PLAN DE AFACERI

Infiintarea unei firme de producerea si comercializarea vestimentatiei textile pentru femei

CAEN : 1419
Holinger Andreea
1. Afacerea
1.1 Definirea afacerii
Afacerea preconizată are ca temă organizarea unei secţii de confecţii vestimentare şi a unei
echipe de manageri care să gestioneze întreaga activitate.
Activitatea de bază : producerea şi comercializarea vestimentaţiei textile pentru femei.
Activitatea se va petrece în oraşul Tismana. Aceasta decizie este însoţită de unele avantaje
economice precum sunt : plătile de arendă mici, spaţiu asigurat, condiţii pentru a activa (energie
electrica, termica, utilaj).
Tabelul 1 - Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului şi modul de utilizare a lor

Tip de ivestiţii Suma, lei %

Mijloace proprii 216.091 59%
Creditul bancar 50.000 13,65%
Împrumut persoane 100.000 27,35%
fizice
Total 366.091 100%

Necesarul de personal pentru afacere, va fi angajat din localitate şi mediul rural ce constituie
satele învecinate oraşului Tismana.
Necesarul de personal planificat

Nr.
Funcţia Nr. Persoane
crt.
1. Manager general 1
2. Manager producere/tehnolog 1
3. Manager comercial 1
4. Manager R.U. 1
5. Contabil 1
6. Controlor 1
7. Mecanic 1
8. Hamal 1
9. Personal de deservire 1
10. Cusător 29
11. Croitor 2
Total 40
 Materia prima va fi importată în special din: România, Ucraina, prin intermediul contractelor,
transportarea se va petrece prin intermediul firmelor de transport. Contactul cu furnizorii de
materii prime va fi asigurat prin telefon, aceasta reducând unele cheltuieli de deplasare a
managerului comercial, plăţile pentru marfă se vor efectua prin intermediul bancii
„AgroIndBanc” unde firma se va deschide cont în valută şi lei.
Circa 40% din produse vor fi exportate în România, în special în sud-vest Oltenia, cu scopul
de a fi comercializate, prin intermediul centrelor comerciale şi magazinelor situate în oraşele
mari precum sunt: Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Olt. Aceasta decizie a fost luată în urma analizei
pieţei, concurenţei existente, analizei produselor existente pe piaţă, puterei de vânzare, cererii
existente la anumite produse.
60% din producţie le vom realiza pe piaţa autohtonă, pentru reducerea riscurilor provocate
de unii factori ce pot influienţa activitatea întreprinderii într-un mod sau altul acestea pot fi:
factorii politici, ce se manifestă prin impunerea unor reglimentari privind exportul, taxe vamale,
majorarea impozitelor ş.a.
Misiunea afacerii este de a produce şi comercializa produse profitabile pe piaţa internă şi
externă, în scopul permanentei îmbunataţiri a pecepţiei pe care clientii, angajatii şi asociatii o v-
or acumula despre calitatea activitaţii noastre.
În acest scop fiecare compartiment al firmei trebuie să obţina rezultate superioare în
comparaţie cu principalii concurenţi. Ne vom dezvolta în principal prin inovarea şi
perfecţionarea de noi produse, servicii lucrând pe bază de contracte, succesul depinde în cea mai
mare mâsură de felul în care v-om satisface cerintele pieţei. Acesta presupune o colaborare
deplină cu clienţii noştri care depaşind întelegerea şi satisfacerea necesităţilor lor, vor încearca
să le anticipeze.
Noi suntem deplin constienţi că succesul este direct proporţional cu calitatea salariaţilor noştri
şi cu grija pe care o manifestăm faţă de aceştia. Pentru a-i depaşi pe concurenţii noştri, este absolut
necesar să luptam permanent pentru pefecţionare.
Trebuie să ne asumam riscul de a descoperi soluţii originale şi îndraznete pentru rezolvarea
cât mai multor probleme complexe, introducand pe pieţile pe care concurâm produse mai
avantajoase comparativ cu cele ale concurenţilor.
Obiective:
- optimizarea permanenta combinarii factorilor de producţie utilizaţi în vederea obţinerii celor
mai bune rezultate economice cu costuri cât mai reduse şi având în permanenţă în vedere situaţia
pieţelor de aprovizionare şi desfacere;
Inovarea: firma va introduce anual, sezonier 4 noi tipuri de produse, bazate pe tendinţa
modei şi cerinţele consumatorilor.

2
 Productivitatea: firma va reduce cheltuielile productive cu 5% anual.
Profitabilitatea: cresterea profitului cu 7% pe an între 2008-2009. Dezvoltarea performanţelor
manageriale: se vor mari numarul de ore afectate antrenamentului managerilor, specialistilor cu
10% în urmatorul an.
Atitudinea şi performanţa în muncă: se doreste de a se realiza o diminuare a absentismului cu
50% în urmatorii 3 ani.
Responsabilitatea publică : Firma va aloca 1% din cifra de afaceri pentru susţinerea
programului local de îngrijire a bolnavilor pensionari.

Problemele principale la care sunt raportate obiectivele:

Integrarea. Nevoile individuale şi scopurile organizaţiei trebuie să formeze un sistem în care
accentuarea abordarii umaniste, ce vizeaza satisfacerea individului, sa fie corelata cu cresterea
eficienţei în utilizarea muncii acestuia.
Influienta sociala. Puterea şi autoritatea trebuie distribuite în mai mulţi poli de putere în
interiorul organizaţiei: proprietari, manageri.
Adaptarea. Organizaţia trebuie să raspundă la modificările mediului înconjurator.
Independenta factorilor de influienta şi modul lor rapid de evoluţie impune monitorizarea
mediului.
Identitatea. Organizaţia trebuie să acţioneze cu claritate şi consegvenţă, în conformitate cu
misiunea sa declarată.
Colaborarea. Organizaţia trebuie să contoleze şi să rezolve conflictele pe care le generează în
mod obiectiv. Diviziunea muncii şi tendinţa crescută spre specializarea individului sunt permisele
apariţiei conflictelor.
Revitalizarea. Organizaţia trebuie să raspundă problemelor ce apar odată cu modificarea
mărimii sale, ca urmare a expansiunii sau restrângerii activităţii.

1.2 Alegerea structurii organizaţionale

Manager general

Producţie Marketing Finanţe Personal

3
Structura organizatorica aleasă pentru afacerea preconizata este structura de tip funţională.
Aceasta se caracterizează: compartimentarea se face pe baza omogenitatii activităţilor (sarcinilor)
ce sunt îndeplinite în cadrul unei categorii de posturi cu utilizarea unor tehnologii sau calificări
înrudite. Activitătile sunt grupate în funcţii, cum sunt producţia, marketingul, finanţe, personal,
care apoi sunt subdivizate pe acelas principiu. Spre exemplu, compartimentul marketing poate fi
subdivizat pentru vanzări, publicitate şi cercetări de marketing.

2. Planul financiar
2.1 Analiza economică a proiectului
Calculul cheltuielilor directe de producţie

2.1.1 Calculul cheltuielilor directe de materiale

Pentru calcularea cheltuielilor directe de materiale se va elabora specificarea materialelor

pentru produs.
Demumirea produsului - costum pentru femei

Tabelul 2.1.1 – Preţul materiei prime şi a materialelor pentru produs

Nr. Norma de Preţul
Unitatea de Preţul unit.
Tipul materialului consum, materialului,
crt. măsură de măsură, lei
m lei
1 Gabardină din bumbac, m 25 2,65 66.25
elastică
2 Fermuar 50 cm buc 3,0 1 3
3 Perniţe pentru umeri m 3,0 1pereche 3
4 Căptuşeală m 6,0 0,20 1,20
5 Aţe bobină 2,0 0,5 1
6 Dublură m 2,0 1,3 2,6
7 Fermuar 12 cm buc 1,0 1 1
8 Cuier buc 1,0 1 1
9 Pungă buc 0,25 1 0,25
CM 79,3

Calculăm cheltuieli materiale totale după formula ‫׃‬

N ctd
CMT ═ CM• ( 1 + )
100
4
CMT ═ 79,3 • ( 1 + ) ═ 82.472 lei
100

4
unde‫ ׃‬CMT – cheltuiali materiale totale, lei
CM – preţul materialelor, lei
Nctd – Cheltuieli pentru transport şi depozitare, manipulare(4%).

2.1.2 Calculul cheltuielilor directe pentru remumerarea muncii

Tp ═ 7,64 conform succesiunii şi schemei tehnologice

Cheltuilile directe pentru remumerarea muncii vor fi‫׃‬

Cm.d ═ Tp ═ 7,64 lei
Din fondul de salarizare şi fondul suplimentar se fac următoarele defalcări‫׃‬
- pentru asigurarea socială – 26%
- pentru asigurarea medicală – 2%
- primă 40%
Npr
F.S m.d ═ Cs.d • Q ═ 10,69 • 3144 ═ 33609,36 lei; Cs.d ═ Cm.d • ( 1+ ) ═ 10,69 lei
100
N D AS N D AM
DFSm.d ══ F.S m.d •
100

26  2%
DFSm.d ═ 33609,36 • ═ 9410,62 lei; d ═ DFSm.d/Q ═ 9410,62/3144═ 2,99
100
Rezultatele calculelor sunt prezentate in tabelul 2.1.2

Tabelul 2.1.2 - Cheltuieli directe de producţie

Nr.
Tipul cheltuielilor Notarea convenţională Suma, lei
crt
1 Cheltuieli materiale totale CMT 82.472

2 Cheltuieli directe pentru remumerarea

muncii Cs.d 10,69

3 Defalcări din fondul de salarizare şi cel

suplimentar D 2,99

Total cheltuiali directe pentru o unitate de

produs 96,152

2.1.3 Calculul cheltuielilor indirecte de producţie

5
Tabelul 2.1.3 – Personalul auxiliar care deserveşte secţia
Nr. Specialitatea Nr. de Tarif orar Nr.ore/zi Total lei/zi
crt. persoane lei/oră lucrate
1 Inginer- mecanic 1 7 8 56
2 Hamal 1 5 8 40
3 Personal de deservire 1 5 8 40
Total 3 136

Fef ═ Z • Tm
unde‫ ׃‬Fef – fondul efectiv de muncă a muncitorilor auxiliari, ore ;
Z – numărul de zile pentru confecţionarea lotului de produse;
Tm – numarul de ore lucrate pe zi.

Tabelul 2.1.4 – Cheltuieli salariale pentru muncitorii auxiliari

Fondul Total
Fondul de
Nr. de de salarii Primă, Alte Defalcări, cheltuieli
Specialitatea salarizare,
persoane tarifar, lei plăţi, lei lei salariale,
lei
lei lei
Inginer- 1 1344 - - 1344
mecanic
Hamal 1 960 - - 960
Personal de 1 960 - - 960
deservire
Total 3264 913,92 4177,92

Calculul cheltuielilor salariale

Tabelul 2.1.5 – Salarizarea personalului administrativ şi specialiştilor secţiei de producţie

Prime
Total
Salariul coresp. Defal-
Nr. Remumerarea, chelt.
Denumirea funcţiei lunar, produsului cări,
crt. lei sal.,
lei/pers. proiectat, lei
lei
lei
1 Manager 2600 200 2800
producere/tehnolog
2 Controlor 2000 200 2200
Total 5000 1400 6400

Tabelul 2.1.6 - Salarizarea personalului

6
 Remu-
Salariul Defal - Total
Nr. Nr. merarea
Denumirea funcţiei lunar, cări, chelt. sal.,
crt. persoane muncii,
lei/pers. lei lei
lei
1 Manager 1 2800 2800
producere/tehnolog
2 Controlor 1 2200 2200
3 Inginer mecanic 1 1344 1344
4 Hamal 1 960 960
5 Pers. de deservire 1 960 960
6 Croitor 2 1600 3200
7 Cusător 29 1158 33582
Total 36 45046 12612,8 57658,88
8 Manager general 1 3200 3200
9 Manager comercial 1 2200 2200
10 Manager resurse 1 1200 1200
umane
11 Contabil 1 1200 1200
Total 40 7800 2184 9984

Total cheltuieli salariale 67642,8

Calculul cheltuielilor privind mijloacele fixe de producţie

Tabelul 2.1.7 – Date generale despre utilaj şi mijloace de transport
Valoarea de predare în Valoarea de Valoarea
Nr. Nr. de arendă arendă, anuală
Tipul utilajului
crt utilaje Pe unitate Total % privind
arenda
1 8332˝Textima˝ 12 16000 192000 23040
2 8515˝Textima˝ 3 14000 42000 5040
3 Cs-790˝Pannonia˝ 2 14000 28000 3360
4 220- 1 16000 16000 1920
Podoliskşveimaş
5 62761˝Pannonia˝ 1 16000 16000 12 1920
6 827 PMZ 1 16000 16000 1920
7 Cs-371˝Pannonia˝ 3 10000 30000 3600
8 Cs-394˝Pannonia˝ 10 2000 20000 2400
Total 360000 43200

2.1.8 Calculul cheltuielilor pentru energia electrică

Cheltuielile pentru energia electrică le determinăm separa pentru scopuri tehnologice şi pentru
iluminare‫׃‬

7
 a) Cheltuielile pentru energia tehnologică calculăm după formula ‫׃‬
Kc
Ce ═ Te • Cut • Ft •   K
p

Cut ═ (15•1,8)+(22•0,4) ═ 35,85

0,7
Ce ═ 0,78 •35,8 •192 • 0,9  0,95 ═ 4389,456lei

unde ‫ ׃‬Te- tariful pentru 1 kWh.lei;

Cut-capacitatea utilajului instalat, ore;
Ft- fondul de timp de lucru a utilajului, ore;
Kc- coieficientul activităţii concomitente a utilajului;
 - randamentul utilajului;
Kp – coieficientul pierderilor în reţea.
b)Cheltuielile pentru energia electrică în scop de eluminare determinăm după formula ‫׃‬

M  Fs  S 0,025  150  211,7

E═  Tc ; E ═  0,78 ═ 814,76 lei
Kp   0,95  0,9

2.1.9 Alte cheltuieli indirecte de producţie

Calculul cheltuielilor secţiei experimentale
Tabelul 2.1.9 – Preţul materiei prime şi a materialelor pentru proiectarea produsului

Nr. Unitatea de Preţul unit de Norma de Valoareal

Denumirea mădură măsură, lei consum lei

1 HîrtieA4 80g/m 2 Unităţi 42 40 file 8,4

(200buc)
2 Calc rulou 40g/m 2 m 180 10 36
(50m)
3 Carton rulou 160g/ m m 220 30 132
2
(50m)
4 Obiecte de birotică - - - 30
5 Praf imprimare (450g) g 300 100 62,5
Total 268,5

Tabelul 7.1.10 - Personal secţia experimentală

Prime Total
Salariul Defal-
Nr. coresp. chelt.
Denumirea funcţiei lunar, Remumerarea, lei cări,
crt. produsului sal.,
lei/pers. lei
proiectat, lei lei
1 Constructor 1528 200 1728 672 2400

8
Total 2400

Tabelul 2.1.11 - Cheltuieli indirecte de producţie calculate pe produs

Nr Tipul cheltuielilor Notarea convenţională Suma, lei

1 Cheltuieli salariale pentru muncitorii Cs.a. 4177,92
auxiliari
2 Cheltuieli salariale pentru alte categorii Cs.a.c 6400
de salariaţi

3 Cheltuieli salariale personal Cs.p.a 9984

administrativ
4 Cheltuieli privind arenda utilajului Aut. 3584,16

5 Cheltuieli pentru energia electrică Ce+E 5204,216

6 Alte cheltuieli indirecte de producţie CM 2668,5

Total cheltuieli indirecte de producţie CI 32018,79

2.2 Calculul preţului produsului

Tabelul 2.2 – Calculul preţului unităţii de produs

Notarea
Nr. Articolul de calculaţie Valoarea, lei
convenţională
1 Cheltuieli materiale totale CMT 82,472

2 Cheltuieli directe pentru remumerarea Cs.d 10,69

muncii
3 Defalcări din fondul de salarizare şi cel D 2,85
suplimentar
4 Cheltuieli directe pentru unitatea de Cv 96,15
produs
5 Cheltuieli indirecte pentru unitatea de CI 10
produs
6 Cost de producţie Cp 106

7 Cheltuieli comerciale(3%) Cc 3,18

8 Cheltuieli generale şi administrative(32%) Cga 33,92

9
 9 Alte cheltuieli operaţionale(10%) Cop 1

10 Cheltuieli ale perioadei de Cpg 38

gestiune(7+8+9)
11 Cheltuieli de consum(6+10) Cconsum 144

12 Beneficiu b 30

13 Preţ de livrare fără TVA p 174

14 TVA 34,8

15 Preţ de livrare inclusiv TVA 208,8

Tabelul 2. 3- Indicatorii economici ai proiectului

Nr. Unitatea de Valoarea, lei
Indicatorul
crt măsură Produs proiectat
1 Volumul producţiei un 3144
2 Venitul din vânzări lei 547056
3 Costul de producţie‫ ׃‬pe unitate lei 106
total 333264
4 Cheltuieli de consum‫ ׃‬pe unitate lei 144
total 452736
5 Profitul pînă la impozitare lei 94320
6 Pragul de rentabilitate un 1939
7 Pragul de rentabilitate lei 337299
8 Numărul muncitorilor de bază 29
9 Productivitatea muncir‫׃‬
pe muncitor lei 18864
pe muncitor un 108,4
10 Cheltuieli directe pentru remumerarea muncii lei 33609,36
11 Rentabilitatea producţiei % 20,4
12 Preţ de livrare fără TVA lei 174
13 Preţ de livrare cu TVA lei 208,8

Tabelul 2.4 - Planul acţiunilor planificate până la începerea activităţii

Timp de Cost
Nr. realizare, Responsabil orentativ,
Activitatea
luni lei
1 Înfiinţarea firmei S.C˝Auratica˝
S.R.L. 1,5 250
- înregistrarea întreprinderii
- verificarea denumirii 39
- redactarea documentelor de
constituire pentru înregistrare 108

10
 - eliberarea modelelor de
documente(p/u o foaie) Manager general 3

- ştampila 290

- autorizaţia 800
- publicarea informaţiei în Buletinul
Oficial Înregistrării de Stat 54
- depunerea capitalului statutar 5400

2 Examinarea stării actuale a secţiei

3 Aprecierea cheltuielilor pentru
arenda localului şi utilajului 1
4 Proiectarea secţiei de producere 1100
5 Efectuarea lucrărior de reparaţie 1 Muncitori 2500
6 Instalarea utilajului, verificarea 1,5 1200
funcţionării
7 Asigurarea cu personal 1,5 Managerul 800
8 Instruirea personalului 1 Resurse Umane 400
9 Incheerea contractelor cu 1 Manager 150
intermediarii Comarcial
10 Incheerea contractelor cu furnizorii 1 150
11 Începerea producerii pentru un ciclu 339603
de productie
Total 1,5 3366091

Tabelul 2.5 - Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului şi modul de utilizare a lor
Tip de ivestiţii Suma, lei %
Mijloace proprii 216091 59%
Creditul bancar 50000 13,65%

Împrumut persoane 100000 27,35%

fizice
Total 366091 100%

K1 = Capital propriu / Total capital * 100% = 216091 / 366091 *100 = 59%

K2 = Capital împrumutat / Total capital * 100% = 150000 / 216091 *100 =49,9%
K3 = Capital împrumutat / Capital propriu * 100% = 15000 / 126091 *100 = 69,4%
Coieficientul K1 determină structura financiară a întreprinderii. K2 caracterizează structura
capitalului din punct de vedere al cotei împrumutului. K 3 caracterizeazădependenţa întreprinderii
de capitalul străin.

Tabelul 2.5.1 - Informaţia iniţială pentru elaborarea graficului rambursării creditului

Indicatorii Suma
Mărimea creditului, lei 50000

11
Termenul de creditare,ani 3
Rata anuală a dobîânzii, % 13,5
Numărul de rambursări pe an 4
Perioada de graţie, trimestru 2
Rata de rambursat calculată 5000

Tabelul 2.5.2 - Graficul de rambursare a creditului

Creditul la
Mărimea Rest de
Perioada începutul Amortisment
dobânzii rambursat
perioadei
1 2 3 4 6
tr. I 50000 - - 50000
tr. II 50000 - - 50000
tr. III 50000 1688 5000 45000
tr. IV 45000 1519 5000 40000

Total I an 3207 10000

tr. I 40000 1350 5000 35000
tr. II 35000 4725 5000 30000
tr. III 30000 4050 5000 25000
tr. IV 25000 3375 5000 20000

Total II an 17550 20000

tr. I 20000 2700 5000 15000
tr. II 15000 2025 5000 10000
tr. III 10000 1350 5000 5000
tr. IV 5000 675 5000 0

Total III an 6750 20000

Total 37125 50000

Tabelul 2.6 -Situaţia fluxului de numerar

Nr ctr Anul 1 Anul 2 Anul 3

1 2 7 8 9
1 Soldul mijloacelor bşneşti la
începutul perioadei - 1678030 3823356

Încasări
2 Vînzarea produselor 4996040 9152880 10340880
3 Oferirea spaţiilor publicitare - -

12
 4 Alte încasări 150000 - -
5 Total încasări - - -
6 Plăţi
7 Furnizorilor 3153688 5246991 8243688
8 Salarii şi contribuţii sociale 67572 75000 106200

9 Plata chiriei 32916 32916 32916

10 Arenda utilajului 42996 42996 42996
11 Impozit pe venit 157631 1485263 1499436
12 Credit rambursat 10000 20000 20000
13 Dobânda bancară 3207 4388 1688
14 Datorii financiare pe termen scurt 100000

15 Alte plăţi - - -
16 Total plăţi 3468010 7007554 9946924

17 Soldul mijloacelor la sfîrşitul 1678030 3823356 4217312

perioadei

Pentru o imagine complexă a activităţii întreprinderii se întocmeşte Raportul privind

rezultatele financiare. Raportul privind rezultatele financiare cuprinde indicatorii financiari ai
întreprinderii pe perioada de gestiune şi perioada corespunzătoare a anului precedent. În el se
reflectă veniturile, cheltuielile şi rezultatele activităţii operaţionale, de investiţii şi financiare,
precum şi articolele excepţionale, profitul net (pierderea) în perioada de gestiune şi perioada
corespunzătoare a anului precedent. Informaţia din raport este necesară pentru evaluarea
activităţii anterioare şi prognozarea activităţii viitoare a întreprinderii.

Tabelul 2.7 - Prognozarea raportului privind rezultatele financiare

Indicatori Cod. rd.

2007 2008 2009

Venitul din vânzări (611) 010 4995540 9152880 92400220

Costul vânzărilor(711) 020 3122212 5782956 5838139

Profitul brut (pierdere global) (rd. 010-rd.020) 030 1873328 3369924 3402081

Alte venituri operaţionale (612) 040 - - -

13
Cheltuieli comerciale (712) 050 45414 83208 84002

Cheltuieli generale şi administrative (713) 060 770916 1414536 1428034

Alte cheltuieli operaţionale (714) 070 1050874 124812 126003

Rezultatul din activitatea operatională: profit 080 157631 1747368 1764042
(pierdere)(rd.030-frd.040-rd.050-rd.060-rd.070)

Rezultatul din activitatea de investitii: profit 090 - - -

(pierdere) (62 1-721)

Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) 100 - - -

(622-722)

Rezultatul din activitatea economico-financiară: 110 - - -

profit (pierdere) (±rd.080±rd.090±rd.l00)

Rezultatul excepţional: profit (pierdere) (623-723) 120 - - -

74756
Profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la 130 1050874 1747368 1764042
impozitare (±rd. 110±rd. 120),

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit (731) 140 157631 262105 264606
Profit net (pierdere netă) (±rd. 130±rd. 140) 150 893243 1485263 1499436

Contabilitatea este principalul instrument de cunoaştere, gestiune şi control al patrimoniului

şi al rezultatelor obţinute.
În consecinţă toate transformările suportate de bunuri în cadrul firmei trebuie să fie
cunoscute şi înregistrate în contabilitate astfel.
- în ordine cronologică;
- sistematic;
- informaţiile cu privire la patrimoniu trebuie să fie prelucrate şi păstrate in conformitate
cu legile în vigoare;
- rezultatele obţinute trebuie menţionate clar, atât pentru necesităţile proprii, cât şi în
relaţiile cu asociaţii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale;
- operaţiunile patrimoniale efectuate trebuie controlate;
-datele furnizate de contabilitate trebuie să fie verificate cu cele reale, existente la un
moment dat;
-datele primare înregistrate în contabilitate se grupează în balante de verificare, care se
întocmesc lunar;
14
 - la sfârşitul anului se întocmeşte bilantul contabil;
Toate bunurile şi valorile care intră sau ies din firmă trebuie să fie înregistrate la
contabilitate.
Toate transformările suportate de bunuri în cadrul firmei trebuie să fie cunoscute şi
înregistrate în evidenţa contabilă.
Înregistrările se fac cronologic şi sistematic, potrivit planului de conturi şi normelor emise.
1. Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice
2. Balanţa de verificare şah pe fiecare an
3. Balanţa de verificare
În baza acestor tabele se întocmeşte bilanţul contabil.
Bilanţul contabil îndeplineşte funcţia de oglindire a mijloacelor economice şi a surselor
acestora la un moment dat. El se îndeplineşte la anumite termene. Aceste termene, de regulă,
reprezintă sfîrşitul perioadei de gestiune.
La aceste termene patrimoniul întreprinderii este privit din mod static. Pentru a compara şi
a face o analiză dinamică, în bilanţ se includ date din perioada de gestiune curentă şi cea
precedentă.
Tabelul 2.8 - Bilanţul contabil

Anul Anul Anul

2008 2009 2010
ACTIV Mijloacele de care dispune întreprinderea sau de care are
nevoie pentru aşi desfăşura activitatea
Active nemateriale pe termen lung - - -

Active materiale pe termen lung - - -

Active financiare pe termen lung - - -

Alte active pe termen lung - - -

ACTIVE CURENTE - - -
Stocuri de mărfuri şi materiale 163332 536268 520450
Creanţe pe termen lung 914198 631987 3573600
Investiţii pe terman scurt - - -
Mijloace băneşti 1678030 3823356 4217312
Total - ACTIV 2755560 4991611 8311362
PASIV Totalitatea surselor utilizate la formarea activelor

CAPITALUL PROPRIU
Capital statutar şisuplimentar 5400 5400 5400
Rezerve - 793243 2278506

15
Profit narepartizat 893243 1485263 1499436
Capital secundar - - -
DATORII PE TERMEN LUNG
Datorii financiare pe termen lung 40000 20000 -
Datorii pe termen lung calculate - - -
DATORII PE TERMEN SCURT 100000 - -
Datorii financiare pe terman scurt - - -
Datorii comerciale pe terman scurt 1559286 2425600 4263414
Datorii pe termen scurt calculate 157631 262105 264606
TOTAL - PASIV 2755560 4991611 8311362

Întrucât eficienţa economică este determinată ca raportul dintre efect şi efort (cheltuieli), trebuie
să stabilim indicatorii cu ajutorul cărora se exprimă mărimea efectului. După cum am menţionat în
calitate de efect al activităţii economice este con-siderat profitul.
Profitul firmei reprezintă diferenţa dintre încasări şi cheltuielile efectuate pentru o activitate
economică.

Profitul este o parte a valorii adăugate în urma activităţii eco-nomice desfaşurate pe baza
consumurilor de materiale şi muncă. Profitul unei firme se determină prin scăderea din încasările
totale, de la comercializarea bunurilor fabricate, a cheltuielilor totale pentru obţinerea lor. Este evident
că activitatea unei firme poate fi considerată mai mult ori mai puţin raţională numai în cazul în care
mărimea profitului este pozitivă. Dacă încasările sunt mai mici decât cheltuielile, firma a activat în
pierdere.
In practica economică sunt utilizate următoarele noţiuni ale profitului: profitul brut, profitul
impozabil şi profitul net.
Profitul brut al firmelor, Pb, se calculează ca diferenţa dintre încasările totale (cifra de afaceri,
CA) şi cheltuielile totale, Ct:

Pb = CA - Ct
Profitul brut este rezultatul tuturor activităţilor firmei şi include profitul obţinut de la
activitatea de bază, activitatea comercială, fmanciară, de la activitatea investiţională şi de la alte
activităţi.
Profitul impozabil al firmei se stabileşte prin scăderea din venitul total brut al cheltuielilor
ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în
cadrul activităţii de întreprinzător. în fond, profitul impozabil reprezintă profitul brut al firmei.
Dar, întrucât codul fiscal limitează deducerea unor tipuri de cheltuieli din veniturile firmelor,
cum ar fi plata penalităţilor, cheltuielilor pentru deplasări, amenzilor, a donaţiilor,
sponsorizărilor şi altele, practic, mărimea profitului impozabil deseori diferă de mărimea
profitului brut.
Profitul net, Pn, este diferenţa dintre profitul brut şi impozitul pe profit, Ip:

16
 P n = P b - Ip

În cele din urmă, profitul exprimă realizarea interesului personal al întreprinzătorului şi a

interesului personalului firmei. În economia de piaţă profitul este imboldul principal în
stimularea economisirii şi investiţiilor, în lărgirea sferei de producere şi în asigurarea creşterii
economice. Totodată tendinţa maximizării profitului impulsionează întreprinzătorii la iniţiativă
şi în asumarea riscului, ceea ce generează sporirea competitivităţii şi creşterii economice.
Astfel, scopul fiecărei firme în condiţiile economiei de piaţă a devenit obţinerea unui profit
cât mai mare în raport cu capitalul utilizat. Maximizarea profitului este o lege obiectivă a
funcţionării economiei de piaţă. Sporirea masei profitului obţinut de firme reprezintă o mare
importanţă şi pentru societate, deoarece el este o sursă considerabilă pentru formarea bugetului
de stat. în plus, profitul este sursa principală de autofinanţare şi de asigurare a creşterii
economice, sursa de stimulare economică a angajaţilor.
Astăzi maximizarea profitului este un instrument puternic de stimulare a agenţilor
economici la asigurarea creşterii economice permanente.
Profitul este un indicator sintetic care exprimă rezultatele activităţii economice, a cărui
mărime determină şi eficienţa economică. Dar trebuie să ţinem cont de faptul că estimarea
eficienţei activităţii economice a unei firme nu poate fi facută numai pe baza valorii profitului
obţinut. Estimarea corectă a eficienţei activităţii economice poate fi efectuată numai prin
compararea masei profitului obţinut cu eforturile depuse. O astfel de comparare se face cu
ajutorul rentabilităţii.

Rentabilitatea activităţii economice exprimă raportul dintre profitul obţinut şi eforturile

depuse.
Ca indicator al eficienţei economice, ea poate avea diferite forme, în funcţie de mărimile
folosite în calitate de efect şi efort. Ea se mai numeşte rata rentabilităţii şi se exprimă în
procente.
Teoria şi practica economică operează cu mai mulţi indicatori de exprimare a rentabilităţii,
printre care:
1. Rata rentabilităţii vânzărilor, R v , exprimă raportul dintre profitul brut şi suma totală a
veniturilor (cifra de afaceri):
P
Rv  b  100
CA
Unde: CA este suma vânzărilor (cifra de afaceri).
Acest indicator caracterizează eficienţa activităţii totale a firmei în perioada respectivă.

2. Rata rentabilităţii financiare, Rf, se determină ca raportul dintrc profitul net şi capitalul
propriu, Kfir:
Pn
Rf   100
K pr
Utilizarea acestui indicator este determinată.'de faptul că firma în activitatea sa economică,
foloseşta capitaluri pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Esenţial este ca împrumuturile de
capital să fie gestionatc eficicnt şi rambursate în termenele stabilite.
Apare necesitatea detcrminării eficienţei capitalului propriu al firmei. Doar împrumuturile
de capital în fond sporesc eficienţa firmei în ansamblu, deci, şi eficienţa capitalului propriu al
firmei. Orice firmă, în activitatea sa economică, tinde să obţină rezultate cât mai înalte în baza

17
utilizării capitalului de care dispune. Apelând la împrumuturi de capital, firma poate să-şi
asigure obţinerea unui profit suplimentar.
Rata rentabilităţii capitalului propriu exprimă eficienţa utilizării capitalului invcstit de
câtre firmă. de aceea ea se mai numeşte rata rentabilitătii capitalului investit.
3.Rata rentabilităţii consumate, Rrc, care se mai numeşte şi rata rentabilităţii costurilor, se
determină ca raportul dintre profitul brut şi suma cheltuielilor totale pentru obţinerea lui:
P
Rrc  b  100
Ct
Cu ajutorul indicatorilor expuşi se determină eficienţa activităţii economice a firmei în
ansamblu.

Pragul de rentabilitate

Profitul este influenţat, pe de o parte, de volumul producţiei fabricate şi comercializate şi, pe de

altă parte, de costurile de producţie. Firmele au posibilitatea să influenţeze aceşti doi factori dc bază
pentru a-şi spori profiîunle. Creşterea volumului de producţic şi rcduccrca cheltuiclilor de
producţie asigură şi creştcrca profiujlui. Asfel apare necesitatea determinării volumului minim de
pnduciei. pcntru care toate chcltu-ielile de producţic se acopcră cu valoarea vânzărilor producţiei
fabricate. Un astfel de volum minim se mai humeşte nivel critic al producţiei, pentru care profitul
obţinut este eşgjiicu zero, deci şi rentabilitatea producţiei este egală cu zero. Nivelul de producţie
la care nu se obţine profit este numit pragul de rentabilitate.
Pragul de rentabiliîate cxprimă voluinul producţiei sau al cifrei de afaceri, la carc încasărilc
totale sunt egale cu costunle totale, iar profitul şi rentabilitatea sunt nule. Dincolo de volumul de

producţie critic firma poate avea profit, devenind rentabilă. Dacă volumul de producţic cste mai
mic decât nivelul critic, firma activează în pierdcri. lată de ce ficcarc firmă, la iniţicrca unei
afaceri economice, trebuie să cunoască pragul de rentabilitate, care poate fi determinat atât în
funcţie de volumul unui produs concret exprimat în unităţi naturale, cât şi în funcţie devolumul
total al vânzărilor rnai multor produse.
Determinarea pragului de rentabilitate în unităţi fizice.
CF
Qef 
p  Cd
Unde: Ci – cheltuieli indirecte;
Cpg – cheltuieli ale perioadei de gestiune;
Q – volumul de producţie;
p – volumul de vînzări;
Cd – Cheltuieli directe

Tabelul 2.9- Indicatorii eficienţei economice

Nr Indicatorii Notarea 2008 2009 2010

crt convenţională
1 2 3 4 5 6
1 Volumul de producţie, Vp 45414 83208 84002
buc
2 Cifra de afaceri CA 4995540 9152880 9240220
3 Profit brut, lei Pb 1873328 3369924 3402081
Pb = CA - Ct

18
 4 Profit net, lei Pn 893243 1485263 1499436

P n = P b - Ip
5 Rata rentabilităţii RV 37,5% 36,8% 36,8%
vînzărilor, % P
Rv  b  100
CA

Rf
6 Rata rentabilităţii Pn
Rf   100
financiare K pr - 60% 65,6%

7 Rentabilitatea RRc
resurselor consumate Pb 60% 58% 58,2%
Rrc   100
Ct
8 Pragul de rentabilitate, Qef
lei CF 26340 48260 48721
Qef 
p  Cd
9 Coieficientul de E = Pn /K 0,40
eficienţă a investiţiilor

2.10 Solvabilitatea firmei

Situaţia financiară a unei firme trebuie să fie studiată şi estimată şi din punctul de vedere al
solvabilităţii.
Solvabilitatea fîrmei reprezmtă capacitatea ei de a efectua toate obligaţiile de plată faţă de
creditori săi. Orice firmă este solvabilă dacă posedă disponibilităţi (mijloace băneşti) necesare
pentru a achita datoriile sale, în primul rând, datoriile pe termen scurt. Se ştie însă că mijloacele
financiare ale fiecărei firme se află permanent în circuitul financiar. Numai o parte din ele sunt
în formă lichidă, adică în conturile bancare, care pot fi imediat utilizate pentru achitarea unor
datorii. Dar, în afară de mijloacele băneşti, şi o parte din valoarea activelor poate fi transformată
(în caz de necesitate) în formă lichidă, adică în mijloace băneşti pentru achitarea datoriilor faţă
de creditori. Diferite elemente ale patrimoniului unei firme posedă diferite proprietăţi de a se
transforma în bani lichizi.
Astfel analiza solvabilităţii reprezintă în acelaşi timp şi analiza lichidităţii patrimoniului în
scopul achitării datoriilor.

Tabelul 2.10 – Indicatorii solvabilităţii şi lichidităţii firmei previzionali pe trei ani.

Nr Indicatorii Notarea 2008 2009 2010
crt convenţională
1 Solvabilitatea Sg 1,48 2,22 1,5
generală
2 Solvabilitatea totală St 0,32 0,45 0,27

3 Solvabilitatea curentă Sc 1,51 1,8 1,9

19
4 Solvabilitatea rapidă Sr 2,0 1,6 1,72

5 Solvabilitatea Sa 0,92 1,4 0,93

absolută

BIBLIOGRAFIE

 BRILMAN Jean Management general, Editura Tipomur, 1994

 CÂNDEA Dan, Comunicare managerială aplicată

 GÖRG Bernhard Managerii viitorului. Viitorul managerilor

 HYLAND Bruce,YOST Merle Reflecţii pentru manageri, Straton, 1998

 MARIAN Liviu Management general şi industrial

 NICOLESCU Ovidiu, Management, Editura Economică, 1997

 CIORNÂI Nicolaie, BLAJ Ilie Economia firmelor contemporane

 PTEROVICI, S., BELOSTECINIC Gr., Marketing , Chişinău, 1998

 OLARU A., Marketing , PORTO-FRACO , 1966

 Kotler Ph., Managementul marketingului, Bucureşti, 1997

20
21