăgan, Ioan
Petru Culianu, M. Cimpoi, Petru Ursache, Al.
Husar, Dan Mănucă, George Popa, Panait
Cerna, Aron Cotruş, Marian Barbu, Gh.
Bulgăr, Fl. Rotaru, D. Irimia, I. Frunzetti,
Lucia Olaru Nenati ş.a.
„Permanentă făclie
de devotaţiune” (T.
Vârgolici) se
dovedeşte şi vol.
Eminescu în privirile
criticii (2005), în care
ideea „descoperirii
unui nou Eminescu”,
o găseşte în studiile
pertinente semnate
de Zoe Dumitrescu-
Buşulenga, Artur
Silvestri, I. Filipciuc, M. Drăgan, V. Muscă, M.
Cimpoi, Th. Codreanu, G. Popa, Mihai Alin
Gherman, C.M. Popa, D. Vatamaniuc, Ilarie
Chendi, Gala Galaction, I.E. Torouţiu, N.
Georgescu, Monica Spiridon, Adrian Voica,
Paul Dugneanu, Mircea Tomuş, G. Muntean,
Saluc Horvat, Alexandra Olivia Nedelcea etc.

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


35

„Proba promoţională” este volumul


Eminescu. Ciclul schillerian (2006), în care
cele patru traduceri din scriitorul german
sunt doar pretexte pentru o creaţie originală,
el fiind, de fapt, prelucrări „surprinzătoare
prin cuantumul de personalitate cu care le
încarcă”.
După două decenii de urmărire a
„fenomenului receptării critice a lui
Eminescu”, C. Cubleşan publică o nouă carte,
Eminescu în comentarii critice (2008), pe
marginea studiilor semnate de C. Călin, L.
Cernăianu, Gh. Ungureanu, D. Ivănescu, N.
Georgescu, Th. Codreanu, Al. Dobrescu,
Tudor Nedelcea, Cassian Maria Spiridon, M.
Cimpoi, Cornel Ungureanu, Zigu Ornea, D.
Micu, G. Popa, I. Buzaşi, I. Hangiu, I. Filipciuc,
D. Irimia, N. Scurtu, G.
Tomozei, Leca
Moraru, Pamfil
Şeicaru, I. Petrovici
ş.a., îndreptăţindu-l pe
Th. Codreanu să
afirme/ confirme:
„Imparţialitatea
abordărilor şi
pertinenţa judecăţilor
de valoare ar putea să-
l recomande pe dl. C. Cubleşan la realizarea
unei istorii a eminescologiei de la începuturi
până azi”, întrucât „el nu e nici indiferent la
materialului investigat, găsind întotdeauna
cumpăna dreaptă a judecăţii contribuţiilor”.
Altfel spus de Mircea Popa, C. Cubleşan
„şi-a asumat de mai multă vreme sarcina
dificilă, dar nobilă în acelaşi timp, de a realiza
un inventar complet al criticii eminesciene
[...] Înainte de toate trebuie admirate la acest
autor consecvenţa atitudinii şi
profesionalismul actului lecturii de care dă
dovadă, îndeplinind o muncă utilă şi deosebit
de necesară nu numai în plan local, ci şi
naţional, prin crearea acestui adevărat
repertoriu de teme şi lucrări închinate lui
Eminescu, de care are nevoie fiecare
cercetător care se aventurează în spaţiul
eminescian. Cu o conştiinciozitate rar
întâlnită, el adună, inventariază şi supune
judecăţii actului său critic cele mai felurite
cărţi închinate poetului nostru naţional, fie că
e vorba de ediţii, fie de culegeri de studii
colective sau individuale, de traduceri în
limbi străine ale operei poetului, de
demersuri biografice sau bibliografice, de
studii de limbă şi stil, de interpretări

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


36

didactice sau de situarea lui în context


universal”.
Dar cine-i acest prolific scriitor care a
abordat toate genurile literare? S-a născut la
16 mai 1939 în Cluj, într-o familie de
învăţători. Şcoala primară a început-o în
comuna clujeană Traniş, o continuă la şcolile
din comuna Nearsova şi din Huedin. La Cluj,
urmează liceul şi Facultatea de Filologie-
Istorie-Filosofie a Universităţii „Victor
Babeş”, unde susţine şi doctoratul cu teza
Opera literară a lui Delavrancea (1982).
Vocaţia spre literatură i-a fost descoperită de
I.D. Sîrbu, profesorul său de limba şi
literatura română de la „Liceul de Băieţi”, nr.
2 din Cluj, cum însuşi profesorul recunoaşte:
Al. Căprariu şi Constantin Cubleşan „mi-au
fost elevi chiar la liceul pe care îl descriu în
«Caz disciplinar»” (I.D. Sîrbu, Opere, II.
Corespondenţă. Ediţie îngrijită, cronologie şi
note de Toma Velici în colaborare cu Tudor
Nedelcea, introducere Eugen Simion,
Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă,
2013, p. 790).
Prin activitatea publicistică începută în
anul 1956 în ziarul local „Făclia”, prin cele
114 volume publicate, istoricul şi criticul
literar Constantin Cubleşan este un nume de
rezonanţă în peisajul literaturii române
contemporane.

Conexiuni. Album
Cronica întrunirilor de club

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


37

Redivivus: Tecuci, 5-7 octombrie 2017.


Festivalul Internaţional al Aforismului pentru
românii de pretutindeni. Organizator prof.
Vasile Ghica. Aspect din Salonul Fundaţiei
Pelin, patronul principal al festivalului.
Vaslui, 14 nov. 2017. Biblioteca Judeţeană
„Nicolae Milescu Spătarul” – lansarea vol.
Mihai Eminescu din perspectivă medicală şi
socială (2017), de dr. Valeriu Lupu. Au
prezentat: Theodor Codreanu, Dumitru V.
Marin.

Piatra Neamţ, 17 nov. Zilele Bibliotecii


Judeţene „G.T. Kirileanu" Neamţ. Poetului
Petruş Andrei, invitat special, i s-a conferit
Diploma de excelenţă a revistei literare
,,Asachi”.
Galaţi, 23 nov. Universitatea „Danubius” –
Salonul Academic Cultural. Poetul Petruș
Andrei o a susţinut o comunicare şi a fost
onorat de Președintele-fondator, prof. dr.
Benone Pușcă cu Diplomă de excelenţă.

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


38

Bârlad, 29 nov. Centrul „Mihai Eminescu”


– Dezbaterea Naţionalismul lui Eminescu
raportat la prezent. Au susţinut comunicări:
Gruia Novac, Petruş Andrei, Ana Gabriela
Balan. Moderator: Geta Modiga.
Huşi, 5 dec. Sala de conferinţe a
Protoieriei Huşi – „150 de ani de la apariţie
revistei «Convorbiri literare»”, acordarea
Premiului Reprezentanţei Vaslui a USR Filiala
Iaşi, lansarea cărţilor: Chemarea apelor
(roman), de Lina Codreanu şi Spre orizonturi
albastre (poezie), de pr. Marcel Miron.
Premiul Reprezentanţei pe anul 2016 a fost
acordat scriitorului Teodor Pracsiu.
Moderator: Theodor Codreanu. Participanţi:
Cassian Maria Spiridon, preş. Filialei USR din
Iaşi, Marius Chelaru, Mircea Platon, Ion Gh. şi
Elena Pricop, Teodor Pracsiu, Daniela Oatu,
Petruş şi Livia Andrei, Simion Bogdănescu,
Petru Brumă, pr. protopop Sorin Antohi.

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


39

Vaslui, 7 dec. Biblioteca Judeţeană


„Nicolae Milescu Spătarul” – Dialoguri
culturale prilejuite de lansarea vol. Mihai
Eminescu. O sută şi una de poezii. Selecţie,
studiu introductiv, schiţă biografică, notă
asupra ediţiei de Theodor Codreanu,
Bucureşti, Editura Academică, 2017. Au
susţinut comunicări: acad. Mihai Cimpoi
(Chişinău), eminescologii: Nae Georgescu
(Bucureşti), Ion Filipciuc (Suceava) şi
Theodor Codreanu (Huşi). Au avut
intervenţii: dr. Valeriu Lupu, prof. Theodor
Pracsiu.

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


40

Roman, 16 dec. Festivalul Naţional de


receptare critică ,,Mircea Scarlat”, ediţia I. La
concursul de receptare critică a poeziei,
scriitorul Petruş Andrei a susţinut eseul
„Mihai Eminescu – izvor arhetipal” şi a
obţinut Marele premiu și Medalia Festivalului,
înmânate de preşedintele juriului Lucian
Strochi. Participanţi: pr. Cornel Paiu (poet),
Dan Gabriel Arvătescu, Cristina Panaite,
Culiţă Ioan Uşurelu.

Huşi, 21 dec. Biblioteca Municipală „Mihai


Ralea” – „10 ani de apariţie a revistei
«Lohanul»”. Organizator: dr. Vicu Merlan.
Participanţi: acad. Avram D. Tudosie, Lina
Codreanu, A. Cehan, P. David ş.a.

Bârlad, 13 ianuarie 2018. Centrul „Mihai


Eminescu” – manifestarea culturală: „Cărţi
noi în colecţia «Eminesciana» apărute la
Editura Junimea din Iași”. Moderator: dir.
Geta Modiga. Au prezentat: din Iași –
universitarii Simona Modreanu, Livia Iacob,

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


41

din București – Ioan Iacob, din Huşi –


eminescologul Theodor Codreanu, din Bârlad
– Elena Popoiu – publicistă şi Petruş Andrei –
scriitor. Între participanţi: Dumitru Boroş –
primarul Bârladului, Lina Codreanu –
prozatoare, Livia Andrei – publicistă, Ana
Sârbu ş.a.

Tecuci, 16 ian. Ziua Culturii Naţionale:


„Eminescu – Voievodul culturii româneşti”.
Organizatori: Casa de Cultură (dir. Lucia
Gologan) şi Primăria municipiului Tecuci
(primar: Cătălin Hurdubaie). Invitaţi:
Theodor Codreanu (Huşi), Ionel Necula
(Tecuci), Miron Manega (Bucureşti).
Moderator: Gheorghe Viorel Vidraşcu. Th.
Codreanu a susţinut conferinţa: „Eminescu –
poetica rimelor perfecte”.

Bârlad, 22 ian. Teatrul „Victor Ion Popa” –


lucrările Adunării Generale Festive a Casei de
Ajutor Reciproc „Elena Cuza” (120 de ani de
la înfiinţare). Preş. Nicolae Mihai. Între
participanţii activi: Petruş şi Livia Andrei.

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


42

(preluat din www.vrn.ro)

Huşi, 23 ianuarie. – „Arc peste timp” –


simpozion organizat de Colegiul Naţional
„Cuza Vodă” din Huşi în anul centenarului
şcolii, iniţiat de prof. Costin Clit. Au vorbit:
Ioan Ciupilan (primarul Huşului), Emanuela
Iacob (dir. colegiului), Aurica Ichim (dir.
Muzeului Unirii din Iaşi), universitarii ieşeni:
acad. Constantin Toma, Petru Ioan,
Constantin Ciubotaru, Florin Seghedin, prof.
Theodor Codreanu şi Costin Clit (Huşi), Ligia
Vlase (Bucureşti), Alexandru Amititeloaie –
TV Apolonia (Iaşi), col. Mihai Focşa (Vaslui).

Vaslui, 29 ian. Biblioteca Judeţeană


„Nicolae Milescu Spătarul” – lansarea
volumului gen. Aurel I. Rogojan, Iulian N.
Vlad : confesiuni pentru istorie (Baia Mare, Ed.
Proema, 2017). Moderator: Gelu Bichineţ -
dir. bibliotecii. Prezentarea volumului:
Teodor Pracsiu şi Theodor Codreanu.

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018


43

CUPRINS
Sub steaua Eminescu ....................................... 1
Victor TELEUCĂ ............................................................ 3
E ca-n noaptea Învierii............................................... 3
Petruș ANDREI .............................................................. 4
Eminescu ......................................................................... 4
Daniela OATU ................................................................ 5
Nu vei ști... ....................................................................... 5
Ana OPRAN ..................................................................... 5
Lui Eminescu.................................................................. 5
Livia ANDREI ................................................................. 6
La români, începutul fiecărui an stă sub ............ 6
Mihaela GUDANĂ ......................................................... 7
Din Eminescu… ............................................................. 7
La Ipotești........................................................................ 8
P o e s i s .......................................................... 9
Daniela OATU ................................................................ 9
Secunde... ......................................................................... 9
Mihai Sultana VICOL ................................................ 10
Poemul zilei de 20 ianuarie 2018 ...................... 10
Întrebări ........................................................................ 10
Regala mea femeie.................................................... 11
Cornelius DRĂGAN .................................................. 11
Nu..................................................................................... 11
*** .................................................................................... 12
Felul meu de a fi ........................................................ 12
Ana Gabriela BALAN ................................................ 13
O carte cu numele meu ........................................... 13
Ea va pleca ................................................................... 13
Martin CATA ................................................................ 14
Triunghiul .................................................................... 14
Iubire geometrică ..................................................... 14
Ana OPRAN .................................................................. 15
Timp întors… .............................................................. 15
Rugă profană ............................................................... 15
Pr. Marcel MIRON ..................................................... 16
Poeţii............................................................................... 16
Agendă nouă ............................................................... 16
Elena VLASE MUNTEANU ..................................... 17
Poarta vieţii ................................................................. 17
E p o s ............................................................ 18
Ion Gheorghe PRICOP ............................................. 18
Cronici de ivoriu ........................................................ 18
Lina CODREANU ........................................................ 21
Gânduri răsfirate ....................................................... 21
Însemnãri… cu staif ..................................... 23
Theodor CODREANU ............................................... 23
Numere în labirint .................................................... 23
Scrisori inedite ................................................ 28
Medalion literar .......................................... 31
Teodor PRACSIU........................................................ 31
Theodor Codreanu în zece puncte .................... 31
Petruş ANDREI ........................................................... 32
Sub semnul Poetului… ............................................ 32
Opinii. Interpretãri ......................................... 33
Tudor NEDELCEA ..................................................... 33
Constantin Cubleşan (II) ....................................... 33
Conexiuni. Album .......................................... 36
Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018
44

„Matca noastră stilistică


are un nume, nu numai de ţară,
dar şi de om.
Apariţia lui Eminescu în cultura
românească
coincide cu momentul în care
redevenim o entitate politică
independentă.
E ca un fel de acoperire spirituală
a unei viguroase manifestări
politice.
Fără Eminescu,
România poate că nici nu ar fi
putut exista, sau ar fi fost altceva,
o înfiripare nestatornică în aerul
timpului.
Vintilă HORIA (1989)

Liter-Club
Revistă de cultură
Fondatori:
Lina şi Theodor Codreanu,
Livia şi Petruş Andrei,
Daniela Oatu şi Teodor Pracsiu,
Elena şi Ion Gh. Pricop
Director: Lina Codreanu
Redactor-şef: Livia Andrei

Email:
literclub2016@gmail.com

ISSN 2501-2525
ISSN-L 2501-2525

În atenţia colaboratorilor:
ISSN-L 2501-2525
Materialele trimise vor avea 1-2 pagini A4,
Times New Roman, cu literă de 12 la un rând sau
până la 1500 de cuvinte.
Manuscrisele primite nu se returnează
Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridică
pentru conţinutul articolelor revine exclusiv
semnatarilor acestora ca persoane individuale.

Liter-Club Anul III, nr. 1(9), ian.-mar. 2018

S-ar putea să vă placă și