Sunteți pe pagina 1din 89

UNIVERSITATEA “DANUBIUS” GALAŢI

DEPARTAMENTUL DE STUDII PENTRU ÎNVÃŢĂMÂNT


LA DISTANŢĂ

CARMEN CREŢU
C

S
BAZELE
CONTABILITĂŢII
I

EDITURA FUNDAŢIEI ACADEMICE “DANUBIUS” GALAŢI


2005
D
1
CUPRINS

Cap.1 OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILITĂŢII


1.1 Definirea obiectului contabilităţii
1.1.1 Necesitatea definirii obiectului contabilităţii
1.1.2 Etape în definirea obiectului contabilităţii
1.2 Conţinutul obiectului contabilităţii
1.3 Patrimoniul, obiect de studiu al contabilităţii
1.4 Trăsăturile obiectului contabilităţii
1.5 Structuri patrimoniale
1.5.1 Structuri patrimoniale de activ
1.5.2 Structuri patrimoniale de pasiv
1.6 Sfera de acţiune a obiectului contabilităţii

Cap.2 METODA CONTABILITĂŢII


2.1 Noţiuni privind metoda contabilităţii
2.1.1 Noţiuni generale privind metoda
2.1.2 Principii teoretice fundamentale ale contabilităţii
2.2 Procedeele metodei contabilităţii
2.2.1 Procedee comune tuturor ştiinţelor
2.2.2 Procedee comune ştiinţelor economice
2.2.3 Procedee specifice contabilităţii
2.3 Principii contabile
2.3.1 Principii legal admise
2.3.2 Principii rezultate din logica contabilă
2.4 Sistemul informaţional contabil
2.4.1 Organizarea compartimentului contabilitate
2.4.2 Secţiunile contabilităţii
2.4.3 Circuitele informaţionale în contabilitate

Cap.3 DOCUMENTUL - PROCEDEU AL METODEI CONTABILITĂŢII


3.1 Noţiunea, conţinutul şi funcţiile documentelor
3.1.1 Noţiunea de document
3.1.2 Conţinutul documentelor
3.1.3 Funcţiile documentelor
3.2 Documentele justificative
3.2.1 Noţiunea de document justificativ
3.2.2 Clasificarea documentelor
3.2.3 Documente cu regim special
3.2.4 Nomenclatorul privind registrele şi formularele tipizate
3.3 Documentele contabile
3.3.1 Generalităţi
3.3.2 Registrul jurnal
3.3.3 Registrul inventar
3.3.4 Registrul “Cartea mare”
3.3.5 Balanţa de verificare
3.4 Gestiunea documentelor
3.4.1 Primirea şi înregistrarea documentelor
3.4.2 Utilizarea şi evidenţa documentelor
3.4.3 Organizarea circulaţiei documentelor
3.4.4 Păstrarea documentelor
3.5 Forme de înregistrare în contabilitate

2
3.5.1 Forma de înregistrare “pe jurnale”
3.5.2 Forma de înregistrare “maestru-şah”
3.5.3 Forma de înregistrare combinată “maestru-şah cu jurnale”
3.5.4 Forma de înregistrare în partidă simplă

Cap.4 EVALUAREA PATRIMONIULUI ÎN CONTABILITATE


4.1 Noţiunea, necesitatea şi principiile evaluării
4.1.1 Noţiunea de evaluare şi necesitatea ei
4.1.2 Principiile evaluării
4.2 Sistemul de preţuri şi tarife - bază a evaluării în contabilitate
4.3 Forme de evaluare
4.3.1 Evaluarea curentă
4.3.2 Evaluarea periodică
4.4 Reguli de evaluare a structurilor patrimoniale
4.4.1 Reguli de evaluare curentă
4.4.2 Reguli de evaluare periodică

Cap.5 BILANŢUL CONTABIL - PROCEDEU SPECIFIC AL METODEI CONTABILITĂŢII


5.1 Definirea, conţinutul şi structura bilanţului
5.2 Structuri patrimoniale cu reflectare indirectă în bilanţ
5.2.1 Structuri patrimoniale rectificative
5.2.2 Structuri de venituri şi cheltuieli
5.3 Modificări bilanţiere

Cap.6 CONTUL ŞI DUBLA ÎNREGISTARE


6.1 Noţiunea, necesitatea şi funcţiile contului
6.1.1Noţiunea şi necesitatea contului
6.1.2 Funcţiile contului
6.2 Structura şi forma contului
6.3 Reguli de funcţionare a conturilor
6.4 Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor
6.4.1 Dubla înregistrare a elementelor patrimoniale
6.4.2 Corespondenţa conturilor
6.5 Analiza contabilă a operaţiunilor economice
6.5.1 Analiza contabilă
6.5.2 Formula contabilă
6.5.3 Articolul contabil
6.6 Clasificarea şi sistemul de conturi
6.6.1 Clasificarea conturilor
6.6.2 Sistemul de conturi

Cap.7 ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR


7.1 Contabilitatea capitalurilor
7.2 Contabilitatea imobilizărilor
7.3 Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie
7.4 Contabilitatea operaţiunilor cu terţii
7.5 Contabilitatea trezoreriei
7.6 Contabilitatea operaţiunilor generatoare de cheltuieli
7.7 Contabilitatea operatiunilor generatoare de venituri

Cap.8 BALANŢA DE VERIFICARE A CONTURILOR


8.1 Noţiunea, conţinutul şi funcţiile balanţei de verificare
8.1.1 Noţiunea de balanţă în contabilitate şi conţinutul ei

3
8.1.2 Funcţiile balanţei de verificare
8.2 Clasificarea balanţelor de verificare
8.3 Întocmirea balanţei de verificare
8.4 Erori de înregistrare identificate cu ajutorul balanţei de verificare

Cap.9 INVENTARIEREA PATRIMONIULUI


9.1 Noţiunea de inventariere şi necesitatea ei
9.2 Funcţiile inventarierii
9.3 Clasificarea inventarierilor
9.4 Etapele inventarierii

Cap.10 LUCRĂRILE PERIODICE DE SINTEZĂ


10.1 Necesitatea şi rolul lucrărilor periodice de sinteză
10.2 Pregătirea lucrărilor periodice de sinteză
10.3 Situaţiile financiare anuale
10.3.1 Întocmirea bilanţului propriu-zis
10.3.2 Întocmirea contului de profit şi piedere
10.3.3 Situaţia fluxurilor de trezorerie
10.3.4 Politici contabile şi note explicative
10.3.5 Raportul de gestiune
10.3.6 Verificarea şi certificarea bilanţului

TESTE GRILĂ DE VERIFICARE FINALĂ

BIBLIOGRAFIE

4
CAPITOLUL I
OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILITĂŢII

Obiectul de studiu al contabilităţii îl reprezintă patrimoniul, adică totalitatea bunurilor


economice, inclusiv drepturile şi obligaţiile la care acestea se referă, aparţinând unei persoane
juridice sau fizice.
Patrimoniul reprezintă totalitatea bunurilor materiale şi nemateriale aparţinând
unei persoane fizice sau juridice, dobândite în cadrul relaţiilor de drepturi şi obligaţii de
natură economică, exprimate în bani.
Pentru a exista un patrimoniu sunt necesare două elemente interdependente:
1. subiectul de patrimoniu - adică persoana juridică sau fizică care să aibă posesia şi
gestiunea bunurilor materiale şi nemateriale, drepturilor şi obligaţiilor aferente, având şi dreptul de
decizie asupra acestora în sensul punerii în folosinţă, modificării şi transformării lor;
2. bunurile concrete (valori materiale şi băneşti) care îl compun, ca obiect al relaţiilor de
drepturi şi obligaţii; aceste obiecte reprezintă averea persoanei fizice sau juridice (subiectul de
patrimoniu), iar utilizarea ei (averii) transformă elementele componente în mijloace economice.
El devine obiect de studiu al contabilităţii numai dacă este atras în circuitul economic în
vederea obţinerii de bunuri, executării de lucrări sau prestării de servicii producând efecte (bunuri,
lucrări, servicii) destinate schimbului (productiv, social) sau consumului solicitat de nevoi concrete
sociale sau personale.
Patrimoniul se exprimă sub forma unei egalităţi care reprezintă ecuaţia patrimonială:
Bunuri economice Drepturi şi obligaţii
ca obiecte de drepturi şi obligaţii = (exprimate în bani)
(exprimate în bani)

Structurile prin care patrimoniul este reprezentat sunt structurile de activ şi cele de pasiv.
Structurile de activ cuprind: active imobilizate, active circulante şi active de regularizare. Structurile
de pasiv cuprind: capitalurile proprii, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, datoriile şi pasivele de
regularizare.

I. ACTIVE IMOBILIZATE

A. Imobilizări necorporale
- Cheltuieli de constituire
- Cheltuieli de dezvoltare
- Concesiuni, brevete, licenţe şi alte valori similare
- Fondul comercial

5
- Alte imobilizări necorporale

B. Imobilizări corporale
- Terenuri şi amenajări de terenuri
- Construcţii
- Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;
- Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte active corporale.

C. Imobilizări în curs
- Necorporale
- Corporale

D. Imobilizări financiare
- Titlurile de participare;
- Interesele de participare;
- Alte titluri imobilizate;
- Creanţe imobilizate

II. ACTIVE CIRCULANTE


A. Stocuri
- Materii prime
- Materiale consumabile
- Materiale de natura obiectelor de inventar
- Producţia în curs de execuţie
- Produse (semifabricate, finite, reziduale)
- Animale şi păsări
- Mărfuri
- Ambalaje
- Stocuri aflate la terţi

B. Creanţe
- Comeciale (clienţi, efecte de primit, furnizori-debitori)
- Financiare (dobânzi de încasat)
- In legătură cu acţionarii sau asociaţii
- In cadrul grupului
- Din participaţii
- Alte creanţe

C. Investiţii financiare pe termen scurt


- Acţiuni
- Acţiuni prprii
- Obligaţiuni
- Obligaţiuni proprii şi răscumpărite
- Alte titluri de valoare

D. Casa şi conturi la bănci


- Casa
- Conturi curente la bănci
- Valori de încasat
- Avansuri de trezorerie
- Acreditive

6
III. ACTIVE DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
- Decontări din operaţiuni în curs de clarificare
- Cheltuieli înregistrate în avans

Structurile patrimoniale de pasiv cuprind:


I. CAPITALURILE PROPRII
- Capitalul social
- Prime de capital
- Rezerve din reevaluare
- Rezerve (legale, statutare, pentru acţiuni proprii, alte rezerve)
- Rezultatul reportat (profit sau pierdere)
- Rezultatul curent (profit sau pierdere)
- Subvenţii pentru investiţii

II. PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI

III. DATORII
- Financiare (împrumuturi din emisiunea de obligatiuni, credite bancare, leasingul
financiar, alte împrumuturi, dobânzi aferente datoriilor financiare)
- Comerciale (furnizori, efecte de plătit, clienţi-creditori)
- Salariale, sociale şi fiscale (salarii, asigurări sociale, impozite şi taxe la bugetul
de stat şi bugetele locale)
- În legătură cu asociaţii sau acţionarii (dividende de plată)
- Alte datorii (creditori diversi)

IV. PASIVE DE REGULARIZARE


- Decontări din operaţiuni în curs de clarificare
- Cheltuieli înregistrate în avans

Asupra patrimoniului s-au formulat în timp o serie de concepţii, care îl definesc ca


reprezentând totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu conţinut economic aparţinând unui subiect de
drept (concepţia juridică), ca circuit al capitalului privit sub aspectul destinaţiei lui şi al modului de
dobândire (concepţia economică) sau ca ansamblul bunurilor şi resurselor economice utilizat ciclic
şi/sau durabil de entitatea patrimonială.
Sfera de aplicare a contabilităţii este reprezentată de agenţii economici, instituţiile publice,
unităţile cooperatiste, persoanele juridice fără scop lucrativ, alte persoane juridice sau fizice care au
calitatea de comerciant.
Contabilitatea reprezintă ansamblul coerent al operaţiilor de înregistrare, prelucrare şi
transmitere a informaţiilor financiar-contabile, referitoare la un patrimoniu dat, inclusiv modificările
acestuia ca urmare a desfăşurării activităţii economice într-o perioadă de timp. Obiectul de studiu al
contabilităţii este patrimoniul care reprezintă totalitatea bunurilor atrase în circuitul economic,

7
împreună cu relaţiile de drepturi şi obligaţii legate de acestea şi constituie obiect de studiu pentru
contabilitate.
Pentru a putea studia, în continuare, metoda contabilităţii trebuie asimilate noţiunile
referitoare la obiectul de studiu al acesteia.
CAPITOLUL II
METODA CONTABILITĂŢII

Metoda contabilităţii reprezintă demersul raţional de abordare a obiectului contabilităţii, pe


baza unui ansamblu coerent de principii, mijloace, şi procedee susceptibile să ofere o imagine fidelă
a patrimoniului, situaţiei financiare şi a rezultatelor.
Principiile utilizate în cadrul metodei contabilităţii sunt:
• principii teoretice fundamentale (dubla reprezentare, dubla înregistrare, calculele periodice de
sinteză);
• principii legal admise (continuitatea activităţii, permanenţa metodelor, prudenţa, independenţa
exerciţiilor, evaluarea separată a elementelor de activ şi de pasiv, intangibilitatea bilanţului,
necompensarea, prevalenţa economicului asupra juridicului, pragul de semnificaţie);
• principii rezultate din logica contabilă (imaginea fidelă, autonomia, costul istoric etc.).
Procedeele pe care se bazează metoda pot fi structurate în:
• procedee comune tuturor ştiinţelor (observarea, raţionamentul, comparaţia, clasificarea, analiza,
sinteza);
• procedee comune ştiinţelor economice (documentul, evaluarea, calculaţia, inventarierea);
• procedee specifice metodei (contul, balanţa de verificare, bilanţul).
Sistemul informaţional contabil reprezintă o altă componentă a metodei contabilităţii şi
presupune organizarea compartimentului contabilitate, stabilirea secţiunilor contabilităţii şi a
circuitelor informaţionale în vederea degajării informaţiei contabile, în timp util şi cu costuri cât mai
mici.
Metoda contabilităţii arată modul, calea de parcurs, în studierea obiectului contabilităţii. Dacă
obiectul de studiu arată ce trebuie studiat, metoda arată cum trebuie studiat obiectul cercetat.
Pentru a-şi realiza scopurile, metoda se bazează pe procedee de lucru, principii, reguli,
norme, tehnici cu care operează în mod curent în activitatea de cercetare a obiectului contabilităţii.
De asemenea, cu ajutorul mijloacelor şi procedeelor de lucru, metoda contabilităţii determină
existentul si mişcarea patrimoniului, rezultatele acestor transformări, inclusiv cauzele care au generat
modificări.

8
CAPITOLUL III
DOCUMENTUL - PROCEDEU AL METODEI CONTABILITĂŢII

Documentul este un înscris care consemnează un fapt, un fenomen, o acţiune cu caracter


economic care s-a produs sau urmează să se producă. Importanţa documentelor este majoră pentru
contabilitate, întrucât le stau la baza înregistrărilor contabile, după caz. Documentele au anumite
caractere considerate comune, dar si specifice, prin care acestea se deosebesc şi servesc diferitor
scopuri.
Documentele se împart în justificative, de evidenţă gestionară şi contabile.
Documentele justificative se clasifică din mai multe puncte de vedere - tipizate şi netipizate,
obişnuite şi cu regim special, interne şi externe etc. Aici se cuprind: factura şi factura fiscală,
chitanţa, ordinul de plată, avizul de însoţire al mărfii, statul de salarii, dispoziţia de casierie, bonul de
consum, bon de predare-transfer-restituire, nota de recepţie şi constatare de diferenţe etc.
Pentru activitatea financiară şi contabilă a agenţilor economici a fost elaborat Nomenclatorul
privind registrele şi formularele tipizate comune acestora, grupate în registre contabile, documente
pentru evidenţa mijloacelor fixe, documente pentru evidenţa materialelor, a salariilor şi a altor
drepturi similare, documente privind activitatea de contabilitate etc.
Documentele contabile se referă la registrele de contabilitate: registrul-jurnal, registrul
inventar şi registrul “cartea-mare”. Acestea sunt obligatorii, conform Legii contabilităţii, pentru toate
entităţile patrimoniale care organizează contabilitate.
Documentele justificative şi contabile au un anumit mod de gestionare, respectiv primire,
înregistrare, utilizare, evidenţă, circulaţie şi păstrare.
Documentele justificative servesc înregistrării în contabilitate a operaţiunilor economice care
au avut loc sau urmează să se producă, generându-se astfel documentele contabile. Formele
(modalităţile) de înregistrare în contabilitate pot fi: “pe jurnale”, “maestru-şah”, combinată “maestru-
şah” cu “jurnale” şi în partidă simplă.
În efectuarea lucrărilor ei, contabilitatea respectă în mod obligatoriu două “principii”: nici o
operaţiune economică fără document şi nici o înregistrare fără document.
Importanta documentelor pentru contabilitate constă, pe lângă înregistrările în contabilitate,
şi în furnizarea informaţiilor echipei manageriale în vederea conducerii operative a proceselor de
producţie, aprovizionare şi desfacere; constituie un suport pentru verificarea gestiunilor; servesc ca

9
bază pentru efectuarea reviziilor şi au o mare importanţă juridică, fiind folosite ca mijloc de probă în
justiţie.
Bilanţul contabil, însuşi, este un document, la întocmirea căruia sunt folosite informaţii din
documente justificative şi contabile (balanţa de verificare, fişe de cont analitice).

CAPITOLUL IV
EVALUAREA PATRIMONIULUI ÎN CONTABILITATE

Evaluarea este operaţiunea de exprimare în unităţi monetare a unei valori economice


determinate: mijloc, resursă, proces, cheltuială, venit sau rezultat şi care trebuie să ofere o imagine
cât mai cuprinzătoare a ceea ce reprezintă entitatea patrimonială.
Pentru a demara acţiunea de evaluare sunt necesare două elemente: obiectul evaluării
(mijloacele şi resursele economice) şi unitatea de măsură (unitatea monetară).
În acţiunea de evaluare se utilizează o serie de principii concrete, care reprezintă condiţia
esenţială pentru reflectarea corectă a valorii elementelor patrimoniale, şi anume: principiul prudenţei,
principiul permanenţei metodelor, principiul valorii reale, principiul stabilirii obiectului evaluării,
principiul alegerii formei de evaluare şi principiul costului istoric.
Înregistrarea şi evaluarea în contabilitate a elementelor patrimoniale se face la valori care
reprezintă: costul (cost de producţie, cost de achiziţie, cost complet), preţul (preţ de gros, preţ cu
amănuntul, preţ de achiziţie, preţ de livrare) sau tariful produsului respectiv.
Evaluarea poate fi curentă (efectuată odată cu înregistrarea operaţiunilor economice pe tot
parcursul desfăşurării activităţii de exploatare, financiare şi excepţionale) şi periodică (efectuată în
momentul inventarierii elementelor patrimoniale si la închiderea exerciţiului), fiecare dintre aceste
forme având reguli proprii de cuantificare şi măsurare a valorii elementelor patrimoniale.
Evaluarea, ca procedeu al metodei contabilităţii, are o importanţă majoră în activitatea
economică şi financiară a entităţii patrimoniale, întrucât nici o acţiune nu poate fi întreprinsă, nici o
decizie nu poate fi luată fără a efectua, în prealabil, o evaluare a lor. Evaluarea are influenţe asupra
altor tuturor procedeelor specifice metodei contabilităţii: bilanţ, balanţă de verificare, cont.

10
CAPITOLUL V
BILANŢUL CONTABIL - PROCEDEU SPECIFIC
AL METODEI CONTABILITĂŢII

Bilanţul reprezintã procedeul specific metodei contabilitãţii, cu ajutorul cãruia sunt


sistematizate elementele aparţinând unui patrimoniu, ţinând cont de relaţia de echilibru care trebuie
sã existe între acestea.
Înscrierea structurilor patrimoniale în bilanţ trebuie sã respecte anumite scheme obligatorii,
schema orizontalã sau lista verticalã.
Schema orizontalã prezintã elementele conform ecuaţiei de echilibru Activ = Pasiv, în timp de
lista verticalã priveşte echilibrul dintre elemente sub forma ecuaţiei Activ - Datorii = Situaţie netã.
Bilanţul cuprinde toate elementele de activ, datorii şi capital propriu grupate dupã naturã şi
lichiditate, respectiv naturã şi exigibilitate.
Cu ajutorul bilanţului sunt constatate modificãrile elementelor patrimoniale, creşterile sau
diminuãrile valorice, condiţia de echilibru dintre elemente acţionând întotdeauna asupra acestora.
Cunoaşterea elementelor care alcãtuiesc patrimoniul unei entitãţi, a modului cum sunt sistematizate
prin intermediul bilanţului, a relaţiei de echilibru care acţioneazã asupra lor în cadrul bilanţului,
reprezintã condiţia de bazã în studierea materiei contabile. Fãrã aceste noţiuni nu este posibilã
înţelegerea unor procedee şi raţionamente viitoare, precum contul, balanţa de verificare, analiza
contabilã a operaţiunilor economice etc.
Lista verticală a bilanţului, care ordonează structurile patrimoniale în active (în
ordinea inversă a lichidităţii (la fel ca pentru schema orizontală), datorii (pe termene de plată - până
la un an şi peste un an, deci în ordinea crescătoare a exigibilităţii), capitaluri, rezerve şi alte
componente, pentru prezentarea situaţiei nete, care poate fi pozitivă sau negativă.
Situaţia netă o putem defini ca fiind activul (A) mai puţin ceea ce este datorat terţilor (Sn
= A – D = Kpr).
Reprezentarea patrimoniului sub formă de listă se bazează pe ecuaţia bilanţieră:
ACTIV - DATORII = CAPITAL PROPRIU
şi se prezintă sub forma:

11
BILANŢ
încheiat la data de .................
-mii lei-
Denumirea indicatorului Sold La

începutul Sfârşitul
anului anului
A 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
B. ACTIVE CIRCULANTE
C. CHELTUIELI IN AVANS
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE
PÂNĂ LA UN AN
E. ACTIVE CIRCULANTE,
RESPECTIV DATORII CURENTE NETE
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (SITUAŢIA
NETĂ)
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI
MARE DE UN AN
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
I. VENITURI IN AVANS
J. CAPITAL SI REZERVE
CAPITAL
- din care vărsat
PRIME DE CAPITAL
REZERVE DIN REEVALUARE
REZERVE
REZULTATUL REPORTAT
REZULTATUL EXERCITIULUI
Repartizarea rezultatului
TOTAL CAPITALURI PROPRII

În România, s-a utilizat schema orizontală de bilanţ până la exerciţiul financiar 2001.
Începând cu exerciţiul financiar 2002 (inclusiv pentru Raportarea semestrială) se aplică lista verticală
a bilanţului.
Unitatea patrimonială se constituie în vederea realizării obiectului său de activitate, ceea ce
obligă la punerea în mişcare a mijloacelor economice (bunuri economice) şi surselor de finanţare
(capitaluri proprii + datorii), determinând modificarea şi schimbarea formei de prezentare a acestora.
Anumite modificări pot să se producă numai în cadrul mijloacelor economice, fără ca
resursele să fie modificate şi invers, se pot produce modificări în structura resurselor fără să se
schimbe mijloacele economice.
Vom studia influenţa modificărilor elementelor patrimoniale asupra bilanţului “listă verticală”,
pornind de la relaţia de echilibru
SN = A - D = Kpr, şi notând cu „x” elementele patrimoniale care se modifică (A –
valoarea elementelor de activ; D – valoarea datoriilor; Kpr – valoarea capitalurilor proprii).

12
Pentru a păstra corelaţia cu ecucaţia patrimonială Activ = Pasiv, vom înscrie o rubrică nouă
după „Capitalurile proprii”, respectiv „Total Pasiv”, care va cumula valorea „Datoriilor” şi valoarea
„Capitalurilor proprii”. Această rubrică reprezintă, pe de o parte, un element de calcul şi nu o
structură patrimonială în sine; pe de altă parte, consituie o modalitate de corelaţie a datelor din
bilanţ, înturcât valoarea elementelor de activ („Total Activ”) trebuie să fie egală cu valoarea
elementelor de pasiv („Total Pasiv”).
1. Modificări numai ale structurilor patrimoniale de activ, atunci când o structură de activ
creşte cu o valoare şi o altă structură de activ se diminuează cu aceeaşi valoare, în timp ce
structurile patrimoniale de pasiv rămânând neschimbate.
• Relaţia de echilibru patrimonial va fi: (A + x – x) - D = Kpr
Exemplu: O societate comercială sistematizează elementele sale patrimoniale în următorul bilanţ
(iniţial):

BILANŢ
încheiat la data de ............

Denumirea indicatorului Sold


ACTIVE IMOBILIZATE
• Clădiri 80.000
ACTIVE CIRCULANTE
• Mărfuri 100.000
• Clienţi 30.000
TOTAL ACTIVE 210.000
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE
PÂNĂ LA UN AN 35.000
• Credite bancare pe termen scurt 25.000
• Furnizori 15.000
• Salarii datorate personalului
TOTAL DATORII 75.000
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (SN) 135.000
CAPITAL SOCIAL VARSAT 100.000
REZERVE
• Legale 10.000
REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) 25.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII 135.000
TOTAL PASIV (DATORII + CAPITALURI PROPRII) 210.000

Societatea încasează o parte din creanţele asupra clienţilor săi, în valoare de 10.000 lei,
cu numerar.
¾ În urma acestei operaţiuni se produce o diminuare a elementului de activ “Clienţi” cu valoarea de
10.000lei, dar simultan se înregistrează o creştere a elementului de activ “Casa” cu aceeaşi
valoare, 10.000 lei. Operaţiunea a produs doar modificarea structurii activului.
¾ Relaţia de echilibru este: SN = (A - Clienţi + Casa) - D = Kpr
¾ Bilanţul se va prezenta astfel:

13
BILANŢ
încheiat la data de ...........

Denumirea indicatorului Sold


ACTIVE IMOBILIZATE
• Clădiri 80.000
ACTIVE CIRCULANTE
• Mărfuri 100.000
• Clienţi 20.000
• Casa în lei 10.000
TOTAL ACTIVE 210.000
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE
PÂNĂ LA UN AN 35.000
• Credite bancare pe termen scurt 25.000
• Furnizori 15.000
• Salarii datorate personalului
TOTAL DATORII 75.000
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (SN) 135.000
CAPITAL SOCIAL VARSAT 100.000
REZERVE
• Legale 10.000
REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) 25.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII 135.000
TOTAL PASIV 210.000

2. Modificări numai ale structurilor patrimoniale de pasiv, atunci când o structură de


pasiv creşte cu o valoare şi o altă structură de pasiv se diminuează cu aceeaşi valoare, în timp ce
structurile patrimoniale de activ rămân neschimbate.
În cazul modificării structurilor de pasiv pot apare următoarele situaţii:
2.1 Modificări ale structurilor patrimoniale “datorii”, atunci când o structură reprezentând
o datorie creşte cu o valoare şi o altă structură reprezentând tot o datorie se diminuează, cu aceeaşi
valoare, în timp ce structurile patrimoniale de activ şi cele ale situaţiei nete rămân neschimbate.
• Relaţia de echilibru patrimonial va fi: SN = A – (D + x – x) = Kpr
Exemplu: Societatea achită o datorie către un furnizor de mărfuri, apelând la un credit pe
termen scurt, în valoare de 20.000 lei.
¾ În urma acestei operaţiuni se produce o diminuare a elementului datorii “Furnizori” cu
valoarea de 20.000 lei, dar simultan se înregistrează o creştere a elementului datorie “Credite
bancare pe termen scurt” cu aceeaşi valoare, 20.000 lei. Operaţiunea a produs doar modificarea
elementelor de datorii.
¾ Relaţia de echilibru este:
SN = A – (D + Credite bancare termen scurt – Furnizori) = Kpr
¾ Bilanţul se va prezenta astfel:

14
BILANŢ
încheiat la data de .......

Denumirea indicatorului Sold


ACTIVE IMOBILIZATE
• Clădiri 80.000
ACTIVE CIRCULANTE
• Mărfuri 100.000
• Clienţi 20.000
• Casa în lei 10.000
TOTAL ACTIVE 210.000
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA
UN AN 55.000
• Credite bancare pe termen scurt 5.000
• Furnizori 15.000
• Salarii datorate personalului
TOTAL DATORII 75.000
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (SN) 135.000
CAPITAL SOCIAL VARSAT 100.000
REZERVE
• Legale 10.000
REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) 25.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII 135.000
TOTAL PASIV 210.000

2.2 Modificări ale structurilor patrimoniale “capitaluri proprii”, atunci când o


structură reprezentând capital propriu creşte cu o valoare şi o altă structură reprezentând tot un
capital se diminuează cu aceeaşi valoare, în timp ce structurile patrimoniale de activ şi cele de datorii
rămân neschimbate.
• Relaţia de echilibru patrimonial va fi: A - D = Kpr + x - x
Exemplu: Societatea decide mărirea capitalului social pe seama rezervelor, cu valoarea de
1.000 lei.
¾ În urma acestei operaţiuni se produce o diminuare a elementului de capital propriu “Rezerve” cu
valoarea de 1.000 lei, dar simultan se înregistrează o creştere a elementului capital propriu
“Capital social vărsat” cu aceeaşi valoare, 1.000 lei. Operaţiunea a produs doar modificarea
elementelor de capitaluri proprii.
¾ Relaţia de echilibru este: A - D = Kpr + Capital social - Rezerve
¾ Bilanţul se va prezenta astfel:

15
BILANŢ
încheiat la data de ......

Denumirea indicatorului Sold


ACTIVE IMOBILIZATE
• Clădiri 80.000
ACTIVE CIRCULANTE
• Mărfuri 100.000
• Clienţi 20.000
• Casa în lei 10.000
TOTAL ACTIVE 210.000
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA
UN AN 55.000
• Credite bancare pe termen scurt 5.000
• Furnizori 15.000
• Salarii datorate personalului
TOTAL DATORII 75.000
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 135.000
CAPITAL SOCIAL VARSAT 101.000
REZERVE
• Legale 9.000
REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) 25.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII 135.000
TOTAL PASIV 210.000

3. Creşteri simultane ale structurilor de activ, cât şi a celor de pasiv, atunci când o
structură de activ creşte, cu o anumită valoare, şi simultan, şi cu aceeaşi valoare, creşte o structură
de pasiv.
În cazul acestor modificări pot apare următoarele situaţii:
3.1 Creşte o structură de activ simultan cu creşterea unui element de datorie,
elementele ale situaţiei nete rămânând neschimbate.
• Relaţia de echilibru patrimonial va fi: (A + x) – (D + x) = Kpr
Exemplu: Societatea cumpără materii prime de la un furnizor, în valoare de 10.000 lei,
care vor fi decontate ulterior.
¾ În urma acestei operaţiuni se produce o creştere a elementului de activ “Materii prime” cu
valoarea de 10.000 lei, dar simultan se înregistrează o creştere a elementului de datorie
“Furnizori” cu aceeaşi valoare, 10.000 lei.
¾ Relaţia de echilibru este: (A +Materii prime) – (D + Furnizori) = Kpr
¾ Bilanţul se va prezenta astfel:

16
BILANŢ
încheiat la data de ......

Denumirea indicatorului Sold


ACTIVE IMOBILIZATE
• Clădiri 80.000
ACTIVE CIRCULANTE
• Materii prime 10.000
• Mărfuri 100.000
• Clienţi 20.000
• Casa în lei 10.000
TOTAL ACTIVE 220.000
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA
UN AN 55.000
• Credite bancare pe termen scurt 15.000
• Furnizori 15.000
• Salarii datorate personalului
TOTAL DATORII 85.000
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 135.000
CAPITAL SOCIAL VARSAT 101.000
REZERVE
• Legale 9.000
REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) 25.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII 135.000
TOTAL PASIV 220.000

3.2 Creşte o structură de activ simultan cu creşterea unui element de capital


propriu (situaţie netă), elementele de datorii rămânând neschimbate. În acest caz, se produce şi
o majorare valorică a situaţiei nete (creştere patrimonială), spre deosebire de situaţiile studiate până
acum.
• Relaţia de echilibru patrimonial va fi: (A + x) - D = (Sn + x)
Exemplu: Se majorează capitalul social pe seama unui aport în natură al unui asociat,
reprezentând un utilaj industrial, în valoare de 200.000 lei.
¾ În urma acestei operaţiuni se produce o creştere a elementului de activ “Echipamente
tehnologice” cu valoarea de 200.000 lei, dar simultan se înregistrează o creştere a elementului
“Capital social vărsat” cu aceeaşi valoare, 200.000 lei.
¾ Relaţia de echilibru este:
(A + Echipamente tehnologice) - D = (Kpr + Capital social)
¾ Bilanţul se va prezenta astfel:

17
BILANŢ
încheiat la data de ......
Denumirea indicatorului Sold
ACTIVE IMOBILIZATE
• Clădiri 80.000
• Echipamente tehnologice 200.000
ACTIVE CIRCULANTE
• Materii prime 10.000
• Mărfuri 100.000
• Clienţi 20.000
• Casa în lei 10.000
TOTAL ACTIVE 420.000
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA
UN AN 55.000
• Credite bancare pe termen scurt 15.000
• Furnizori 15.000
• Salarii datorate personalului
TOTAL DATORII 85.000
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 335.000
CAPITAL SOCIAL VARSAT 301.000
REZERVE
• Legale 9.000
REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) 25.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII 335.000
TOTAL PASIV 420.000

4. Diminuări (micşorări) simultane ale structurilor de activ, cât şi a celor de pasiv,


atunci când o structură de activ se diminuează, cu o anumită valoare, şi simultan, şi cu aceeaşi
valoare, se micşorează o structură de pasiv.
În cazul acestor modificări pot apare următoarele situaţii:
4.1 Se diminuează o structură de activ simultan cu scăderea unui element de datorie,
elementele ale situaţiei nete rămânând neschimbate.
• Relaţia de echilibru patrimonial va fi: (A – x) – (D – x) = Kpr
Exemplu: Societatea achită datoria către un furnizor, în valoare de 8.000 lei, cu
numerar.
¾ În urma acestei operaţiuni se produce o micşorare a elementului de activ “Casa în lei” cu valoarea
de 8.000 lei, dar simultan se înregistrează şi o micşorare a elementului “Furnizori” cu aceeaşi
valoare, 8.000 lei.
¾ Relaţia de echilibru este: (A – Casa) - (D – Furnizori) = Kpr
¾ Bilanţul se va prezenta astfel:

18
BILANŢ
încheiat la data de .......

Denumirea indicatorului Sold


ACTIVE IMOBILIZATE
• Clădiri 80.000
• Echipamente tehnologice 200.000
ACTIVE CIRCULANTE
• Materii prime 10.000
• Mărfuri 100.000
• Clienţi 20.000
• Casa în lei 2.000
TOTAL ACTIVE 412.000
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA
UN AN 55.000
• Credite bancare pe termen scurt 7.000
• Furnizori 15.000
• Salarii datorate personalului
TOTAL DATORII 77.000
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 335.000
CAPITAL SOCIAL VARSAT 301.000
REZERVE
• Legale 9.000
REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) 25.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII 335.000
TOTAL PASIV 412.000

4.2 Se diminuează o structură de activ simultan cu diminuarea unui element de


capital propriu (situaţie netă), elementele de datorii rămânând neschimbate. În acest caz, se
produce şi o diminuare valorică a situaţiei nete (creştere patrimonială), spre deosebire de situaţiile
anterioare.
• Relaţia de echilibru patrimonial va fi: (A – x) - D = (Kpr – x)
Exemplu: Un asociat se retrage din societate, fiindu-i returnată partea din capitalul
social, în valoare de 2.000 lei, în numerar.
¾ În urma acestei operaţiuni se produce o micşorare a elementului de activ “Casa în lei” cu valoarea
de 2.000 lei; simultan se înregistrează şi o micşorare a elementului “Capital social” cu aceeaşi
valoare, 2.000 lei.
¾ Relaţia de echilibru este: (A – Casa) - D = (Kpr - Capital social)
¾ Bilanţul se va prezenta astfel:

19
BILANŢ
încheiat la data de .......
Denumirea indicatorului Sold
ACTIVE IMOBILIZATE
• Clădiri 80.000
• Echipamente tehnologice 200.000
ACTIVE CIRCULANTE
• Materii prime 10.000
• Mărfuri 100.000
• Clienţi 20.000
• Casa în lei 0
TOTAL ACTIVE 410.000
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA
UN AN 55.000
• Credite bancare pe termen scurt 7.000
• Furnizori 15.000
• Salarii datorate personalului
TOTAL DATORII 77.000
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 333.000
CAPITAL SOCIAL VARSAT 299.000
REZERVE
• Legale 9.000
REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) 25.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII 333.000
TOTAL PASIV 410.000

CAPITOLUL VI
CONTUL ŞI DUBLA ÎNREGISTRARE

Contul este un procedeu de înregistrare, calcul şi determinare a structurilor patrimoniale de


la formele cele mai simple până la cele mai complexe, ce alcătuiesc masa patrimonială. El face
posibilă înregistrarea, în contabilitate, în mod distinct, a fiecărui element patrimonial, deoarece
fiecare structură poate fi transpusă într-un cont contabil cu care, mai apoi, să urmarească evoluţia
acesteia în sensul creşterii sau descreşterii.
În funcţie de natura elementului reprezentat, conturile sunt de activ, de pasiv şi bifuncţionle.
Regulile de funcţionare a conturilor diferă în funcţie de natura lor: conturile de activ, care reflectă
mijloace economice, încep să funcţioneze prin a se debita, înregistrează în debit existentul iniţial şi
creşterile ulterioare ale mijlocului economic şi se creditează cu reducerile acestora. Soldul final poate
fi numai debitor sau zero dacă contul este balansat. Conturile de pasiv, care reflectă resurse de
formare a mijloacelor economice, încep să funcţioneze prin creditare, înregistrează în credit

20
existentul iniţial şi creşterile ulterioare ale resurselor economice şi se debitează cu reducerile
acestora. Soldul final poate fi creditor sau zero dacă contul este balansat.
Pentru identificarea elementului patrimonial, fiecare cont are următoarea componenţă: titlu,
explicaţia, data, părţile contului (debitul şi creditul), rulajul, total sume şi sold final.
Pentru a înregistra operaţiunile economice se realizează mai întâi analiza contabilă a acestora
(stabilirea naturii, respectiv a conţinutului operaţiunii, determinarea modificărilor pe care le poate
produce operaţiunea economică în patrimoniul unităţii, stabilirea elementelor, respectiv a structurilor
de activ şi de pasiv care se modifică, determinarea conturilor corespondente care reflectă elementele
patrimoniale modificate, aplicarea regulilor de funcţionare ale conturilor în vederea stabilirii contului
care se debitează şi a contului care se creditează) şi întocmirea, pe această bază, a formulei
contabile.
Dintre cele trei procedee specifice metodei contabilităţii, contul este primul utilizat pentru
înregistrarea operaţiunilor economice desfăşurate de o societate comercială. Pentru fiecare element
patrimonial se deschide un cosn distinct, iar totalitatea conturilor formează Registrul Cartea-Mare.
Contul este „vital” pentru evidenţa operativă a unei societăţi comerciale, conţinând elemente (solduri
iniţiale, rulaje, total sume, solduri finale) necesare întocmirii balanţei de verificare.
Procedeul cont este conceput, ca din punct de vedere operativ, să fie utilizat în
contabilitatea curentă, să permită individualizarea elementelor patrimoniale şi să furnizeze informaţii
privind existenţa şi modificările ce au loc într-o perioadă de timp în legătură cu elementul patrimonial
căruia îi este asociat contul.
Pentru identificarea elementului patrimonial, fiecare cont are următoarea componenţă: titlu,
explicaţia, data, părţile contului, rulajul, total sume, sold.
Titlul contului arată denumirea mijlocului economic sau sursei de formare a cărei
consemnare şi mod de calcul o reflectă. Aceasta trebuie să exprime numele elementului într-o formă
concentrată, potrivit conţinutului său economic. De exemplu: “construcţii”, “materiale consumabile”,
“casa”, “disponibil în contul curent”, “capital”, “furnizori”, “credite” etc.
Titlul contului apare numai în măsura în care există structura patrimonială în mod obiectiv asociată
unui patrimoniu. De regulă, la titlul contului se asociază un simbol cifric creat din necesitatea grupării
conturilor după un anumit criteriu.
Explicaţia reprezintă descrierea operaţiunii economice supusă înregistrării. Ea se face de
regulă în formă descriptivă, când se prezintă pe scurt continutul operaţiunii, indicându-se documentul
sau elementul de dispoziţie care a generat fenomenul sau procesul economic. De exemplu: “se
achizitionează de la furnizorul “X” …”; “se achită factura de materiale”; “se depune la bancă suma de
…”; “rest plată salarii luna..... “.

21
Data reprezintă elementul de identificare în timp a operaţiunii economice şi serveşte pentru
urmărirea înregistrării cronologice a acestora. Ea prezintă o mare importantă în cazul operaţiilor
identice repetitive, ca de exemplu în cazul livrărilor ritmice de la acelaşi furnizor.
Părţile contului. Operaţiunile economice produc două feluri de modificări asupra
elementelor patrimoniale: creşteri sau micşorări. Necesităţile practice de reflectare a acestor
modificări au impus funcţia de sistematizare a contului, ceea ce a condus la construcţia contului cu
două părţi distincte, unde să se înscrie într-o parte sumele ce reprezintă intrări, creşteri, majorări, iar
în cealaltă parte sumele ce reprezintă ieşiri, scăderi, diminuări ale elementului a căror modificare o
consemnează (înregistrează).
În mod convenţional s-a stabilit ca partea stângă să se numească debit, iar partea
dreaptă să se numească credit. Debitul şi creditul sunt două denumiri convenţionale menţinute în
doctrina economică din trecutul îndepărtat, când contul era privit ca mijloc de a evidenţia socoteli
între diferite persoane.
După ce s-a trecut la întrebuinţarea lui ca mijloc de calcul pentru orice obiect de evidenţă,
cele două expresii s-au menţinut în vocabularul disciplinei şi mai departe, deşi ele nu mai erau
potrivite să explice în toate cazurile elementele înregistrate în debitul şi creditul contului. Denumirea
de debit provine de la verbul latin „debere” - a datora, iar cea de credit de la „credere” - a crede, a
avea încredere.
Noţiunea de debit provine de la aceea de „debitor”, adică persoana care, după ce primeşte o
valoare are de dat ceva, de restituit, iar noţiunea de credit provine de la „creditor” adică acela care a
avut încredere şi a dat ceva şi are de primit o valoare.
Forma grafică de reprezentare a contului, respectiv a celor două părţi ale sale, diferă în
funcţie de necesităţile de calcul şi informare pe care trebuie să le îndeplinească acesta. Pentru
aplicaţii demostrative vom utiliza forma literei T:

D (debit) Denumirea (Simbol) C (credit)

Modul de înregistrare a creşterilor şi micşorărilor în cele două părţi ale contului, debit şi
credit nu este identic la toate conturile. Determinarea părţii în care se înregistrează creşterile sau
micşorările elementului patrimonial este impusă de conţinutul economic al acestuia. Aceasta
înseamnă că la unele conturi în debit se înregistrează creşterile, în timp ce la alte conturi în această
parte a contului se înregistrează scăderi şi invers, unele conturi înregistrează în credit creşteri ale
elementelor patrimoniale, în timp ce alte conturi înregistrează pe această parte scăderi. Ceea ce

22
trebuie reţinut este faptul că pentru unul şi acelaşi cont debitul înregistrează numai creşteri, iar credit
numai micşorări, după cum pentru alt cont, debitul poate înregistra numai scăderi, iar creditul numai
creşteri.
Rulajul contului. În conturi elementele patrimoniale se înregistrează atât cu starea lor
iniţială (din momentul apariţiei în patrimoniu sau la începutul exerciţiului financiar), cât şi cu
modificările generate de operaţiunile economice care produc creşterea sau micşorarea acelui
element.
Sumele înscrise în debitul sau creditul contului reflectă mişcarea care s-a produs asupra
elementului patrimonial reprezentat, concretizată în creşterile sau diminuările acestuia, reflectate în
partea corespunzătoare specifică conţinutului său economic. Aceste sume poartă denumirea de rulaj
şi el poate fi debitor (RD), pentru sumele înscrise în partea debitului şi creditor (RC), pentru sumele
înscrise în partea creditului.
Total sume. Total obţinut prin adunarea existentului iniţial debitor cu rulajul debitor al unui
cont reprezintă totalul sumelor debitoare (TSD), iar totalul rezultat din adunarea existentului iniţial
creditor cu rulajul creditor reprezintă totalul sumelor creditoare (TSC). Rezultă că noţiunea de total
sume, ca element de analiză al contului, cuprinde existentul iniţial şi rulajele din perioada analizată.
Dacă contul nu reflectă existentul iniţial (soldul iniţial) al unei structuri patrimoniale, deoarece
aceasta apare pe parcursul activităţii, atunci totalul sumelor este egal cu rulajul contului.
Soldul este acel element al contului care arată starea la un moment dat a mijloacelor
economice sau a surselor lor de provenienţă pe care le reflectă, respectiv situaţia acestuia
consemnată pe baza calculelor care le face asupra acelui element patrimonial. Soldul este un
element static, de aceea se poate vorbi de două momente ale acestuia: când reflectă existentul
anterior unor procese economice atunci poartă denumirea de sold iniţial şi când reflectă existentul
la sfârşitul perioadei analizate poartă denumirea de sold final. Dacă contul reflectă mijloace
economice, soldul iniţial este debitor (SiD) şi soldul final este tot debitor, iar dacă reflectă resurse
economice, soldul iniţial este creditor (SiC), iar soldul final este tot creditor.
Regula sintetică de funcţionare a conturilor de activ. Conturile de activ, care reflectă
mijloace economice, încep să funcţioneze prin a se debita, înregistrează în debit existentul iniţial şi
creşterile ulterioare ale mijlocului economic şi se creditează cu reducerile acestora. Soldul final poate
fi numai debitor sau zero dacă contul este balansat.
Regula de funcţionare a conturilor de pasiv. Conturile de pasiv, care reflectă resurse de
formare a mijloacelor economice, încep să funcţioneze prin creditare, înregistrează în credit
existentul iniţial şi creşterile ulterioare ale resurselor economice şi se debitează cu reducerile
acestora. Soldul final poate fi creditor sau zero dacă contul este balansat.
Orice operaţiune economică produce în cadrul patrimoniului o dublă modificare, care poate
avea loc în partea de activ sau pasiv a bilanţului ori în ambele părţi ale acestuia. O operatiune

23
produce modificarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a cel puţin două elemente patrimoniale, deci a
cel puţin două posturi din bilanţ.
Dacă operaţiunea economică sau procesul economic modifică cel puţin două structuri
patrimoniale reflectate în două posturi de bilanţ şi dacă fiecare fiecare post de bilanţ este reflectat de
un cont pentru înregistrările curente, rezultă că se utilizează pentru aceeaşi operaţiune cel puţin
două conturi care să reflecte suma modificată într-un post de bilanţ sau altul. Prin aceasta se asigură
efectuarea a două serii de calcule şi anume fie calcule asupra modificării elementelor de activ, fie
calcule asupra modificării structurilor de pasiv, fie calcule privind modificarea atât a elementelor de
activ, cât şi de pasiv.
Ţinând cont de tipurile de modificări pe care le poate suporta bilanţul rezultă mai multe tipuri
de operaţii care vor îmbrăca forma unor raporturi între conturi.
Analiza contabilă este un demers logic prin care se cercetează fiecare operaţiune în parte
cu scopul de a se determina toate elementele necesare în vederea precizării conturilor
corespondente debitoare şi creditoare.
Analiza contabilă a unei operaţii economice constă în cercetarea amănunţită a acesteia, pe
bază de documente, prin descompunerea ei în elemente componente, în vederea stabilirii
modificărilor – creşteri sau micşorări – ce le produce asupra mijloacelor economice şi a surselor de
finanţare, a conturilor corespondente şi a părţii acestora – debit sau credit – în care urmează a se
înregistra operaţia respectivă cu aceeaşi sumă.
Analiza contabilă a fiecărei operaţiuni economice parcurge umătoarele etape:
1. Stabilirea naturii, respectiv a conţinutului operaţiunii economice care urmează a se înregistra
(cumpărare, plată, încasare, vânzare etc.);
2. Determinarea modificărilor pe care le poate produce operaţiunea economică în patrimoniul
unităţii (creşteri sau diminuări valorice ale elementelor patrimoniale);
3. Stabilirea elementelor, respectiv a structurilor de activ şi de pasiv care se modifică (ce mijloc
economic sau ce sursă de finanţare se modifică);
4. Determinarea conturilor corespondente care reflectă elementele patrimoniale modificate;
5. Aplicarea regulilor de funcţionare ale conturilor în vederea stabilirii contului care se debitează
şi a contului care se creditează şi întocmirea, pe această bază, a formulei contabile.
Formula contabilă este modalitatea de exprimare grafică, în conturi, a unei operaţiuni
economice, pe baza principiilor dublei reprezentări şi a dublei înregistrări a patrimoniului. Analiza
contabilă, dubla înregistrare a operaţiunilor economice şi corespondenţa conturilor se concretizează
prin formula contabilă.
Formula contabilă are următoarea componenţă:
1. semnul „=” (egal), care reflectă efectuarea simultană a două serii de calcule;
2. contul care se debitează, aşezat în stânga semnului egal;

24
3. contul care se creditează, aşezat în dreapta semnului egal;
4. suma, care reflectă valoarea operaţiunii economice.
Contul care se = Contul care se Suma
debitează creditează
(2) (1) (3) (4)

Articolul contabil este un instrument de lucru curent cu ajutorul căruia se identifică în timp
şi spaţiu o modificare în structura patrimoniuluiprodus de o operaţie sau un fenomen ori proces
economic. El cuprinde toate elementele care prezintă interes pentru contabilitate:
• 1-4 formula contablă (cu cele 4 componente ale sale).
• 5 data efectuării înregistrării contabile;
• 6 explicaţia operaţiunii economico-financiare;
Data articolului contabil este elementul prin care se precizează anul, luna şi ziua în care a
avut loc operaţia.
Explicaţia este aceea parte a articolului în care se redă prin cuvinte, în mod concis, operaţia
analizată. Se consideră că o explicaţie este completă dacă conţine toate elementele pentru a se
putea repeta procesul de analiză contabilă. În cadrul ei se va menţiona actul care justifică efectuarea
operaţiei şi suma cu care urmează a se modifica fiecare cont.
Dacă avem în vedere numărul conturilor corespondente din care este format articolul
contabil, atunci putem vorbi de articole contabile simple şi articole contabile compuse.
Articolele contabile simple sunt acelea în care formula contabilă este formată dintr-un
singur cont care se debitează şi un singur cont care se creditează.
Articolul contabil simplu corespunde relaţiei:

Data Contul care se = Contul care se Suma


(5) debitează creditează
Explicaţia (2) (1) (3) (4)
(6)

Articolele contabile compuse sunt acelea în care formula contabilă este formată dintr-un
singur cont care se debitează şi două sau mai multe conturi care se creditează, fie din două sau mai
multe conturi care se debitează şi un singur cont care se creditează.
În reprezentarea grafică a articolului contabil compus, pentru redarea celor două sau mai
multe conturi care se creditează sau, după caz, care se debitează se foloseşte exprimarea
„următoarele” şi se notează cu semnul „%”. În acest caz, suma „următoarelor” conturi este egală cu
totalul sumelor aferente fiecărui cont din categoria celor care se creditează respectiv, care se
debitează. În acest caz, forma grafică a articolului compus este:

25
Data Contul care se = % Suma formată din
(5) debitează (următoarele) sume parţiale

Explicaţia Conturi care se


creditează
(6) (2) (1) (3) (4)
respectiv:

Data % = Contul care se Suma formată din


(5) (următoarele) creditează sume parţiale
(3)
Explicaţia Conturi care se
debitează
(6) (2) (1) (4)

Natura diversă a materiei contabile obligă la numeroase clasificări. Una dintre acestea o
reprezintă clasificarea conturilor. Deoarece contul este mijlocul de calcul al unei structuri
patrimoniale, rezultă că prin clasificarea conturilor se pun de acord mijloacele de
înregistrare şi calcul cu structurile posibil să apară şi să se utilizeze într-un perimetru
patrimonial.
În clasificarea conturilor trebuie să primeze conţinutul economic al structurilor
patrimoniale pe care le reflectă. După conţinutul economic al structurilor patrimoniale pe care le
reflectă conturile pot fi conturi de mijloace economice şi conturi de resurse economice:

Conturi de mijloace economice Conturi de resurse economice


• Conturi de imobilizări • Conturi de capitaluri
• Conturi de active circulante • Conturi de datorii
• Conturi de cheltuieli etc. • Conturi de venituri etc.

Sistemul de conturi
Diversitatea materiei de înregistrat prin intermediul conturilor obligă la măsuri de
sistematizare a acestora. Aşa după cum s-a observat, gradul de cuprindere a unui cont este extrem
de larg, fie că privim din punct de vedere a concentrării unui număr important de structuri în acelaşi
cont, fie că privim din punct de vedere al detalierii până la obiectul singular de evidenţă (clădiri,
maşină, sortiment, produs finit, unitate monetară etc.). Concentrarea sau detalierea structurilor
patrimoniale în conturi trebuie să se facă după criterii unitare. Această sistematizare unitară se
realizează prin planul de conturi.
Planul de conturi sistematizează instrumentele de calcul pe domenii de activitate. Potrivit
specificului acestora astfel distingem:
• planul de conturi al agenţilor economici;

26
• planul de conturi al instituţiilor economici;
• planul de conturi al unităţilor bancare;
• planul de conturi al trezoreriei publice;
• planul de conturi al organizaţiilor obşteşti.
În cadrul acestora se aplică criterii unitare de sistematizare a structurilor patrimoniale, prin
intermediul conturilor reflectând specificul de activitate al fiecărei unităţi patrimoniale.
În determinarea planurilor de conturi se porneşte de la criteriul zecimal de grupare al
structurilor patrimoniale conform fluxului de activitate. Pentru fiecare diviziune de structuri
patrimoniale se creează macrodiviziuni sau microdiviziuni. Astfel, în sistemul contabil al agenţilor
economici gruparea conturilor se face pe:
• clase, grupe, conturi;
• două circuite de activităţi;
• conturi sintetice de gradul I şi gradul II;
• conturi de bilanţ, conturi de rezultate;
• conturi în afara bilanţului şi conturi de gestiune.
Denumirilor conturilor li se asociază un simbol cifric alcătuit după criterii bine determinate în
vederea identificării mai rapide a acestora, astfel:
• prima cifră semnifică clasa de conturi,
• a doua cifră reprezintă grupa de conturi;
• a treia cifră nominalizează contul sintetic, adică noţiunea cea mai generală de lucru
în contabilitate (structurile patrimoniale asociate conturilor cu simbol din trei cifre se regăsesc în
contabilitate şi admit înregistrarea existentului, apariţia, micşorarea sau dispariţia acestora. Aceste
conturi se numesc conturi sintetice de gradul unu).
• a patra cifră delimitează contul sintetic de gradul doi.
Exemple:
1 – clasa „Conturi de capitaluri”
10 – grupa „Capital şi rezerve”
101 – contul „Capital social”, cont sintetic de gradul I
1011 – contul „Capital subscris nevărsat”, cont sintetic de gradul II.

2 – clasa „Conturi de imobilizări”


21 – grupa de conturi „Imobilizări corporale”
211 – contul „Terenuri” (sintetic de gradul I)
2112 – contul „Amenajări de terenuri” (sintetic de gradul II)

PLANUL DE CONTURI GENERAL


CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI
10 CAPITAL ŞI REZERVE
101 Capital
1011 Capital social subscris nevărsat
1012 Capital social subscris vărsat

27
1015 Patrimoniul regiei
1016 Patrimoniul public
104 Prime de capital
1041 Prime de emisiune
1042 Prime de fuziune
1043 Prime de aport
1044 Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
105 Rezerve din reevaluare
106 Rezerve
1061 Rezerve legale
1062 Rezerve pentru acţiuni proprii
1063 Rezerve statutare sau contractuale
1068 Alte rezerve
11 REZULTATUL REPORTAT
117 Rezultatul reportat
12 REZULTATUL EXERCIŢIULUI
121 Profit şi pierdere
129 Repartizarea profitului
13 SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII
131 Subvenţii pentru investiţii
15 PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
151 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
1511 Provizioane pentru litigii
1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor
1513 Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate
de acestea
1514 Provizioane pentru restructurare
1518 Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
16 ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE
161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
1614 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat
1615 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci
1617 Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat
1618 Alte împrumuturi din emisiuni de obligatiuni
162 Credite bancare pe termen lung
1621 Credite bancare pe termen lung
1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă
1623 Credite externe guvernamentale
1624 Credite bancare externe garantate de stat
1625 Credite bancare externe garantate de bănci
1626 Credite de la trezoreria statului
1627 Credite bancare interne garantate de stat
166 Datorii ce privesc imobilizările financiare
1661 Datorii către societăţile din cadrul grupului
1662 Datorii către societăţile care deţin interese de participare
167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate
168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni
1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
1685 Dobânzi aferente datoriilor către societăţile din cadrul grupului
1686 Dobânzi aferente datoriilor către societăţile care daţin interese de participare
1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate
169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor

28
CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZĂRI
20 IMOBILIZĂRI NECORPORALE
201 Cheltuieli de constituire
203 Cheltuieli de dezvoltare
205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte dreturi şi valori
similare
2051 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte dreturi şi valori similare
achiziţionate
2052 Brevete, licenţe şi alte dreturi şi valori similare obtinute cu resurse proprii
207 Fond comercial
2071 Fond comercial
2072 Fond comercial negativ
208 Alte imobilizări necorporale
21 IMOBILIZĂRI CORPORALE
211 Terenuri şi amenajări de terenuri
2111 Terenuri
2112 Amenajări de terenuri
212 Construcţii
213 Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii
2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)
2132 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
2133 Mijloace de transport
2134 Animale şi plantaţii
214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane
şi materiale şi alte active corporale
23 IMOBILIZĂRI ÎN CURS
231 Imobilizări corporale în curs
2311 Amenajări de terenuri şi construcţii
2312 Instalaţii tehnice şi maşini
2313 Alte imobilizări corporale
232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale
2321 Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii
2322 Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini
2323 Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale
233 Imobilizări necorporale în curs
234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale
26 IMOBILIZĂRI FINANCIARE
261 Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului
262 Titluri de participare deţinute la societăţi din afara grupului
263 Imobilizări financiare sub formă de interese de participare
265 Alte titluri imobilizate
267 Creanţe imobilizate
2671 Sume datorate de filiale
2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de filiale
2673 Împrumuturi acordate pe termen lung
2674 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung
2675 Creanţe legate de interesele de participare
2676 Dobânda aferentă creanţelor legate de interese de participare
2677 Acţiuni proprii – active imobilizate1

1
Sunt reflectate acţiunile proprii clasificate în active imobilizate în funcţie de intenţia cu privire la durata de deţinere peste
un an, stabilită cu ocazia achiziţiei sau reclasării

29
2678 Alte creanţe imobilizate
2679 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate
269 Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare
28 AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE
280 Amortizări privind imobilizările necorporale
2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi altor
drepturi şi valori similare
2807 Amortizarea fondului comercial
2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale
281 Amortizări privind imobilizările corporale
2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri
2812 Amortizarea construncţiilor
2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor
2814 Amortizarea altor imobilizări corporale
29 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR
290 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
291 Provizioane pentru deprcierea imobilizărilor corporale
293 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs
296 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare

CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE


30 STOCURI DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE
301 Materii prime
302 Materiale consumabile
3021 Materiale auxiliare
3022 Combustibili
3023 Materiale pentru ambalat
3024 Piese de schimb
3025 Seminţe şi materiale de plantat
3026 Furaje
3028 Alte materiale consumabile
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale
33 PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE
331 Produse în curs de execuţie
332 Lucrări şi servicii în curs de execuţie
34 PRODUSE
341 Semifabricate
345 Produse finite
346 Produse reziduale
348 Diferenţe de preţ la produse
35 STOCURI AFLATE LA TERŢI
351 Materii prime şi materiale aflate la terţi
354 Produse aflate la terţi
356 Animale aflate la terţi
357 Mărfuri aflate la terţi
358 Ambalaje aflate la terţi
36 ANIMALE
361 Animale şi păsări
368 Diferenţe de preţ la animale şi păsări
37 MĂRFURI

30
371 Mărfuri
378 Diferenţe de preţ la mărfuri
38 AMBALAJE
381 Ambalaje
388 Diferenţe de preţ la ambalaje
39 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN
CURS DE EXECUŢIE
391 Provizioane pentru deprecierea materiilor prime
392 Provizioane pentru deprecierea materialelor
3921 Provizioane pentru deprecierea materielelor consumabile
3922 Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar
393 Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie
394 Provizioane pentru deprecierea produselor
395 Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi
396 Provizioane pentru deprecierea animalelor
397 Provizioane pentru deprecierea mărfurilor
398 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor

CLASA 4 – CONTURI DE TERŢI


40 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE
401 Furnizori
403 Efecte de plătit
404 Furnizori de imobilizări
405 Efecte de plătit pentru imobilizări
408 Furnizori – facturi nesosite
409 Furnizori – debitori
4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor
4092 Furnizori – debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări
41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE
411 Clienţi
4111 Clienţi
4118 Clienţi incerţi sau în litigiu
413 Efecte de primit de la clienţi
418 Clienţi – facturi de întocmit
419 Clienţi – creditori
42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE
421 Personal – salarii datorate
423 Personal – ajutoare materiale datorate
424 Participarea personalului la profit
425 Avansuri acordate personalului
426 Drepturi de personal neridicate
427 Reţineri din salarii datorate terţilor
428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul
4281 Alte datorii în legătură cu personalul
4282 Alte creanţe în legătură cu personalul
43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE
431 Asigurări sociale
4311 Contribuţia unităţii la asigurări sociale
4312 Contribuţia personalului la asigurări sociale
4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate
437 Ajutor de şomaj
4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj

31
4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj
438 Alte datorii şi creanţe sociale
4831 Alte datorii sociale
4382 Alte creanţe sociale
44 BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE
441 Impozitul pe profit/venit
442 Taxa pe valoarea adăugată
4423 TVA de plată
4424 TVA de recuperat
4426 TVA deductibilă
4427 TVA colectată
4428 TVA neexigibilă
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor
445 Subvenţii
446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte similate
447 Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate
448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
4481 Alte datorii faţă de bugetul statului
4482 Alte creanţe faţă de bugetul statului
45 GRUP ŞI ASOCIAŢI
451 Decontări în cadrul grupului
4511 Decontări în cadrul grupului
4518 Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului
452 Decontări privind interesele de participare
4521 Decontări privind interesele de participare
4528 Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare
455 Sume – datorate asociaţilor
4551 Asociaţi – conturi curente
4558 Asociaţi – dobânzi la conturi curente
456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul
457 Dividende de plată
458 Decontări din operaţii în participaţie
4581 Decontări din operaţii în participaţie – pasiv
4582 Decontări din operaţii în participaţie – activ
46 DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERSI
461 Debitori diverşi
462 Creditori diverşi
47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
471 Cheltuieli înregistrate în avans
472 Venituri înregistrate în avans
473 Decontări din operaţii în curs de clarificare
48 DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII
481 Decontări între unitate şi subunităţi
482 Decontări între subunităţi
49 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR
491 Provizioane pentru deprecierea creanţelor – clienţi
495 Provizioane pentru deprecierea creantelor – decontări în cadrul grupului
şi cu asociaţii
496 Provizioane pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi

CLASA 5 – CONTURI DE TREZORERIE


50 INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
501 Investiţii financiare pe termen scurt la sociatăţi din cadrul grupului

32
502 Acţiuni proprii
503 Acţiuni
505 Obligaţiui emise şi răscumpărate
506 Obligaţiuni
508 Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe similate
5081 Alte titluri de plasament
5082 Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament
509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt
51 CONTURI LA BĂNCI
511 Valori de încasat
5112 Cecuri de încasat
5113 Efecte de încasat
5114 Efecte remise spre scontare
512 Conturi curente la bănci
5121 Conturi la bănci în lei
5124 Conturi la bănci în valută
5125 Sume în curs de decontare
518 Dobânzi
5186 Dobânzi de plătit
5187 Dobânzi de încasat
519 Credite bancare pe termen scurt
5191 Credite bancare pe termen scurt
5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă
5193 Credite externe guvenamentale
5194 Credite externe garantate de stat
5195 Credite externe garantate de bănci
5196 Credite de la trezorerie statului
5197 Credite interne garantate de stat
5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
53 CASA
531 Casa
5311 Casa în lei
5314 Casa în valută
532 Alte valori
5321 Timbre fiscale şi postale
5322 Bilete de tratament şi odihnă
5323 Tichete şi bilete de călătorie
5328 Alte valori
54 ACREDITIVE
541 Acreditive
5411 Acreditive în lei
5412 Acreditive în valută
542 Avansuri de trezorerie
58 VIRAMENTE INTERNE
581 Viramente interne
59 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE
591 Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţi din
cadrul grupului
592 Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii
593 Provizioane pentru deprecierea acţiunilor
595 Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor emise şi răscumpărate
596 Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor
598 Provizioane pentru deprecierea altor investiţii financiare şi creanţe

33
asimilate

CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI


60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601 Cheltuieli cu materii prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022 Cheltuieli cu combustibilul
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
6026 Cheltuieli privind furajele
6027 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604 Cheltuieli privind materialele nestocate
605 Cheltuieli cu energia şi apa
606 Cheltuieli privind animalele şi păsările
607 Cheltuieli privind mărfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
61 CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI
611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
613 Cheltuieli cu primele de asigurare
614 Cheltuieli cu studiile şi cercetările
62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI
621 Cheltuieli cu colaboratorii
622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane
625 Cheltuieli cu deplasări, detasări şi transferări
626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
628 Alte cheltuieli cu terţii
63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIILATE
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
641 Cheltuieli cu salariile personalului
645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
6451 Contribuţia unităţii la asigurările sociale
6452 Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj
6453 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
658 Alte cheltuieli de exploatare
6581 Despăgăbiri, amanzi şi penalităţi
6582 Donaţii şi subvenţii acordate
6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital
6588 Alte cheltuieli de exploatare
66 CHELTUIELI FINANCIARE
663 Pierderi din creanţe legate de participaţii
664 Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate

34
6642 Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
666 Cheltuieli privind dobânzile
667 Cheltuieli privind sconturile acordate
668 Alte cheltuieli financiare
67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare
68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE ŞI PROVIZIOANELE
681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli
6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor
6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor
circulante
686 Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele
6863 Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor
financiare
6864 Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante
6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor
69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus

CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI


70 CIFRA DE AFACERI
701 Venituri din vânzarea produselor finite
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate
705 Venituri din studii şi cercetări
706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
707 Venituri din vânzarea mărfurilor
708 Venituri din activităţi diverse
71 VARIAŢIA STOCURILOR
711 Variaţia stocurilor
72 VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI
721 Venituri din producţia de imobilizări necorporale
722 Venituri din producţia de imobilizări corporale
74 VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE
741 Venituri din subvenţii de exploatare
7411 Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri2
7417 Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri
75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
758 Alte venituri din exploatare
7581 Venituri din despăgubiri, amanzi şi penalităţi
7582 Venituri din donaţii şi subvenţii primite
7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital
7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii
7588 Alte venituri din exploatare
76 VENITURI FINANCIARE

2
Se ia în calcul la determinarea cifrei de afaceri

35
761 Venituri din imobilizări financiare
7611 Venituri din titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului
7612 Venituri din titluri de participare deţinute la sociatăţi din afara grupului
7613 Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din cadrul
grupului
7614 Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din afara
grupului
7615 Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului
7616 Venituri din titluri de participare strategice în afara grupului
762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
763 Venituri din creanţe imobilizate
764 Venituri din investiţii financiare cedate
7641 Venituri din imobilizări financiare cedate
7642 Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate
765 Venituri din diferenţe de curs valutar
766 Venituri din dobânzi
767 Venituri din sconturi obţinute
768 Alte venituri financiare
77 VENITURI EXTRAORDINARE
771 Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare
78 VENITURI DIN PROVIZIOANE
781 Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare
7812 Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
7813 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
786 Venituri financiare din provizioane
7863 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare
7864 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante

CLASA 8 – CONTURI SPECIALE


80 CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI
801 Angajamente acordate
8011 Giruri şi garanţii acordate
8018 Alte angajamente acordate
802 Angajamente primite
8021 Giruri şi garanţii primite
8028 Alte angajamente primite
803 Alte conturi în afara bilanţului
8031 Imobilizări corporale luate cu chirie
8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie
8034 Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare
8036 Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate
8037 Efecte scontate neajunse la scadenţă
8038 Alte valori în afara bilanţului
8039 Stocuri de natura obiectelor de inventar
804 Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
8045 Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
89 BILANŢ
891 Bilanţ de deschidere
892 Bilanţ de închidere

CLASA 9 – CONTURI DE GESTIUNE

36
90 DECONTĂRI INTERNE
901 Decontări interne privind cheltuielile
902 Decontări interne privind producţia obţinută
903 Decontări interne privind diferenţele de preţ
92 CONTURI DE CALCULAŢIE
921 Cheltuielile activităţii de bază
922 Cheltuielile activităţilor auxiliare
923 Cheltuieli indirecte de producţie
924 Cheltuieli generale de administraţie
925 Cheltuieli de desfacere
93 COSTUL PRODUCŢIEI
931 Costul producţiei obţinute
933 Costul producţiei în curs de execuţie

37
CAPITOLUL VII
ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR

Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate, operaţiunile economice trebuie mai întâi


analizate. Acest fapt presupune stabilirea naturii, respectiv a conţinutului operaţiunii, determinarea
modificărilor pe care le poate produce operaţiunea economică în patrimoniul unităţii, stabilirea
elementelor, respectiv a structurilor de activ şi de pasiv care se modifică, determinarea conturilor
corespondente care reflectă elementele patrimoniale modificate, aplicarea regulilor de funcţionare ale
conturilor în vederea stabilirii contului care se debitează şi a contului care se creditează şi întocmirea,
pe această bază, a formulei contabile.
Studierea conturilor pe clase implică şi studierea operaţiunilor economice care conduc la
modificări asupra structurilor patrimoniale refectate de conturi.
Sunt aplicate regulile de funcţionare ale conturilor, astfel că întocmirea formulei contabile
este mult uşurată.
Analiza şi funcţionarea conturilor înseamnă însuşirea logicii contabile şi înţelegerea modului
cum „vede” contabilitatea operaţiunile economice desfăşurate.
Studierea celor mai reprezentative operaţiuni economice pentru fiecare clasă de conturi este
necesară în vederea înţelegerii logicii contabile şi pentru determinarea legăturilor care există între
clasele de conturi (conturile dintr-o clasă nu funcţionează numai între ele, ci în legătură cu alte
conturi din alte clasa). O data înţeles acest capitol, se poate considera că a fost însuşită 70% din
cunoaşterea contabilă.
Evidenţa contabilă a capitalurilor se ţine cu ajutorul clasei I „Conturi de capitaluri”, atât
pentru capitalurile proprii, cât şi pentru capitalurile împrumutate pe termen lung.
Cele mai importante operaţiuni legate de clasa I sunt: constituirea unei societăţi comerciale,
majorarea şi diminuarea capitalului social, constituirea şi utilizarea primelor de capital, a rezervelor,
reportarea profitului şi repartizarea sa ulterioară, reportarea pierderilor din exercţiul curent şi
acoperirea lor ulterioară, constituirea şi anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli,
contractarea împrumuturilor din emisiunea de obligatiuni, a creditelor bancare pe termen lung, a
altor împrmuturi şi rambursarea lor.
• Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni legate de constituirea
unei societăţi
Precizări: Constituirea unei societăţi presupune, din punct de vedere al contabilităţii, o succesiune de
operaţiuni: subscrierea capitalului social de către actionari sau asociaţi, aducerea (vărsarea)
aporturilor acestora sub formă bănească sau în bunuri şi trecerea capitalului social de la categoria
nevărsat la vărsat.

38
1. Subscrierea capitalului social de către acţionari sau asociaţi este consemnată în
Actul constitutiv înregistrat la Registrul Comerţului. În contabilitate, subscrierea este un angajament
din partea acţionarilor/asociaţilor, deci societatea comercială care se înfiinţează are o creanţă asupra
acestora, pentru sumele de bani sau bunurile pe care au consimţit să le aducă şi care constituie
capitalul social.
Capitalul social are în acest moment o formă nevărsată, deoarece acţionarii/asociaţii
doar şi-au luat un angajament, pe care l-au consemnat, dar nu au adus fizic banii sau bunurile
respective.
Dreptul de creanţă este consemnat în contul 456 „Decontări cu asociaţii/acţionarii privind
capitalul”; concomitent are loc apariţia în pasiv a unei resurse proprii, în curs de constituire, sub
formă de „Capital subsscris nevărsat” (contul 1011).
Presupunem constitiurea unei societăţi pe acţiuni cu un capital social de 40.000 lei,
subscris de doi acţionari, cu drepturi egale (deci fiecare deţine 50% din acţiuni). Pentru capitalul
subscris s-au emis 400 de acţiuni şi Valoarea nominală a unei acţiuni este de 100 lei.

1. 456 “Decontări cu A + D 40.000


asociaţii/acţionarii privind
capitalul”
1011 “Capital social P + C 40.000
subscris nevărsat”

456 „Decontări cu = 1011 “Capital social 40.000


asociaţii/acţionarii privind subscris nevărsat”
capitalul”

2. Urmează aducerea (vărsarea) aporturilor subscrise de acţionari/asociaţi. În


exemplul nostru, contravaloarea acţiunilor este reprezintă de: 10.000 lei depuşi (vărsaţi) în contul
curent de la bancă, un calculator de 8.000 lei şi un program informatic de 2.000 lei, aporturi ale
primului acţionar; cel de-al doilea aduce 15.000 lei, depuşi tot în contul de la bancă şi materii prime
în valoare de 5.000 lei. Fiecare aport va fi încadrat într-un cont care îi corespunde.
Întucât capitalul social a fost integral vărsat, dispare creanţa pe seama acţionarilor şi
concomitent se va produce o majorare a conturilor de activ reprezintând aporturile aduse:
2. 5121 “Conturi curente la A + D 25.000
bănci în lei”
213 “Instalaţii de lucru, A + D 8.000
mijloace de transport,
animale şi plantaţii”
208 “Alte imobilizări A + D 2.000
necorporale”
301 “Materii prime” A + D 5.000
456 “Decontări cu A - C 40.000
asociaţii/acţionarii privind

39
capitalul”

% = 456 “Decontări cu 40.000


5121 “Conturi curente la asociaţii/acţionarii 25.000
bănci în lei” privind capitalul”
213 “Instalaţii de lucru, 8.000
mijloace de transport,
animale şi plantaţii”
208 “Alte imobilizări 2.000
necorporale”
301 “Materii prime” 5.000

3. După acest moment, capitalul social trebuie transferat din forma „nevărsat” în
„vărsat”, întrucât au fost aduse toate aporturile. În operaţiune sunt implicate cele două etape ale
constituirii capitalului, respectiv subscrierea şi vărsarea. Capitalul subscris nevărsat se reduce, în timp
ce capitalul subscris vărsat creşte cu aceeaşi valoare:
3. 1011 “Capital social P - D 40.000
subscris nevărsat”
1012 “Capital social P + C 40.000
subscris vărsat”

1011 “Capital social = 1012 “Capital social 40.000


subscris nevărsat” subscris vărsat”

• Operaţiunile de majorare a capitalului social sunt înregistrate în creditul


contului 101 „Capital social”, în analiticele corespunzătoare:

a) Din profitul realizat în anul curent:


129 “Repartizarea profitului” A + D 50.000
1012 “Capital social vărsat” P + C 50.000

129 “Repartizarea = 1012 “Capital social 50.000


profitului” vărsat”

b) Din profitul nerapartizat din exerciţiul precedent


117 “Rezultatul reportat” P - D 30.000
1012 “Capital social vărsat” P + C 30.000

117 “Rezultatul reportat” = 1012 “Capital social 30.000


vărsat”

c) Capitalizarea sau transformarea rezervelor în capital


106 “Rezerve” P - D 15.000
1012 “Capital social vărsat” P + C 15.000

106 “Rezerve” = 1012 “Capital social 15.000


vărsat”

d) Capitalizarea sau transformarea primelor de capital

40
104 “Prime de capital” P - D 25.000
1012 “Capital social vărsat” P + C 25.000

104 “Prime de capital” = 1012 “Capital social 25.000


vărsat”

e) Conversia obligatiunilor în acţiuni cu acordul obligatarilor


(creditorilor). Operaţiunea generează reducerea datoriilor, fără a
apela la plăţi cu numerar sau din disponibilul de la bancă, ceea ce
la majorarea capitalului social, deoarece creditorii devin acţionari.
Succesiunea operaţiunilor va fi:

• 456“Decontări cu asociaţii/acţionarii A + D 15.000


privind capitalul”
1011 “Capital social subscris nevărsat” P + C 15.000

456“Decontări cu = 1011 “Capital social 15.000


asociaţii/acţionarii privind nevărsat”
capitalul”

• 161 “Împrumuturi din emisiunea de P - D 15.000


obligaţiuni”
456“Decontări cu asociaţii/acţionarii A - C 15.000
privind capitalul”

161 “Împrumuturi din = 456 “Decontări cu 15.000


emisiunea de asociaţii/acţionarii privind
obligaţiuni” capitalul”

• 1011 “Capital social subscris nevărsat” P - D 15.000


1012 “Capital social vărsat” P + C 15.000

1011 “Capital social = 1012 “Capital social 15.000


subscris nevărsat” subscris vărsat”

• Operaţiunile de diminuare a capitalului social sunt înregistrate în debitul


contului 101 „Capital social”, în analiticele corespunzătoare:
a) Retragerea aportului unui acţionar presupune următoarea succesiune
de operaţiuni:

• 1012 “Capital social vărsat” P - D 25.000


456 “Decontări cu asociaţii/ A - C 25.000
acţionarii privind capitalul”

1012 “Capital social = 456 “Decontări cu 25.000


vărsat” asociaţii/acţionarii privind
capitalul”

• achitarea obligaţiei faţă de acţionarul care s-a retras, în numerar sau

41
prin bancă:

456 “Decontări cu asociaţii/ acţionarii A + D 25.000


privind capitalul”
5311 “Casa în lei” A - C 25.000
(5121 “Conturi la bănci în lei”)

456 “Decontări cu = 5311 “Casa în lei” 25.000


asociaţii/ acţionarii (5121 “Conturi la bănci
privind capitalul” în lei”)

b) Anularea unor acţiuni proprii răscumpărate, care reprezintă o parte a


capitalului social:

• 1012 “Capital social vărsat” P - D 10.000


502 “Acţiuni proprii” A - C 10.000

1012 „Capital social = 502 “Acţiuni proprii” 10.000


vărsat”

c) Acoperirea pierderilor din exerciţiul precedent. Contul 117


„Rezultatul reportat” prezintă în această situaţie pierderi, deci are
sold debitor. Pentru a se acoperi pierderile, va fi creditat,
concomitent cu reducerea capitalului social vărsat:

• 1012 “Capital social vărsat” P - D 12.000


117 “Rezultatul reportat” B - C 12.000
(A)

1012 „Capital social = 117 “Rezultatul reportat” 12.000


vărsat”

Soldul final al contului 101 „Capital social” reprezintă valoarea capitalului social nevărsat sau
vărsat.
• Operaţiunile de constituire/majorare a rezervelor din reevaluare sunt
înregistrate în creditul contului 105 „Rezerve din reevaluare”:

a) Creşterea de valoare rezultată din reevaluarea imobilizărilor corporale:
211 “Terenuri” A + D 20.000
212 “Construcţii” A + D 50.000
213 “Instalaţii tehnice, mijloace de A + D 30.000
transport, animale şi plantaţii”
214 “Mobilier, aparatură birotică” A + D 30.000
105 “Rezerve din reevaluare” P + C 130.000

% = 105 “Rezerve din 130.000


211 “Terenuri” reevaluare” 20.000
212 “Construcţii” 50.000
213 “Instalaţii tehnice, 30.000
mijloace de transport,
animale şi plantaţii”
214 “Mobilier, aparatură 30.000.00

42
birotică”

• Operaţiunile de încorporare/diminuare a rezervelor din reevaluare sunt


înregistrate în debitul contului 105 „Rezerve din reevaluare”:
a) Încorporarea rezervei din reevaluare la rezerve:

105 “Rezerve din reevaluare” P - D 130.000


106 “Rezerve” P + C 130.000
105 “Rezerve din = 106 “Rezerve” 130.000
reevaluare”

b) Descreşterile faţă de valoarea contabilă netă rezultate din


reevaluarea imobilizărilor corporale:

105 “Rezerve din reevaluare” P - D 40.000


211 “Terenuri” A - C 15.000
212 “Construcţii” A - C 25.000

105 “Rezerve din = % 40.000


reevaluare” 211 “Terenuri” 15.000
212 “Construcţii” 25.000

Soldul final al contului 105 „Capital social” reprezintă rezervelor constituite ca urmare a
operaţiunii de reevaluare a activelor imobilizate şi neconsumate, existente în sold la sfârşitul
exerciţiului.
• Operaţiunile de constituire/majorare a rezervelor sunt înregistrate în creditul
contului 106 „Rezerve”, în analiticele corespunzătoare:
a) Constituirea rezervei legale din profitul exerciţiului curent:

129 “Repartizrea profitului” A + D 6.000


1061 “Rezerve” P + C 6.000

129 “Repartizrea = 1061 “Rezerve legale” 6.000


profitului”

b) Constituirea rezervei din diferenţele de reevaluare constatate la


imobilizările corporale:

105 „Rezerve din reevaluare” P - D 12.000


106 “Rezerve” P + C 12.000

105 „Rezerve din = 106 “Rezerve” 12.000


reevaluare”

• Operaţiunile de încorporare/diminuare a rezervelor sunt înregistrate în


debitul contului 106 „Rezerve”, în analiticele corespunzătoare:
a) Acoperirea unor pierderi din exerciţiul precedent, situaţie în care contul
117 „Rezultatul reportat” prezintă pierderi:

43
1063 “Rezerve statuare” P - D 11.000
117 „Rezultatul reportat” P + C 11.000

1063 „Rezerve = 117 „Rezultatul reportat” 11.000


statutare”

b) Încorporarea sau capitalizarea rezervelor statutare şi altor rezerve în


capitalul social:

1063 “Rezerve statuare” P - D 10.000


1068 „Alte rezerve” P - D 19.000
1012 „Capital social vărsat” P + C 29.000

% = 1012 „Capital social 29.000


1063 „Rezerve vărsat” 10.000
statutare”
1068 „Alte rezerve” 19.000

• Operaţiunile de constituire/primire a subvenţiilor pentru investiţii sunt


înregistrate în creditul contului 131 „Subvenţii pentru investiţii”:
a) Se primeşte contravaloarea unui utilaj, cu titlu de donaţie, în contul
curent de la bancă:

5121 „Conturi curente la bănci” A + D 60.000


131 „Subvenţii pentru investiţii” P + C 60.000
5121 „Conturi curente la = 131 „Subvenţii pentru 60.000
bănci” investiţii”

b) Evidenţierea unei subvenţii băneşti de primit de la bugetul de stat:

• 455 „Subvenţii” A + D 100.000


131 „Subvenţii pentru investiţii” P + C 100.000

455 = 131 „Subvenţii pentru 100.000


„Subvenţii” investiţii”

• primirea banilor în contul de la bancă


5121 „Conturi curente la bănci” A + D 100.000
455 „Subvenţii” A - C 100.000

5121 „Conturi curente la = 455 100.000


bănci” „Subvenţii”

c) Primirea unui mijloc de transport cu titlu de donaţie (similar se


înregistrează toate activele imobilizate primite cu titlu gratuit):

2133 „Mijloace de transport” A + D 200.000


131 „Subvenţii pentru investiţii” P + C 200.000

2133 „Mijloace de = 131 „Subvenţii pentru 200.000


transport” investiţii”

44
• Operaţiunile de utilizare/diminuare a subvenţiilor pentru investiţii sunt
înregistrate în debitul contului 131 „Subvenţii pentru investiţii”:
a) Pe măsură ce imobilizarea, pentru care s-a primit subvenţie, se
amortizează, are loc concomitent operaţiunea de „virare la venituri a
subvenţiei primite”. În acest fel, rezultatul exerciţiului nu este încărcat cu
cheltuiala cu amortizarea, pentru că în contrapartidă se înregistrează şi un
element de venit.
Virarea subveţiei la venituri pe măsura amortizării imobilizării respective,
în valoare de 2.000 lei, lunar:

131 „Subvenţii pentru investiţii” P - D 2.000


7584 „Venituri din subvenţii pentru P + C 2.000
investiţii”

131 „Subvenţii pentru = 7584 „Venituri din 2.000


investiţii” subvenţii pentru investiţii”
• Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni legate de conturile
de capitaluri străine (datorii pe termen lung):

a) Se apelează la un împrumut din emisiunea de obligaţiuni în valoare de


100.000 lei. Subscrierea de către terţi la cumpărarea obligaţiunilor:

461 „Creditori diverşi” A + D 100.000


161 „Împrumuturi din emisiunea de P + C 100.000
obligaţiuni”

461 „Creditori diverşi” = 161 „Împrumuturi din 100.000


emisiunea de obligaţiuni”

b) Se achită contravaloarea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni în


contul curent de la bancă . Scade în acelaşi timp creanţă pe seama
debitorilor:

5121 „Conturi curente la bănci” A + D 100.000


461 „Creditori diverşi” A - C 100.000

5121 „Conturi curente la = 461 „Creditori diverşi” 100.000


bănci”

c) Se calculează şi se înregistrează dobânda aferentă împrumutului din


emisiunea de obligaţiuni, în valoare de 19.000 lei. Pentru societatea care
apelează la un astfel de împrumut, dobânda este pe de o parte o
cheltuială, iar pe de altă parte o datorie ce trebuie achitată către creditorii
săi:

666 „Cheltuieli privind dobânzile” A + D 19.000


1681 „Dodânzi aferente P + C 19.000
împrumuturilor din emisiunea de
obligaţiuni”

45
666 „Cheltuieli privind = 1681 „Dodânzi 19.000
dobânzile” aferente împrumuturilor
din emisiunea de
obligaţiuni”

d) Se achită obligatarilor (creditorilor) dobânda calculată anterior; se


reduce numerarul din casierie, concomitent cu reducerea datoriei faţă
de creditori:

1681 „Dodânzi aferente P - D 19.000


împrumuturilor din emisiunea de
obligaţiuni”
5311 „Casa în lei” A - C 19.000

1681 „Dodânzi = 5311 „Casa în lei” 19.000


aferente împrumuturilor
din emisiunea de
obligaţiuni”

e) La sfârşitul perioadei de creditare se rambursează creditorilor


împrumutul din emisiunea de obligaţiuni, din disponibilul existent în
contul de la bancă:

161 „Împrumuturi din emisiunea de P - D 100.000


obligaţiuni”
5121 „Conturi curente la bănci” A - C 100.000

161 „Împrumuturi din = 5121 „Conturi curente la 100.000


emisiunea de bănci”
obligaţiuni”

f) Pentru activitatea de investiţii, o societate contractează un credit bancar pe


termen lung, în valoare de 800.000 lei. După aprobarea documentaţiei de
credit, banca virează banii în contul curent al societăţii:

5121 „Conturi la bănci în lei” A + D 800.000


1621 „Credite bancare pe termen P + C 800.000
lung”

5121 „Conturi la bănci = 1621 „Credite bancare 800.000


în lei” pe termen lung”

g) Pe baza „Notei de calculaţie privind dobânzile”, primită de la bancă, se


calculează şi se înregistrează dobânda aferentă creditului bancar pe
termen lung 36.000 lei.

666 „Cheltuieli privind dobânzile” A + D 36.000


1682 „Dodânzi aferente creditelor P + C 36.000
bancare pe termen lung”

666 „Cheltuieli privind = 1682 „Dodânzi 36.000


dobânzile” aferente creditelor bancare

46
pe termen lung”

h) Se achită băncii dobânda calculată anterior; se reduce disponibilul din


contul curent, concomitent cu reducerea datoriei privind dobânda:

1682 „Dodânzi aferente creditelor P - D 36.000


bancare pe termen lung”
5121 „Conturi la bănci în lei” A - C 36.000

1682 „Dodânzi = 5121 „Conturi la bănci în 19.000


aferente creditelor lei”
bancare pe termen lung”

Contabilitatea imobilizărilor
Evidenţa contabilă a imobilizărilor se ţine cu ajutorul clasei a II-a „Conturi de imobilizări” şi
cuprinde imobilizările necorporale, corporale, financiare, în curs, precum şi amortizarea şi
provizioanele ce se pot constitui pentru deprecierea lor.
Cele mai importante operaţiuni legate de clasa conturilor de imobilizări sunt: achiziţionarea
(cumpărarea) de active de la furnizori, obţinerea lor din producţie proprie (cu forţe proprii),
operaţiuni de modernizare a activelor, vânzarea lor către terţi, amortizarea acestora etc.
Fiind conturi de activ, ele înregistrează în debit soldul iniţial şi creşterile ulterioare (achiziţii,
aporturi, producţie proprie, subvenţii, donaţii primite, plus la inventar), iar în credit înregistrează
diminuările (casare sau lichidare, vânzări, donaţii acordate, minus de inventar, amortizare în cazul
imobilizărilor necorporale etc.).
• Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni imobilizările
necorporale şi corporale
Contabilitatea imobilizărilor necorporale se ţine cu ajutorul grupei 20 „Imobilizări corporale”.
a) O societate comercială efectuează cheltuieli cu înmatricularea şi
înscrierea la Registrul Comerţului în valoare de 7.000 lei, cu numerar:

201 „Cheltuieli de constituire” A + D 7.000


5311 „Casa în lei” A - C 7.000

201 „Cheltuieli de = 5311 „Casa în lei” 7.000


constituire”

b) La începutul activităţii, o societate comercială realizează cheltuieli cu


reclama efectuată de un post de televiziune, pentru care primeşte
factură de la acesta, în valoare de 15.000 lei:

201 „Cheltuieli de constituire” A + D 15.000


404 „Furnizori de imobilizări” P + C 15.000

201 „Cheltuieli de = 404 „Furnizori de 15.000

47
constituire” imobilizări”
c) La constituirea unei societăţi comerciale, un asociat aduce ca aport la
capitalul social un brevet, în valoare de 10.000 lei. O dată cu aducerea
brevetului scade creanţa pe seama asociatului pentru valoarea capitalului
social subscris nevărsat:

205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci A + D 10.000


comerciale şi alte drepturi şi valori
similare”
456 „Decontări cu asociaţii/ acţionarii A - C 10.000
privind capitalul”

205 „Concesiuni, brevete, = 456 „Decontări cu asociaţii/ 10.000


licenţe, mărci comerciale acţionarii privind capitalul”
şi alte drepturi şi valori
similare”

d) Se concesionează o exploatare minieră pe o perioadă de 10 ani, valoarea


contractului fiind de 900.000 lei.

203 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci A + D 900.000


comerciale şi alte drepturi şi valori
similare”
167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” P + C 900.000

205 „Concesiuni, brevete, = 167 „Alte împrumuturi şi 900.000


licenţe, mărci comerciale datorii asimilate”
şi alte drepturi şi valori
similare”

e) Se achiziţionează o marcă comercială în valoare de 400.000 lei de la un


furnizor:

205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci A + D 400.000


comerciale şi alte drepturi şi valori
similare”
404 „Furnizori de imobilizări” P + C 400.000

f) Se achiziţionează de la un furnizor, un teren în valoare de 160.000 lei:

2111 „Terenuri” A + D 160.000


404 „Furnizori de imobilizări” P + C 160.000

2111 „Terenuri” = 404 „Furnizori de 160.000


imobilizări”

g) Se primeşte prin donaţie un teren în valoare de 200.000 lei:

2111 „Terenuri” A + D 200.000


131 „Subvenţii pentru investiţii” P + C 200.000

2111 „Terenuri” = 131 „Subvenţii pentru 200.000

48
investiţii”

h) Se amenajează un teren, valoarea amenajării fiind facturată de prestator, în


valoare de 57.000 lei:

2112 „Amenajări de terenuri” A + D 57.000


404 „Furnizori de imobilizări” P + C 57.000

2112 „Amenajări de = 404 „Furnizori de 57.000


terenuri” imobilizări”

i) Se achiziţionează de la furnizori cu TVA aferent o hală industrială, în valoare


de 900.000 lei:

212 „Construcţii” A + D 900.000


4426 „TVA deductibilă” A + C 171.000
404 „Furnizori de imobilizări” P + C 1.071.000

% = 404 „Furnizori de 1.071.000


212 „Construcţii” imobilizări” 900.000
4426 „TVA deductibilă” 171.000

j Se înregistrează amortizarea lunară pentru un mijloc de transport, în


valoare de 2.400.000 lei:
6811 „Cheltuieli de exploatare privind A + D 2.400.000
amortizarea imobilizărilor”
2813 „Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor P + C 2.400.000
de transport, animalelor şi plantaţiilor”

6811 „Cheltuieli de = 2813 „Amortizarea 2.400.000


exploatare privind instalaţiilor, mijloacelor de
amortizarea imobilizărilor” transport, animalelor şi
plantaţiilor”

• Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni imobilizările financiare


a) O societate comercială achizitionează titluri de participare cu plata
integrală din contul curent de la bancă, în valoare de 30.000 lei:

261 „Titluri de participare deţinute la A + D 30.000


filiale din cadrul grupului”
5121 „Conturi la bănci în lei” A - C 30.000

261 „Titluri de = 5121 „Conturi la bănci în 30.000


participare deţinute la lei”
filiale din cadrul
grupului”

b) Vânzarea titlurilor de participare


Apare un drept de creanţă faţă de cel care cumpără, concomitent cu
sporirea veniturilor generate de vânzarea acestor active:

49
461 „Debitori diverşi” A + D 12.000
7583 „Venituri din vânzarea activelor şi P + C 12.000
alte operatiuni de capital”

461 „Debitori diverşi” = 7583 „Venituri din 12.000


vânzarea activelor şi alte
operatiuni de capital”

c) Scăderea din evidenţă a titlurilor de participare vândute. Operaţiunea


produce majorarea cheltuielilor cu activele cedate, concomitent cu
reducerea valorii titlurilor vândute:

6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi A + D 11.000


alte operaţii de capital”
261 „Titluri de participare deţinute la A - C 11.000
filiale din cadrul grupului”

6583 „Cheltuieli privind = 261 „Titluri de participare 11.000


activele cedate şi alte deţinute la filiale din cadrul
operaţii de capital” grupului”

d) Se înregistrează acordă un împrumut pe termen lung unei societăţi


comerciale, în valoare de 300.000 lei, din disponibilul existent în contul
bancar:

2673 „Împrumuturi acordate pe termen A + D 300.000


lung”
5121 „Conturi la bănci în lei” A - C 300.000

2673 „Împrumuturi = 5121 „Conturi la bănci în 300.000


acordate pe termen lei”
lung”

Contabilitatea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie


Evidenţa contabilă a stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se ţine cu ajutorul clasei a
III-a „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” şi cuprinde stocurile de materii prime şi
materiale, producţia în curs de execuţie, produsele, animalele, mărfurile, stocurile aflate la terţi,
ambalajele.
Cele mai importante operaţiuni legate de clasa conturilor de imobilizări sunt: achiziţionarea
(cumpărarea) de stocuri de la furnizori, obţinerea lor din producţie proprie (cu forţe proprii),
vânzarea lor către terţi, înregistrarea deprecierilor etc.
Fiind conturi de activ, ele înregistrează în debit soldul iniţial şi creşterile ulterioare (achiziţii,
aporturi, producţie proprie, donaţii primite, plus de inventar), iar în credit înregistrează diminuările
(vânzări, donaţii acordate, minus de inventar, depreciere fizică normală etc.).
a) Achiziţii de materii prime şi materiale consumabile de la furnizori, cu factură:

50
301 „Materii prime” A + D 7.000
3021 „Materiale auxiliare” A + D 3.000
401 „Furnizori” P + C 10.000

% = 401 „Furnizori” 10.000


301 „Materii prime” 7.000
3021 „Materiale 3.000
auxiliare”

b) Primirea unor materii prime şi a unor piese de schimb ca donaţie de la un


terţ:

301 „Materii prime” A + D 10.000


3024 „Piese de schimb” A + D 5.000
7582 „Venituri din donaţii şi subvenţii” P + C 15.000

% = 7582 „Venituri din 15.000


301 „Materii prime” donaţii şi subvenţii 10.000
3024 „Piese de schimb” primite” 5.000

c) Se achizitionează obiecte de inventar de la un furnizor, cu factură, care


sunt date spre utilizare. Operaţiunea presupune două momente de
înregistrare în contabilitate:
1. Achiziţionarea obiectelor de inventar:
303 „Materiale de natura obiectelor de A + D 10.000
inventar”
401 „Furnizori” P + C 10.000

303 „Materiale de = 401 „Furnizori” 10.000


natura obiectelor de
inventar”

2. Obiectele de inventar sunt date spre folosinţă. Acest fapt este considerat
un consum material de obiecte de inventar, în acest caz, ducând la
sporirea cheltuielilor aferente acestui consum şi diminuarea acestor
stocuri:

603 „Cheltuieli privind materialele de A + D 10.000


natura obiectelor de inventar”
303 „Materiale de natura obiectelor de A - C 10.000
inventar”

603 „Cheltuieli privind = 303 „Materiale de natura 10.000


materialele de natura obiectelor de inventar”
obiectelor de inventar”

Notă: Întrucât creditarea contului 303 echivalează cu descărcarea gestiunii de obiecte de


inventar şi implicit dispariţia acestora din evidenţa contabilă a firmei, a fost introdusă obligaţia

51
reflectării extracontabile a acestora prin intermediul unui cont în afara bilanţului, respectiv 8039
„Stocuri de natura obiectelor de inventar”.

d) Se înregistrează, la sfârşitul lunii, producţia rămasă neterminată, stabilită


prin inventariere, în valoare de 22.000 lei:

331 „Produse în curs de execuţie” A + D 22.000


711 „Variaţia stocurilor” P + C 22.000

331 „Produse în curs de = 711 „Variaţia stocurilor” 22.000


execuţie”

e) Se obţin produse finite la un cost prestabilit de 60.000 lei:

345 „Produse finite” A + D 60.000


711 „Variaţia stocurilor” P + C 60.000

345 „Produse finite” = 711 „Variaţia stocurilor” 60.000

f) Se achiziţionează mărfuri de la un furnizor, în valoare de 30.000 lei, TVA


19%:
371 „Mărfuri” A + D 30.000
4426 „TVA deductibilă” A + D 5.700
401 „Furnizori” P + C 35.700

% = 401 „Furnizori” 35.700


371 „Mărfuri” 30.000
4426 „TVA deductibilă” 5.700

Contabilitatea terţilor
Evidenţa contabilă a terţilor se ţine cu ajutorul clasei a IV-a „Conturi de terţi” şi
cuprinde conturi de datorii comerciale, creanţe comrciale, datorii salariale, sociale şi fiscale, datorii în
cadrul grupului, cu asociaţii şi acţionarii.
Cele mai importante operaţiuni legate de clasa conturilor de imobilizări sunt: evidenţierea
datoriilor către furnizori pentru cumpărările de stocuri, de active imobilizate, evidenţierea creanţelor
faţă de clienţi şi diverşi debitori pentru vânzările realizate, evidenţierea datoriilor şi creantelor faţă de
salariaţi, faţă de bugetele asigurărilor sociale, pratecţiei sociale, faţă de bugetul de stat etc.
Conturile de terţi sunt conturi de activ dacă reflectă o creanţă şi sunt conturi de
pasiv dacă reflectă o datorie. Creanţele şi datoriile pe termen scurt, întregistrate în conturi de terţi,
se mai numesc şi flotante.
• Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind datoriile către
furnizori şi conturile similare
a) Se cumpără bunuri economice reprezintând materii prime, materiale
consumabile, obiectele de inventar, mărfuri şi ambalaje de la furnizori, în
valoare de 40.000 lei, TVA 19%:

52
301 „Materii prime” A + D 20.000
3028 „Alte materiale consumabile” A + D 3.000
303 „Materiale de natura obiectelor de A + D 5.000
inventar”
371 „Mărfuri” A + D 10.000
381 „Ambalaje” 2.000
4426 „TVA deductibilă” A + D 7.600
401 „Furnizori” P + C 47.600

% = 401 „Furnizori” 47.600


301 „Materii prime” 20.000
3028 „Alte materiale 3.000
consumabile”
303 „Materiale de natura 5.000
obiectelor de inventar”
371 „Mărfuri”
381 „Ambalaje” 10.000
4426 „TVA deductibilă” 2.000
7.600

b) Se primesc de la furnizori facturile pentru consumul de energie şi apă –


2.000 lei, lucrări şi servicii prestate – 4.000 lei, convorbiri telefonice –
1.500 lei, TVA 19%. Elementele menţionate, nefiind stocuri, majorează
direct cheltuielile respective, prin debitarea conturilor aferente:
605 „Cheltuieli privind energia şi apa” A + D 2.000
611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi A + D 4.000
reparaţiile”
626 „Cheltuieli poştale şi taxe de A + D 1.500
telecomunicaţii”
4426 „TVA deductibilă” A + D 1.425
401 „Furnizori” P + C 8.925

% = 401 „Furnizori” 8.925


605 „Cheltuieli 2.000
privind energia şi apa”
611 „Cheltuieli 4.000
cu întreţinerea
şi reparaţiile”
626 „Cheltuieli poştale şi 1.500
taxe de telecomunicaţii”
4426 „TVA deductibilă” 1.425

c) Se achită cu numerar c/v datoriei de 8.000 lei către un furnizor:

401 „Furnizori” P - D 8.000


5311 „Casa în lei” A - C 8.000

401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 8.000

53
• Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind creanţele -
clienţi şi alte conturi asimilate
a) Se livrează (vând) pe bază de factură către clienţi, produse finite în valoare
de 23.000 lei şi mărfuri în valoare de 12.000 lei, TVA 19%. Are loc o
creştere a creanţelor asupra clienţilor şi, concomitent, operatiunea
presupune realizarea unor venituri:
4111 „Clienţi” A + D 41.650
701 „Venituri din vânzarea produselor P + C 23.000
finite”
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” P + C 12.000
4427 „TVA colectată” P + C 6.650

4111 „Clienţi” = % 41.650


701 „Venituri din vânzarea 23.000
produselor finite”
707 „Venituri din vânzarea 12.000
mărfurilor”
4427 „TVA colectată” 6.650

b) Se facturează unui client chiria aferentă lunii în curs, în valoare de


13.000 lei, TVA 19%, conform contractului de închiriere:
4111 „Clienţi” A + D 15.470
706 „Venituri din redevenţe, locaţii de P + C 13.000
gestiune şi chirii”
4427 „TVA colectată” P + C 2.470

4111 „Clienţi” = % 15.470


706 „Venituri din redevenţe, 13.000
locaţii de gestiune şi chirii”
4427 „TVA colectată” 2.470

c) Se livrează (vând) pe bază de aviz de însoţire a mărfii, semifabricate în


valoare de 7.000 lei, TVA 19%, factura urmând să se întocmească
ulterior. Avizul de însoţire a mărfii nefiind un document fiscal TVA nu va fi
înregistrată ca fiind colectată, ci neexigibilă. La întocmirea facturii se va
trece TVA de la neexigibilă la colectată.
• Livrarea semifabricatelor către clienţi pe bază de aviz:
418 „Clienţi – facturi de întocmit” A + D 8.330
702 „Venituri din vânzarea P + C 7.000
semifabricatelor”
4428 „TVA neexigibilă” P + C 1.330

• La întocmirea facturii se realizează următoarele înregistrări:


4111 „Clienţi” A + D 8.330
418 „Clienţi – facturi de întocmit” A - C 8.330

4111 „Clienţi” = 418 „Clienţi – facturi de 8.330


întocmit”

şi

54
4428 „TVA neexigibilă” P - D 1.330
4427 „TVA colectată” P + C 1.330

4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată” 1.330

d) Se încasează (decontează) de la clienţi c/v creanţelor, 5.000 lei cu numerar şi


16.000 lei prin virament bancar (contul curent de la bancă):

5121 „Conturi la bănci în lei” A + D 16.000


5311 „Casa în lei” A + D 5.000
4111 „Clienţi” A - C 21.000

% = 4111 „Clienţi” 21.000


5121 „Conturi la bănci în 16.000
lei”
5311 „Casa în lei” 5.000

• Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind obligaţiile faţă


de salariaţi şi contribuţiile unităţii în legătură de drepturile de personal
Evidenţa contabilă obligaţiilor faţă de salariaţi se ţine cu ajutorul contului 421 „Personal –
salarii datorate”.
Salariile reprezintă pentru întreprindere o cheltuială, înregistrată în contul 641 „Cheltuieli cu
salariile personalului”, şi în acelaşi timp, o obligaţie, o datorie fată de salariţi, reflectată în contul 421.
Salariul realizat într-o lună este format din salariul de bază (de încadrare), sporuri cu caracter
temporar sau permanent şi alte drepturi cuvenite conform contractului individual şi colectiv de
muncă.
Prin urmare, înregistrarea fondului de salarii va genera înregistrarea:
641 „Cheltuieli cu salariile personalului” A + D 60.000
421 „Personal – salarii datorate” P + C 60.000

641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal – salarii 60.000


personalului” datorate”

Salariaţilor li se reţin pe statul de salarii o serie de contribuţii sociale şi fiscale, şi anume:

• contribuţia la asigurări sociale – 9,5% din salariul realizat 60.000 lei x 9.5% = 5.700 lei
• contributia la asigurările sociale de sănătate – 6,5% din salariul realizat 60.000 lei x 6,5%
= 3.900 lei
• contributia la fondul de şomaj – 1% din salariul de încadrare 53.000 lei x 1% = 530 lei
• avansul chenzial deja plătit - 24.000 lei
• impozit pe salarii – 10.987 lei

55
Reţinerile asupra salariilor conduc la debitarea contului 421 şi creditarea conturilor de obligaţii
sociale şi fiscale:

421 „Personal – salarii datorate” P - D 45.117


4312 „Contribuţia personalului la asigurările P + C 5.700
sociale”
4314 „Contribuţia angajaţilor pentru P + C 3.900
asigurările sociale de sănătate”
4372 „Contribuţia personalului la fondul de P + C 530
şomaj”
425 „Avansuri acordate personalului” A - C 24.000
444 „Impozitul pe venituri de natura P + C 10.987
salariilor”

421 „Personal – salarii = % 45.117


datorate” 4312 „Contribuţia personalului 5.700
la asigurările sociale”
4314 „Contribuţia angajaţilor
pentru asigurările sociale de 3.900
sănătate”
4372 „Contribuţia personalului
la fondul de şomaj” 530
425 „Avansuri acordate
personalului” 24.000
444 „Impozitul pe venituri de
natura salariilor” 10.987

În legătură cu fondul de salarii lunar şi entitatea patrimonială înregistrează şi achită o serie


de contribuţii, respectiv:
a) contribuţia la asigurări sociale – 22% din fondul de salarii realizat 60.000 lei x 22% =
13.200 lei
b) contributia la fondul de şomaj – 3% din fondul de salarii realizat 60.000 lei x 3% = 1.800
lei
c) contributia la asigurările sociale de sănătate – 7% din fondul de salarii realizat 60.000 lei x
7% = 4.200 lei
d) fondul special pentru boli şi accidente profesionale – 0,5% din fondul de salarii realizat
60.000 lei x 0,5% = 300lei
e) comisionul Camerei de muncă (0,75% din fondul de salarii dacă unitatea patrimonială ţine
cărţile de muncă la Camera de muncă; 0,25% dacă unitatea nu ţine cărţile de muncă la
Camera de muncă) 60.000 lei x 0,75% = 450 lei
Aceste contribuţii ale unităţii reprezintă pe de o parte cheltuieli pentru aceasta, iar pe de altă
parte, datorii către bugetele asigurărilor sociale, protecţiei sociale etc.

a) 6451 „Contribuţia unităţii la asigurările A + D 13.200


sociale”
4311 „Contribuţia unităţii la asigurările P + C 13.200
sociale”

6451 „Contribuţia unităţii = 4311 „Contribuţia unităţii la 13.200


la asigurările sociale” asigurările sociale”

b) 6452 „Contribuţia unităţii pentru ajutorul A + D 1.800

56
de şomaj”
4371 „Contribuţia unităţii la fondul de P + C 1.800
şomaj”

6452 „Contribuţia unităţii = 4371 „Contribuţia unităţii la 1.800


pentru ajutorul de şomaj” fondul de şomaj”

c) 6453 „Contribuţia angajatorului pentru A + D 4.200


asigurările sociale de sănătate”
4371 „Contribuţia angajatorului pentru P + C 4.200
asigurările sociale de sănătate”

6453 „Contribuţia = 4371 „Contribuţia angajatorului 4.200


angajatorului pentru pentru asigurările sociale de
asigurările sociale de sănătate”
sănătate”

d) 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi A + D 300


vărsăminte asimilate”
447 „Fonduri speciale” P + C 300

635 „Cheltuieli cu alte = 447 „Fonduri speciale” 300


impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”

e) 622 „Cheltuieli privind comisioanele şi A + D 450.000


onorariile”
447 „Fonduri speciale” P + C 450.000

622 „Cheltuieli privind = 447 „Fonduri speciale” 450


comisioanele şi onorariile”

• Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind taxa pe valoarea


adăugată
Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect calculat asupra valorii adăugate
realizată de agentul economic. Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre valoarea bunurilor şi
serviciilor produse de o întreprindere şi cea a bunurilor, lucrărilor sau serviciilor utilizate pentru
realizarea acestora, numite consumuri intermediare.
Cele mai multe acte de vânzare – cumpărare de bunuri, lucrări sau servicii desfăşurate în
economie cad sub incidenţa acestui element de fiscalitate – taxa pe valoarea adăugată, care prin
natura şi conţinutul său se aplică asupra operaţiunilor economice în două etape distincte ale
circuitului economic:
¾ achiziţiile sau cumpărările de bunuri, lucrări sau servicii pentru care firma
plăteşte taxă pe valoarea adăugată deductibilă către furnizori;
¾ vânzările de bunuri, lucrări sau servicii pentru care firma încasează taxă pe
valoarea adăugată colectată de la clienţi sau beneficiari.

57
La sfârşitul fiecărei luni se compară valorile TVA deductibilă şi TVA colectată, moment în care
poate exista una dintre situaţiile de mai jos (operaţiunea poartă denumirea de „regularizarea TVA-
ului”):
1. TVA deductibilă < TVA colectată - firma datorează bugetului de stat diferenţa
dintre cele două valori, sub forma TVA de plată (înregistrată în contul 4423 „TVA de plată”);
2. TVA deductibilă > TVA colectată - firma recuperează de la bugetul de stat
diferenţa dintre cele două valori, sub forma TVA de recuperat, deci are o creanţă asupra acestui
buget (înregistrată în contul 4424 „TVA de recuperat”);
3. TVA deductibilă = TVA colectată - firma nu datorează, dar nici nu are de încasat
sume de la bugetul de stat.
Evidenţa contabilă a taxei pe valoarea adăugată se realizează cu ajutorul contului 442 „Taxa
pe valoarea adăugată”, cu analiticele următoare:
4423 TVA de plată
4424 TVA de recuperat
4426 TVA deductibilă
4427 TVA colectată
4428 TVA neexigibilă

a) O societate comercială cumpără mărfuri de la un furnizor, în valoare de


20.000 lei, TVA 19%
371 „Mărfuri” A + D 20.000
4426 „TVA deductibilă” A + D 3.800
401 „Furnizori” P + C 23.800

% = 401 „Furnizori” 23.800


371 „Mărfuri” 20.000
4426 „TVA deductibilă” 3.800

b) Se achiziţionează un mijloc de transport în valoare de 800.000 lei, TVA 19%,


de la un furnizor:
2133 „Mijloace de transport” A + D 800.000
4426 „TVA deductibilă” A + D 152.000
404 „Furnizori de imobilizări” P + C 952.000

% = 404 „Furnizori de imobilizări” 952.000


2133 „Mijloace de 800.000
transport”
4426 „TVA deductibilă” 152.000

c) Se vând mărfuri în valoare de 28.560 lei, unui client.:


4111 „Clienţi” A + D 28.560
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” P + C 24.000
4427 „TVA colectată” P + C 4.560

58
4111 „Clienţi” = % 28.560
707 „Venituri din vânzarea 24.000
mărfurilor”
4427 „TVA colectată” 4.560

d) Se facturează unui client chiria lunară, în valoare de 15.000 lei, TVA 19%,
conform contractului încheiat:
4111 „Clienţi” A + D 17.850
706 „Venituri din redevenţe, locaţii de A + D 15.000
gestiune şi chirii”
4427 „TVA colectată” P + C 2.850

4111 „Clienţi” = % 17.850


706 „Venituri din redevenţe, 15.000
locaţii de gestiune şi chirii”
4427 „TVA colectată” 2.850

Regularizarea TVA-ului
Are loc compararea TVA deductibilă cu TVA colectată. În cazul nostru TVA deductibilă
are valoarea de 155.800 lei (3.800 + 152.000) şi va fi achitată furnizorilor, iar TVA colectată este de
7.410 lei (4.560 + 2.850), ce se va încasa de la clienţi.
TVA deductibilă > TVA colectată - 155.800.000 > 7.410.000 - firma recuperează de la
bugetul de stat diferenţa dintre cele două valori, sub forma TVA de recuperat, deci are o creanţă
asupra acestui buget, respectiv 148.390.000 lei.

e) 4426 „TVA deductibilă” A - C 155.800


4427 „TVA colectată” P - D 7.410
4424 „TVA de recuperat” A + D 148.390

% = 4426 „TVA deductibilă” 155.800


4427 „TVA colectată” 7.410
4424 „TVA de recuperat” 148.390
Practic, are loc şi închiderea conturilor de TVA, 4426 şi 4427, aceste conturi prezentând sold
zero la sfârşitul lunii, în urma operaţiunii de regularizare.

Contabilitatea trezoreriei consemnează existenţa şi mişcarea valorilor mobiliare de


plasament (acţiuni şi obligaţiuni), a disponibilităţilor băneşti şi a altor valori asimilate.
Conturile de trezorerie sunt conturi de activ, înregistrând în debit existentul iniţial şi
creşterile, iar în credit diminuările elementelor de trezorerie.
a) O societate comercială cumpără de pe piaţa bursieră acţiuni proprii şi acţiuni
ale altor societăţi comerciale. Valoarea nominală a acţiunilor proprii este de
10.000 lei/acţiune, preţul de răscumpărare 9.000 lei/acţiune şi se răscumpără
10.000 de acţiuni. Valoarea de cumpărare a celorlalte acţiuni este de 12.000
lei/acţiune şi se cumpără 5.000 de acţiuni. Plata contravalorii acţiunilor se
face prin virament bancar în momentul cumpărării.

59
502 „Acţiuni proprii” A + D 90.000
503 „Acţiuni” A + D 60.000
5121 „Conturi la bănci în lei” A - C 150.000

% = 5121 „Conturi la bănci în lei” 150.000


502 „Acţiuni proprii” 90.000
503 „Acţiuni” 60.000

b) Se achiziţionează .1000 de obligaţiuni, la un preţ de 100.000


lei/obligaţiune, de la SC „X” SA cu plata ulterioară:
506 „Obligaţiuni” A + D 100.000
509 „Vărsăminte de efectuat pentru P + C 100.000
investiţii financiare pe termen scurt”

506 „Obligaţiuni” = 509 „Vărsăminte de efectuat 100.000


pentru investiţii financiare pe
termen scurt”

c) Se achită prin virament bancar c/v obligaţiunilor achiziţionate anterior.

509 „Vărsăminte de efectuat pentru P - D 100.000


investiţii financiare pe termen scurt”
5121 „Conturi la bănci în lei” A - C 100.000

509 „Vărsăminte de = 5121 „Conturi la bănci în lei” 100.000


efectuat pentru investiţii
financiare pe termen
scurt”

d) Se încasează prin virament c/v creanţelor clienţi – 8.000 lei, a efectelor


comerciale primite de la clienţi – 29.000 lei, avansuri de clienţi – 4.000 lei:
5121 „Conturi la bănci în lei” A + D 41.000
4111 „Clienţi” A - C 8.000
413 „Efecte de primit de la clienţi” A - C 29.000
419 „Clienţi – creditori” 4.000

5121 „Conturi la bănci în = % 41.000


lei” 4111 „Clienţi” 8.000
413 „Efecte de primit de la 29.000
clienţi”
419 „Clienţi – creditori” 4.000

d) Din contul curent de la bancă se achită datoria către un furnizor – 12.000


lei, rata scadentă la un credit bancar pe termen scurt - 8.500 lei, dobânda
aferentă creditului – 3.900 lei, impozitul pe salarii – 2.500 lei, TVA de plată
– 3.100 lei şi impozitul pe dividende – 2.000:
401 „Furnizori” P - D 12.000
5191 „Credite bancare pe termen scurt” P - D 8.500
5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare P - D 3.900
pe termen scurt”

60
444 „Impozitul pe veniturile din salarii” P - D 2.500
4423 „TVA de plată” P - D 3.100
446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte P - D 2.000
asimilate”
5121 „Conturi la bănci în lei” A - C 32.000

% = 5121 „Conturi la bănci în lei” 32.000


401 „Furnizori” 12.000
5191 „Credite bancare pe 8.500
termen scurt”
5198 „Dobânzi aferente 3.900
creditelor bancare pe
termen scurt”
444 „Impozitul pe 2.500
veniturile din salarii”
4423 „TVA de plată” 3.100
446 „Alte impozite, taxe şi 2.000
vărsăminte asimilate”

Contabilitatea operaţiunilor generatoare de cheltuieli


Cheltuielile exprimă efortul economic al entităţii patrimoniale pentru obţinerea de
venituri. Efortul constă în consumuri materiale, de forţă de muncă şi de obiecte ale muncii.
Trebuie făcută distincţie între „cheltuială” şi „plată”, deoarece, în contabilitate, cele două
noţiuni sunt diferite. „Cheltuiala” reprezintă un consum de resurse economice, în timp ce „plata”
reprezintă stingerea unei obligaţii, a unei datorii.
Cu alte cuvinte, în contabilitate se înregistrează cheltuieli numai atunci când sunt constatate
consumuri de orice natură, nu plata unur datorii.
a) Se dau în consum materii prime, conform bonului de consum, în valoare de
17.000 lei. Stocul de materii prime se va diminua şi concomitent se va
înregistra consumul acestuia (prin contul 601):
601 „Cheltuieli privind materiile prime” A + D 17.000
301 „Materii prime” A - C 17.000

601 „Cheltuieli privind = 301 „Materii prime” 17.000


materiile prime”

b) Se dau spre utilizare materiale pentru ambalat – 3.000 lei, în consum


materii prime, conform bonului de consum. Stocul de materiale pentru
ambalat se va diminua şi concomitent se va înregistra consumul acestuia
(prin contul 601):

6023 „Cheltuieli privind materialele pentru A + D 3.000


ambalat”
3023 „Materiale pentru ambalat” A - C 3.000

6023 „Cheltuieli privind = 3023 „Materiale pentru 3.000


materialele pentru ambalat”
ambalat”

61
c) Se înregistrează factura privind consumul de apă primită de la furnizor, în
valoare de 4.600 lei, TVA 19%:
605 „Cheltuieli privind energia şi apa” A + D 4.600
4426 „TVA deductibilă” A + D 874
401 „Furnizori” P + C 5.474

% = 401 „Furnizori” 5.474


605 „Cheltuieli 4.600
privind energia şi apa”
4426 „TVA deductibilă” 874

d) Se înregistrează factura privind lucrările de întreţinere şi reparaţii, efectuate


la mijlocul de transport din dotare, în valoare de 8.900 lei, TVA 19%:
611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi A + D 8.900
reparaţiile”
4426 „TVA deductibilă” A + D 1.691
401 „Furnizori” P + C 10.591

% = 401 „Furnizori” 10.591


611 „Cheltuieli 8.900
cu întreţinerea şi
reparaţiile”
4426 „TVA deductibilă” 1.691

e) Se înregistrează factura privind studiile şi cercetările efectate de terţi, în


valoare de 10.000 lei, TVA 19%:

614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările” A + D 10.000


4426 „TVA deductibilă” A + D 1.900
401 „Furnizori” P + C 11.900

% = 401 „Furnizori” 11.900


614 „Cheltuieli cu studiile 10.000
şi cercetările”
4426 „TVA deductibilă”
1.900

f) Se înregistrează comisioanele datorate pentru cumpărarea şi vânzarea unor


titluri de plasament – 3.000 lei şi pentru intermediere – 2.000 lei, TVA
19%:
622 „Cheltuieli privind comisioanele şi A + D 5.000
onorariile”
4426 „TVA deductibilă” A + D 950
401 „Furnizori” P + C 5.950

% = 401 „Furnizori” 5.950


622 „Cheltuieli 5.000
privind comisioanele şi
onorariile”
4426 „TVA deductibilă” 950

g) Se înregistrează c/v transportului de bunuri, facturat de un furnizor – 7.000

62
lei, TVA 19%:
624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi A + D 7.000
personal”
4426 „TVA deductibilă” A + D 1.330
401 „Furnizori” P + C 8.330
% = 401 „Furnizori” 8.330
624 „Cheltuieli cu 7.000
transportul de bunuri
şi personal”
4426 „TVA deductibilă” 1.330

h) Se înregistrează fondul de salarii aferent lunii în curs – 78.000 lei:


641 „Cheltuieli cu salariile personalului” A + D 78.000
421 „Personal – salarii datorate” P + C 78.000

641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal – salarii 78.000


personalului” datorate”

i) Se înregistrează ieşirea din gestiune a unui activ imobilizat în valoare de


25.000 lei, amortizat 20.000 lei:

6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi A + D 5.000


alte operaţiuni de capital”
2813 „Amortizarea instalaţiilor etc.” P - D 20.000
2132 „Aparate şi instalaţii de măsurare, A + C 25.000
control şi reglare”

% = 2132 „Aparate şi instalaţii de 25.000


6583 „Cheltuieli privind măsurare, control şi reglare” 5.000
activele cedate şi alte
operaţiuni de capital”
2813 „Amortizarea
instalaţiilor etc.” 20.000

j) Se înregistrează discountul de 3% acordat unui client, respectiv 5.000 lei:


667 „Cheltuieli privind sconturile A + D 5.000
acordate”
4111 „Clienţi” A - C 5.000

667 „Cheltuieli privind = 4111 „Clienţi” 5.000


sconturile acordate”

k) Se înregistrează amortizarea lunară a unui mijloc de transport – 2.900 lei:


6811 „Cheltuieli privind amortizarea A + D 2.900
imobilizărilor”
2813 „Amortizarea instalaţiilor etc.” P + C 2.900

6811 „Cheltuieli privind = 2813 „Amortizarea instalaţiilor 2.900


amortizarea imobilizărilor” etc.”

l) Se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli. Dacă în timpul lunii ele se


debitează, închiderea lor presupune creditarea prin intermediul contului 121

63
„Profit şi pierdere”:

121 „Profit şi pierdere” B - D 146.400


601 „Cheltuieli privind materiile prime” A - C 17.000
6023 „Cheltuieli privind materialele pentru A - C 3.000
ambalat”
605 „Cheltuieli privind energia şi apa” A - C 4.600
611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi A - C 8.900
reparaţiile”
614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările” A - C 10.000
622 „Cheltuieli privind comisioanele şi A - C 5.000
onorariile”
624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi A - C 7.000
personal”
641 „Cheltuieli cu salariile personalului” A - C 78.000
6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi A - C 5.000
alte operaţiuni de capital”
667 „Cheltuieli privind sconturile A - C 5.000
acordate”
6811 „Cheltuieli privind amortizarea A - C 2.900
imobilizărilor”

121 „Profit şi pierdere” = % 146.400


601 „Cheltuieli privind materiile 17.000
prime”
6023 „Cheltuieli privind 3.000
materialele pentru ambalat”
605 „Cheltuieli privind energia 4.600
şi apa”
611 „Cheltuieli cu întreţinerea 8.900
şi reparaţiile”
614 „Cheltuieli cu studiile şi 10.000
cercetările”
622 „Cheltuieli privind 5.000
comisioanele şi onorariile”
624 „Cheltuieli cu transportul 7.000
de bunuri şi personal”
641 „Cheltuieli cu salariile
personalului” 78.000
6583 „Cheltuieli privind activele
cedate şi alte operaţiuni de 5.000
capital”
667 „Cheltuieli privind
sconturile acordate” 5.000
6811 „Cheltuieli privind
amortizarea imobilizărilor” 2.900

64
7.7 Contabilitatea operaţiunilor generatoare de venituri
Veniturile exprimă efectul economic obţinut în urma desfăşurării activităţii economice
de o entitate patrimonială. Ele sunt generate de vânzări de bunuri, lucrări sau servicii sau de diverse
activităţi financiare sau extraordinare.
Toate conturile de venituri sunt conturi de pasiv, înregistrând în credit obţinerea lor, iar în
debit închiderea acestora prin contul de rezultate (121 „Profit şi pierdere”). Excepţie de la această
situaţie face contul 711 „Venituri din producţia stocată” care este cont bifuncţional şi nu se debitează
numai prin contul 121.
Veniturile sunt structurate în funcţie de natura şi continutul lor economic în:
- Venituri din exploatare (grupele 70 - 75);
- Venituri financiare (grupa 76);
- Venituri extraordinare (grupa 77);
- Venituri din provizioane (grupa 78);
Veniturile din exploatare reprezintă contrapartida cheltuielilor efectuate în activitatea de
exploatare. Veniturile realizate sunt efectul vânzărilor de bunuri (produse finite, semifabricate,
mărfuri), a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate.
Veniturile financiare reprezintă efectul desfăşurării activităţii financiare a firmei, mai precis,
plasarea capitalurilor temporare disponibile în activitatea altor firme, cât şi atragerea de capitaluri
străine. Ele sunt în acelaşi timp contapartida cheltuielilor efectuate în activitatea financiară.
Veniturile extraordinare sunt efectul operaţiunilor cu caracter accidental, neobişnuit în raport
cu activităţile normale ale firmei.
Veniturile din provizoane reprezintă contrapartida cheltuielilor privind provizioanele, menită
să regleze fiscalitatea şi să nu denatureze imaginea fidelă a patrimoniului unei entităţi.

Funcţionarea conturilor de venituri:

a) Se vând unor clienţi următoarele: produse finite – 59.000 lei, semifabricate –


18.000 lei, mărfuri – 42.000 lei şi ambalaje – 7.000 lei, TVA 19%:

411 „Clienţi” A + D 149.940


701 „Venituri din vânzarea produselor P + C 59.000
finite”
702 „Venituri din vânzarea P + C 18.000
semifabricatelor”
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” P + C 42.000
708 „Venituri din activităţi diverse” P + C 7.000
4427 „TVA colectată” P + C 23.940

411 „Clienţi” = % 149.940


701 „Venituri din vânzarea 59.000
produselor finite”
702 „Venituri din vânzarea 18.000
semifabricatelor”
707 „Venituri din vânzarea 42.000

65
mărfurilor”
708 „Venituri din activităţi 7.000
diverse”
4427 „TVA colectată” 23.940

b) Se facturează (vând) unor clienţi lucrări şi servicii în valoare de 9.000 lei,


TVA 19%:
411 „Clienţi” A + D 10.710
704 „Venituri din lucrări executate şi P + C 9.000
servicii prestate”
4427 „TVA colectată” P + C 1.710

411 „Clienţi” = % 10.710


704 „Venituri din lucrări 9.000
executate şi servicii prestate”
4427 „TVA colectată” 1.710

c) Se facturează unui client chiria lunară conform contractului, în valoare de


6.000 lei, TVA 19%:

411 „Clienţi” A + D 10.710


706 „Venituri din redevenţe, locaţii de P + C 6.000
gestiune şi chirii”
4427 „TVA colectată” P + C 1.710

411 „Clienţi” = % 7.140


706 „Venituri din redevenţe, 6.000
locaţii de gestiune şi chirii”
4427 „TVA colectată” 1.140

d) Se obţin din producţie proprie semifabricare în valoare de 5.000 lei, produse


finite – 9.000 lei şi produse reziduale – 1.500 lei

341 „Semifabricate” A + D 5.000


345 „Produse finite” A + D 9.000
346 „Produse reziduale” A + D 1.500
711 „Variaţia stocurilor” P + C 15.500

% = 711 „Variaţia stocurilor” 15.500


341 „Semifabricate” 5.000
345 „Produse finite” 9.000
346 „Produse reziduale” 1.500

e) Se înregistrează amenajările de terenuri efectuate pe cont propriu, în valoare


de 40.000 lei:
2112 „Amenajări de terenuri” A + D 40.000
722 „Venituri din producţia de imobilizări P + C 40.000
corporale”

2112 „Amenajări de = 722 „Venituri din producţia de 40.000


terenuri” imobilizări corporale”

f) Se impută un minus de inventar la materii prime gestionarului, în valoare de

66
3.000 lei, TVA 19%:
4282 ”Creanţe în legătură cu personalul” A + D 3.570
758 „Alte venituri din exploatare” P + C 3.000
4427 „TVA colectată” P + C 570

4282 ”Creanţe în legătură = % 3.570


cu personalul” 758 „Alte venituri din 3.000
exploatare”
4427 „TVA colectată” 570

g) Se primeşte un discount în valoare de 2.500 lei, de la un furnizor:


401 „Furnizori” P - D 2.500
767 „Venituri din sconturi obţinute” P + C 2.500

401 „Furnizori” = 767 „Venituri din sconturi 2.500


obţinute”

h) Se înregistrează dobânda încasată pentru disponibilităţile din contul curent,


conform extrasului de cont primit de la bancă:

5121 „Conturi la bănci în lei” A + D 500


766 „Venituri din dobânzi” P + C 500

5121 „Conturi la bănci în = 766 „Venituri din dobânzi” 500


lei”

i) Se înregistrează dobânda încasată pentru disponibilităţile din contul curent,


conform extrasului de cont primit de la bancă:
5121 „Conturi la bănci în lei” A + D 500
766 „Venituri din dobânzi” P + C 500

5121 „Conturi la bănci în = 766 „Venituri din dobânzi” 500


lei”

j) Se înregistrează închiderea conturilor de venituri. Dacă în timpul lunii ele se


creditează, închiderea lor presupune debitarea prin intermediul contului
121 „Profit şi pierdere”:

121 „Profit şi pierdere” B + C 202.500


701 „Venituri din vânzarea produselor P - D 59.000
finite”
702 „Venituri din vânzarea P - D 18.000
semifabricatelor”
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” P - D 42.000
708 „Venituri din activităţi diverse” P - D 7.000
704 „Venituri din lucrări executate şi P - D 9.000
servicii prestate”
706 „Venituri din redevenţe, locaţii de P - D 6.000
gestiune şi chirii”
711 „Variaţia stocurilor” P - D 15.500
722 „Venituri din producţia de imobilizări P - D 40.000
corporale”
758 „Alte venituri din exploatare” P - D 3.000

67
766 „Venituri din dobânzi” P - D 500
767 „Venituri din sconturi obţinute” P - D 2.500

% = 121 „Profit şi pierdere” 202.500


701 „Venituri din vânzarea 59.000
produselor finite”
702 „Venituri din vânzarea 18.000
semifabricatelor”
704 „Venituri din lucrări
executate şi servicii
prestate” 9.000
706 „Venituri din
redevenţe, locaţii de
gestiune şi chirii” 6.000
707 „Venituri din vânzarea
mărfurilor”
708 „Venituri din activităţi 42.000
diverse”
711 „Variaţia stocurilor” 7.000
722 „Venituri din
producţia de imobilizări 15.500
corporale”
758 „Alte venituri din 40.000
exploatare”
766 „Venituri din dobânzi”
767 „Venituri din sconturi 3.000
obţinute”
500
2.500

CAPITOLUL VIII
BALANŢA DE VERIFICARE A CONTURILOR
Balanţa de verificare este procedeul specific metodei contabilităţii, care se prezintă sub forma
unui tablou ce cuprinde toate conturile implicate de operaţiunile economice ale unităţii patrimoniale,
aşezate în ordinea crescătoate a simbolurilor acestora, cu ajutorul căruia sunt centralizate
informaţiile privind contabilitatea curentă a întreprinderii şi se verifică exactitatea preluărilor de
sume, a calculelor efectuate şi a altor tipuri de prelucrări privind informaţia contabilă. Este în aceslaşi
timp şi un document care serveşte la întocmirea bilanţului contabil.
Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile unităţii patrimoniale următoarele
elemente patrimoniale: simbolul şi denumirea.conturilor, în ordinea din planul de conturi; soldurile
iniţiale debitoare şi creditoare; rulajele debitoare şi creditoare; totalul sumelor debitoare şi
creditoare; soldurile finale debitoare şi creditoare.

68
Ca orice procedeu contabil, balanţa de verificare îndeplineşte o serie de funcţii, şi anume:
funcţia de verificare a exactităţii înregistrării operaţiunilor economice, funcţia de centralizare a
existenţei, mişcărilor şi transformărilor elementelor patrimoniale, funcţia de legătură dintre conturile
sintetice şi cele analitice, funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi bilanţ, funcţia de analiză a
activităţii economice.
În practică, se întocmesc balanţe de verificare ale conturilor sintetice şi ale conturilor
analitice. Balanţele de verificare mai pot fi: cu o singură serie de egalităţi (balanţă a totalurilor
sumelor sau balanţa soldurilor), cu două serii de egalităţi, cu trei şi cu patru serii, des utilizată fiind
cea din urmă.
Balanţa de verificare se întocmeşte lunar şi este singurul document contabil care atestă
desfăşurarea activităţii economice sau nu pentru o societate comecială şi este în acelaşi timp singurul
document de analiză pentru manageri.
Balanţa de verificare este considerată cel mai adesea o „punte” de legătură între celelalte
două procedee specifice metodei contabilităţii, contul şi bilanţul. Fiind singurul document „sintetic”
care reflectă activitatea economică a unei societăţi comerciale, ce se întocmeşte pe parcursul anului
financiar, deci între cele două bilanţuri, rezultă că importanţa sa pentru contabilitate este majoră. În
plus, bilanţul contabil se întocmeşte pe baza datelor (soldurilor finale) pe care le conţine balanţa de
verificare pentru fiecare cont utilizat.

Întocmirea balanţei de verificare


Balanţa de verificare se întocmeşte lunar în scopul verificării exactităţii înregistrării
operaţiunilor economice în conturi, iar la 31.12. .... şi pentru întocmirea bilanţului contabil.
În vederea întocmirii balanţei de verificare se procedează la efectuarea următoarelor
operaţiuni:
- se trec sumele operaţiunilor economice efectuate din Registrul Jurnal în fişele de cont
(Registrul Cartea Mare) care au fost implicate în aceste operaţiuni;
- se calculează elementele conturilor, respectiv rulaje, total sume şi solduri finale;
- se transpun datele din conturi (fişe) în formularul de balanţă de verificare;
- se adună coloanele balanţei şi se verifică egalităţile dintre coloanele perechi.
Concret, pentru a înţelege modul de întocmire al balanţei de verificare vom studia următorul
exemplu, care va arăta şi legătura acesteia cu bilanţul contabil şi contul:
La o societate comercială situaţia elementelor patrimoniale se prezenta la 01.01.2004 după
cum urmează:

69
Bilanţ contabil
de deschidere la 01.01.2005
Denumirea indicatorului Sold
ACTIVE IMOBILIZATE
• Clãdiri 80.000
ACTIVE CIRCULANTE
• Mãrfuri 100.000
• Clienţi 20.000
• Casa în lei 10.000
TOTAL ACTIVE 210.000
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNÃ LA UN AN
• Credite bancare pe termen scurt 55.000
• Furnizori 5.000
• Salarii datorate personalului 15.000
TOTAL DATORII 75.000
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (SN) 135.000
CAPITAL SOCIAL VARSAT 101.000
REZERVE
• Legale 9.000
REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) 25.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII 135.000

Pe parcursul lunii ianuarie 2005 au loc următoarele operaţiuni:


1. pe data de 6.01.20005 se încasează cu numerar creanţa asupra clienţilor în valoare de
15.000 lei;
2. pe data de 12.01.2005 se cumpără mărfuri de la un furnizor în valoare de 23.000 lei;
3. se achită o parte din datoria către furnizori în valoare de 10.000 lei cu numerar, pe data
de 20.01.2005;
4. se reportează profitul exerciţiului 2003 pe data de 31.01.2005;
5. se achită drepturile salariale în valoare de 9.000 lei, o parte din salariaţi neprezentându-
se pentru ridicarea drepturilor, astfel că 6.000 lei se trec la categoria „Drepturi de personale
neridicate”, pe data de 31.01.2005.
Înregistrarea operaţiunilor enunţate mai sus (efectuând şi analiza contabilă):
1. 5311 “Casa în lei” A + D 15.000
411 “Clienţi” A - C 15.000

5311 „Casa în lei” = 411 „Clienţi” 15.000

2. 371 “Mărfuri” A + D 23.000


401 “Furnizori” P + C 23.000

371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” 23.000

3. 401 “Furnizori” P - D 10.000


5311 “Casa în lei” A - C 10.000

401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 10.000

70
4. 117 “Rezultatul P + C 25.000
reportat”
121 “Profit şi B - D 25.000
pierdere” (P)

121 „Profit şi pierdere” = 117 „Rezultatul 25.000


reportat”

5. 421 “Personal – P - D 15.000


salarii datorate”
5311 “Casa în lei” A - C 9.000
426 “Drepturi de P + C 6.000
personal
neridicate”

421 „Personal – salarii = % 15.000


datorate” 5311 „Casa în lei” 9.000
426 „Drepturi de 6.000
personal
neridicate”

Operaţiunile analizate se înscriu în Registrul Jurnal:


Unitatea ___________ Nr.pagină.........
Registrul – Jurnal
Nr. Data Documentul Explicaţia Simbol conturi Sume
crt. înreg. (fel, număr, data) operaţiunii
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1 2 3 4 5 6 7 8
1 6.01.05 Chit.1239/6.01.05 Încasare client 5311 411 15.000 15.000
2 12.01.0 FF.2341212/ Achiziţie 371 401 23.000 23.000
5 12.01.05 mărfuri
3 20.01.0 Chit.456789 Plata furnizor 401 5311 10.000 10.000
5 /20.01.05
4 31.01.0 Proces verbal Reportat profit 121 117 25.000 25.000
5 asociaţi 2003
5 31.01.0 Stat salarii Achitat salarii 421 % 15.000
5 5311 9.000
426 6.000
6 31.01.0 Total - - - 88.000 88.000
5

Se deschid „T”-urile conturilor, începând cu cele existente în bilanţul de deschidere


şi se continuă cu cele care apar în pus ca urmare a operaţiunilor economice desfăsurate; se
transpun sumele din înregistrări şi apoi, se calculează elementele conturilor (rulaje, total
sume, solduri finale):

71
D 212 “Construcţii” C D 371“Mărfuri” C
Si 80.000 - Si 100.000 -
- - (2) 23.000 -
RD RC RD 23.000 RC
- - -
TSD 80.000 TSC TSD 123.000 TSC
- -
SFD 80.000 SFD 123.000

D 411 “Clienţi” C D 5311”Casa în lei” C


Si 20.000 (1) 15.000 Si 10.000 (3) 10.000
- (1) 15.000 (5) 9.000
RD RC 15.000 RD 15.000 RC 19.000
-
TSD 20.000 TSC 15.000 TSD 25.000 TSC 19.000
SFD 5.000 SFD 6.000

D 5191 “Credite bancare t.scurt” C D 401 “Furnizori” C


- Si 55.000 (3) 10.000 Si 5.000
- - (2) 23.000
RD - RC - RD 10.000 RC 23.000
TSD - TSC 55.000 TSD 10.000 TSC 28.000
SFC 55.000 SFC 18.000

D 421 “Personal – salarii datorate” C D 1012”Capital social” C


(5) 15.000 Si 15.000 - Si 101.000
RD 15.000 RC - RD - RC -
TSD 15.000 TSC 15.000 TSD - TSC 101.000
SFC - SFC 101.000

D 1061 “Rezerve legale” C D 121”Rezultatul exerciţiului C


- Si 9.000 (4) 25.000 Si 25.000
- - - -
RD - RC - RD 25.000 RC -
TSD - TSC 9.000 TSD 25.000 TSC 25.000
SFC 9.000 SFC -

D 117 “Rezultatul reportat” C D 426 “Drepturi neridicate” C


- (4) 25.000 - (5) 6.000
RD - RC 25.000 RD - RC 6.000
TSD - TSC 25.000 TSD - TSC 6.000
SFC 25.000 SFC 6.000

72
Se întocmeşte balanţa de verificare a conturilor cu patru serii se egalităţi la
31.01.2005, constantându-se următoarele:
- dacă fiecare cont prezintă în dinamică starea iniţială, modificările şi starea finală a fiecărei
structuri patrimoniale, balanţa de verificare preia numai anumite elemente (sold iniţial, rulaje
debitoare şi creditoare, total sume debitoare şi creditoare, solduri finale) pentru fiecare structură,
oferind o imagine „orizontală”, relativ dinamică, a stării patrimoniului.
- conturile se înscriu în balanţa de verificare în ordinea crescătoare a simbolului lor;
- există o strânsă legătură între balanţa de verificare a conturilor şi Registrul-Jurnal,
deoarece totalul Registului trebuie să fie egal cu coloanele reprezintând rulaje debitoare şi creditoare
din balanţă (în exemplul nostru – 88.000 lei); acest aspect reprezintă în acelaşi timp şi o „cheie de
control” privind corecta întocmire a balanţei;
- întocmirea corectă a balanţei presupune egalitate între seriile sale, respectic soldurile
iniţiale debitoare trebuie să fie egale cu soldurile iniţiale creditoare, rulajele debitoare trebuie să fie
egale cu rulajele creditoare, total sume debitoare egale cu total sume creditoare, iar soldurile finale
debitoare trebuie să fie egale cu soldurile finale creditoare;
- soldurile finale ale conturilor pe care le conţine balaţa de verificare servesc la întocmirea
bilanţului contabil.

73
Balanţa de verificare
întocmită la 31.01.2005

Cont Denumirea Tip Solduri la 1 ianuarie Rulaj total în luna Total sume Solduri finale
contului
Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit
1012 Capital social P 0 101.000 0 0 0 101.000 0 101.000
varsat

1061 Rezerve P 0 9.000 0 0 0 9.000 0 9.000


legale

117 Rezultatul B 0 0 0 25.000 0 25.000 0 25.000


reporat
121 Profit şi B 0 25.000 25.000 0 25.000 25.000 0 0
pierdere
212 Construcţii A 80.000 0 0 0 80.000 0 80.000 0

371 Marfuri A 100.000 0 23.000 0 123.000 0 123.000 0


401 Furnizori P 0 5.000 10.000 23.000 10.000 28.000 0 18.000
411 Clienti A 20.000 0 0 15.000 20.000 15.000 5.000 0
421 Personal – P 0 15.000 15.000 0 15.000 15.000 0 0
salarii
datorate
426 Drepturi de P 0 0 0 6.000 0 6.000 0 6.000
personal
neridicate
5191 Credite P 0 55.000 0 0 0 55.000 0 55.000
bancare
termen scurt
5311 Casa în lei A 10.000 0 15.000 19.000 25.000 19.000 6.000 0

Total lista - 210.000 210.000 88.000 88.000 298.000 298.000 214.000 214.000

114
Bilanţ contabil
întocmit la 31.01.2005
Denumirea indicatorului Sold
ACTIVE IMOBILIZATE
• Clãdiri 80.000
ACTIVE CIRCULANTE
• Mãrfuri 123.000
• Clienţi 5.000
• Casa în lei 6.000
TOTAL ACTIVE 214.000
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNÃ LA UN AN
• Credite bancare pe termen scurt 55.000
• Furnizori 18.000
• Drepturi de personal neridicare 6.000
TOTAL DATORII 79.000
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (SN) 135.000
CAPITAL SOCIAL VARSAT 101.000
REZERVE
• Legale 9.000
REZULTATUL REPORTAT (profit) 25.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII 135.000

Erori de înregistrare identificate cu ajutorul balanţei de verificare


Balanţa de verificare a conturilor serveşte la depistarea erorilor de înregistrare contabilă,
atunci când nu există egalitate valorică între seriile sale. Aceste erori se pot împărţi în două categorii:
1. erori de înregistrare contabilă identificate ca urmare a lipsei unor egalităţi
valorice din cadrul balanţei de verificare a conturilor. Din această categorie fac parte:
- erori de înregistrare a sumelor în formulele contabile din evidenţa cronologică (mai ales la
formulele contabile compuse);
- erori de înregistrare în evidenţa sistematică (preluarea sumelor din Registrul-Jurnal în
Registrul Cartea-Mare);
- erori de calcul a elementelor valorice ale conturilor (a rulajelor, totalurilor sau soldurilor
finale în Registrul Cartea-Mare);
- erori de întomire prpriu-zisă a balanţei de verificare (adunarea greşită a totalurilor pe
coloane; preluarea incorectă a valorilor din evidenţa sistematică etc.).
Aceste erori apar cel mai des în condiţiile înregistrării manuale a operaţiunilor economice, iar
identificarea şi înlăturarea lor se realizează în ordinea inversă a celei în care s-au desfăşurat lucrările
de întocmirea a balanţei de verificare.
2. erori de înregistrare contabilă care pot fi identificate prin lipsa unor corelaţii
valorice din cadrul balanţei de verificare şah a conturilor sintetice şi a balanţelor de
verificare ale conturilor analitice. Din această categorie fac parte:

115
- omisiunile de înregistrare contabilă, adică operaţiuni economice care au rămas
neînregistrate în contabilitatea curentă şi care sunt depistate ca urmare a sesizărilor primite de la
partenerii unităţii în legătură cu operaţiile economice respective;
- erori de compensaţie, datorate transcrierii greşite a unor sume din documente în Registrul-
Jurnal sau din acesta în Registrul Cartea-Mare. Aceste erori sunt identificate ca urmare a soldurilor
sau rulajelor nefireşti constatate la unele conturi sau ca urmare a sesizărilor primite de la terţi;
- erori de imputaţie, datorate transcrierii eronate a unor sume în debitul sau creditul unor
conturi care nu corespund conţinutului economic al operaţiunii;
- erori de înregistrare în evidenţa cronologică, datorită înregistrării unor operaţiuni
economice de două ori, debitarea şi creditarea greşită a unor conturi, stabilirea greşită a unor conturi
corespondente etc. Aceste erori pot fi identificate cu ajutorul fi identificate cu ajutorul balanţei de
verificare şah, care pe lângă egalităţile valorice, redă şi corespondenţa conturilor. Astfel, se
determină nu există corespondenţele între anumite conturi, precum şi erorile de compensaţie şi pe
cele de imputaţie.
De menţionat că numai cu ajutorul balanţei şah sintetic şi a balanţelor de verificare a
conturilor analitice se pot determina erorile menţionate mai sus. În cazul utilizării balanţei cu două,
trei sau patru serii de egalităţi obişnuite, aceste erori nu pot fi determinate.

CAPITOLUL IX
INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
Inventarierea este un procedeul comun disciplinelor economice şi constă în determinarea
faptică, reală a patrimoniului unei societăţi comerciale, respectiv a existenţei şi stării mijloacelor
economice, a creanţelor şi datoriilor, inclusiv a bunurilor aparţinând altor persoane fizice sau juridice,
aflate temporar în posesia societăţii.
Necesitatea inventarierii este impusă de existenţa unor factori care conduc la deprecieri de
natură fizică sau valorică a elementelor patrimoniale, oricât de bine ar fi gestionate acestea
(minusuri cantitative determinate de evaporare, uscare, oxidare etc., deprecierea calitativă datorată
expirării termenului de valabilitate sau depozitării în condiţii necorespunzătoare, minusuri în gestiune
datorate furtului, gospodăririi defectuoase etc., plusuri sau minusuri în gestiune ca urmare a unor
situaţii incerte în momentul constatării lor, distrugerea unor bunuri materiale provocate de calamităţi
etc.).
Inventarierea presupune mai multe etape şi anume: pregătirea inventarierii, inventarierea
propriu-zisă, adică constatarea şi descrierea elementelor patrimoniale supuse inventarierii şi stabilirea
şi înregistrarea în contabilitate a diferenţelor constatate la inventariere.

116
Rezultatele inventarierii se consemnează în procesul verbal de inventariere, care cuprinde:
perioada şi gestiunile inventariate, persoanele care au participat la inventariere, plusurile sau
minusurile constatate, bunurile depreciate şi datoriile şi creanţele incerte sau în litigiu. Pe baza
acestor constatări se fac propuneri de compensare a plusurilor cu minusurile de inventar, pentru
constituirea şi regularizarea provizioanelor, pentru scăderea din contabilitate a unor pagube sau
pentru imputarea lor.
Activitatea economică desfăşurată în cadrul unei firme este consemnată cu ajutorul
evidenţei contabile operative. Inventarierea are rolul de a pune de acord evidenţa scriptică cu
situaţia faptică, cel puţin o dată în timpul exerciţiului financiar, întrucât în activitatea economică şi
financiară, oricât de bine ar fi gestionate bunurile, există factori care conduc la deprecierea lor, atât
fizică, cât şi valorică.
Inventarierea patrimoniului presupune determinarea existenţei reale nu numai a bunurilor
fizice (active imobilizate, stocuri, valori băneşti) care pot fi numărate, cântărite etc., ci şi a
creanţelor, datoriilor (prin confirmări din partea terţilor) şi a capitalurilor proprii aparţinând societăţii
comerciale.

CAPITOLUL X
LUCRĂRILE PERIODICE DE SINTEZĂ
Orice societate comerială are nevoie de o sintetizare a activităţii sale economice şi financiare,
mai ales la sfârşitul exerciţiului financiar. Acest aspect este rezolvat prin intermediul lucrărilor
periodice de sinteză, numite şi situaţii financiare.
Situaţiile financiare sunt documente de sinteză prin care se prezintă într-o structură
formalizată informaţii de natură financir-contabilă necesare majorităţii utilizatorilor. Ele se întocmesc
periodic, adică anual, semestrial sau trimetrial.
Pentru întocmirea lor se realizează o serie de lucrări cu caracter preliminar, cum ar fi:
1. verificarea înregistrării corecte a operaţiunilor economice în conturi urmăreşte
dacă s-au întocmit documentele justificative pentru toate operaţiunile economice ale exerciţiului
financiar avut în vedere şi dacă aceste documente au fost înregistrate în totalitate în evidenţa
contabilă. Această verificare este pe de o parte formală şi se realiează parcurgând sumar situaţia
conturilor sintetice şi analitice, mai ales a soldurilor iniţiale şi a rulajelor lor, iar pe de altă parte de
fond, verificându-se legalitatea şi sinceritatea datelor înregistrate în conturi. Această din urmă
verificare este mai profundă şi vizează calitatea datelor contabile.
2. verificarea concordanţei dintre contabilitate şi evidenţa operativă şi dintre
contabilitatea sintetică şi cea analitică are în vedere că pentru unele elemente patrimoniale se

117
conduce şi o evidenţă operativă, fiind astfel necesar să se asigure o deplină concordanţă între
aceasta şi contabilitatea analitică sau sintetică în vederea elaborării situaţiilor financiare.
Se pot depista astfel erori în conducerea evidenţei operative, a evidenţei analitice sau
sintetice ori concomitent în evidenţa operativă şi contabilitate. În această situaţie verificările se
succed în ordinea inversă a operaţiilor de înregistrare.
Verificarea concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică urmează verificării
dintre evidenţa operativă şi contabilitatea analitică şi are ca scop asigurarea unor informaţii contabile
exacte în cadrul conturilor sintetice. Se urmăreşte concordanţa dintre totalul rulajelor a conturilor
sintetice şi conturilor analitice corespunzătoare.
În acest scop se pot folosi mai multe metode: întocmirea de balanţe analitice pentru acele
conturi sintetice care se dezvoltă în analitic sau folosirea în cazul formei de înregistrare contabilă „pe
jurnale”, a jurnalelor auxiliare care au coloane distincte pentru conturi analitice, ale căror sume
totalizate se confruntă cu sumele conturilor sintetice.

3. întocmirea balanţei de verificare primară


Prin intermediul balanţei se realizează centralizarea şi controlul sumelor înregistrate în
conturi. Se pot descoperi astfel eventuale erori care au dus la dezechilibrul valoric al coloanelor
balanţei şi implicit în debitul sau creditul conturilor. În această balanţă preliminară figurează cu sold
atât conturile din clasa cheltuielilor, cât şi a veniturilor, întrucât rezultatul brut al exercitiului nu este
încă stabilit.
4. inventarierea generală a patrimoniului, înaintea întocmirii situaţiilor financiare, se
efectuează deoarece datele cuprinse în balanţă nu sunt în întotdeauna în concordanţă cu ceea este şi
în realitate. De regulă, între datele balanţei şi situaţia faptică apar diferenţe sau nepotriviri.
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor înscrise în listele de inventariere cu cele
din contabilitate, respectiv evidenţa tehnic-operativă. Pentru elementele patrimoniale la care se
constată deprecieri se întocmesc liste separate şi, în contabilitate, se înregistrează un provizion în
cazul deprecierilor reversibile sau o amortizare suplimentară în situaţia deprecierilor ireversibile.
5. contabilizarea operaţiunilor de regularizare se referă la înregistrarea diferentelor
constatate cu ocazia inventarierii. În acest scop, în Registrul-Jurnal vor fi redactate operaţiuni
referitoare la:
a) Plusuri de inventar:
% = 131 ”Subvenţii pentru
clasa 20 investiţii”
clasa 21
plus de inventar la active
corporale sau necorporale
301 „Materii prime” = 601 „Cheltuieli cu materiile
plus de inventar la materii prime prime”

118
302x „Materiale consumabile” = 602x „Cheltuieli privind
plus de inventar la materiale materialele consumabile”
% = 711 „Variaţia stocurilor
grupa 33 şi 34
plus de inventar la producţie
neterminată şi produse

371 „Mărfuri” = 607 „Cheltuieli privind


plus de inventar la mărfuri mărfurile”
381 „Ambalaje” = 608 „Cheltuieli privind
plus de inventar la ambalaje ambalajele
% = 668 ”Alte cheltuieli
502 „Acţiuni proprii” fnanciare”
503 „Acţiuni”
505 „Obligaţiuni emise şi
răscumpărate”
506 „Obligaţiuni”
511 „Valori de încasat”
512 „Conturi curente la bănci”
plus constatat la emelentele de
trezorerie
5311 „Casa în lei” = 7588 „Alte venituri din
plus de numerar în casierie exploatare”

b) Minusuri de inventar:
280 = Grupa 20
Pentru imobilizările necorporale
281 = Grupa 21
Pentru imobilizările corporale
minus constatat la activele
imobilizate amortizate integral
% = Grupa 20
280
Pentru imobilizările necorporale
6583
„Cheltuieli privind activele
cedate”
% = Grupa 21
281
Pentru imobilizările necorporale
6583
„Cheltuieli privind activele
cedate”
minus constatat la activele
imobilizate amortizate parţial

4282 „Alte creanţe în legătură cu = %


personalul” 7583 „Venituri din vânzarea
activelor şi
alte operaţii de capital”

119
lipsă în gestiune în sarcina 4427 „TVA colectată”
gestionarului
461 ”Debitori diverşi” = %
lipsă în gestiune când vinovatul nu 7583 „Venituri din vânzarea
este angajatul firmei activelor şi
alte operaţii de capital”
4427 „TVA colectată”
Grupa 60 = Grupa 30
minusuri în gestiunea de materii elemente de stocuri
prime şi materiale
6588 „Alte cheltuieli de = %
exploatare” grupa 30
minusuri neimutabile de materii
prime şi materiale

c) Regularizarea amortizărilor:
6811 „Cheltuieli privind = 2813 „Amortizarea
amortizarea imobilizărilor” instalaţiilor tehnice etc.”
constatarea unei deprecieri
suplimentare definitive la o
imobilizare corporală

d) Regularizarea provizioanelor pentru depreciere:


6814 = 394
„Cheltuieli de exploatare privind „Provizioane pentru
provizioanele pentru deprecierea deprecierea produselor”
activelor circulante”
majorarea provizioanelor pentru
deprecierea produselor
391 „Provizioane pentru = 7814 „Venituri din
deprecierea materiilor prime” provizioane pt deprecierea
anularea provizioanelor pentru activelor circulante”
deprecierea materiilor prime
4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” = 4111 „Clienţi”
încasarea cu întârziere a unei
creanţe de la un client
6814
„Cheltuieli deexploatare privind = 491 „Provizioane pentru
provizioanele pentru deprecierea deprecierea creanţelor –
activelor circulante” clienţi”
majorarea provizioanelor pentru
deprecierea produselor
496 „Provizioane pentru = 7814 „Venituri din
deprecierea creanţelor – debitori provizioane pt deprecierea
diverşi” activelor circulante”
anularea provizionului ca urmare a
reactivării debitorului

e) Regularizarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli:


6812 = 1511

120
„Cheltuieli de exploatare privind „Provizioane pentru litigii”
provizioanele pentru riscuri şi
cheltuieli”
majorarea provizioanelor pentru
litigii
1511 = 7812 „Venituri din
„Provizioane pentru litigii” provizioane pentru riscuri şi
anularea unui provizion pentru cheltuieli”
riscuri şi cheltuieli

f) Regularizarea diferenţelor de curs valutar


665 = 411
„Cheltuieli din diferenţe de curs „Clienţi”
valutar”
diferenţe nefavorabile de curs
valutar aferente creanţei faţă de un
client extern
401”Furnizori” = 765 „Venituri din diferenţe de
diferenţe favorabile faţă de curs valutar”
furnizori externi
411 „Clienţi” = 765 „Venituri din diferenţe de
diferenţe favorabile aferente curs valutar”
creanţei faţă de un client
5124 „Conturi la bănci în valută” 765 „Venituri din diferenţe de
diferenţe favorabile aferente curs valutar”
disponibilului în valută din contul
bancar
665 401”Furnizori”
„Cheltuieli din diferenţe de curs
valutar”
diferenţe nefavorabile de curs
valutar aferente datoriei faţă de un
furnizor extern

g) Regularizări privind delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor


472 „Venituri înregistrate în = 706 „Venituri din redevenţe,
avans” locaţii de gestiune şi chirii”
venituri din chirii în contul
perioadei curente, consemnate
anterior în venituri anticipate
611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi = 471 „Cheltuieli
reparaţiile” înregistrate în avans”
cota de cheltuieli pentru reparaţii
capitale aferentă lunii curente,
înregistrată anterior în cheltuieli
anticipate
612 „Cheltuieli privind = 471 „Cheltuieli
redevenţele, locaţiile de gestiune înregistrate în avans”
şi chiriile”
cota de cheltuieli cu chiria

121
scadentă înregistrată anterior în
cheltuieli anticipate
626 „Cheltuieli poştale şi taxe de = 471 „Cheltuieli
telecomunicaţii” înregistrate în avans”
cota de cheltuieli a abonamentelor,
aferentă lunii curente, înregistrată
anterior în cheltuieli anticipate

6. determinarea rezultatului contabil presupune închiderea conturilor de venituri şi de


cheltuieli ale perioadei curente, conţinute în structura claselor 6 şi 7, prin intermediul contului 121
„Profit şi pierdere”. Astfel se determină rezultatul contabil sau profitul contabil ca diferenţă între
creditul şi debitul contului 121. Dacă diferenţa este pozitivă, firma a obţinut profit, iar dacă este
negativă s-au obţinut pierderi. Profitul contabil este considerat în cadrul Standardelor Internaţionale
de Contabilitate ca fiind „profitul net sau pierderea aferentă unei perioade înainte de scăderea
cheltuielilor cu impozitul”.
7. determinarea profitului impozabil şi a impozitului pe profit
Profitul impozabil se determină adăugând sau diminuând din profitul contabil, determinat
anterior, o serie de elemente şi anume: cheltuielile nedeductibile (cheltuieli cu impozitul pe profit,
cheltuieli cu amenzi, despăgubiri, penalităţi, cheltuieli cu sponsorizări, diurne peste limita prevăzută
de lege, alte cheltuieli nedeductibile fiscal), deducerile fiscale (rezerva legală, dividende primite,
venituri rezultate din anularea provizioanelor etc.) şi pierderile înregistrate în exerciţiile precedente şi
reportate în exerciţiul curent, care trebuie acoperite, după formula:
Pi = Pc + Chn – Df – Pfr, unde:
Pi – Profit impozabil sau pierdere fiscală
Pc – Profit contabil
Chn – cheltuieli nedeductibile fiscal
Df – deduceri fiscale
Pfr – pierderi din exerciţiile precedente reportate
O dată determinat profitul impozabil se poate calcula şi impozitul pe profit prin aplicarea
cotei de 16% asupra profitului impozabil., cu unele excepţii: 6% pentru profitul provenit din export
realizat din activitate proprie sau prin activitate de comision şi 80% pentru veniturile rămase după
scăderea cheltuielilor deductibile şi a fondului de rezervă, în cazul Băncii Naţionale.
După determinarea impozitului pe profit se vor redacta următoarele articole:

691 „Cheltuieli cu = 441 „Impozitul


impozitul pe profit” pe profit”
121 „Profit şi pierdere” = 691 „Cheltuieli cu
impozitul pe profit”

8. întocmirea balanţei de verificare finală presupune centralizarea mişcărilor de valori


pe baza datelor conţinute în Registrul Cartea-Mare. Spre deosebire de prima balanţă, conturile de

122
cheltuieli şi venituri nu mai prezintă sold. Ele au fost închise prin intermediul contului 121, cu ocazia
stabilirii rezultatului contabil. Balanţa de verificare finală stă la baza întocmirii bilanţului contabil şi a
anexelor sale.
Utilitatea informaţiilor conţinute în situaţiile financiare depinde patru caracteristici calitative:
inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea, comparabilitatea.
În cadrul situaţiilor financiare pe care le întocmeşte o societate comercială, cele anuale sunt
şi cele mai importante, deoarece oferă imaginea fidelă a parimoniului şi a rezultatelor financiare
pentru întregul exerciţiul financiar încheiat. Aceste situaţii anuale presupun de fapt întocmirea
binanţului contabil, a contului de profit şi pierdere, a anexelor la binanţ şi a politicilor şi notelor
explicative referitoare la exerciţiul consemnat prin bilanţ.
Situaţiile financiare, îndeosebi cele anuale, sintetizează întreaga activitate desfăşurată de o
societate comercială, oferind în acelaşi timp imaginea fidelă a patrimoniului acesteia. Informaţiile pe
care le cuprind sunt destinate atât utilizatorilor interni (manageri, acţionari, salariaţi), cât şi celor
externi (bănci, parteneri comerciali, stat). Se poate concluziona că, situaţiile financiare anuale
reprezintă documentele cele mai importante, având în vedere destinaţia publică, întocmite de
contabilitate.

TESTE GRILĂ DE VERIFICARE FINALĂ

1.Activele circulante sunt formate din:


a)mijloace de transport;
b)aparatură birotică;
c)stocuri;
d)creanţe;
e)investiţii financiare pe termen scurt.
A=a+b+d+e; B=a+b+e; C=a+c+d; D=b+c+d+e; E=c+d+e.

2.Capitalurile proprii sunt formate din:


a)capital social;
b)subvenţii pentru investiţii;
c)dividende de plată;
d)prime legate de capital;
e)rezerve.
A=a+b+e; B=a+b+c+e; C=a+b+c+d; D=b+c+d+e; E=c+d+e.

3. Care dintre structurile de mai jos nu reprezintă un activ imobilizat?


a) terenuri;
b) mijloace de transport;
c) mobilier;
d) prime de capital;
e) plantaţii.

4. Care dintre structurile de mai jos pot fi considerate datorii?

123
a)împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni;
b)credite bancare pe termen scurt;
c)asigurări sociale:
d)provizioane reglementate
e)subvenţii pentru investiţii.
A=a+c+e; B=d+e; C=a+d+e; D=b+c+d; E=a+b+c.

5.Stocurile sunt formate din următoarele elemente patrimoniale?


a)materii prime şi materiale;
b)produse;
c)dividende de plată;
d)efecte de plătit;
e)mărfuri.
A=a+b+e; B=a+b+c+e; C=a+b+c+d; D=b+c+d+e; E=c+d+e.

6.Investiţiile financiare pe termen scurt sunt formate din:


a)acţiuni proprii;
b)obligaţiuni răscumpărate;
c)acţiuni proprii răscumpărate;
d)avansuri de trezorerie;
e)acreditivul.
A=a+c+e; B=d+e; C=a+d+e; D=b+c+d; E=a+b+c.

7. Operaţiunii economice: “Se achiziţionează un program informatic de la un furnizor specializat,


decontarea făcându-se ulterior” îi corespunde următorul tip de modificare bilanţieră:
a) A + x - x - D = Sn;
b) A - D + x - x = Sn;
c) A - D = Sn + x - x;
d) A + x - D + x = Sn;
e) A + x - D = Sn + x.

8. Ce tip de modificare va produce în bilanţ, operaţiunea economică : “Se încasează, cu numerar,


creanţa asupra unui debitor al societăţii”:
a) A + x - x - D = Sn;
b) A - D + x - x = Sn;
c) A - D = Sn + x - x;
d) A + x - D + x = Sn;
e) A + x - D = Sn + x.

9. Care este modificarea bilanţieră ce se produce în momentul când are loc operaţiunea: “Se
rambursează un împrumut din emisiunea de obligaţiuni din disponibilul existent în contul curent de la
bancă”:
a) A + x - x - D = Sn;
b) A - x - D - x = Sn;
c) A - D = Sn + x - x;
d) A + x - D + x = Sn;
e) A + x - D = Sn + x.

10. Care este modificarea bilanţieră ce se produce în momentul când are loc operaţiunea: “Se
majorează rezervele societăţii prin încorporarea în acestea a primelor de capital”:
a) A + x - x - D = Sn;

124
b) A - x - D - x = Sn;
c) A - D = Sn + x - x;
d) A + x - D + x = Sn;
e) A + x - D = Sn + x.

11. Sunt corect aşezate şi calculate elementele conturilor de mai jos?


a) b)
D 345 “Produse finite” C D 711“Variaţia stocurilor”
C
(3) 60.000 Si 60.000 Si 63.000 (3) 60.000
(2) 20.000 (1) 30.000 (1) 30.000 (2) 20.000
RD 80.000 RC 60.000 RD 93.000 RC
63.000
TSD 80.000 TSC 60.000 TSD 93.000 TSC
63.000
SFD 0 SFD 30.000

c) d)
D 301 “Materii prime” C D 5311 “Casa în lei”
C
Si 30.000 (5) 5.000 (1) 10.000 Si 10.000
(2) 22.000 (6) 10.000 (2) 12.000 (5) 23.000
(3) 5.000 (8) 15.000 (3) 14.000 (7) 1.000
(8) 12.000
RD 27.000 RC 30.000 RD 36.000 RC
36.000
TSD 57.000 TSC 30.000 TSD 36.000 TSC
46.000
SFD 27.0000 SFC 10.000

e)
D 411 “Clienţi” C
Si 12.000 (1) 7.000
(2) 7.000 (3) 7.000
(4) 3.000 (7) 2.000
(5) 9.000
RD 19.000 RC 16.000
TSD 31.000 TSC 16.000
SFD 15.000

12. Se constată un plus de inventar la gestiunea de semifabricare, în valoare de 5.000 lei. Care este
formula contabilă corectă pentru înregistrarea acestei situaţii din varinatele de mai jos?
a)
341 „Semifabricate” = 711 „Variaţia stocurilor” 5.000
b)
711 „Variaţia stocurilor” = 341 „Semifabricate” -5.000
c)
601 „Cheltuieli cu = 341 „Semifabricate” 5.000
materiile prime
d)
341 „Semifabricate” = 701 „Venituri din vânzarea 5.000
produselor finite”
e)

125
711 „Variaţia stocurilor” = 341 „Semifabricate” 5.000

13. Care din variantele de mai jos prezintă analiza contabilă corectă a operaţiunii: „Se achită datoria
către un furnizor prin ordin de plată şi dintr-un acreditiv”:
a) 401 „Furnizori” P - D 72.000
5311 „Casa în lei” A - C 12.000
5411 „Acreditive în lei” A - C 60.000

b) 409 „Furnizori-debitori” P - D 72.000


5121 „Conturi la bănci în lei” A - C 12.000
5411 „Acreditive în lei” A - C 60.000

c) 401 „Furnizori” P - D 72.000


5121 „Conturi la bănci în lei” A - C 12.000
5411 „Acreditive în lei” A - C 60.000

d) 401 „Furnizori” P + C 72.000


5121 „Conturi la bănci în lei” A + D 12.000
5411 „Acreditive în lei” A + D 60.000

e) nici o variantă nu este corectă.

14. La constituirea unei societăţi comerciale, subscrierea capitalului social presupune următoarea
înregistrare:

a)
456 „Decontări cu = 1012 “Capital social 40.000
asociaţii/acţionarii privind subscris vărsat”
capitalul”
b)
1011 „Capital social subscris = 1012 “Capital social 40.000
nevărsat” subscris vărsat”
c)
461 „Debitori diverşi” = 1011 “Capital social 40.000
subscris nevărsat”
d)
456 „Decontări cu = 1011 “Capital social 40.000
asociaţii/acţionarii privind subscris nevărsat”
capitalul”
e)
1011 „Capital social subscris = 456 „Decontări cu 40.000
nevărsat” asociaţii/acţionarii privind
capitalul”

15. Care din următoarele variantă reprezintă înregistrarea reţinerilor efectuate asupra salariilor
(contribuţiile salariaţilor):
a)
% = 421 „Personal – salarii datorate”
4312 „Contribuţia personalului la
asigurările sociale”
4314 „Contribuţia angajaţilor
pentru asigurările sociale de
sănătate”

126
4372 „Contribuţia personalului la
fondul de şomaj”
425 „Avansuri acordate
personalului”
444 „Impozitul pe venituri de
natura salariilor”

b)
421 „Personal – salarii datorate” = %
4312 „Contribuţia personalului la
asigurările sociale”
4314 „Contribuţia angajaţilor pentru
asigurările sociale de sănătate”
4372 „Contribuţia personalului la fondul
de şomaj”
425 „Avansuri acordate personalului”
444 „Impozitul pe venituri de natura
salariilor”

c)
% = 421 „Personal – salarii datorate”
4311 „Contribuţia unităţii la
asigurările sociale”
4313 „Contribuţia angajatorului
pentru asigurările sociale de
sănătate”
437 „Contribuţia unităţii la fondul
de şomaj”
425 „Avansuri acordate
personalului”
444 „Impozitul pe venituri de
natura salariilor”

d)
% = 425 „Avansuri acordate personalului”
4312 „Contribuţia personalului la
asigurările sociale”
4314 „Contribuţia angajaţilor
pentru asigurările sociale de
sănătate”
4372 „Contribuţia personalului la
fondul de şomaj”
444 „Impozitul pe venituri de
natura salariilor”

e) nici o variantă nu este corectă.

16. Cu ocazia închiderii exerciţiului, pentru elementele patrimoniale, valoarea de intrare (Vi) sau
valoarea contabilă se compară cu valoarea de utilitate (Vu) stabilită pe baza inventarului. Pot rezulta
o serie de situaţii:

127
a) pentru elementele de activ, dacă Vu < Vi, diferenţa constatată minus la inventariere se
înregistreză pe seama provizioanelor sau amortizărilor, activele figurând în continuare la nivelul
valorii de intrare;
b) pentru elementele de activ, dacă Vu ≥ Vi, diferenţa constatată în plus la inventriere nu se
înregistrează în contabilitate, activele rămânând în continuare la nivelul valorii de intrare;
c) pentru elementele de pasiv, dacă Vu ≤ Vi, diferenţa contatată în minus la inventariere nu
se înregistrează în contabilitate, elementele respective continuând să figureze la valoarea de intrare;
d) pentru elementele de pasiv, dacă Vu > Vi, diferenţa constatată în plus la inventariere se
înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion, elementele respective continuând să
figureze la valoarea lor de intrare;
e) toate variantele anterioare sunt corecte.

17. Imputarea unui minus de inventar de stocuri gestionarului (angajat la societăţii comerciale)
presupune înregistrarea:

a)
4282 „Alte creanţe în = %
legătură cu personalul” 7588 „Ate venituri din
exploatare”
4427 „TVA colectată”
b)
461 „Debitori diverşi” = %
7588 „Ate venituri din
exploatare”
4427 „TVA colectată”
c)
6588 „Alte cheltuieli de = 473 „Decontări din
exploatare” operaţiuni în curs de
clarificare”
d)
4282 „Alte creanţe în = 473 „Decontări din
legătură cu personalul” operaţiuni în curs de
clarificare”
e)
4282 „Alte creanţe în = %
legătură cu personalul” 7583 „Venituri din
vânzarea activelor şi
alte operaţii de capital”
4427 „TVA colectată”

18. Situaţiile financiare anuale presupun întocmirea:


a) bilanţului contabil;
b) contului de profit şi pierdere;
c) a anexelor la bilanţ;
d) a politicilor şi notelor explicative;
e) toate variantele anterioare sunt corecte.

BIBLIOGRAFIE

128
1. Călin Oprea, Mihai Ristea, Bazele contabilităţii, EDP, Bucureşti, 2004

2. Emil Horomnea Bazele contabilităţii, Ed.Sedcom Libris, Iaşi, 2004

3. M.Epuran, V. Băbăiţa Bazele contabilităţii, Editura de Vest, Timişoara, 1997

4. I.P.Pântea Managementul contabilităţii româneşti, ed. a II-a,


Ed.Intelcredo, Deva, 1999

5. Ioan Oprean, I.E.Popa Bazele contabilităţii agenţilor economici din România –


aplicaţii practice, Ed.Intelcredo, Deva, 2001

6. Mihai Ristea Contabilitatea societăţilor comerciale, Ed.Universitară,


Bucureşti, 2002

7.N.Tabără, E.Horomnea Conturile anuale în procesul decizional, Ed.TipoMoldova,


Iaşi, 2001

6. **** Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii, în Sistemul


contabil al agenţilor economici, Bucureşti, 1994

7. **** O.M.F.P.nr.94/29.01.2001 pentru aprobarea


reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a
a CEE şi cu Standardele internaţionale de contabilitate

8.**** Ordinul nr.306/2002 pentru aprobarea Reglementărilor


contabile simplificate, armonizate cu directivele europene

129