PROIECT DIDACTIC

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Disciplina: Limba şi literatura română
Profesor: Gheorghe Sorina
Clasa: a XI-a A
Tipul lecției: verificare de cunoștințe
Durata: 50 minute

Competențe generale
1. : - receptarea mesajului scris / oral în diferite situații de comunicare
2. : - utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare cu scopuri diverse.

Competențe specifice
1.1 înțelegerea semnificației generale a mesajului oral, sesizând progresia și coerența ideilor
exprimate;
2.3 utilizarea corectă a relațiilor sintactice în textele orale / scrise.

Obiective operationale: La sfarsitul orei, elevii vor fi capabili:

a) Cognitive
O1 - să definească „Junimea” ;
O2 - să recunoască data infiintarii Societatii „Junimea” ;
O3- să identifice membrii fondatori ai „Junimii” ;
O4- să găsească „Obiectele poetice” desemnate de Titu Maiorescu ;
O5-să redacteze un document tip respectând cerințele date.

b) Psihomotorii
O6 – Să știe să aplice informațiile dobândite în cadrul lecției despre„Junimea” şi
„Convorbiri literare”;
c) Afective
O7 - Sa manifeste interes fata de subiectul lecției
O8 - Să dovedească receptivitate afectiv-intelectuală faţă de tema abordată
 STRATEGIE DIDACTICĂ

a) Metode şi procedee: conversația, testul, chestionarul, exercițiul.

b) Mijloace de învățământ: tabla, instrumentele de scris, fișele cu teste.
c) Forme de organizare: activitate frontală combinată cu activitate independentă.
d) Resurse: - umane: elevii, profesorul;
- materiale: tabla, fișe de evaluare.
- spațiale: sala de curs.
e) Forme de evaluare: formativă, prin test.

Bibliografie

o Parfene, Constantin: Metodica predării limbii și literaturii române în școală, Polirom, Iași,
1999;
o Romalo Guțu, Valeria (coord.): Gramatica Limbii Române (vol. I, II), Institutul Iorgu
o Iordan, Editura Academiei Române, București, 2005. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”
– Al. Rosetti Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului Consiliul Național al
Audiovizualului – Ești cool și dacă vorbești corect, Ed Univers Enciclopedic Gold, București,
2010
o Mihaela Secrieru – Didactica limbii române, ed StudIS, Iași, 2008
 SCENARIUL DIDACTIC

Nr. Evenimentul Ob. Unitati de continut/ Activitati de invatare Metode Resurse Forme de Evaluare
didactice organizare
Crt. Instructional Op. Timp Material
didactic

1. Momentul O.8  Salutul si consemnarea absentelor in catalog; conversatia 2 min individual

organizatoric  Organizare colectivului de elevi si pregatirea

materialelor necesare orei de limba romana;

 Asigurarea climatului de incredere reciproca

intre profesor si elevi pentru reusita actului
didactic

2. Reactualizarea  Se verifica prin sondaj, cantitativ si calitativ Exercitiul 2 min Caiete individual autoevaluare
cunoștințelor tematica orei anterioare
dobândite Conversatia manual
anterior

3. Captarea  Profesorul anunță elevii că vor fi evaluați prin Conversația 2 min Activitate individual Formativă-
atenției testare. Profesorul le citeşte elevilor frontală
subiectele lucrării. Li se explică cerințele. test
Elevii rezolvă subiectele. Activitate
independentă

4. Prezentarea  Elevii sunt rugați să scoată o foaie liberă de Conversația 1 min Activitate individual Formativă-
noului conținut hârtie și să se pregătească pentru testare. frontală
test
5. Dirijarea  Profesorul comunică elevilor condițiile de Conversația 2 min Activitate individual Formativă-
învățării bună desfășurare a testului (elevii nu au voie frontală
să copieze, să predea testul înainte de trecerea test
a 40 de minute din ora didactică, să discute Activitate
între ei, să folosească telefonul), precum și frontală
aspecte legate de obținerea punctajelor
maxime la test (să abordeze toate subiectele,
să încerce soluționarea cât mai corectă a
subiectelor, să aibă grija la coerența și
coeziunea formulărilor, la așezarea în pagină
și la lizibilitatea scrisului).

Test de evaluare a cunoştinţelor

„Junimea” şi „Convorbiri literare”

„O crecetare critică asupra poeziei române de la
1867”
Textul argumentativ

I. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare:

20 p.
1. „Junimea” a fost o Societate culturală si
literară.
2. Data infiinţării „Junimii” nu se cunoaşte
cu exactitate.
3. Membrii fondatori ai „Junimii” sunt în
număr de patru.
4. Editarea unei antologii de poezie
românească se numără printre obiectivele
„Junimii”.
5. Petre P. Carp este liderul Societăţii
„Junimea”.
 6. Se cunosc două etape în existenţa grupării
„Junimea”.
7. O cercetare critică asupra poeziei române
de la 1867 este un studiu ce cuprinde
doctrina estetică maioresciană.
8. Revista Convorbiri literare a fost interzisă
după numai trei numere.

În dreptul fiecărui enunţ, notaţi litera A, dacă

apreciaţi răspunsul drept adevărat, sau F, dacă îl
consideraţi fals.

II. Încercuiţi litera corespunzătoare

răspunsului corect. Este corectă o
singură variantă de răspuns.

20 p.
1. Societatea „Junimea” a luat naştere la:
a. Bucureşti
b. Iaşi
c. Sibiu
d. Timişoara

2. Deviza „Junimii” era:

a. „Aveţi curajul de a vă folosi propriul
simţ al raţiunii!”
b. „Intră cine vrea, rămâne cine poate!”
c. „Să sugerezi, iată visul nostru!”
d. „Vom critica cartea, iar nu persoana.”

3. Obiectivele „Junimii” vizau:

a. eliminarea din limbă a tuturor
cuvintelor de altă origine decât cea
latină;
b. refuzul traducerilor din alte limbi;
 c. promovarea criteriului etnic în
evaluarea operelor literare;
d. răspândirea şi impunerea spiritului
critic.

4. „Obiectele poetice” desemnate de Titu

Maiorescu în studiul O cercetare critică
asupra poeziei române de la 1867 sunt:
a. iubirea, ura, gelozia, disperarea,
mânia;
b. politica, preceptele morale;
c. ideile adresate exclusiv intelectului;
d. notiunile de ţin de domeniul ştiinţelor
exacte.

5. „Condiţiunea ideală a poeziei” se referă la:

a. capacitatea acesteia de a sensibiliza
lectorul;
b. realizarea artistică a poeziei:
c. esenţa, conţinutul poeziei;
d. statutul de artă al poeziei.

III. Completează spaţiile libere din

următoarele enunţuri: 20 p.
1. Discursurile teoretice pe diverse teme –
religie, învăţământ, educaţie, drept, etc –,
susţinute de „Junimea” poartă numele
de ...............................................................
... .
2. În studiul Despre scrierea limbei române,
Titu Maiorescu respinge scrierea cu
alfabet ......................... , recomandând, în
locul acestuia,
 alfabetul....................................... .
3. Polemizând cu spiritul revoluţionar
francez, „Junimea” duce o violentă
campanie de negare a rolului
generaţiei ............................................. în
literatura română.
4. Prin „.......................................................”
a poeziei, Titu Maiorescu se referă la
forma textului poetic.

IV. Scrie un text de tip argumentativ, de 15 –

20 de rânduri, despre ideal, pornind de la ideea
exprimată în următoarea afirmaţie: „Spune-mi ce
sacrifici pentru idealul tău şi-ţi voi spune dacă-l
iubeşti sau nu”. (Panait Istrati, Reflecţii şi
maxime) 30 p.

Atenţie! În elaborarea textului de tip

argumentativ, trebuie:
- să respecţi construcţia discursului de tip
argumentativ: structurarea ideilor în scris,
utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei
aprecieri; 6 puncte
- să ai conţinutul şi structura adecvate
argumentării: formularea ipotezei / a propriei
opinii faţă de ideea exprimată în afirmaţia dată,
enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate ipotezei, formularea unei
concluzii pertinente; 18 puncte
- să respecţi normele limbii literare (registrul
stilistic adecvat, normele de exprimare, de
ortografie şi de punctuaţie).
6 puncte
Notă: Toate subiectele sunt obligatorii !
Se acordă 10 p. din oficiu.

Test de evaluare a cunoştinţelor

„Junimea” şi „Convorbiri literare”
„O crecetare critică asupra poeziei române de la
1867”
Textul argumentativ

BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARE

Subiectul I: 20 de puncte – câte 2,5 puncte

pentru fiecare răspuns corect.
Astfel:
1. – A
2. – A
3. – F
4. – A
5. – F
6. – F
7. – A
8. – F (2,5p
* 8)

Subiectul II: 20 de puncte – câte 4 puncte pentru

fiecare răspuns corect.
Astfel:
1. – b
 2. –b
3. –d
4. –a
5. –c (4p *
5)

Subiectul III: 20 de puncte – câte 5 puncte

pentru fiecare subitem.
Astfel:
1. – „prelecţiuni populare”
2. – „chirilic”, “latin”
3. – „paşoptiste”
4. – „condiţiunea materială” (5p *
4)
Observaţie:
Pentru subitemul 2, se acordă câte 2,5 puncte
pentru fiecare dintre spaţiile libere corect
completate.
Se poate acorda punctaj intermediar. În cazul în
care unul dintre cei doi termeni este greşit,
răspunsul se va puncta parţial.

Subiectul IV: 30 de puncte

Astfel:
1.Construcţia discursului de tip argumentativ.
(Structurarea ideilor în scris: text clar organizat,
coerent, cu echilibru între cele trei componente –
ipoteza, enunţarea şi susţinerea argumentelor,
concluzia: 3 p./ 1 p.; utilizarea mijloacelor
lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri –
de exemplu, verbe de opinie: a crede, a
considera, a presupune etc.; adverbe/ locuţiuni
adverbiale de mod folosite ca indici ai
subiectivităţii evaluative: probabil, posibil,
desigur, fără îndoială, cu siguranţă etc.;
conjuncţii/ locuţiuni conjuncţionale cu rol
argumentativ, utilizate pentru exprimarea
raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final,
concluziv etc.: deoarece, din cauză că, încât, ca
să, aşadar etc.; conectori argumentativi: în
primul rând, în plus, de fapt, oricum, în ceea ce
priveşte, prin urmare, în realitate etc.: 3 p./ 1 p.)
(6p)
2. Conţinutul şi structura argumentării.
(Formularea clară a ipotezei/ a propriei opinii: 3
p./ 1 p.; enunţarea a cel puţin două argumente
[pro şi/ sau contra] viabile, pertinente, adecvate
ipotezei: 3 p./ 1 p. + 3 p./ 1 p.; dezvoltarea lor
convingătoare, prin exemplificări sau prin
explicaţii clare: 3 p./ 1 p. + 3 p./ 1 p.; formularea
unei concluzii adecvate: 3 p./ 1 p.) (18p)
3. Corectitudinea limbii utilizate, aşezare în
pagină, lizibilitate. (Registrul stilistic adecvat
cerinţei, claritatea: 2 p./ 1 p.; sublinierea ideilor
prin intermediul paragrafelor, lizibilitatea: 1 p.;
corectitudinea exprimării: 2 p./ 1 p. pentru una-
două greşeli de lexic sau de morfosintaxă/ 0 p.
pentru trei sau mai multe greşeli; ortografia şi
punctuaţia: 1 p./ 0 p. pentru două sau mai multe
greşeli.)
(6p)
Observaţie:
Punctajul pentru redactare se acordă numai dacă
răspunsul respectă limita minimă de spaţiu
precizată.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total: 100 de puncte
6. Obținerea  Elevii citesc cu atenție testul și sunt testul, 40 Activitate individual Formativă-
performanțelor preocupați de rezolvarea acestuia în timp util. chestionarul, min independentă
și asigurarea exercițiul test
feedbackului

7. Asigurarea  Profesorul roagă elevii la sfârșitul orei să Conversația 1 min Activitate individual
retenției și rezolve tema pentru acasa: Imaginează-ți că frontală
transferului te-ai împrietenit cu un coleg nou-venit în
clasa ta. Scrie, folosind fraze cu propoziții
subiective și predicative, cinci sfaturi pe care
i le-ai da, pentru a se integra mai ușor în noul
colectiv.

În elaborarea testului de evaluare am luat drept reper nevoile reale ale elevilor, adaptând demersul didactic în funcţie de acestea.

Având în vedere că programa are la bază competenţe generale şi specifice, evaluarea sumativă reprezentată de acest test este adecvată scopurilor
educaţionale ale disciplinei şi, de asemenea, este în concordanţă cu competenţele de evaluare ale Programei. Testul vizează competenţele de receptare şi
de producere a mesajelor scrise.

Baremul de corectare şi notare a fost construit în concordanţă cu competenţele de evaluare propuse iniţial. Proiectarea baremului de corectare şi
notare s-a constituit într-un demers complex ce a presupus realizarea corespondenţelor dintre: competenţele de evaluare, unităţile de conţinut, criteriile şi
indicatorii de evaluare.

În cadrul procesului de evaluare, asocierea aspectelor cantitative cu cele calitative este firească şi necesară, întrucât două dintre operaţiile
principale ale evaluării sunt măsurarea şi aprecierea. Măsurarea se exprimă cantitativ, aprecierea se exprimă calitativ. Media pe clasa este de 7,80.
Clasa: Data:
Elev:

Test de evaluare a cunoştinţelor

„Junimea” şi „Convorbiri literare”
„O crecetare critică asupra poeziei române de la 1867”
Textul argumentativ

IV. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare: 20 p.

9. „Junimea” a fost o Societate culturală si literară.
10. Data infiinţării „Junimii” nu se cunoaşte cu exactitate.
11. Membrii fondatori ai „Junimii” sunt în număr de patru.
12. Editarea unei antologii de poezie românească se numără printre obiectivele „Junimii”.
13. Petre P. Carp este liderul Societăţii „Junimea”.
14. Se cunosc două etape în existenţa grupării „Junimea”.
15. O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 este un studiu ce cuprinde doctrina
estetică maioresciană.
16. Revista Convorbiri literare a fost interzisă după numai trei numere.

În dreptul fiecărui enunţ, notaţi litera A, dacă apreciaţi răspunsul drept adevărat, sau F, dacă
îl consideraţi fals.

V. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de

răspuns. 20 p.
6. Societatea „Junimea” a luat naştere la:
e. Bucureşti
f. Iaşi
g. Sibiu
h. Timişoara

7. Deviza „Junimii” era:

e. „Aveţi curajul de a vă folosi propriul simţ al raţiunii!”
f. „Intră cine vrea, rămâne cine poate!”
g. „Să sugerezi, iată visul nostru!”
h. „Vom critica cartea, iar nu persoana.”

8. Obiectivele „Junimii” vizau:

e. eliminarea din limbă a tuturor cuvintelor de altă origine decât cea latină;
f. refuzul traducerilor din alte limbi;
g. promovarea criteriului etnic în evaluarea operelor literare;
h. răspândirea şi impunerea spiritului critic.
 9. „Obiectele poetice” desemnate de Titu Maiorescu în studiul O cercetare critică asupra
poeziei române de la 1867 sunt:
e. iubirea, ura, gelozia, disperarea, mânia;
f. politica, preceptele morale;
g. ideile adresate exclusiv intelectului;
h. notiunile de ţin de domeniul ştiinţelor exacte.

10. „Condiţiunea ideală a poeziei” se referă la:

e. capacitatea acesteia de a sensibiliza lectorul;
f. realizarea artistică a poeziei:
g. esenţa, conţinutul poeziei;
h. statutul de artă al poeziei.

VI. Completează spaţiile libere din următoarele enunţuri: 20 p.

5. Discursurile teoretice pe diverse teme – religie, învăţământ, educaţie, drept, etc –,
susţinute de „Junimea” poartă numele de .................................................................. .
6. În studiul Despre scrierea limbei române, Titu Maiorescu respinge scrierea cu
alfabet ......................... , recomandând, în locul acestuia,
alfabetul....................................... .
7. Polemizând cu spiritul revoluţionar francez, „Junimea” duce o violentă campanie de
negare a rolului generaţiei ............................................. în literatura română.
8. Prin „.......................................................” a poeziei, Titu Maiorescu se referă la forma
textului poetic.

IV. Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 20 de rânduri, despre ideal, pornind de la

ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Spune-mi ce sacrifici pentru idealul tău şi-ţi voi spune
dacă-l iubeşti sau nu”. (Panait Istrati, Reflecţii şi maxime) 30 p.

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 puncte
- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei / a propriei opinii faţă de
ideea exprimată în afirmaţia dată, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente
adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 puncte
- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de
ortografie şi de punctuaţie). 6 puncte

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii !

Se acordă 10 p. din oficiu.
 Test de evaluare a cunoştinţelor
„Junimea” şi „Convorbiri literare”
„O crecetare critică asupra poeziei române de la 1867”
Textul argumentativ

BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARE

Subiectul I: 20 de puncte – câte 2,5 puncte pentru fiecare răspuns corect.

Astfel:
9. – A
10. – A
11. – F
12. – A
13. – F
14. – F
15. – A
16. – F (2,5p * 8)

Subiectul II: 20 de puncte – câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect.

Astfel:
6. – b
7. – b
8. – d
9. – a
10. – c (4p * 5)

Subiectul III: 20 de puncte – câte 5 puncte pentru fiecare subitem.

Astfel:
5. – „prelecţiuni populare”
6. – „chirilic”, “latin”
7. – „paşoptiste”
8. – „condiţiunea materială” (5p * 4)
Observaţie:
Pentru subitemul 2, se acordă câte 2,5 puncte pentru fiecare dintre spaţiile libere corect
completate.
Se poate acorda punctaj intermediar. În cazul în care unul dintre cei doi termeni este greşit,
răspunsul se va puncta parţial.

Subiectul IV: 30 de puncte

Astfel:
1.Construcţia discursului de tip argumentativ. (Structurarea ideilor în scris: text clar organizat,
coerent, cu echilibru între cele trei componente – ipoteza, enunţarea şi susţinerea argumentelor,
concluzia: 3 p./ 1 p.; utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri – de
exemplu, verbe de opinie: a crede, a considera, a presupune etc.; adverbe/ locuţiuni adverbiale
de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative: probabil, posibil, desigur, fără îndoială, cu
siguranţă etc.; conjuncţii/ locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru
exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc.: deoarece, din cauză că,
încât, ca să, aşadar etc.; conectori argumentativi: în primul rând, în plus, de fapt, oricum, în
ceea ce priveşte, prin urmare, în realitate etc.: 3 p./ 1 p.) (6p)
2. Conţinutul şi structura argumentării. (Formularea clară a ipotezei/ a propriei opinii: 3 p./ 1 p.;
enunţarea a cel puţin două argumente [pro şi/ sau contra] viabile, pertinente, adecvate ipotezei:
3 p./ 1 p. + 3 p./ 1 p.; dezvoltarea lor convingătoare, prin exemplificări sau prin explicaţii clare:
3 p./ 1 p. + 3 p./ 1 p.; formularea unei concluzii adecvate: 3 p./ 1 p.) (18p)
3. Corectitudinea limbii utilizate, aşezare în pagină, lizibilitate. (Registrul stilistic adecvat
cerinţei, claritatea: 2 p./ 1 p.; sublinierea ideilor prin intermediul paragrafelor, lizibilitatea: 1 p.;
corectitudinea exprimării: 2 p./ 1 p. pentru una-două greşeli de lexic sau de morfosintaxă/ 0 p.
pentru trei sau mai multe greşeli; ortografia şi punctuaţia: 1 p./ 0 p. pentru două sau mai multe
greşeli.) (6p)
Observaţie:
Punctajul pentru redactare se acordă numai dacă răspunsul respectă limita minimă de spaţiu
precizată.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total: 100 de puncte
 INTERPRETAREA TESTULUI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR
„Junimea” şi „Convorbiri literare”
„O crecetare critică asupra poeziei române de la 1867”
Textul argumentativ

Instrumentul de evaluare, proiectat şi aplicat la clasa a XI-a A, are în componenţa sa

următoarele tipuri de itemi:

itemi obiectivi
 cu răspuns dual (variante de răspuns Adevarat / Fals) – Subiectul I (20p)
 cu răspuns de tip alegere multiplă (itemi cu răspuns corect) – Subiectul II (20p)
itemi semiobiectivi de tip completare – Subiectul III (20p)
itemi subiectivi de tip eseu (cu răspuns restrâns, structurat) – Subiectul IV (30p)

Notele obţinute în urma aplicării baremului de corectare au fost următoarele:

Note 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10

obţinute
Număr 1 1 8 9 3 - -
elevi

Notă:
Din totalul de 26 de elevi ai colectivului, 4 au absentat de la test.
Media clasei: 7,11

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

Cunosc date referitoare la momentul și locul
apariţiei, precum şi la membrii fondatori ai
Societăţii Junimea.
Şi-au însuşit cunoştinţele referitoare la studiul
O cercetare critică asupra poeziei române de
la 1867.
Cunosc conectorii specifici textului
argumentativ.
Cunosc structura textului argumentativ.
Confundă, pe alocuri, obiectivele Junimii cu
cele ale Daciei literare.
Manifestă dificultăţi în exprimare și comit
greşeli grave de ortografie si punctuaţie.
Manifestă incoerenţă în gândire şi în
exprimarea ideilor.
Folosesc un limbaj colocvial, impropriu tipului
de text solicitat.
Pe alocuri, nu s-a înţeles afirmaţia de la care au
pornit în elaborarea textului agrumentativ.
Sporadic, nu s-au încadrat în limitele de spaţiu
indicate.