Sunteți pe pagina 1din 19

Profesor:

CIOBANU VIORICA

Școala ”G.E. Palade” Buzău


2018
Cuprins

Titlu Pagina
Așezare geografică 2
Organizare administrativă 3
Economie 4
Activitate portuară 5
Industrie 6
Comerț 8
Turism 8
Transporturi și Telecomunicații 9
Relief 11
Climă 12
Hidrografie 13
Floră și faună 14
Demografie 15
Curiozități 16
Date statistice – Municipiul Constanța 17
Bibliografie 18

1
Așezare geografică

Orașul Constanța este situat în partea de sud-est a


României, în județul cu același nume.
Orașul este o „poartă de intrare“, atât pentru teritoriul național
(portul maritim) cât și pentru litoralul românesc, fiind
înconjurat de o serie de stațiuni cu o amplă bază de cazare
(Mamaia, Năvodari, Eforie, Techirghiol).
Acest rol este asigurat de căile de comunicație, care asigură
accesul în oraș: artere rutiere, feroviare și fluvio-maritime de
importanță națională și europeană, precum și de legătura
directă și rapidă cu aeroportul Mihail Kogălniceanu, situat la 25 km nord-vest, pe E60,
aeroport echipat pentru zboruri internaționale, unde se află un centru regional de control și
dirijare a zborurilor.
Orașul Constanța este situat la circa 230 km de București, fiind accesibil pe căi rutiere
modernizate (prin Hârșova pe E60,
respectiv București-Cernavodă pe
Autostrada Soarelui A2) și pe căile ferate
(magistrala CF 800, dublă și
electrificată). Pe direcția nord-sud, orașul
este travesat de artera E87, paralelă cu
linia țărmului și care leagă toate
localitățile litorale, de la Tulcea în nord,
până la Vama Veche în sud.

Constanța se situează pe coasta Mării


Negre, într-o zonă lagunară la est,
deluroasă la nord și în partea centrală,
și de câmpie la sud și vest.

Orașul Constanța posedă o plajă proprie


în lungime de 6 km.

Figura 1 – Harta orașului Constanța

Municipiul se învecinează cu orașele Năvodari și Ovidiu la nord, cu comuna Agigea la sud (cu
aceste trei localități fiind lipit), orașul Murfatlar și comuna Valu lui Traian la vest,
orașul Techirghiol și comuna Cumpăna la sud-vest și Marea Neagră la est.

2
Organizare administrativă

Municipiul Constanța este administrat de un primar


și un consiliu local compus din 27 consilieri.
Primarul actual, dl. Decebal Făgădău, a fost ales
în 24 iunie 2016.

Constanța este împărțită în cartiere:

- tradiționale: Anadolu (Anadol-Köy în turcește),


Tăbăcăria, Brotăcei, Faleza Nord, Coiciu, Palas,
Medeea, Brătianu, Centru, Peninsula, Agigea sau
Viile Noi, â

- noi: Tomis I, II, III și Nord, Abator, CET, Km


4, 4-5 și 5, Faleza Sud (Poarta 6) etc.

Cartierele nu au o autonomie administrativă,


granițele lor nefiind exact delimitate.

Figura 2 – Cartierele orașului Constanța

3
Economie

Constanța este un centru industrial, comercial și turistic de importanță națională.

Una dintre direcțiile de bază ale motorului economic de progres al orașului Constanța, o
reprezintă potențialul turistic ridicat, asigurat de proximitatea Mării Negre, cu un număr
impresionant de structuri de cazare și alimentație publică, de existența unor lacuri naturale, cu
proprietăți terapeutice unice în lume, care a facilitat dezvoltarea turismului.
Orașul Constanța are o intensă activitate turistică care generează creștere economică,
reprezentând cu succes o poartă de deschidere a României către întreaga lume.

Economia municipiului Constanța şi a întregii zone metropolitane are un caracter complex,


principalele ramuri cu ponderi fiind:
- activitatea portuară şi transportul maritim,
- turismul,
- industria alimentară,
- comerțul,
- industria construcțiilor de maşini,
- industria chimică şi petrochimică,
- industria energiei electrice şi termice,
- industria de prelucrare a lemnului si a producerii hârtiei,
- industria confecțiilor.

După numărul total al agenților economici înmatriculați, municipiul Constanța ocupă locul al
doilea pe țară, după Bucureşti. În prezent, în municipiul Constanța sunt înregistrați peste
18.000 de agenți economici.

Dintre firmele cu un capital social mai mare de 3 milioane euro, menționăm: Compania
Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (administrarea infrastructurii portuare),
Şantierul Naval Constanța (construcții şi reparații nave), Oil Terminal (operator portuar
produse petroliere), Servicii Construcții Maritime (dragaje, remorcaj, pilotaj), S.C Dobrogea
S.A (morărit, panificație, patiserie), Argus (ulei alimentar), SOCEP (operator portuar), Convex
(operator portuar).
În economia locală, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii este foarte bine reprezentat,
contribuind cu 63% la profitul brut total degajat de economia constănțeană şi absorbind peste
60% din forța de muncă angajată.

4
Activitate portuară

Una dintre direcțiile economice de tradiție este


reprezentată de activitatea portuară. Aici se află cel
mai mare port maritim din țară și de la Marea
Neagră și al patrulea din Europa: Portul
Constanța. Traficul de containere din port se dublează
de la an al an. În cadrul Portului Constanța
funcționează și Șantierul Naval Constanța (SNC).

Figura 6 – Portul Constanța

Unul din avantajele oferite de Portul Constanța este conexiunea cu toate modalitățile de
transport: rutier, pe calea ferată, aerian, fluvial şi prin conducte. Aceste bune legături de
transport sunt realizate printr-o importantă infrastructură, facilitând transportul oricărui gen de
marfă în Portul Constanța.
Portul este conectat la rețeaua națională de şosele şi cale ferată şi este situat în apropierea
aeroportului internațional Mihail Kogălniceanu.
De asemenea este conectat la rețeaua națională de conducte iar legatura cu Dunărea - Coridorul
de transport Pan-European VII - este realizată prin Canalul Dunăre-Marea Neagră.
În ceea ce priveşte activitatea economică portuară, companiile de operare din Portul Constanța
prestează toate tipurile de servicii pentru manipularea mărfurilor generale. Astfel, prin Portul
Constanța pot fi tranzitate produse alimentare, băuturi şi tutun, celuloză şi hârtie, laminate,
piese de schimb, ciment în saci şi alte mărfuri.
Principalele terminale existente în Portul Constanța:
- Cereale
- Materiale de construcții (în special ciment)
- Produse petroliere
- Produse refrigerate
- Minereu, cărbune, cocs
- Produse chimice, îngrăşăminte, fosfat, apatit
- Ro-Ro
- Terminal feroviar (ferry-boat)
- Mărfuri generale
- Ulei comestibil şi melasă
- Containere

5
Industrie

Sectoarele industriale reprezentative pentru municipiul Constanța şi perimetrul de proximitate,


dezvoltate ca o consecință a evoluției istorice a zonei, sunt:
- construcțiile şi reparațiile navale,
- petrochimia,
- construcții şi materiale de construcții,
- industria alimentară,
- industria lemnului.

Industria construcțiilor și reparațiilor navale este reprezentată de Şantierul Naval


Constanța se pot construi atât nave noi cu capacități de până la 250.000 tdw, cât şi lucrări de
reparații la corpul navei, motoare, echipamente electrice şi electronice cu specific naval, fiind
posibilă practic, executarea oricărui tip de reparații.
Producție de echipament naval şi utilaj tehnologic specific (pompe, armături industriale,
compresoare, răcitoare de apă şi ulei, condensatori de abur, hidrofoare) realizează S.C.
Meconst S.A.

Reprezentativă pentru industria constructoare de maşini este societatea comercială Legmas


Năvodari, producătoare de maşini şi utilaje agricole.

Industria petrochimică şi chimică asigură prelucrarea anuală a peste 5 milioane tone de țiței
şi derivate pentru obținerea de produse petroliere, combustibili casnici, hidrocarburi aromatice,
produse petrochimice, cocs şi sulf de petrol. Cel mai important agent economic din acest
domeniu este Rafinăria Petromidia Năvodari - Rompetrol Rafinare.
Prin platforma centrală de foraj marin amplasată în apele teritoriale ale Mării Negre, SC
Petrom SA Bucureşti Sucursala Petromar Constanța integrează activitatea de foraj (extragere
țiței brut şi gaze naturale) cu cea de producție. Exploatarea zăcămintelor de pe platoul
continental al Mării Negre, reprezintă cca. 10% din producția națională de țiței. Concomitent,
se execută lucrări pentru punerea în exploatare a celor nouă sonde ale zăcământului de gaz
condensat Eocen – Lebăda Est. Principalele produse care pot fi realizate de industria chimică
sunt: materiale plastice, cauciuc artificial, oxigen şi azot.

Industria materialelor de construcții asigură, în cea mai mare parte necesarul de materiale
specifice: ciment, produse de balastieră, confecții prefabricate, piatră compozită din nisipuri
silicioase şi răşini poliesterice, produse asfaltice etc.

Industria uşoară produce confecții pentru bărbați, femei şi copii, echipament de lucru,
lenjerie de pat, tricotaje, saci din iută şi polipropilenă. Produsele se valorifică pe piața internă,
dar preponderent (cca. 70%) sunt livrate pe piața externă: Olanda, Italia, Spania, Franța,
Belgia, SUA, Cipru, Marea Britanie. Producția de confecții se derulează în special în sistem
lohn, în colaborare cu firme străine. Societăți comerciale de producție, reprezentative din acest
domeniu: Calypso, Lumotex, Gemma Lux, Fantasy Mod, Marlene Topaz, Gen Tin , Xandra
Class, Socom Înfrățirea.

âIndustria de prelucrare a lemnului produce o bogată gamă sortimentală de mobilier pentru


locuințe, birouri şi gradină. Se exportă în Franța, Olanda, Canada, Germania, Italia.

6
Industria celulozei şi hârtiei este reprezentată în Constanța de două societăți comerciale (Palas
si Comp Paper Converting ) ce produc şi comercializează hârtie de scris tipar, hârtie înnobilată,
hârtie autocopiativă şi hârtie pentru imprimantă.

Aportul industriei construcțiilor civile şi industriale este vizibil în întreaga viață economico-
socială a municipiului, concretizându-se în:
- construcții hidrotehnice, lucrări de construcții edilitare, civile şi industriale;
- lucrări de irigații şi îmbunătățiri funciare;
- lucrări şi reparații de căi ferate, drumuri şi poduri, aeroporturi;
- turnuri metalice pentru relee radio şi TV;
- montare utilaje portuare.

Sectorul construcțiilor traversează un adevărat boom în Constanța, ritmul fiind impresionant,


apar noi cartiere pe harta orașului, unele de vile, altele de blocuri cu înălțimi variind între 4 și
60 de etaje, noi centre comerciale, un spital regional, hoteluri, sedii de birouri.

Figura 7 – Unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi
şi clase de mărime, în anul 2015
(Sursa: Direcția Județeană de Statistică Constanța)

7
Comerț

Comerțul constănțean cuprinde un număr important de unități comerciale, de alimentație


publică şi depozite, având o suprafață totală de peste 2 milioane m2 , cea mai mare parte a
agenților economici din municipiul Constanța desfăşurându-şi activitatea în acest domeniu.

Cele mai importante unități comerciale sunt: Centrul comercial Tom; Tomis Mall; City Park –
Mall of Constanța; Carrefour; Metro, Selgros, Brick, Practiker, Doraly Mall, Real; Billa.

În ceea ce priveşte sectorul financiar – bancar, pe teritoriul municipiului Constanța


funcționează filialele şi sucursalele unui număr de 40 de bănci, oferind agenților economici şi
persoanelor fizice o gamă largă, dar încă insuficientă, de produse şi servicii specifice.

Turism

Vocația turistică a municipiului Constanța este conferită în egală măsură de situarea sa


geografică şi de profilul cultural-istoric al regiunii.
Aşezarea geografică a Constanței reprezintă un element esențial în ecuația consolidării
turismului în zonă. Situat la confluența mai multor coridoare de transport pan-european şi
beneficiind de generoasa proximitate a Mării Negre, municipiul Constanța poate dezvolta cu
uşurință o serie întreagă de produse turistice, cum ar fi: turismul estival, turismul balnear,
turismul de odihnă şi recreare, turismul sportiv şi nautic, turismul de afaceri şi turismul de
croazieră şi de itinerar.
O altă caracteristică importantă o constituie îmbinarea dintre vechi şi nou, dintre tradiție şi
modernitate. Această complementaritate conferă oraşului un plus de farmec şi creează turiştilor
posibilitatea de a cunoaşte şi înțelege istoria şi tradiția locurilor pe care le vizitează.
Stațiunea Mamaia, situată în partea de nord a municipiului Constanța, are cel mai fin nisip şi
cea mai netedă plajă de pe întreaga coastă. Plaja se întinde pe o lungime de 8 km şi are o
lățime de 100-200 m. Perioada favorabilă helioterapiei este mai lungă de 12 ore pe zi.
Salinitatea mării este scăzută: 15.5 grame pe litru, iar fundul nisipos complet lipsit de pietre, cu
pantă foarte mică. În plus, practic nu există maree la Marea Neagră, aşa că înotul poate fi
practicat în condiții de siguranță mult mai bune decât în alte părți ale lumii.
Principalii indicatori din domeniul turismului pentru municipiul Constanța şi stațiunea
Mamaia:
Capacitatea totală de cazare - 28.000 locuri
Numărul total de unități turistice - 120
Numărul unităților turistice din stațiunea Mamaia - 83
Numărul unităților turistice din oraşul Constanța - 37
Unități turistice de 5 stele - 5
Unități turistice de 4 stele - 15
Unități turistice de 3 stele - 40
Unități turistice de 2 stele - 54
Unități turistice de 1 stea - 6
Zona turistică Constanța – Mamaia este încadrată de baruri şi restaurante de toate categoriile,
discoteci, terase, magazine, cinematografe, biblioteci, săli de sport, piscine, baze nautice, săli
de conferință, unități medicale specializate, bănci şi instituții de credit etc.
8
Transporturi și Telecomunicații

Municipiul Constanța, prin aşezarea sa geografică, reprezintă o zonă de intersecție a


magistralelor internaționale de transport, care leagă atât nordul de sudul Europei, cât şi vestul
de estul acesteia. Rețeaua de transport existentă în zonă asigură legătura cu toate rețelele țărilor
vecine, precum şi cu cele din țările Europei şi Asiei.
Aşa cum s-a stabilit la Conferința Pan-Europeană a Transporturilor de la Creta din 1994,
municipiul Constanța se află situat pe coridorul de transport pan-european 4: Berlin –
Nurnberg – Praga – Budapesta – Bucureşti – Constanța – Salonic – Istanbul. Totodată culoarul
european nr. 9 (Marea Baltică, Kiev, Chişinău, Iaşi, Bucureşti) face confluența la Bucureşti cu
culoarul nr. 4. De asemenea, această zonă este străbătută de culoarul european nr. VII
Constanta - Canalul Dunăre-Marea Neagră - Dunăre - Main – Rihn - Portul Rotterdam
(Olanda).

Transportul rutier
Municipiul Constanța este traversat (de la nord la sud şi de la est la vest) de două drumuri
europene: E60, care leagă Bucureşti de Constanța şi E87, care leagă Constanța de Bulgaria,
prin Vama Veche. De asemenea, municipiul este tranzitat de următoarele drumuri naționale:
DN 2A – B-dul Tomis; DN 39; DN 3; DN 3A-C; DN 3C.
Rețeaua rutieră interioară a municipiului Constanța însumează 410 km străzi, dintre care 320
km străzi trafic mediu şi uşor şi 90 km străzi trafic greu.
Transportul în comun este asigurat în proporție de 80% de către RATC, regie subordonată
Consiliului Local Municipal Constanța, pe piață acționând însă şi alți operatori privați.
Actualmente, parcul de vehicule destinate transportului în comun de persoane al R.A.T.C.
deserveşte 18 trasee locale şi este alcătuit din: 26 troleibuze, 65 de tramvaie şi 135 de autobuze
dotate cu catalizator euro 3, Constanța fiind singurul oraş din țară care posedă un parc auto
complet reînnoit, la standarde europene.

Transportul feroviar
Transportul feroviar, de marfă şi călători, se derulează în principal pe magistrala Bucureşti –
Ciulnița – Feteşti – Constanța, dar şi pe traseul Feteşti – Constanța – Tulcea. Prin linia ce
străbate întreaga tară: Constanța – Bucureşti – Braşov – Deva – Arad, municipiul Constanta
are legătură cu Ungaria, Austria şi vestul Europei.
Căile ferate din zona de proximitate a municipiului Constanța au o lungime de cca. 406 km.
Pe relația Constanța – Bucureşti circulă zilnic 11 trenuri, alte 6 leagă Constanța de Tulcea,
punctul de începere a Deltei Dunării, iar 14 trenuri circulă zilnic spre sud, spre Mangalia.
În ceea ce priveşte transportul feroviar de marfă, acesta este foarte bine dezvoltat şi beneficiază
de o infrastructură modernă şi adaptată tuturor categoriilor de servicii solicitate.

Transportul naval
Portul Constanța – cel mai important port la Marea Neagră şi al patrulea ca mărime din
Europa, are o suprafață totală de 3.926 ha, din care 1.312 ha - uscat şi 2.614 ha – apă, şi este
situat pe coasta vestică a Mării Negre, la 179 nM de Strâmtoarea Bosfor şi la 85 nM de Cotul
Sulina prin care Dunărea se varsă în mare.
Cu o lungime totală a cheiurilor de 29,83 km, Portul Constanța are 145 de dane din care 119
sunt operaționale şi au adâncimi între 8 şi 19 m, ceea ce permite accesul tancurilor şi navelor
de mărfuri vrac de 220.000 dwt.
9
In ceea ce priveşte traficul fluvial în Portul Constanța, acesta este de aproximativ 10 milioane
tone/an şi reprezintă 24% din traficul total anual. Zilnic, mai mult de 200 barje se află sub
operare sau sunt acostate în aşteptarea încărcării sau descărcării mărfii.
Până în anul 2010 traficul fluvial este prevăzut să crească la 17 milioane tone/an, ceea ce ar
duce la depăşirea capacității prezente de operare. În acest sens este planificată o dezvoltare
viitoare a sectorului fluvio-maritim, prin modernizarea terminalul de barje, care va stimula
traficul fluvial şi va acoperi creşterile de trafic prevăzute.
Infrastructura portuară destinată navelor de pasageri şi ambarcațiunilor de agrement este
asigurată de Portul turistic Tomis. Acesta este situat la 1.200 metri nord de Portul Constanța şi
are o suprafață totală de circa 200.000 m2, din care 17.000 platformă betonată de-a lungul
cheiurilor.
Portul turistic Tomis a fost construit în urmă cu 40 de ani, fiind conceput, în principal, pentru
agrement nautic şi dispune de diguri de protecție, facilități de acostare, teritoriu portuar,
platforme etc.

Transportul aerian
La 23 de km. de municipiul Constanța se găseşte Aeroportul Internațional Mihail
Kogălniceanu, în perioada sezonului estival acesta asigurând legături aeriene către toate
oraşele importante din Europa. Aeroportul posedă o pistă de aterizare şi decolare în lungime de
peste 3500 de metri şi are o capacitate de operare de 6 avioane per oră.

Infrastructura de telecomunicații din municipiul Constanța este foarte bine dezvoltată,


societățile care acționează în acest domeniu oferind servicii similare celor din Uniunea
Europeană. Modernizarea sistemului de telecomunicații s-a realizat prin schimbarea rețelei
clasice cu cea de telefonie digitală, introducerea cablurilor de fibre optice şi extinderea
capacității telefonice a oraşului.

10
Relief

Unitățile de relief din zona orașului


Constanța s-au format ca urmare a
evouției îndelungate paleogeografice,
precum şi a acţiunii diferenţiate a
factorilor subterani modelatori.

Sub raportul reliefului, zona


geografică a orașului Constanța face
parte din unitatea naturală a Dobrogei
de Sud care, în acest sector, prezintă
un relief puternic fragmentat,
caracterizat prin structura de podiş cu
altitudine redusă (Podișul
Litoralului).

Figura 3 – Harta geografică a județului Constanța

În cea mai mare parte a teritoriului predomină valori ale înălțimilor sub 200 m, diferenţele
altitudinale între părţile componente fiind reduse.

Subunitățile geomorfologice menționate prezintă particularități economico-geografice. Astfel,


podișul dobrogean contribuie la dezvoltarea agriculturii, pe când zona litoralului oferă condiții
favorabile dezvoltării transporturilor, pescuitului și turismului.

Partea sudică corespunzătoare Podișului Litoralului este delimitată spre vest de altitudinile
cuprinse între 85-100 m, unde se face trecerea spre Podișul Dobrogei de Sud (Medgidiei și
Topraisarului). Lățimea acestui sector este cuprinsă între 10 și 12 km.
Zona litorală este marcată de mai multe trepte:
- 5-15 m, de-a lungul ţărmului;
- 20-30 m, cu o mare continuitate, patrunzând mult în interior, formand o treaptă
distinctă în jurul limanelor şi lagunelor;
- 35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treaptă mai lată decât celelalte
înconjurând limanele şi lagunele maritime;
- 50-65 m, cea mai dezvoltată treaptă cu lăţimi cuprinse între 500 m şi 4-5 km;
- 70-85 m, cea mai înaltă treapt situată la contactul cu podisurile interioare.
Aceste 5 trepte sculptate în depozite sarmatiene sunt acoperite de depozite de loess.

11
Climă

Clima municipiului Constanța evoluează pe fondul general al climei temperate continentale,


prezentând anumite particularități legate de poziția geografică și de componentele fizico-
geografice ale teritoriului.
Existența Mării Negre și, la nivel mai mic, a Dunării, cu o permanentă evaporare a apei,
asigură umiditatea aerului și totodată provoacă reglarea încălzirii acestuia.
Temperaturile medii anuale se înscriu cu valori superioare mediei pe România + 11,2ºC.
Temperatura minimă înregistrată în Constanța a fost -25 °C la data de 10 februarie 1929, iar
cea maximă +38,5 °C la data de 10 august 1927.

Figura 4 – Variația temperaturilor multianuale 2005-2008 în orașul Constanța


(Sursa: http://amfostacolo.ro )

Vânturile sunt determinate de circulația generală atmosferică. Brizele de zi și de noapte sunt


caracteristice întregului județ Constanța.

Precipitațiile prezintă valori anuale cuprinse între 400 mm, situând orașul Constanța între
regiunile cele mai aride ale țării. Cantitățile de precipitații sunt printre cele mai scăzute din
țară. Cu toate acestea, de-a lungul timpului Marea Neagră a produs cicloni excepționali în
Dobrogea ale căror recorduri naționale de precipitații stau și astăzi în picioare.

12
Hidrografie

Orașul Constanța este deficitar în interior în privința apelor curgătoare, cele mai multe având
debite mici și oscilante, dar în zonele limitrofe are numeroase lacuri-limane fluviatile și fluvio-
maritime.
O notă caracteristică a rețelei hidrografice de pe teritoriul orașului Constanța este densitatea
foarte scăzută a acesteia, de 0,1 km/km2, reprezentând cea mai redusă valoare de pe întreg
teritoriul României.
O mare parte din suprafața municipiului Constanța este amplasată într-o zonă lagunară, apele
fiind reprezentate de lacuri: Lacul Siutghiol (lacul lăptos în turcește, odinioară cunoscut ca
„Limanul Canara” sau „Ghiolul Mare” printre constănțeni și „lacul Mamaia” în limbaj turistic)
în nord și Lacul Tăbăcăriei („Ghiolul Mic”) în nord-est.

Constanța se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit la nord și nord-vest de Canalul
Poarta Albă-Midia Năvodari, la est de Marea Neagră, iar la sud și vest de Canalul Dunăre-
Marea Neagră.

Deși la suprafață nu există nicio sursă de apă curgătoare, pe sub Constanța apa freatică
din acviferul Jurasic-superior barremian, se scurge cu o viteză foarte redusă din direcția sud-
vest spre nord-est. Debitul său este comparabil cu al Dunării, fiind un important zăcământ de
apă potabilă care furnizează populației Constanței precum și turiștilor, numeroși vara, apa
curentă necesară, extrasă prin câteva zeci de foraje.
Consumul industrial se face din sursa de suprafață „Galeșu” aflată pe Canalul Poarta Albă-
Midia-Năvodari. Din acest motiv municipiul nu s-a aflat niciodată în situația de a restricționa
consumul de apă potabilă, chiar și în vârf de sezon turistic, pe caniculă sau secetă prelungită.
De asemenea, Constanța este singurul municipiu din România și printre puținele orașe din
lume care tratează apa potabilă destinată populației cu ultraviolete.

Salinitatea apei mării oscilează între 17% pe litoralul românesc, 18% în largul mării și 22% la
mari adâncimi.
Temperatura medie anuală a apelor Mării Negre în zona litoralului românesc este de 12,7°C.
La Constanța s-au îinregistrat cele mai ridicate temperaturi ale mării, 22,4°C, iar cele mai
scăzute temperaturi s-au înregistrat în luna februarie, 2,9°C.

13
Floră și Faună

În vederea consolidării falezelor și fixarea nisipurilor pe plaje au fost plantate specii de


arbuști. Pe solurile sărătoase, de-a lungul zonei nordice a litoralului, apare o vegetație
halofilă (de sărături).
În zona litorală și dunăreană a limanurilor cu apă dulce, pe depozite lacustre, se conturează
biotopul marginal palustru, în care vegetația este predominant hidrofilă.

Într-o strânsă legătură cu răspândirea solurilor și vegetației întâlnim o varietate foarte mare de
viețuitoare.
În regiunea de stepă, cea mai extinsă în limitele județului Constanța, fauna prezentă se
caracterizează printr-un mare număr de păsări și rozătoare care-și găsesc hrana din belșug.
Printre speciile caracteristice stepei din județul Constanța se numără popândăul, cel mai
dăunător și iepurele, vânat bine apreciat. Se mai întâlnesc în număr mare orbetele mic,
șoarecele de câmp și șobolanul cenușiu. Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de
stepă, dihorul pătat, grivanul, șarpele rău. Reptilele sunt reprezentate prin gușterul vărgat,
șopârla de stepă și broasca țestoasă dobrogeană.

Dintre păsări amintim: potârnichea, graurul, coțofana, uliul porumbar, uliul șerpar,
prepelița și ciocârlia.

În lacurile din lungul litoralului și pe malul Dunării sunt întâlnite frecvent exemplare de: șarpe
de apă, pești importanți pentru pescuit: caras, crap, biban, șalău și numeroase păsări:
chiriachițe, pescăruși, cormorani, stârci cufundaci, fugaci, gâște, majoritatea oaspeți de
primăvară. Pe nisipurile maritime fauna este reprezentată prin numeroase cochilifere: scoici
japoneze, scoici albe, midii, stridii.

Se întâlnesc, în Marea Neagra, forme proprii ca familia sturionilor, formele mediteraneene -


scrumbia albastră, iar la gurile de vărsare ale fluviilor forme de apă dulce - gingirica.
Frecvent pot fi întalnite forme interesante cum sunt calul de mare, pisica de mare, unele
specii de delfin (porcul de mare), un mic rechin (câinele de mare) și mai rar foca din Marea
Neagră. Flora este alcatuită din alge verzi, roșii și brune și se dezvoltă până la adâncimea de
75-80 m până unde pătrunde lumina soarelui.

14
Demografie

Conform datelor publicate de oficialitățile municipiului Constanța, la momentul actual


populaţia municipiului Constanţa depăşeşte 310.471 persoane, majoritară fiind de naţionalitate
română alături de care întâlnim minorităţile turcă, tătară, rromă, rusă, maghiară, armeană,
greacă, germană, bulgară, ucraineană, adepţi ai religiilor ortodoxă, romano-catolică, greco-
catolică, reformată, uniteriană, musulmana etc.
În urma recensământului efectuat în 2011, datele statistice referitoare la populația municipiului
Constanța se prezintă astfel: existau 283.872 de locuitori, în scădere față de recensământul
anterior din 2002.

Figura 5 – Extrase din tabelele cu rezultatele Recensământului populației și locuințelor 2011


(Sursa: Direcția Județeană de Statistică Constanța)

Majoritatea locuitorilor sunt români (83,11%).


Principalele minorități sunt cele de tătari (2,6%) și turci (2,3%).
Pentru 10,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,04%), cu o
minoritate de musulmani (5,13%).
Pentru 10,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

15
Date statistice
MUNICIPIUL CONSTANȚA

Denumire indicatori UM Total municipiu


Populația Pers. 340.497
Suprafața Ha 12.698
Locuințe existente Nr. 110.842
Suprafața locuibilă Mii mp. 5.735
Număr de gospodării Nr. 117.597
Lungimea drumurilor publice – total Km 315.210
din care:
- Modenizate (asfaltate) Km 280.790
- Pietruite Km 8.385
- Drumuri de pământ Km 2.705
Linii de transpot călători (autobuze) Nr. 25
Lungimea liniei de cale ferata în exploatare Km 31.38
Stații de cale ferată (halte) Nr. 7
Lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei potabile Km 514
Lungimea simplă a rețelei de canalizare Km 470
Lungimea rețelei electrice Km 1.915
Lungimea rețelei de gaz metan Km 5.200
Număr de gospodării racordate la rețeaua electrică Nr. 117.140
Suprafața agricolă – total Ha 5.110
din care:
- pășuni Ha 4.954
- fânețe Ha 11
- pepiniere Ha -
- viță-de-vie + livezi Ha 145
Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră – total Ha 33
Ape și bălți Ha 2.039
Alte suprafețe Ha 5.516
Efective de animale: Buc. 129.151
- bovine Cap. 675
- porcine Cap. 5.234
- ovine + caprine Cap. 4.726
- păsări Mii buc. 118.516
Unități de învățământ –total Nr. 128
- grădinițe Nr. 60
- școli Nr. 40
- licee Nr. 24
Populația școlară – total Nr. 61.647

16
Curiozități

1. Portul Constanța este principalul port al României la mare, fiind întins pe o suprafață de
3182 ha (uscat și acvatoriu).
2. Este un oraș care celebrează multiculturalismul, un oraș în care civilizația orientală se
întâlnește și se împletește cu cea occidentală.
3. Primul acvariu din România a fost înființat în Constanța, fiind inaugurat la 1 mai 1958.
4. Lacul Siutghiol este alimentat cu apă de izvoare subterane.
5. În luna octombrie a anului 2012, în lacul Siutghiol au fost descoperite două hidroavioane
care datează din Al Doilea Razboi Mondial.
6. În secolul al VII-lea, grecii au întemeiat Cetatea Tomis.
7. Tomisul a fost gazda poetului exilat Publius Ovidius Naso.
8. Constanța este al doilea oraș ca importanță în România, oraș-port și oraș turistic.

17
Bibiografie

Cărți. Publicații:

1. Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est. Camera de


Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură a județului Constanța (2015). Studiu privind
profilul economic al Polului de creștere Constanța. Brăila.
2. Agenda Locală 21 (2008). Planul local de dezvoltare durabilă al municipiului Constanța.
Constanța.
3. Institutul Național de Statistică al României (2018). Anuarul Statistic al României - 2017.
București.
4. Zotta, Benone (1995). Geografia Municipiului Constanța. Editura Muntenia. Constanța.

Surse online:
5. Constanța. https://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Ba (Accesat 17.03.2018)
6. Direcția Județeană de Statistică Constanța. http://www.constanta.insse.ro/main.php
(Accesat 18.03.2018)
7. Primăria Municipiului Constanța. http://www.primaria-constanta.ro/ (Accesat
18.03.2018)
8. Zona metropolitană Constanța. http://www.zmc.ro/municipiul-constanta/ (Accesat
17.03.2018)

18